AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 6

ELEMENTE DE CONSTRUCłIE ALE CUPTOARELOR

Notiuni generale
Proiectarea, construcŃia şi exploatarea elementelor componente ale agregatului trebuie
realizate la un înalt nivel calitativ. Parametrul principal cu ajutorul căruia se poate aprecia
practic calitatea activităŃilor depuse în acest sens este durabilitatea construcŃiei, prin care se
înŃelege capacitatea elementelor de construcŃie de a rezista în timp, fara ase distruge, la
acŃiunea diverşilor agenŃi. AcŃiunea agenŃilor asupra construcŃiei este materializata prin
solicitările care apar.
Practica industriala arata ca asupra cuptoarelor acŃionează trei categorii de solicitări :
- mecanice ;
- termice ;
- chimice.
Deoarece acestea acŃionează concomitent, s-ar putea vorbi de un singur tip de solicitare
mecano-termo-chimica. Avându-se în vedere ca, cel puŃin din punct de vedere didactic analiza
unei astfel de solicitări este dificila, în continuare solicitările vor fi trasate separat, cu menŃiunea
ca în unele cazuri particulare se va apela şi la solicitări complexe.
Solicitări de natura mecanica sunt:
- compresiunea;
- uzarea abraziva;
- tracŃiunea;
- încovoierea.
Ultimele doua apar mai cu seama la armatura metalica, zidăria şi fundaŃia fiind solicitate
în special la compresiune şi uzare. De altfel, cuptorul este astfel conceput ca la aceste elemente sa
se înregistreze compresiune, deoarece la acest tip de solicitare materialele din care se
confecŃionează numitele elemente au rezistente acceptabile.
Uzura abraziva este datorata frecării abrazive care apare la contactul dintre zidărie şi
incarcatura din bucăŃi solide ce se deplasează în interiorul cuptorului. ConsecinŃa practica a
solicitărilor mecanice este apariŃia exfolierilor şi fisurilor.
Solicitările termice sunt:
- încălzirea libera (prin care se înŃelege procesul singular de ridicare a temperaturii);
- tensiunile termice .
Rezultatul încălzirii libere este transformarea libera la cald (numita înmuiere) datorata
faptului ca odată cu creşterea temperaturii, rezistenta materialului din care se executa zidăria
scade foarte mult, putându-se atinge intervalul de curgere.
ConsecinŃa principala a tensiunilor termice datorate la rândul lor gradientului de
temperatura existent pe secŃiunea zidăriei (datorita prezentei armaturii exterioare) şi socului
termic (variaŃii bruşte de temperatura) este formarea fisurilor.
Încălzirea libera se înregistrează rar, deoarece materialele zidăriei sunt supuse acŃiunii
concomitente a încălzirii şi compresiunii, adică avem de-a face cu o solicitare mecano-termică al
cârei rezultat este deformarea sub sarcină. În cazul în care solicitările acestea sunt de durată
îndelungată, se ajunge la concluzia că este vorba de o solicitare mult mai complexa din domeniul
fluajului.
Solicitare de natura chimica este atacul chimic datorat interacŃiunii chimice a
elementelor de construcŃie cu diverşi agenŃi chimici (gaze arse, zguri, topituri metalice, aer cald,
umiditate, etc.).
AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 6

Elemente constructive ale cuptoarelor metalurgice

După componenŃa lor pot fi:

- elemente principale – fără de care agregatul nu funcŃionează
- elemente auxiliare – în scopul unei funcŃionari optime
Elementele principale pot fi:
- fundaŃia cuptorului – pe care se sprijină construcŃia lui
- zidăria cuptorului – care delimitează spaŃiul de lucru al cuptorului alcătuit din:
vatră, pereŃi, boltă.
- construcŃia metalică – cu rol de asigura metalului o rezistenŃă mare
- instalaŃia de producere a căldurii – care în funcŃie de starea de agregare a
combustibilului este formată din: injectoare, arzătoare sau combinaŃii între ele.
- instalaŃia de tiraj – care poate fi: - de tiraj natural
- de tiraj artificial
- orificiile de încărcare şi descărcare a cuptoarelor, instalaŃia de control
termotehnic.
Elementele auxiliare mai importante sunt acelea care au ca scop reducerea consumului de
combustibil.
- instalaŃia de schimb de căldură (regenerator sau recuperator)
- instalaŃia de automatizare
- dispozitive şi instalaŃii constructive în scopul asigurării securităŃii muncii.
Alegerea materialelor pentru construcŃia diferitelor elemente ale agregatului este
condiŃionată de mai mulŃi factori:
- natura procesului tehnologic
- temperatura de regim a cuptorului
- modul de lucru (continuu, discontinuu)
- caracterul reacŃiilor chimice în spaŃiul de lucru.

5. FUNDAłIA CUPTOARELOR
ConstrucŃia necesita iniŃial o amenajare a solului care constă în amenajarea fundaŃiei,
aceasta constituind suportul pe care se sprijină agregatul termic respectiv.
În cazul cuptorului metalurgic, fundaŃia este destinată să preia solicitările dinamice, statice
şi termice. Aceste solicitări au drept efect crearea unor dilatări în fundaŃie care pot duce la
deteriorarea acestuia parŃial sau total.
Dacă agregatele degajă spre fundaŃie cantităŃi mari de căldură, fundaŃiile trebuie protejate
de efectele termice care se formează.
În acest sens se practică o serie de măsuri cum ar fi:
- execuŃia unor canale între vatră şi fundaŃie în scopul măririi acesteia, utilizarea unor
materiale termoizolatoare de calitate;
- mărirea înălŃimii vetrei în scopul degajării căldurii transmise prin aceasta către pereŃii
laterali.
Pentru a asigura condiŃii de durabilitate a cuptorului se impune ca fundaŃia să aibă o
rezistenŃă mecanică mare. ConstrucŃia sa trebuie realizată astfel încât presiunea transmisă de
greutate agregatului solului să se repartizeze uniform pentru a nu apărea eforturi de încovoiere
mari ce ar duce la deteriorarea acesteia.
AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 6

La proiectarea fundaŃiei se tine cont de:

- caracterul solului
- adâncime de îngheŃ
- nivelul apelor subterane
- efecte termice datorită degajării de căldură

5.1. Caracterul solului

Trebuie sa se tină cont de:
- rezistenŃa la compresiune
- umiditate
- porozitate
RezistenŃa la compresiune În regiunea unde se execută fundaŃia = minim 2,5 daN / cm2
Când solul nu îndeplineşte aceste condiŃii trebuie consolidat prin compactare, sau prin
intermediul piloŃilor.
Metoda cu piloŃi se foloseşte când roca dură se află la o adâncime suficient de mică astfel
încât fundaŃia să se poată sprijini pe aceasta prin intermediul piloŃilor. În majoritatea cazurilor
piloŃii se execută din beton (fig. ...).
În cazul în care pe locul în care se construieşte fundaŃia există o rocă dură de sprijin, atunci
fundaŃia se construieşte pe piloŃi speciali (Frankye).

1 1’

1
nivel s ol

• • 1”

•
2
2

•
3
3

Figura 1 1 = fundaŃie; 1’ = radier; 1” = talpa Figura 1 2. fundaŃie; 2. piloni; 3. bulbi (roca

fundaŃiei; 2 = piloŃi; 3 = rocă dură dura creată artificial)

Umiditate În cazul unor soluri cu umiditate mare sau cu porozitate mare care reŃin apa cu
uşurinŃă după un timp de funcŃionare a cuptorului datorită temperaturii degajate de el solului,
solul se usucă şi rezultă nişte contracŃii care duc la deteriorarea fundaŃiei.
AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 6

7
1
H2O
2 2
3

3 h
nivel apă

6
(h – minim 500 mm)

4 5

Figura 1.3 - Sistem de drenaj al apei subterane Figura 1.4 - Încastrarea fundaŃiilor :
1 – cuptor 2 – fundaŃie 3 – nivel drenat al apei 4 – 1 – cuptor 2 – fundaŃie 3 – cheson 4 – nivelul
canal de drenaj 5 – colector 6 – pompă aspirantă apei subterane
7 – conductă de evacuare a apei
Coborârea apei subterane se poate realiza prin construirea unor canale subterane numite
canale de drenaj care colectează apa din jurul cuptorului şi o evacuează la suprafaŃă cu o
motopompă.
Izolarea cuptorului împotriva apelor subterane se realizează prin construirea unor casete
etanşe numite cheson. În interiorul (3) se execută zidăria părŃii inferioare a cuptorului (3) se
execută din tablă din oŃel cu grosimea de 4 ÷ 10 mm sau din beton rezistent la apă. Această
metodă necesită o execuŃie îngrijită pentru a preîntâmpină corodarea metalului sau fisurarea
betonului.

5.2. Adâncimea de îngheŃ

Pentru a se construi o fundaŃie în condiŃii normale, nivelul apelor subterane trebuie să fie la
cel puŃin la 1500 mm sub parte acea mai joasă a cuptorului.
Când nivelul apelor nu se încadrează în aceste limite astfel încât apa ar putea pătrunde în
canalul de fundaŃie al cuptorului, se iau măsuri de hidroizolaŃii.
Acesta are drept scop reducerea nivelului apelor subterane sau hidroizolarea cuptorului
printr-o construcŃie specială.

5.3. Efecte termice

Apar datorită cantităŃii de căldură care
1
se transmite prin vatră la fundaŃie. Acestea pot
q q fi reduse sau eliminate printr-o serie de măsuri
cum ar fi: mărirea rezistenŃei vetrei, realizarea
unor canale de circulaŃie a aerului între vatră şi
fundaŃie sau răcirea cu apă a vetrei.
2 1 – vatră
a)
2 – fundaŃie
AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 6

5.4. Executarea fundaŃiei

Rolul fundaŃiei unui cuptor este de a transmite în mod sigur la terenul de fundaŃie toate
sarcinile din construcŃie care apar în cazul cel mai nefavorabil de încărcare, astfel incit sa nu
apăra deplasări periculoase pentru stabilirea construcŃiei.
FundaŃiile se realizează din beton armat. La cuptoarele de mici dimensiuni se poate
construi din beton simplu, cărămidă, blocuri de zgură.
Mărimea si dimensiunile unei fundaŃii sunt determinate de terenul de fundaŃie si de
proprietăŃile acestuia, ca si de sarcina transmisa. ProprietăŃile terenului de fundaŃie intervin în
calcul sub forma presiunii admisibile pe teren. Mărimea acestor valori pentru diverse terenuri este
indicata în tabelul 1.
Presiunea specifica
Natura terenului
admisibila MN/m 2
Umplutura 0.05
Lut si argila umede 0.05-0.1
Lut nisipos si argila 0.2-0.3
Marna 0.3-0.4
Pietris copact 0.5-0.7
Stinca tare 0.9-2.0

Daca terenul de fundare are o structură care permite chiar la o adâncime redusă ca
instalaŃia sa fie fundată în mod stabil, se executa o fundaŃie de suprafaŃă. Talpa fundaŃiei este, în
acest caz situata la o adâncime care depăşeşte cu puŃin adâncimea de îngheŃ. Pentru majoritatea
cuptoarelor din industrie, adâncimea de îngheŃ are numai un caracter formal, deoarece ele sunt
construite în interiorul halelor industriale încălzite.
Pentru cuptoarele grele si atunci când terenul de fundaŃie rezistent este situat la o adâncime mai
mare, fundaŃiile de suprafaŃa nu mai sunt indicate recurgându-se la masuri speciale de fundare.
În cazul cuptoarelor de lungime mare, structura terenului de fundaŃie poate prezenta
neomogenitate pe lungime, fapt care poate provoca tasări inegale. Pentru eliminarea acestui
neajuns si a influentei lui asupra construcŃiei se prevăd rosturi pe talpa fundaŃiei sau se
îmbunătăŃeşte terenul de fundaŃie. Acelaşi lucru este valabil si în cazul unor sarcini de construcŃie
distribuite în mod neuniform.
În ipoteza unui teren de fundaŃie pentru care este valabila legea lui Hooke la fel ca si
pentru fundaŃie, presiunea de talpa se calculează cu relaŃia:
Ps = N / F
unde :
- N – este sarcina exterioara verticala, inclusiv greutatea proprie a fundaŃiei;
- F – suprafaŃa tălpii de fundaŃie.
Daca rezultanta tuturor forŃelor exterioare este situata excentric atunci presiunea pe talpă
se determina cu relaŃia:
RV  GTx 
PS = 1 ±  ,
bx  bx 
unde
- RV este componenta verticala a rezultantei.
AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 6

ForŃele aplicate dinamic, produc solicitări suplimentare σ din care trebuiesc suprapuse cu
eforturile statice σ S produse de sarcinile statice, după relaŃii de forma:

σ S + ϕ ⋅ σ din ≤ σ adm
unde
- ϕ este coeficient de oboseala transformă efortul dinamic într-un efort static
echivalent;
- σ adm - rezistenta statica admisibilă
La un teren de fundaŃie solicitat dinamic, presiunile admisibile la margini se iau de 2 – 3
ori mai mici decât presiunile admisibile corespunzătoare unei încărcări statice. Tabelul 2.
IndicaŃiile de mai sus sunt valabile pentru cuptoarele industriale de tipul celor cu vatra
păşitoare sau cu vatra pulsantă. Pentru cuptoarele de forja solicitate static de greutatea lor proprie,
dar cu terenul supus vibraŃiilor din cauza utilajelor de forjare din jur, este obligatorie executarea
fundaŃiei ciocanului, sau presei, mai adânc decât fundaŃia cuptorului. Distanta dintre cele două
fundaŃii trebuie sa fie cit mai mare posibil, iar înclinarea liniei de legătura între cele doua muchii
interioare ale tălpilor faŃă de orizontală nu poate sa fie mai mare decât jumătate din unghiul
talazului natural.
Tabelul 2
Presiunea specifica admisibila
Natura terenului
[daN/cm2]
Stânca 4-5
Pietriş, nisip mare coeziv uscat si stratificat compact 2.5-3
Pietriş si nisip cu granulozitate uniformă 1.5-2
Argila compacta puŃin umeda 1.0-1.5
Argila compacta foarte umeda 0.2-0.8

FundaŃiile cuptoarelor se executa din beton, beton armat sau zidărie de cărămida roşie. În
afara condiŃiilor expuse mai sus, la construirea fundaŃiilor pentru cuptoare trebuie avuta în vedere
posibilitatea încălzirii lor.
Betonul obişnuit este cel mai bun material pentru fundaŃiile a căror temperatura nu
depăşeşte 4000C. La temperaturi mai ridicate rezistenta betonului scade foarte mult, si în aceste
cazuri se vor folosi fundaŃii din zidărie sau din betoane refractare. Uneori pentru a evita încălzirea
fundaŃiilor peste temperatura admisibila, intre vatra suspendata pe profile metalice si fundaŃie se
introduce un curent de aer. în cazul fundaŃiilor neprotejate, partea din mijloc a fundaŃiei din beton
se încălzeşte mai puternic si se dilata mai mult decât marginile. Se produc în acest caz crăpături
în fundaŃie. Acest pericol se atenuează daca fundaŃia din beton se executa mai subŃire la mijloc
decât la marginea ei.
în solurile umede, fundaŃiile se protejează contra apelor subterane, fie prin acoperirea
fundaŃiei cu materiale hidrofuge fie ca se construieşte în jurul fundaŃiei o îngrăditura din
palplanse, fie ca se usucă terenul în jurul fundaŃiei prin drenarea apelor subterane.
În cazul când unele elemente ale cuptoarelor se coboară sub nivelul apelor subterane, pentru
aceste elemente se executa chesoane impermeabile din otel moale sau beton armat special.
AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 6

6. PEREłII CUPTOARELOR

PereŃii constituie parte componentă a zidăriei care delimitează frontal şi lateral spaŃiul de lucru
al cuptorului. După profilul şi destinaŃia cuptorului pereŃii pot fi: plani sau curbi
radiali. PereŃii
plani sau drepŃi pot fi:
- verticali la cuptoarele cu înălŃime spaŃiului de lucru < 1,5 m.
- înclinaŃi spre exterior spaŃiului de lucru la cuptoarele solicitate termic cu h spaŃiu de
lucru: 1,5 ÷ 2m. Se pot întâlni cazuri la cuptoarele de elaborare când pereŃii nu au
grosimi uniforme, aceştia fiind îngroşaŃi în partea inferioară la locul de îmbinare cu
vatra.
β > 90 0
1 1 1 1
900 β β
2 2 2 2

a) b) c) d)

a) perete plan vertical utilizat la cuptoarele de mică capacitate pentru uscare sau pentru
încălzire;
b) cuptor cu pereŃii plani îmbinaŃi;
c) perete plan vertical cu partea interioară a zidăriei înclinată (în general la cuptoarele
pentru elaborare);
d) perete plan vertical la care locul de îmbinare între perete şi vatră este îngroşat.
1 - izolaŃie termică ; 2 – material refractar

La construcŃia pereŃilor vertical este recomandabil să se evite îmbinarea după muchii

perpendicular. Acestea ar constitui locuri de amorsare a fisurării, în special la cuptoarele de
topire.
ConstrucŃia pereŃilor înclinaŃi este recomandată atât de necesitatea separării la cald a
zidăriei cât şi de mărimea ariei radiante a bolŃii.
CondiŃia principală care se impune în cazul executării pereŃilor este ca aceştia să prezinte o
stabilitate mecanică mare. Stabilitatea mecanică este influenŃată de o serie de factori:
- corelaŃia dintre grosimea şi înălŃimea “h” a peretelui;
- legarea cărămizilor în zidărie;
- poziŃia centrului de greutate a peretelui faŃă de baza de menŃinere;
- forma pereŃilor.
La cuptoarele cu material de lucru având formă circulara cum ar fi: cuptoare cu cuvă,
cuptoare rotative, pereŃii se execută cu o anumită rază de curbură, care preiau solicitările şi le
transmit spre exterior.
Şi în cazul cuptorului de formă paralelipiped la care solicitările termice şi mecanice sunt
mari se utilizează construcŃia pereŃilor curbi, în special colturile cuptorului pentru a mări
rezistenŃa mecanică a acestuia.
AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 6

b)
a)

a) - perete circular (cuptoare tubulare)

b) - perete curb (cuptoare adânci)
În funcŃie de tipul şi destinaŃia cuptorului se adoptă pereŃi de anumite grosimi exprimate în
numere de cărămizi. Înzidirea pe exterior astfel încât rosturile de zidărie să nu corespundă de la
un rând la altul. Putem avea pereŃi la:

1 şi 1/2 2 2 şi 1/2 3
Deosebit de important în cazul înzidirii pereŃilor sunt dimensiunile rosturilor de dilataŃie
care pot fi plasate la distanŃe de 0,5 ÷ 4 m. Distanta se stabileşte în funcŃie de materialele
refractare utilizate. Pentru şamotă: 5 ÷ 6 mm / m liniar, pentru cărămizi de silica: 12 ÷ 14 mm / m
liniar.
Pentru aşi păstra dimensiunile calculate pe baza coeficientului de dilatare la temperaturile
existente în cuptor, rosturile se umplu în timpul înzidirii cu carton ondulat, carton asfaltat sau alte
materiale uşor comprimabile şi uşor combustibile. PereŃii cuptorului sunt alcătuiŃi în general din 2
starturi: un strat interior din cărămidă refractară şi un strat exterior format din cărămizi
termoizolante sau umplutură izolatoare.
AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 6

6.1. Dimensionarea pereŃilor

Constă în a calcula grosimea δ şi dimensiunile geometrice ale acestuia. În vederea efectuării
calculelor se consideră fluxul termic unitar ce străbate peretele fiind în regim staŃionar.
Presupunem cunoscut coeficientul de conductibilitate termică a
materialului din care este construit peretele: λ şi coeficientul de
transmitere a căldurii prin convecŃie αi, αe de la gazele din spaŃiul de
lucru al cuptorului la peretele cuptorului şi de la peretele cuptorului
către aerul atmosferic.
q1 = αi (ti – t1)
se transmite prin convecŃie
αi t1 − t 2
t2 te q2 =
se transmite prin conductanŃă
ti t1 δ
αe
λ
q3 = αe (t2 - te)
se transmite prin convecŃie
δ q
β q1 / αi = ti - t1 ; q 2 ⋅ = t 1 − t 2 ; 3 = t 2 − t e
λ αe
q1 δ q
+ q 2 ⋅ + 3 = t i − t 1 + t 1 − t 2 + t 2 − t e (se notează doar cu q)
αi λ αe
1 δ 1 ti − te
q( + + ) = ti − te ⇒ q = [W / m2]
αi λ αe 1 δ 1
+ +
αi λ αe
q = flux termic unitar transmis prin zidărie
ti = temperatura interioară în spaŃiul de lucru al cuptorului
ti = tmat + ∆t ; tmat = temperatura tehnologică din cuptor
∆t are valori: 20 ÷ 100 0C în funcŃie de tipul cuptorului
te = temperatura la faŃa rece a peretelui (exteriorul cuptorului): (12 ÷ 15)%ti
te ≈ (12 ÷ 15) % ti
AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 6

Diagrama Lincevski

αi
t1 t2 αe

δ1 δ2 …δ n

Pentru un perete alcătuit din mai multe straturi, fluxul termic care străbate peretele se
calculează după următoarea relaŃie:
ti − te δ
q= n
r = = rezistenŃa termică
1 δ 1 λ
+∑ i +
α i i=1 λ i α e
δ1 δ2 ti = se cunoaşte
te = se adoptă
r se calculează
ti λ1 utilizând diagrama Lincevski
λ2
δ = r .λ
te λ = a ± b . tm
t + te
tm = i
2
δ
Se adoptă grosimea materialului refractar pe baza STAS, δ1 şi apoi introducem un material
izolator care are o grosime δ2 ce trebuie determinată. Acest material izolator este caracterizat şi el
de λ2.
t −t
Pentru un strat: q1 = 1 e
δ
λ
AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 6

ti − te
Pentru mai multe straturi: q2 =
δ1 δ 2
+
λ1 λ 2

q1 = q2 ⇔
δ δ 1 δ 2 ; λ ≈ λ δ = λ  δ − δ 1 
grosimea stratului izolator
= + 1 2 2 
λ λ1 λ 2  λ λ1 

Dimensiunile geometrice ale pereŃilor

Lungimea peretelui coincide cu una din dimensiunile vetrei şi va trebui să dimensionăm
prin calcul înălŃimea “h” a peretelui care este şi înălŃimea “H” a spaŃiului de lucru.
Pentru dimensionarea înălŃimii spaŃiului de lucru se utilizează următoarea relaŃie:
Vsl
H= , [m]
Av
Volumul spaŃiului de lucru Vsl , se determina diferenŃiat după tipul cuptorului:
a) Pentru cuptoare de elaborare:
C ⋅ qm
H sl =
c ⋅ τc
b) Pentru cuptoare cu tratamente termice:
C ⋅ qm C
VSL = Vsl + Vmat = +
c⋅τ ρm ⋅ ϕi
c) Pentru cuptoare de uscare:
C
VSL =
ρm ⋅ ϕu
In relaŃiile de mai sus:
C reprezintă capacitatea cuptorului data prin tema de proiect;
τ = durata ciclului de topire, încălzire sau uscare [ore]
q = consumul specific de combustibil [Kj/Kg] (valori recomandate)
c = încărcarea termică specifică şi care depinde de combustibilul utilizat [Kj/m3⋅oră]

6.2. Executarea zidarii pereŃilor

Scopul principal al pereŃilor este reŃinerea căldurii în camera de lucru, prezentând în
acelaşi timp o suficientă stabilitate pentru a rezista la condiŃiile grele de exploatare . SuprafaŃa
interioara a pereŃilor îndreptata spre spatiul de lucru al cuptorului este supusa acŃiunii unor
temperaturii ridicate. PereŃii cuptorului trebuie sa fie cât se poate de etanşi pentru a împiedica
ieşirea gazelor din cuptor şi pătrunderea de aer rece în interior, deoarece, schimbul de gaze prin
neetanşeităŃile pereŃilor poate influenŃa nefavorabil asupra regimului termic cerut.
In vederea asigurării stabilităŃii pereŃilor, grosimea lor minima trebuie sa fie în
concordanta cu înălŃimea lor. PereŃii cuptorului trebuie sa fie pe cit posibil eliberaŃi de orice
încărcare din exterior. La executarea zidăriei refractare este necesar să se acorde rosturilor o
atenŃie deosebită, deoarece acestea reprezintă partea cea mai slabă a zidăriei. Grosimea rosturilor
zidăriei se recomandă în raport cu gradul de îngrijire necesar execuŃiei. Zidăria refractara poate fi
de trei categorii:
AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 6

- zidărie deosebit de îngrijita, cu rostul gros de cel mult 1 mm. Se foloseşte în locurile de
contact al zidăriei cu topituri, în locurile unde gazele se găsesc sub presiune depăşind
4000N/m2, la zidirea bolŃilor expuse temperaturii de peste 1400 0C, precum şi la bolŃile
având o deschidere mai mare de 4m, expuse temperaturilor de peste 1300 0C;
- zidărie îngrijita, cu rostul gros de cel mult 2mm. Se foloseşte în acele locuri ale cuptorului
unde zidăria suporta acŃiunea de frecare a încărcăturii ce alunecă în lungul pereŃilor unde
gazele au presiunea de 10000 –40000 N/m2 şi unde materialele aflate în contact cu zidăria se
încălzesc până la 12000C;
- zidărie obişnuita, cu rostul gros de cel mult 3mm. Se executa în toate celelalte cazuri, când
ea nu este în contact cu topiturile, când nu suportă acŃiunea de frecare a materialului şi nu
este supusa la acŃiunea temperaturilor depăşind 1200 0C.
PereŃii cuptoarelor de topit se executa, de obicei din acelaşi material din care este
construită şi vatra cuptorului.
Grosimea pereŃilor cuptoarelor de topit este foarte mare. De exemplu, grosimea pereŃilor
creuzetului furnalelor ajunge până la 1,6m, iar a pereŃilor cuvei, până la 1,1m; grosimea pereŃilor
cuptoarelor Martin la nivelul pragurilor gurilor de lucru ajunge la 1,1m, iar la partea superioară
până la 0,9m
PereŃii cuptoarelor de încălzire se executa de obicei cu grosimea până la doua cărămizi(o
grosime echivalează cu lungimea de 230 mm a unei cărămizi normale) dar pot fi şi de 1; 1.5; 2;
2.5; cărămizi.
Tabelul 3
Temperatura Stratul interior Stratul termoizolator
PereŃi de zidărie
cuptorului Gros[mm] Materialul Gros[mm] Materialul
PereŃi cu înălŃimea Până la
Până la 1m 1200 120 Şamota cl.C 250 Cărămida
Peste1m 1200 250 Şamota cl.C 250 Cărămida
Până la 1m 1200 230 Şamota cl.B 120-250 Cărămida
Peste 1m 1200 230-250 Şamota cl.C 120-250 Cărămida
Bolta de cuptoare
cu deschidere Până la
Până la 1m 1000 120 Şamota cl. B 120-150 Umplutura izolat.
Până la 3.5m 1000 230 Şamota cl. B 150-200 Umplutura izolat.
Peste 3.5m 1000 300 Şamota cl. B 150-200 Umplutura izolat.
Până la 1m 1000-2000 120 Şamota cl. A 120-150 Umplutura izolat
Până la3.5m 1000-2000 230 Şamota cl .A 150-200 Umplutura izolat.
Peste 3.5m 1000-2000 300 Şamota cl .A 150-200 Umplutura izolat.
Până la 1m 1200 230 Şamota cl .A 120-150 Umplutura izolat.
Până la 3.5m 1200 300 Silica sau şamota 150-200 Umplutura izolat
Peste 3.5m 1200 200 Silica sau şamota 150-200 Umplutura izolat.
PereŃii se executa aproape totdeauna din doua straturi; un strat interior, din cărămidă
refractară şi un strat exterior, din cărămida sau umplutură izolatoare.
Daca în interiorul pereŃilor se amenajează canale de fum grosimea pereŃilor este mai mare decât
doua cărămizi. Grosimile recomandate ale zidăriei cuptoarelor de încălzire se dau în tabelul 3.
La cuptoarele intermitente se caută să se execute o căptuşeală care să necesite mai putină
căldura pentru încălzirea ei. De aceea pereŃii se executa mai subŃiri sau se subŃiază stratul
termoizolator.
PereŃii cuptoarelor de încălzire se executa verticali, iar cei ai cuptoarelor de topit oŃel se execută
spre exterior ceea ce permite îndepărtarea lor de zona temperaturilor celor mai înalte şi uşurează
condiŃiile de lucru.
AGREGATE SI INSTALATII TERMICE CURS 6

Sub influenta temperaturii, zidăria cuptorului încălzit se dilata. La cuptoarele care au

lungime mica, dilatarea este compensata de rosturile zidăriei care comprima mortarul ce
completează golurile. La cuptoarele lungi, prezenta rosturilor nu este suficienta pentru a
compensa dilatarea zidăriei. Din acest motiv trebuie luate masuri speciale pentru a preîntâmpina
distrugerea zidăriei. În acest scop, la executarea zidăriei, se lasă rosturi groase speciale denumite
rosturi de dilataŃie, destinate sa permită dilatarea zidăriei la încălzire. Numărul şi dimensiunile
rosturilor de dilataŃie se stabilesc prin proiect în funcŃie de materialul zidăriei şi de temperatura
de lucru. În medie, la fiecare metru liniar de zidărie se dau următoarele valori rosturilor de
dilataŃie:
- pentru zidăria de şamota 5 – 6 mm
- pentru zidăria de silica 12-15 mm
- pentru zidăria de magnezită 18-20 mm
Rosturile de dilataŃie se umplu cu masa refractara uşor umezita. Pentru a se face masa mai
elastica se adăuga adeseori 20-30% azbest. Uneori, în faza de executare a zidăriei pentru a se
asigura stabilitatea ei, rosturile se astupa cu un material care arde.
În construcŃii se prevăd tiranŃi metalici care au posibilitatea sa strângă nişte legături care
micşorează rosturile în timpul cât cuptorul nu funcŃionează. Pe măsura ridicării temperaturii în
spatiul de lucru al cuptorului, în timpul răcirii, legăturile se strâng treptat, astfel încât construcŃia
nu lasă rosturile deschise.
De multe ori se executa zidăria combinată din mai multe feluri de cărămizi, de exemplu
din cărămida magnezitică, cărămida termoizolatoare şi din cărămida roşie. În acest caz fiecare
din aceste feluri de cărămida se aşează ca un zid independent. Daca înălŃimea zidului este mai
mare de cca. 1.5m zidurile se vor executa cu legături; legătura se obŃine prin scoaterea cărămizii
refractare în zidăria adiacenta, cu jumătate din lungimea sa, la fiecare 5-8 rânduri.