MELCI (figura 1).

A
A-A

Fig. 1 Reprezentarea arborilor melcaţi

Tabelu 1
Modulul axial mx
Modulul normal mn
Numărul de dinţi z
Tipul melcului ---
Melcul de referinţă ---
Unghiul de pantă al elicei de
0
referinţă
Sensul înclinării danturii ---
Coarda normală de
referinţă/înălţimea la son/hon
coarda de normală de referinţă
Diametrul de referinţă d0
Coeficientul diametral q
Pasul elicei Pz
Treapta de precizie şi jocul ---
Distanţa între axe în angrenaj a
Roata Număr de dinţi z
conjugată Numărul desenului ---
 A B

AB

Fig. 2 Cotarea arborilor melcaţi

Pe reprezentarea melcilor (figura 2) se indică:

- diametrul de cap (valoarea nominală şi abaterile limită);
- lungimea melcului;
- raza sau teşitura muchiilor cilindrului de cap;
- toleranţele de poziţie şi bazele de referinţă faţă de care acestea sunt
indicate;
- dimensiunile care determină forma şi poziţia capetelor spirelor, dacă este
necesar;
- rugozitatea flancurilor lucrătoare înscrisă convenţional pe generatoarea
cilindrului de referinţă, a suprafeţei cilindrului de cap, a suprafeţei ce serveşte ca
bază de aşezare;
- baza de aşezare.
Elementele danturii se indică conform STAS 5013/4-82 şi într-un tabel cu
aceeaşi formă şi poziţie pe desenul de execuţie al melcilor. În tabelul 1 sunt
prezentate elementele danturii pentru melc.
ROŢI MELCATE (figura 3).

Fig. 3 Reprezentarea roţilor melcate

Pe reprezentarea roţilor melcate (figura 4) se indică:

- diametrul de cap, în planul mediu frontal (valoarea nominală şi abaterile
limită);
- diametrul exterior;
- diametrul alezajului roţii (valoarea nominală şi abaterile limită);
- lungimea danturii;
- raza curburii de cap;
- distanţa de la planul median al roţii la baza de aşezare, pentru roţi de
construcţie asimetrică;
- raza sau teşitura muchiilor suprafeţei de cap;
- toleranţele de poziţie şi bazele de referinţă faţă de care acestea sunt
indicate;
- rugozitatea flancurilor lucrătoare înscrisă convenţional pe cercul de
referinţă, a suprafeţei de cap, a suprafeţei care serveşte ca bază de aşezare;
 - baza de aşezare.

A A

B Baza de asezare

Fig. 4 Cotarea roţilor melcate

Elementele danturii se indică conform STAS 5013/4-82 într-un tabel, cu aceeaşi

formă şi poziţie pe desenul de execuţie al roţii melcate, ca-n cazurile anterioare.
În tabelul 2 sunt prezentate elementele danturii pentru roata melcată.

Tabelul2
Modulul frontal mt
Numărul de dinţi z
 Melcul generator ---
Sensul înclinării danturii ---
Coeficientul deplasării de profil x
Diametrul de divizare d
Treapta de precizie şi jocul ---
Distanţa între axe în angrenaj a
Melcul Numărul de dinţi z
conjugat
Numărul desenului ---

În figura 5 este reprezentat un angrenaj melcat cilindric.

A-A A

Fig. 5 Angrenaj melc-roată melcată

În zona angrenării generatoarea suprafeţei de vârf pentru roata condusă se

reprezintă cu linie întreruptă subţire (figura 5).
 Astfel, în zona angrenării, în mod convenţional în secţiune, dinţii ce vin în
contact se reprezintă prin trei linii continue groase şi o linie întreruptă subţire
(figura 5) şi anume:
- cercul de cap şi de picior, al roţii conducătoare şi cercul de picior al roţii
conduse, se reprezintă cu linie continuă groasă;
- cercul de cap al roţii conduse se reprezintă cu linie întreruptă subţire;

LAGĂRE CU ALUNECARE

Lagărele cu alunecare se împart în:

- lagăre radiale cu alunecare;
- lagăre axiale cu alunecare.
Lagărele cu alunecare sunt lagăre cu frecare uscată, cu filme fluide, sau cu
ungere mixtă, pentru rotaţii, oscilaţii şi deplasări liniare. Aceste lagăre se pot
utiliza în aplicaţii în care spaţiul disponibil de montaj este extrem de redus. Seriile
uzuale de lagăre cu alunecare cuprind: bucşe, bucşe cu guler şi şaibe axiale.
Bucşele metalice utilizate pentru lagărele cu alunecare sunt stabilite de STAS 772-
68. În figura 6 a) este reprezentată bucşa lisă tip A şi în figura 6 b) bucşa cu guler
tip G.

Ø..... Ø.....

a) b)
 Fig. 6 Reprezentarea bucşelor

Bucşele se clasifică:
- după grosimea pereţilor: cu pereţi groşi sau subţiri;
- după forma lor:
- bucşe lise tip: A, B, C, D, E, F.
- bucşe cu guler tip: G, H, I.
În figura 7 sunt reprezentate două tipuri de bucşe conice:

Fig. 7 Bucşe conice

ASAMBLĂRI PRIN CANELURI

Asamblarea prin caneluri este o îmbinare între două sau mai multe corpuri
coaxiale, care transmite momentul de torsiune prin angrenarea simultană a
proeminenţelor echidistant distribuite pe circumferinţa unui corp exterior cilindric
în golurile corespunzătoare, dispuse similar pe suprafaţa interioară a corpului
cilindric asociat.
Se întâlnesc:
- caneluri cu flancuri în evolventă (cu profil în evolventă);
- caneluri cu flancuri paralele (cu profil dreptunghiular);
- caneluri cu flancuri neparalele (cu profil triunghiular sau trapezoidal).
 Tipul de asamblare prin caneluri se indică prin simboluri grafice. Simbolurile
grafice ale canelurilor cu flancuri paralele şi neparalele sunt prezentate în figura 8,
conform SR EN ISO 6413:1997.

Fig. 8 Simbolul grafic al canelurilor

Notarea asamblării prin caneluri cuprinde: simbolul grafic al tipului asamblării

şi notarea specifică acesteia din standardul internaţional corespunzător.
Se recomandă ca notarea să fie indicată lângă element, lipită de conturul
canelurii printr-o linie de indicaţie (figura 9).

ISO 14-6x23f7x26

Fig. 9 Notarea canelurilor

REPREZENTAREA SIMPLIFICATĂ (PRINCIPII DE

REPREZENTARE)

Conturul şi muchiile unui arbore canelat sau ale unui butuc canelat se reprezintă
(fig. 12 şi 13) astfel:
- în vedere ca o piesă plină limitată de un cilindru care reprezintă suprafaţa
de cap;
- în secţiune longitudinală, ca un arbore sau un butuc cu două caneluri
diametral opuse.
 Pentru canelurile cu flancuri paralele, suprafaţa de picior trebuie reprezentată cu
o linie continuă subţire. În secţiunea longitudinală a unui arbore canelat sau a unui
butuc canelat, suprafaţa de picior trebuie reprezentată cu o linie continuă groasă.
Lungimea utilă a unei piese canelate se reprezintă cu o linie continuă groasă.
De regulă, se reprezintă numai lungimea utilă a piesei canelate. Dacă este necesar,
ieşirea frezei din prelucrare poate fi reprezentată printr-o linie oblică sau o rază de
rotunjire, folosind acelaşi tip de linie ca la suprafaţa de picior (fig. 10 a şi b).

a) b)
Fig. 10 Reprezentarea ieşirii frezei din prelucrare

Dacă este necesar să se specifice starea suprafeţelor de contact, simbolul grafic

poate fi amplasat pe aceeaşi linie de indicaţie pe care s-a făcut notarea (figura 11).
1,6
ISO 14-6x23f7x26

Fig. 11 Indicarea stării suprafeţei

A. REPREZENTAREA ARBORELUI CANELAT

ISO 14-6x23f7x26
 Fig. 12 Arbore canelat

B. REPREZENTAREA BUTUCULUI CANELAT

ISO 14-6x23f7x26

Fig. 13 Butuc canelat

C. REPREZENTAREA ASAMBLĂRILOR PRIN CANELURI

ISO 14-6x23f7x26

Fig. 14 Asamblarea cu caneluri

Regulile prezentate pentru desenele de execuţie sunt valabile şi la desenul de

ansamblu (figura 14). Într-un desen de ansamblu, notarea celor două piese se face ca
în figura 14 sau figura 15.
 ISO 14-6x23f7x26

Fig. 15 Notarea asamblări prin caneluri