PROIECTAREA DISPOZITIVELOR

PARTEA I: BAZAREA ŞI FIXAREA SEMIFABRICATELOR ÎN DISPOZITIVE

(2C+1L)

 POZIŢIONAREA ŞI ORIENTATREA SEMIFABRICATELOR ÎN DISPOZITIVE

 PRECIZIA POZIŢIONĂRII ŞI ORIENTĂRII

 PROIECTAREA SCHEMELOR DE FIXARE

 MECANISME DE FIXARE A SEMIFABRICATELOR ÎN DISPOZITIVE

 METODOLOGIA DE PROIECTARE A DISPOZITIVELOR

 PARTEA II: CONSTRUCŢIA DISPOZITIVELOR (2C+1L+1P)

 ACŢIONAREA DISPOZITIVELOR

 DISPOZITIVE MODULARE

 DISPOZITIVE DEDICATE

 DISPOZITIVE PENTRU MAŞINI DE GĂURIT

 DISPOZITIVE PENTRU MAŞINI DE FREZAT

 DISPOZITIVE PENTRU MAŞINI DE DANTURAT

 DISPOZITIVE PENTRU STRUNGURI ŞI MAŞINI DE RECTIFICAT ROTUND

 DISPOZITIVE PENTRU MAŞINI DE RECTIFICAT PLAN

 DISPOZITIVE DE ASAMBLARE
 dor Păunescu Proiectarea Dispozitivelor. Partea I: Poziţionarea, Orientarea şi
Fixarea Semifabricatelor în Dispozitivele Maşinilor Unelte.
Universitatea Transilvania din Braşov, 1997.
udor Păunescu, Horațiu Bulea, Dispozitive pentru maşini unelte Vol I,
Universităţii “ Transilvania” din Braşov, 2005.
udor Păunescu, Horațiu Bulea, Rodica Păunescu,Dispozitive modulare, constructie,
uatare Vol I, Ed.Universităţii “ Transilvania” din Braşov, 2006
udor Păunescu, Horațiu Bulea, Rodica Păunescu,Dispozitive modulare, modele matematice
II, Ed.Universităţii “ Transilvania” din Braşov, 2008
udor Păunescu, Horațiu Bulea, Rodica Păunescu, Dispozitive mecanizate și automatizate
ru mașini-unelte,Ed.Universităţii “ Transilvania” din Braşov, 2011
anda Vasii Roşculeţ şa Proiectarea Dispozitivelor. Editura Tehnică, Bucureşti, 1982.

n Stănescu, Voicu Tache Dispozitive pentru Maşini Unelte. Proiectare, Construcţie,

Editura Tehnică, Bucureşti, 1979.

oicu Tache şa Elemente de Proiectare a Dispozitivelor pentru Maşini Unelte.

Editura Tehnică, Bucureşti, 1985.
9. Voicu Tache şa Proiectare a Dispozitivelor pentru Maşini Unelte. Editura Tehnică,
Bucureşti, 1995.

10. Mircea Tero şa Dispozitive şi Accesorii pentru Maşini-Unelte, Editura ANSID,

Târgu Mureş, 2002
 ” Prin dispozitiv utilizat în cadrul proceselor tehnologice din industria constructoare de

maşini se înţelege sistemul tehnic, constituind o unitate din punct de vedere funcţional, care
stabileşte şi menţine sau modifică orientarea obiectelor de lucru sau a sculelor, putând
îndeplini şi funcţii ale maşinilor de lucru sau ale operatorului.” [MIM72,VAS82].

TERMINOLOGIE
BAZARE – POZIŢIONARE – ORIENTARE - GHIDARE ?

Se consideră un corp rigid căruia i se asociază un sistem triortogonal drept (OXYZ) raportat

la un triedru fix (OoXoYoZo).

Ghidarea corpului constă în poziţionarea punctului caracteristic (coordonate liniare x,y,z) şi

orientarea acestuia în raport cu punctul considerat (coordonate unghiulare , , ).

 În tehnica montajului şi a manipulării (VDI 2860/90) prin poziţionarea unui corp se

înţelege mişcarea acestuia de la o poziţie nedefinită la una dată, neluându-se în considerare

orientarea corpului, iar prin orientare mişcarea de la o orientare nedeterminată la una dată.

În dispozitiv semifabricatului i se stabileşte în general atât poziţia cât şi orientarea.

Fixarea (strângerea) semifabricatului conservă bazarea în timpul prelucrării

semifabricatului.

În prezentul curs se utilizează termenul de BAZARE cu semnificaţia de sprijinire pe ceva, în

raport cu ceva. Pe lângă că aceasta sugerează clar metoda de ghidare, mai are avantajul

conciziei comparativ cu grupul "poziţionare şi orientare“ a semifabricatului în dispozitiv.

 SISTEMATIZĂRI

1. Funcţie de natura operaţiilor, care se execută cu ajutorul lor, dispozitivele se

sistematizează:
- dispozitive de lucru (pe maşinile unelte)*,
- dispozitive de asamblare *,
- dispozitive de control,
- dispozitive de manipulare.

2. Sistematizarea dispozitivelor de lucru pe baza criteriului funcţiei lor principale:

- dispozitive de bazare şi fixare sau mai scurt dispozitive de prindere, care au ca funcţie
principală bazarea şi fixarea unuia sau mai multor semifabricate / scule,
- dispozitive de prelucrare, care au capacitatea de a realiza autonom sau în colaborare cu
maşina unealtă mişcări active de generare a suprafeţelor aşchiate, preluând astfel funcţii ale
maşinilor de lucru şi realizând direct sau indirect şi funcţii proprii de prindere a obiectelor de
lucru [VAS82].
- dispozitive de divizare care generează o mişcare auxiliară pe o traiectorie de obicei liniară
sau circulară, cu selectarea unor poziţii.
 3. Pe baza criteriului adaptabilităţii dispozitivelor la variabilitatea formei şi dimensiunilor

semifabricatului acestea se clasifică în :

- dispozitive speciale, dedicate unui reper şi în general unei operaţii tehnologice,

- dispozitive specializate, dedicate unor semifabricate cu forme apropiate şi diferite

dimensiuni,

- dispozitive universale, care bazează şi fixează piese cu forme simple şi simetrice şi

care permit reglări discrete prin înlocuirea unor elemente sau reglări continue pe plaje relativ

mari (universale de strung, menghine etc),

- dispozitive modulare, construite pe baza unor seturi modulare, care conţin o mare

varietate tipodimensională de: plăci de bază, elemente de reazem, de fixare şi alte module,

relativ uşor montabile şi demontabile.

 Dispozitivul de lucru este un sistem deschis făcând parte din sistemul tehnologic format
din: maşină unealtă (MU), dispozitiv de prindere (DP), piesă, sculă.

1. Legătura MU-DP este realizată de pene fixe

sau mobile pentru canale T, şuruburi, piuliţe
pentru canale T.
2. Legătura DP-P este materializată de elemente
de rezem, fixare.
3. Prin interacţiunea sculă-semifabricat sunt
generate forţe, momente de aşchiere etc.
4. În general scula este prinsă într-un dispozitiv
specific numit portsculă.
5. În anumite dispozitive este necesară o ghidare
permanentă a sculei în aşchiere (bucşa de
ghidare a burghiului) sau temporară (gabaritele
dispozitivelor de frezat).