PPROIECTAREA DISPOZITIVELOR

MODELUL SIMPLIFICAT AL SISTEMULUI MUDPS

În studiul gradelor de libertate preluate de bazele de poziţionare şi orientare se operează cu un

model simplificat al sistemului tehnologic MUDPS, având următoarele caracteristici:
- componentele sistemului MUDPS se presupun nedeformabile,
- se ia în considerare modelul geometric real al semifabricatului afectat de abateri de la poziţia
relativă a suprafeţelor, abateri de formă,
- dispozitivul este redus la elementele de bazare (EB elementele de contact cu semifabricatul
prin care se preiau grade de libertate), caracterizate de forma şi dimensiunile părţilor active.

DEFINIRE BAZE

Elementele geometrice ale semifabricatelor (suprafeţe, muchii, puncte) faţă de care se raportează
pozţţiile şi orientările suprafeţelor ce urmează a fi generate, controlate se numesc generic baze
 SISTEMATIZAREA 1: criteriul funcţionalitatea bazei :

1. Baza de cotare (bază de măsurare) (BC) este baza faţă de care, pornindu-se de la una din

condiţiile funcţionale ale piesei se determină anumiţi parametri de poziţie şi de orientare a unei

suprafeţe care urmează a fi generată.

2. Baza de poziţionare şi orientare (BPO) este baza în contact cu cel puţin un EB prin care se

anulează unul sau mai multe grade de libertate care afectează condiţiile geometrice definitorii ale

suprafaţei sau suprafeţele prelucrate la operaţia curentă.

Dacă BPO este şi BC se numeşte bază de poziţionare şi orientare principală (BPOP), în caz

contrar secundară (BPOS). BPOP asigură o precizie maximă de bazare. La rândul lor EB asociate

BPO se numesc elemente de bazare principale sau mai scurt reazeme principale (RP).

3. Baza auxiliară (BAx), la fel cu BPO ia contact cu cel puţin un EB însă nu anulează grade de

libertate care afectează condiţiile geometrice ale suprafeţelor ce urmează a fi generate ci se utilizează

cu alte scopuri ca: închiderea unor forţe, momente de aşchiere etc. Elementele dispozitivului care vin

în contact cu BAx poartă denumirea de reazeme auxiliare (RAx).

 Exemplul 1

Este suficientă o bazare simplificată prin

care se anulează 5 grade de libertate [ty,

tz, rx, ry, rz].

tx nu este necesar a fi anulată deoarece
canalul este străpuns, în consecinţă nu
este raţional ca semifabricatul să fie
precis poziţionat pe axa X fiindcă
eroarea de instalare poate fi compensată
Bazare paralelipiped 3D de intrarea - ieşirea frezei.
În dispozitiv sunt materializate : planul ABCD (BPO1) printr-un contact în trei puncte prin care se
anulează [tz, rx, ry], un segment pe dreaptă paralel cu axa X pe suprafaţa plană AA'DD' (BPO2) printr-un
contact în două puncte, astfel anulându-se [ty, rz].
În acest caz se operează cu două baze de cotare: suprafaţa dreptunghiulară A'B'C'D' (BC1) şi
AA'DD' (BC2), deoarece BPO1  BC1 BPO1 este o bază secundară, BPO2  BC2 deci BPO2 este o bază
principală. Pentru închiderea forţei de aşchiere Fx, baza CC'DD' este sprijinită pe reazemul 3, deci este
o bază auxiliară (BA). Un reazem auxiliar nu necesită, în general, condiţii de precizie similare unui
 SISTEMATIZAREA SCHEMELOR DE BAZARE

Schema de bazare (SB), reprezentată prin simboluri, indică :

- care este natura EB şi ce suprafeţe de poziţionare şi orientare ale semifabricatului se folosesc,

- numărul şi natura gradelor de libertate anulate semifabricatului.

Dacă se anulează toate cele şase grade de libertate ale piesei, SB realizează o poziţionare şi

orientare completă, în caz contrar numindu-se simplificată (vezi exemplul din figura anterioară)

O SB este considerată corectă dacă se anulează exact acele grade de libertate impuse de

condiţiile care determină geometric suprafaţa sau suprafeţele semifabricatului prelucrate la operaţia

curentă.
 O SB este incorectă dacă realizează :

1. Suprabazarea, adică SB leagă un număr mai mare de grade de libertate decât cele strict

necesare care determină geometric suprafaţa, suprafeţele semifabricatului generate pe dispozitivul

respectiv. Dacă se presupune că SB care realizează suprabazarea include SB corectă, singurul

impediment este de natură economică (vezi observaţia de la exemplul 1).

2. Subbazarea anulează mai puţine grade de libertate decât cele necesare, evident că o astfel

de SB nu va putea realiza parametrii de precizie impuşi suprafeţelor prelucrate. Pentru exemplul 1

apare o subbazare dacă pe baza AA'DD‘ s-ar prelua doar tz prin sprijinirea pe un reazem în loc de

două reazeme. 

3. Bazarea redundantă este caracterizată de încercarea de a utiliza BPO diferite pentru a anula

aceleaşi grade de libertate. Deoarece aceste baze au pentru fiecare piesă diferite valori ale abaterilor

de la poziţie lor relativă, practic numai câte o bază va fi exploatată, astfel rezultând o multitudine de

SB. Acest fenomen duce la scăderea preciziei de prelucrare.

 Exemplul 2

Semifabricatului din figura alăturată i se

frezează canalul din partea superioară.
Dacă din considerente de mărire a stabilităţii
se prevede o aşezare pe reazemele 1 şi 2
se ajunge la o bazare redundantă.

4. Bazarea eronată la care se anulează alte grade de libertate decât cele reclamate de condiţiile

impuse de procesul de generare a suprafeţelor prelucrate. Este evident că în cazul unei bazări

simplificate este suficient ca un grad de libertate dintr-o bazare corectă să fie înlocuit cu un grad care

nu aparţine bazării corecte ca poziţionarea şi orientarea să fie compromise.

În cazul bazării complete se va ajunge la una eronată dacă partiţionările pe BPO se fac greşit. Pentru

exemplul 1 plasarea a două reazeme pe suprafaţa CC'DD‘ şi a unui reazem pe AA'DD' va duce la o SB

greşită.