4.4 MANAGEMENTUL RISCULUI IN FMEA 117 4.4 MANAGEMENTUL RISCULUI IN FMEA 4.4.1 Analiza modului de defectare si a efectelor — FMEA Vom analiza in continuarea modelelor de rise aplicate in calitate gi fiabilitate, abordarea elementelor de management al riscului referitoare la utilizarea modelelor statistice de analiza modului de defectare si a efectelor acesteia, si anume modelele FMEA. Termenul FMEA provine de la acronimul din limba englez& pentru Failure Mode and Effects Analysis, respectiv Analiza Modului de Defectare sia Efectelor. in limbile romana si franceza se utilizeaza si acronimul AMDE. FMEA poate fi descrisi ca un grup de activitati sistematizate, avand ca obiective: (1) recunoasterea si evaluarea riscului defectarii potentiale ale unui produs sau proces si a efectelor acestei defectiri; (2)identificarea actiunilor ce ar putea elimina sau reduce probabilitatea de aparitie a unei defectiti potentiale; (3) documentarea procesului si managementul riscului Tehnicile FMEA au fost dezvoltate initial de armata SUA. Astfel, procedura militar MIL~P-1629 din 1949 era intitulata "Procedures for Performing a Failure Mode Effects and Criticaly Analysis’ (Procedura pentru Analiza Modului de Defectare, a Efectelor si Criticalitayii) si a fost utilizaté ca o tehnicd de evaluare a fiabilitapii si a efectelor defectarilor echipamentelor militare. Cu toate acestea, primele aplicafii notabile ale tehnicilor FMEA sunt legate de dezvoltarea impresionanti. a industriei aerospatiale de la jumatatea anilor ‘60, Incepand din 1987, Organizatia International pentru Standardizare (ISO) a lansat seria de standarde ISO 9000, Cerinfele acestor standarde au impus ca organizatiile si-si dezvolte sisteme pentru managementul calitifii, orientate catre satisfacerea clientilor. in SUA, cele trei mari firme producatoare de autovehicule, Chrysler, Ford si General Motors au dezvoltat la inceputul anilor '90 © serie de standarde echivalente, din seria QS 9000, in scopul standardizarii sistemelor calitai in conformitate cu preseriptile standardelor QS 9000, organizatiile trebuie sa utilizeze metode avansate de planificare a pentru produs i proces, si de asemenea si dezvolte planuri de control Vom analiza in continuare céteva din principalele entitati utilizate in modelele FMEA, dintre care unele sunt generale pentru sistemul calititii, iar o serie sunt specifice FMEA. Elementele FMEA sunt elementele care sunt identificate si analizate ‘in cursul aplicarii tehnicilor FMEA. Acestea sunt constituite din: functii, moduri de defectare, cauze, efecte, controale gi actiuni cali tii produselor, care includ modelele FMEA.118 CAPITOLUL 4 ~ MANAGEMENTUL RISCULUL IN CALITATE $I FIABILITATE Funetiile si modurile de defectare Dupa ce au fost stabilite obiectivele analizei FMEA, urmitorul pas il constituie identificarea functiilor. O funcjie este un scop propus pentru produsul sau procesul care este analizat. Daci se analizeaza un sistem, atunei trebuie identificate, de asemenea, functiile subsistemelor individuale. Modurile de defectare se pot clasifica in urmatoarele categorii de defectare: * defectare completa, © defectare partial; * defectare intermitenta, ¢ — defectare in timp (graduala); + supraperformanta unei functii Scopul acestei grupari in cinci categorii a modurilor de defectare este de a ajuta echipa FMEA sa identifice toate modurile de defectare posibile, Analiza modurilor de defectare in aceasta clasificare poate si releve anumite posibilitati de defectare care in anumite condifii nu ar fi fost considerate. De asemenea, se pot pune in evidenta functiile care nu au fost definite corespunzator. O defectare partiala, intermitenti, graduala sau supraperformanfa unei functii poate genera o defectare completa a altei functii neidentificate. De aceea, utilizarea categoriilor de defectare poate fi un ajutor util pentru relevarea unor asemenea situafii Efectele Dupa stabilirea functiilor si a modurilor de defectare, urmaitorul pas al modelului FMEA este identificarea consecinfelor potentiale la aparitia modurilor de defectare. Aceasta impune o activitate de analiza a echipei. Dupi identificarea consecintelor, acestea trebuie induse in modelul FMEA ca efécte. in modelul FMEA se presupune ci efectele unui mod de defectare apar intotdeauna atunci cand apare modul de defectare respectiv, far a i se asocia o anumita probabilitate acestui tip de eveniment. Vom discuta in continuare 0 procedura pentru identificarea conseeinfelor potenfiale care se poate aplica pentru inregistrarea consecinfelor improbabile sau pufin probabile. Aceast procedura asociaza in mod explicit efectele cu circumstanfele in care acestea apar, prin identificarea de moduri de defectare aditionale. Procedura pentru identificarea consecintelor potentiale (1) Se incepe cu un mod de defectare si se listeaza toate consecintele sale potentiale. Se separa consecintele care pot fi asumate c& apar ori de cate ori apare modul de defectare respectiv si se considera ca efecte ale acestui mod de defectare. Se listeazd apoi pentru consecinjele rimase modurile de defectare —potentiale4.4 MANAGEMENTUL RISCULUI IN FMEA 119 (consecinfe care ar putea s& apard cand apare modul de defectare respectiv, dar depinzind de circumstantele in care acest mod de defectare apare), (2) Aceste noi moduri de defectare identificate implicd faptul c&, jindnd cont de circumstantele de aparitie, 0 serie de consecinte este putin probabil si apard. Se separa consecinfele care pot fi asumate cf rezulta ori de céte ori apare modul de defectare, de cele care apar numai in circumstanfe speciale. Aceste consecinfe se identifica ca efecte ale modurilor de defectare aditionale. Severitatea Primul pas in analiza riscului este cuantificarea severitatii efectelor. Efectele sunt ficate pe o scar de la 1 la 10, valoarea 10 avand severitatea cea mai mare. itii_pentru proiect (DFMEA) si respectiv pentru proces (PFMEA) sunt prezentate in tabelele urmatoare (Tabelul 4.2 si Tabelul 4.3). Echipa FMEA trebuie sa stabileascd criterii de evaluare adecvate pentru a utiliza corespunzator seara de clasificare. Efectele sunt evaluate grupat atunci cénd se cuantificd riscul, desi valorile de severitate sunt atribuite in mod individual. Aceasta presupune ca vor rezulta toate efectele atunci cénd modul de defectare apare. Totodata, efectul cel mai grav este prioritar atunci cand se evalueaz& potentialul de rise, Se observa c& acest model va lua in considerare cauzele care au efecte multiple. c Sistemele de clasificare a severi ‘Tabelul 4.2 ~Tabelul de severitate pentru proiect (DFMEA) Criterii : Severitatea efectulu F Efect pentru DFMEA. Punetaj Hazardat— fara | Defectarea afecteaza operarca siguré a produsului sau | avertizare implica nerespectarea legislatici - fara avertizare Hazardat—cu | Defectarea afecteazat operarea sigurdi a produsului sau | 5 avertizare implica nerespectarea legislafiei - cu avertizare Foarte mare _| Produsul este inoperabil, cu pierderea functici de baz | _& Produsul este operabil, dar la un nivel redus de Mare | 7 performangi _ oe Produsul este operabil, dar articolele care realizeazai s confortul nu sunt funcfionale a Produsul este operabil. dar articolele care realizea7i 7 confortul functioneaza la un nivel redus de performan a Articolele de finisare si aspectul nu sunt conforme, oe ‘Majoritatea clientilor sesizeava defectarea 4 Minor [Aticolele de finisare si aspectul nu sunt conforme. Cirea] _jumatate dintre client sesizeaza defectarea rte minor | Aftisolele de finisare si aspectul nu sunt conforme.O | nae mici parte dintre clienti sesizeaza defectarea Inexistent Nici un efect 1 SA remarcim ci scala datelor de severitate nu discrimineazi defectirile care120 CAPITOLUL 4 ~ MANAGEMENTUL RISCULUL IN CALITATE $I FIABILITATE conduc la rezultate catastrofice, de cele cu consecinte minore, sau cele care conduc la nerespectarea prevederilor legislafiei. De asemenea, un defect sesizat de cea mai mare parte a clientilor este cuantificat la mai pufin de jumatate din scala de severitate, scala care incepe de la valoarea 1 pentru situatia “Nici un efect” (valoarea zero nu se utilizeazai). ‘Tabelul 4.3 —Tabelul de severitate pentru proces (PFMEA) Griterii: Severitatea efectului pentru PEMEA. Defectarea poate pune in pericol operatorii. Defectarca afecteava funclionarea in siguran{é.a produsului sau | 10 Efect Punetaj Hazardat ~ fara avertizare implica nerespectarea legislatei - fir avertizare Defectarea poate pune in pericol operatorii, Defectarea Havardat — cu a i a ae afectea7a functionarca in siguranfa.a produsului sau | 9 __ implica nerespectarea legisla — cu avertizare Tntrerupere majori a procesului, Produsele pot fi 100% Foarte mare | defective. Produsul este inoperabil, cu pierderea functiei| 8 de baz’, Tntrerupere minora a procesului. Produsele pot fi sortate Mare sio parte sunt defective, Produsul este operabil, dar la | 7 un nivel redus de performana Tntrerupere minora a procesului. O parte din produse Moderat _|sunt defective. Produsul este operabil, dar artcolele care] 6 realizeazA confortul nu sunt funefionale Tnirerupere minoré a procesului. Produsul este operabil Redus _|daranticolele care realizeaza confortul funcjioneaza la un] 5 nivel redus de performanii Tnirerupere minora a procesului. Produsele pot fi Foarteredus | remaniate, Anticolele de Finisar si aspectul nu sunt | 4 conforme. Majoritata clionfilor sesizeazA defectarca Tntrerupere minord a procesului. Articolele de finisare st Minor aspectul nu sunt conforme. Circa jumatate din client | 3 sesizear detectarea intrerupere minor a procesului. Articole de finisare 51 Foarte minor | aspectul nu sunt conforme. O mica parte din clieni 2 sesizeara defectarea Inexistent Nici un efect 1 Cauzele Dupa stabilirea efectelor si a severitatii, urmatorul pas il constituie identificarea cauzelor pentru modurile de defectare, activitate care implied de asemenea echipa FMEA. Identificarea cauzelor incepe cu modurile de defectare care au cele mai serioase efecte in cazul unei analize FMEA de proiect, cauzele de defectare pot fi deficientele de proiectare care ar putea conduce la moduri de defectare. De asemenea, pot fi incluse in cauze si deficientele de proiectare care ar putea genera erori de prelucrare sau de4.4 MANAGEMENTUL RISCULUI IN FMEA 121 asamblare. in prineipiu, analiza FMEA a unui proiect presupune c& specificaiile de prelucrare si de asamblare sunt realizate in proces, concentrandu-se asupra defectarilor ce pot rezulta din proiectarea produsului in cazul unei analize FMEA de proces, cauzele sunt erori specitice, descrise in ji unor actiuni care pot fi corectate sau controlate. Analiza FMEA a unui proces presupune, la randul ei, e& produsul a fost proiectat in mod corespunzator si nu se va defecta din cauza unei deficienfe de proiectare, Aceasta nu implic& intrarile in proces sunt conforme cu specificatille. Variatia datorata, de exemplu, articolelor aprovizionate, poate fi consideraté intr-o analiza FMEA de proces, terme! ins cA toate Apa Cauzele sunt punetate prin intermediul aparitiei. Aparitia este probabilitatea anumiti cauzi si apard si si aibi ca rezultat un mod de defectare pe perioada prevazuti de viafa si de utilizare a unui produs Ca si efectele, cauzele nu sunt evaluate grupat atunci cand este evaluat riscul Fiecdrei cauze a unui mod de defectare i se atribuie o valoare distinct Tabelele cu ratele de aparitie pentru proiect (DFMEA) ~ Tabelul 4.4 — si pentru proces (PFMEA) — Tabelul 4.5, care sunt prezentate in continuare, contin pe o scala de la 1 la 10, probabil mod de defectare. Pentru cazurile in care ratele de defectare sunt necunoscute se adopt un punetaj maxim de aparitie, respectiv valoarea 10. Punctajul de aparitie se bazeaza pe informatii de la produse sau procese similare, nelinia tile cao anumité cauzi si apa aiba ca efect un daca acestea sunt disponibile abvelul 4.4 — abelul ratei de aparitie pentru proiect (DFMEA) Probabilitatea de Punctaj defectare Foarte mare 10 Defectarea este aproape , incvitabila a Mare: Defect din 8 8 repetate Tin 20 7 7 Tin 80 6 Moderata: Defect Taso ri ocazionale [ebeeneereerere! in 400 SEs |eeenteestcienes 1 din 2,000 4 Redusi: Defectiri 1 din 15.000 relativ pujine din 150.000 2 Foarte mica = din 15 Defectarea este improbabi eee '122. CAPITOLUL 4 ~ MANAGEMENTUL RISCULUL IN CALITATE $I FIABILITATE in tabelul de urmator al ratei de aparitie pentru proces (PFMEA) se observa introducerea unui indicator specific controlului statistic al proceselor (SPC) si anume indicele de capabilitate Cys, care este utilizat pentru acordarea punctajului de aparitie. Tabelul 4.5—Tabelul rate de aparitie pentru proces (PFMEA) Rata posibili de defectare ceeaeue Foarte mare: Defectarea este Edin? <033 10 aproape inevitabil Tain 2033 9 Mare: Asociata in general cu din 8 2051 8 procese similare cu dfectiri fae 1 din20 2067 7 Moderata: Asociatd in general 1 din 80 2083 se cu procese similar cu defect Tain 400 21,00 ovazionale 1 din 2.000 217 4 Redusi: Defectari izolate 1 din 15,000 2133 asociate cu procese similare Foarte redusii: Numai defectiri izolate asociate cu 1 din 150,000 2150 2 procese aproape identice Foarte mic: Defectarea <1 din 15 6 este improbabil Idin 150.000 | > 1,67 1 Controlul curent Controalele curente aplicate proiectului sau procesului se clasifiea in urmatoarele 3 tipuri, avand ca obiective: (1) Prevenirea aparitiei unei cauze sau a unui mod de defectare, respectiv reducerea ratei lor de aparitie (2) Detectarea cauzei unui mod de defectare si orientarea eatre actiunea corectiva ce trebuie aplicata (3) Detectarea modului de defectare inainte ca produsul si ajunga la client Este important si facem distin: 1) si controalele care detecteaza defectarea (tipul 2 si tipul 3). Astfel, primul tip de controale reduce posibilitatea de aparitie a unei cauze sau a unui mod de defectare, ceea ce va influenta punctajul de aparitie, Celelalte doua tipuri de controale detecteaza respectiv cauzele si modurile de defectare si vor influena punctajele de detectie ie intre controalele care previn defectarea (tipul Detectia Detectia este o evaluare a posibilititii controalelor curente ale proieetului sau procesului de a detecta cauzele potentiale (deficientele proiectului sau procesului ) sau modurile de defectare corespunzatoare. in scopul de a obtine un punctaj mai redus,4.4 MANAGEMENTUL RISCULUI IN FMEA 123 controlul planificat al proiectului sau procesului (respectiv activitajile de prevenire, validare si/sau verificare) trebuie si fie imbunatatit. In cazul proceselor, utilizarea tehnicilor de control statistic poate duce la scdderea punctajului de detectie. Sistemul de punetaj pentru criteriul de detectie pentru proiect este prezentat in Tabelul 4.6. Tabelul 4.6 ~ Tabelul de det ctie pentru proiect (DFMEA) Detect G Probabilitatea de detect Punetaj ‘Aproape | Nu exist control (controale) care si detecteze modul de | — imposibila defectare sau cauza Foarte pujin | Foarte putin probabil ca controlul curent si detecteze |g probabila ‘modul de defectare sau cauza ‘atin probabila. [PH probabil ca controlul curent si detecteze modul de| pola defectare sau cauza a Probabilitate foarte redusi ca controlul curont si Eee detecteze modul de defectare sau cauza ul A Probabilitate redusi. ca controlul curent si detecteze Redusit 6 modul de defectare sau cauza | Probabilitate moderatd ca controlul curent si detecteze aoe ‘modul de defectare sau cauza a Probabilitate medic ca controlul curent si detecteze aes ‘modul de defectare sau cauza 7 a Probabilitate mare ca controlul curent si detectee - modul de defectare sau cauza Probabilitate foarte mare ca controlul curent si detecteze| eee modul de defectare sau cauza Z ‘Aproape sguck | COMPONT caret al proces va detects apoape sigur | Sistemul de punctaj pentru criteriul de detectie pentru proces este prezentat in Tabelul 47. Numirul de prioritate-rise Numarul de prioritate aparitie (Q) si de detectie (D) RPN = (8) x (0) x (D). (4.36) Acest numar este in esenté o evaluare a gravitatii efectelor (severitatea), probabilitatea ca o cauza si genereze defectarea asociat cu aceste efecte (aparitia) si capacitatea de a detecta defectarea inainte ca aceasta si ajunga la client (detectia). RPN se utilizeazA pentru a identifica elementele cu cel mai mare rise, care s& fundamenteze acfiunile corective rise (RPN) este produsul punctajelor de severitate (S) de Multimea valorilor RPN are © serie de proprietiti interesante, dintre care enumerim cateva:124. CAPITOLUL 4 ~ MANAGEMENTUL RISCULUL IN CALITATE $I FIABILITATE © valorile RPN sunt cuprinse intre | si 1000; © media valorilor RPN este aproximativ 166, iar mediana este 105; © exist 120 de valori distinete ale RPN. ‘Tabelul 4.7 — Tabelul de detectie pentru proiect (PFMEA) Detectie Criterii: Probabilitatea de detect Punetaj Controlul proicctului nu detectearai o cauzl de defectare potential sau un mod de defectare; sau nu exist un | 10 control al proiectului Foarie putin probabil ca controlul proicctului dotecteze o cauza de defectare potentiala sauunmod | 9 de defectare Pujin probabil ca controlul proiectului sa detecteze 0 cauzé de defectare potengiala sau un mod de defectare Probabilitate foarte redus ca controlul proiectului si Foarte redusi' | detecteze o cauza de defectare potentiala sauunmod | 7 de defectare Probabilitate redusi ea controlul proieetului sa detecteze Redusit © cauzli de defectare potential sau un mod 6 de defectare Probabilitate moderata ca controlul proiectului si Moderati detecteze o cauza de defectare potentiala sau un 3 mod de defectare Probabilitate medie ca controlul proiectului si detecteze Medie © cauzi de defectare potengiald sau un mod 4 de defectare Probabilitate mare ca controlul proiectului si detecteze o| cauzi de defectare potenjiala sau un mod de defectare Probabilitate foarte mare ca controlul proiectului si Foarte mare | detecteze o cauza de defectare potential sau un mod | 2 de defectare (Controful proiectului va detecta aproape sigur 0 cauzai de| defectare potenfiald sau modul de defectare Incertitudine absolut Foarte putin probabil Putin probabil Mare Aproape sigur Actiunile corective Dupa ce modurile de defectare au fost ordonate descrescator in functie de RPN (de exemplu, ca in analiza Pareto), aciunile corective trebuie concentrate asupra problemelor cu cel mai mare RP? rei acfiuni corective recomandate este de a reduce punctajul de severitate aparuta si/sau detectie. Principalele acfiuni corective ce trebuie considerate sunt cele care urmarese reducerea probabilitatii de aparitie prin imbunatafirea continua a produselor si proceselor, precum si prin prevenirea defectelor. De asemenea, scopul fundamental al analizei FMEA este recomandarea si adoptarea actiunilor care reduc riscul de defectare Seopul ori