PROIECTAREA DISPOZITIVELOR

1. ELEMENTE SPECIFICE ALE BAZĂRII PIESELOR PRISMATICE

1.1. SCHEMA DE BAZARE 3-2-1

Denumiri specifice:
- bază de aşezare (BA)
sau bază primară;
- bază de ghidare (BG)
sau bază secundară;
- bază de sprijin (BS)
sau bază terţiară.
Simbolizare:

Fig. 1. Schema de bazare 3-2-1

Schema de bazare care utilizează pentru anularea celor şase grade de libertate cele
trei baze BA, BG, BS se numeşte schema sau principiul de bazare 3-2-1
 1.2. CRITERII DE ALEGERE A BA, BG, BS ŞI A REAZEMELOR

1. Pentru ca o BPO plană să poată

avea funcţia de BA este necesar ca
reazemele să se încadreze într-o
figură geometrică plană cu
dimensiuni comparabile după două
direcţii perpendiculare şi
comparabile cu dimensiunea piesei .
Dacă figura are o dimensiune mult
mai mare decât cealaltă BPO nu va
juca rol de BA ci de BG.
De exemplu, dacă piesa din fig
alăturată i se aşchiază prin
burghiere două găuri, SB din fig c
este incorectă deoarece baza A5 nu
poate prelua corect trei grade de
libertate, ry nu este anulată suficient
Fig. 2. Exemplu de bazare a znei piese prismatice
de precis din cauza lăţimii
O SB corectă este prezentată în figura b unde A 1 joacă rol de BA deşiinsuficiente
Fx nu se poate închide
a bazei prin ea ci
(e=f/4).
printr-un reazem auxiliar.
 2. Pentru asigurarea stabilităţii semifabricatului în timpul aşchierii se recomandă ca
punctul de aplicaţie a rezultantei forţelor de aşchiere să fie cuprins în conturul format de
reazemele BA.
3. Pentru ca o SB plană să poată să fie BG este necesar ca lungimea segmentului
care uneşte cele două puncte de contact să fie comparabilă cu dimensiunea medie a BA.
4. Orice BPO care îndeplineşte condiţiile macrogeometrice de la punctul 1 poate fi
folosită nu numai ca BA ci şi ca BG sau BS.
5. Mărimea zonei de contact cu reazemele individuale este raţional să fie invers
proporţională cu mărimea abaterilor microgeometrice şi de formă ale BPO (recomandarea
este operantă pentru orice formă de BPO). Dacă s-ar utiliza suprafeţe relativ mari de
contact între reazeme şi o BPO brută, punctele reale de contact vor avea poziţii
întâmplătoare diferite în plan de la piesă la piesă. Dacă se folosesc suprafeţe mici de
contact, zona de împrăştiere se diminuează şi chiar dacă aceasta este foarte mică, ca în
cazul cepurilor de reazem cu cap bombat şi apar deformaţii plastice locale, acestea sunt de
obicei acceptabile având în vedere că suprafaţa BPO este rugoasă.
6. Natura reazemelor funcţie de rigiditatea, rugozitatea BA şi distribuţia forţelor
 2. REAZEME PRINCIPALE

2.1. SISTEMATIZAREA ELEMENTELOR DE BAZARE PRINCIPALE

Elementele de bazare principale (EBP), numite şi reazeme principale (RP), sunt

destinate anulării gradelor de libertate ale semifabricatului, prin ele închizându-se şi forţe de
aşchiere, de fixare, masice etc.

Sistematizare a EPB funcţie de mobilitatea faţă de corpul dispozitivului:

1. EBP fixe care au mobilitate zero faţă de corp (cepuri, plăci, mese de reazem),
2. EBP mobile faţă de corp. Acestea se clasifică funcţie de natura mobilităţii în:
2.1. RP REGLABILE (RPR) cărora, de obicei printr-un mecanism cu filet sau cu
pană, li se reglează înălţimea.
2.2. RP AUTOREGLABILE (RPAR) cu două sau trei zone de contact. Mobilitatea
RPAR asigură, din punct de vedere cinematic, echivalenţa contactului multiplu cu un punct
de sprijin.
2.3. EBP mobile derivate din EBP fixe prin deplasarea întregului subansamblu pe o
direcţie convenabilă, uzual prin translaţie. Astfel o placă de bază mobilă translatată pe
direcţia normală la suprafaţa plană a plăcii (vezi poziţia 9 în tabelul 2) anulează două grade
de libertate. O riglă mobilă translatată pe direcţia normală la suprafaţa plană anulează o
rotaţie a semifabricatului (poziţia 10 în tabelul 2).
Fig. 3. Simbolizarea reazemelor pentru suprafeţe plane
Fig- 3. continuare Simbolizarea reazemelor pentru suprafeţe plane
 2.2. CONSTRUCŢIA REAZEMELOR PRINCIPALE FIXE

2.2.1. CEPURI DE SPRIJIN Cepurile de sprijin cu cap cilindric, cu

cap plat sau bombat sunt standardizate
(STAS 8768-70, STAS 8767-70). Cepurile
cu cap zimţat sunt normalizate fiind mai rar
utilizate datorită riscului de înţepenire a
aşchiilor între zimţi. Ultimele sunt destinate
sprijinirii semifabricatelor cu rugozitate mare
şi cu abateri de la planeitate mici.
Cepurile necesită următoarele condiţii
de montare :
1. Se presează în alezaje (d H7/n6) şi
se aşează pe bosaje rectificate cu înălţime
mai mică de 2 mm faţă de restul plăcii
purtătoare.
2. Se recomandă ca alezajele să fie
străpunse pentru demontare.
3. Dacă se lucrează în tehnologie de
Fig.4. Cepuri de reazem standardizate cu capete cilindrice plate, bombate grup cepurile trebuie introduse în bucşe din
material dur, presate în placă.
4. Înălţimea cepurilor cu cap plat se
Uzual materialul cepurilor este, fie OSC8, D < 12 mm, fie execută în general în câmp h6, iar când se
OLC15 cementat pe adâncime 0.8 ... 1.2 mm şi călit, revenit la 55-60 pot prelucra în stare asamblată se lasă un
0.3
adaos pentru rectificarea plană H0.2
HRC.
 a c

Cep de reazem cu cuplă sferică Exemple de utilizare a cepurilor de sprijin cu cuplă sferică la bazarea pe suprafeţe
profilate.

Cepul cu cuplă sferică folosit ca Fig. 5’. Exemple de utilizare a cepurilor de sprijin cu cap sferic la bazarea pe
element de strângere a unei bride suprafeţe cilindrice.

Fig. 5. Cepul de reazem cu cuplă sferică

 Fig.6. Plăcuţe de reazem

Plăcile de sprijin standardizate au două variante de suprafeţe de contact cu

semifabricatul: plană (STAS 8769-70), canelată (STAS 8745-70, figura de mai sus). În
general acestea se recomandă a fi folosite când forţele care se închid prin ele sunt
apreciabile şi există pericolul deteriorării bazelor principale ale semifabricatului .
Plăcile cu suprafaţă plană pot avea orice orientare în dispozitiv pe când cele canelate se
recomandă să fie orientate vertical datorită riscului de înţepenire a aşchiilor între capul
şurubului şi alezaj. Condiţiile de precizie dimensională şi de montaj sunt similare celor
asociate cepurilor de reazem.
  
2.3 CONSTRUCŢIA REAZEMELOR PRINCIPALE REGLABILE
 
Funcţia de reglare a reazemelor principale reglabile (RPR) este utilă dacă BPOP sunt
brute sau în cazul unor dispozitive folosite în tehnologia de grup. Simbolizare:
Reglarea este realizată fie printr-un mecanism şurub-piuliţă, fie prin înserierea unui
mecanism şurub-piuliţă cu unul cu pană (soluţie mai rar aplicată).
RPR sunt nestandardizate însă anumite componente sunt standardizate ca: cepul de
sprijin cu cap hexagonal bombat (figura a), ca şi cel cu cap cilindric bombat (figura b), .
Dacă prin RPR cu filet nu se închid forţe mari şi operaţia tehnologică decurge fără vibraţii
nu este necesară asigurarea şurubului (fig. a şi b), ceea ce duce la mărirea productivităţii
reglării şi simplificarea construcţiei.
În general, RPR cu şurub au un cap bombat sunt destinate contactului cu BPO brute. În
cazul BPO prelucrate este necesară o suprafaţă plană mai mare de contact şi se utilizează
penele mobile cu autofrânare care au însă curse reglabile relativ mici din cauza   10
0

care asigură autofrânarea penei

a
Fig. 7. Construcţii de reazeme principale
reglabile

a. Reazem principal reglabil cu şurub-

piuliţă, fără asigurare contra deşurubării.
La acţionarea piuliţei moletate 3,
reazemului 2 i se imprimă o mişcare de
translaţie (rotaţia este împiedicată de
cupla formată din capătul ştiftului filetat
1 şi canalul longitudinal din reazem)

b. Reazem principal reglabil cu şurub-

piuliţă, fără asigurare contra deşurubării.
c Reazemul este acţionat de către piuliţa
cu mâner . Pentru a nu se transmite piesei
un moment prin frecare, capul reazemului
d
este o calotă sferică.

c. Reazem principal reglabil cu şurub-

b
piuliţă, cu asigurare contra deşurubării.
Asigurarea este realizată prin piuliţa 2.
Bucşa filetată 3 asigură rezistenţa la uzură.

d. Reazem principal reglabil modular.

Reazemul face parte dintr-un set
modular. Principial este identic cu
reazemul din figura c. Piesele de contact
cu semifabricatul sunt amovibile.
Fig. 8. Reazem modular principal reglabil cu acţiune laterală. Reglare discretă pe V şi continuă pe H
Fig.9. Reazem modular principal reglabil cu acţiune laterală. Reglări continue pe H şi V
Fig. 10. Paletă-dispozitiv
de lucru modular.

Se observă reazemele
principale reglabile
utilizate pentru sprijinirea
în două puncte a
semifabricatului din
dreapta.
 2.4 CONSTRUCŢIA REAZEMELOR PRINCIPALE AUTOREGLABILE

Funcţia unui reazem principal autoreglabil (RPAR) este de a înlocui un punct de sprijin,
care din anumite motive nu poate fi materializat, prin alte două sau trei puncte.

 RPAR se simbolizează : pentru RPAR2 respectiv RPAR3.

RPAR2
Cele două puncte de sprijin sunt plasate echidistant pe un element cinematic care are
mobilitatea 1 (figura 11 a) sau pe două elemente cinematice aparţinând unui mecanism
monomobil simetric (figura 11 b, c, d).
b

Fig. 11. Construcţii de reazeme principale reglabile

c

d Fig. 12. Exemplu de RPAR3

RPAR3

RPAR3 extind soluţiile aplicate la RPAR2 de la

asigurarea unei drepte suport pentru cele două puncte de

contact la un plan suport oscilant pentru trei puncte.

Majoritatea RPAR3 au la bază o cuplă sferică.

Fig. 11. continuare

 3. REAZEME SUPLIMENTARE

Reazemele suplimentare (RS) au funcţia de a rigidiza, de a mări stabilitatea

semifabricatului în dispozitiv, acestea nu participă la poziţionarea şi orientarea piesei.

Pe baza criteriului ciclului de funcţionare RS se împart în două clase: RS cu

AUTOAŞEZARE (RSAA) şi RS cu AŞEZARE ULTERIOARĂ (RSAU).
Reazemul mobil al unui RSAA ia contact cu semifabricatul înaintea RP, nu preia grade
de libertate deoarece este acţionat de forţe mici generate de elemente elastice. După
bazarea şi fixarea semifabricatului reazemul mobil care rămâne în contact cu BPO este
blocat pentru ca să aibă capacitatea de preluare a forţelor de aşchiere (figura 13 a).
Reazemul mobil al RSAU stă într-o poziţie retrasă în timpul bazării semifabricatului,
neluând contact cu acesta. După ce semifabricatul este poziţionat, orientat şi fixat în
dispozitiv reazemul mobil este adus în contact cu BPO şi apoi este blocat (figura 13 b).
 Fig. 13. Ciclogramele acţionărilor RSAA şi RSAU

Fig. 14. Sistematizarea RSAA şi RSAU funcţie de natura strângerii asupra semifabricatului
 3.1. REAZEME SUPLIMENTARE CU AUTOAŞEZARE

Plunjerul 10 efectuează o mişcare de

translaţie sub acţiunea arcului 11. În
scopul măririi posibilităţilor de reglaj în
partea lui superioară este înşurubat un
cep de sprijin reglabil cu cap hexagonal
(STAS 8880-71) asigurat cu piuliţa 7.
Capacul 8 are rol de protecţie iar
bucşa 9 de ghidare a plunjerului 10.
Blocarea RSAU se efectuează prin:
şurubul 1,.plunjerul 4 şi pana 5.
Orientarea corectă a feţelor penei este
realizată prin cupla prismatică formată
din capătul penei şi degajarea din
plunjer. Se recomandă ca unghiul penei
să fie cuprins între 20 şi 60 pentru
asigurarea autofrânării.

Figura 15. RSAA normalizat

 3.2. REAZEME SUPLIMENTARE CU AŞEZARE ULTERIOARĂ

RSAU din figura 16 este normalizat

putând să fie instalat, fie direct pe masa maşinii
unelte, fie pe corpul dispozitivului.
Sistemul de blocare este format, pentru
siguranţă, din două subsisteme cu frecare,
înseriate: subsistemul pană 2, plunjer 9 cu
autofrânare şi subsistemul format din
elementele 1, 2, 3, 4, 5. S-a adoptat această
soluţie deoarece un singur subsistem de
blocare prin frecare nu ar fi fost suficient de
sigur, mai ales în prezenţa vibraţiilor,
comparativ cu cel de blocare prin formă din
figura 15a.
Arcul 4 efectuează desprinderea bacurilor
de suprafaţa alezajului când este deşurubat
1iar şaiba 12 are rolul de a împiedica rotaţia
axială a penei.
Se poate aplica doar o strângerii de

Figura 16. RSAU normalizat blocare limitată prin capul moletat al şurubului 1
Fig. 17. Dispozitiv de frezat cu acţionare
pneumatică

Semifabricatul de tip carcasă este

bazat după schema 3-2.
Datorită rigidităţii insuficiente, este
necesară o rezemare suplimentară în
două puncte pe baza de aşezare.
Acţionarea fixării semifabricatului şi
a RSAU se face printr-un singur motor
pneumatic pe a cărui tijă 2 există o
cremalieră.
Prin intermediul tijei 2, a pinionului
dublul 3, a cremalierei 4 şi penelor 5 se
realizează blocarea şi deblocarea
RSAU 5.
Este necesar ca sistemul pană
-plunjer simplu ghidat 5-6 să aibă
autofrânare. Arcurile elicoidale 7 aduc
rezemele 6 în contact piesa. Pentru
micşorarea frecărilor penele 5 iau
contact cu cremaliera 4 prin
intermediul unor role.
 3.3. REAZEME SUPLIMENTARE CU STRÂNGEREA PIESEI

Reazemele suplimentare cu strângerea piesei (RSSP) iau contact cel puţin bilateral cu o
porţiune puţin rigidă a semifabricatului strângând-o. Se realizează astfel o legătură
suplimentară cu corpul dispozitivului.

Fig. 18. Schema de

acţionare a RSSP

Înaintea rezemării suplimentare piesa ocupă o poziţie şi o orientare relativ precisă

deoarece anterior a fost bazată şi fixată. La acţionarea RSSP solidarizarea bacurilor cu piesa
are loc în mai multe faze: la început bacurile se apropie de piesă, la un moment dat unul din
bacuri atinge piesa şi elementul portbac îşi încetează mişcarea, celălalt bac continuă
apropierea de piesă până la realizarea contactului când se produce strângerea finală.
 Fig. 19. Exemple de RSSP fără blocare care rigidizează pereţi interiori

Fig. 20. RSSP fără blocare Fig. 21. RSSP cu blocare