Sunteți pe pagina 1din 3

GENUL DRAMATIC

În opinia mea, opera ………….…………(titlul), de ……………………..


(numele autorului), aparţine genului dramatic, în care autorul se exprimă în
mod indirect, prin intermediul personajelor, care sunt antrenate în derularea unor
evenimente, într-un anumit timp şi spaţiu, creaţia literară având ca mod de
expunere dominant dialogul şi fiind destinată reprezentării scenice.
Comedia este o specie a genului dramatic, care satirizeaza întâmplari,
aspecte sociale, moravuri prin intermediul personajelor ridicole, între care se
nasc conflicte puternice. Comedia are scopul de a îndrepta acele tare umane si
sociale prin râs, având, asadar, rol moralizator.
În primul rând, precizarea „actul......”, „scena........” arată organizarea
textului pe acte, diviziunile principale în desfăşurarea acţiunii şi scene,
subdiviziuni ce marchează intrarea sau ieşirea unui personaj.
În al doilea rând, înaintea fiecărei replici este indicat numele
personajului care o rosteşte……………………………………………………
(citat în care se transmite o astfel de replică) şi se remarcă prezenţa
didascaliilor (a indicațiilor scenice), ca modalităţi de intervenţie directă a
autorului …………………………………………………...……..(două
exemple).
De asemenea, modul de expunere specific este dialogul, iar prezenţa
acestuia impune prezenţa elementelor de oralitate a
stilului…………………………………………………………………....
(prezentarea a trei-patru elemente de oralitate, cu citate pentru fiecare-
interogații, exclamații, interjecții, verbe la imperativ, cuvinte în vocativ)).
În plus, se remarcă prezenţa
personajelor……………………………………………………………… (care
sunt personajele) şi a unui conflict dramatic
între………………………………………………………………….(ce forţe sunt
antrenate în conflict şi cum evoluează, pe scurt, acestea).
În concluzie, trăsăturile mai sus prezentate justifică încadrarea textului
suport în genul dramatic.
Aceasta opera literara (O scrisoare pierduta) intruneste trasaturile generale
ale unei opere dramatice, cat si pe cele specifice comediei:
- a fost scrisa cu scopul de a fi jucata pe scena;
- este structurata pe acte si scene;
- timpul si spatiul actiunii sunt limitate;
- sunt folosite dialogul si monologul dramatic;
- sunt prezente indicatii de regie;
- descrierea si naratiunea sunt prezente in indicatiile scenice sau in replicile
personajelor;
- este prezent conflictul dramatic, care se declanseaza o data cu pierderea
scrisorii;
- acest conflict de baza se imbina cu conflicte secundare;
- provoaca rasul prin diferite tipuri de comic: de moravuri, de caracter, de
situatie, de nume.
- prin aceste tipuri de comic autorul a reusit sa realizeze umorul si ironia.

Specific comediei O scrisoare pierduta, de I L Caragiale

Fiind o comedie ,autorul recurge la toate tipurile de comic şi anume comic


de limbaj,de nume,de situaţie,etc. Comicul de limbaj este realizat prin prezenţa
numeroaselor greseli de vocabular. Cuvintele (mai ales neologismele) sunt
deformate prin pronunţie gresita (“famelie”, “renumeratie”, “andrisant”,
“plebicist”) sau prin etimologie populara (“scrofulosi”, “capitalisti” locuitori ai
Capitalei). Incălcarea regulilor gramaticale şi a logicii, cum ar fi: polisemia (“ne
am racit împreună”), contradicţia în termeni (“dupa lupte seculare care au durat
aproape zece ani” sau “12 trecute fix”), asociaţii incompatibile (“Industria
română este admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipseşte cu desăvârşire”),
nonsensul (“din două, daţi-mi voie, ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se
schimbe nimica…”)etc.
Comicul de nume are o mare savoare.Zaharia Trahanache este o „cocă
moale”-trahanaua,care ,deşi vede scrisoarea incriminatoare ,crede că-i
plagiat.Ştefan Tipătescu este un tip,dar totodată unul care trece tiptil prin
viaţă .Ghiţă Pristanda ,un tip slugarnic,obişnuit să execute ceea ce i se
comandă.Cuplul Farfuridi-Brânzovenescu reprezintă prostul fudul.Dandanache
este dandanaua,fiind mai prost decât Farfuridi şi mai canalie decât Caţavencu.
Comicul de situaţie şi de moravuri surprine într-un mod exceptional
societatea şi moravurile ei prin prisma şantajului,a adulterului sau a reuşitei pe
principiul „scopul scuză mijloacele”.

S-ar putea să vă placă și