3.1.

Fundaţii pentru stâlpi de beton armat prefabricați

Fundaţiile izolate pentru stâlpi de beton armat se realizează ca fundaţii pahar, Fig. 3.70.

Ele se realizează ca fundaţii de beton armat sau prefabricat. De asemenea ele pot fi realizate
ca elemente compuse: talpa de beton monolit şi pahar prefabricat Fig. 3.71.a sau cu
secţiunea compusă din talpa de beton armat prefabricat şi cuzinet tip pahar prefabricat Fig.
3.72.b.

Dimensiunile paharului trebuie să fie suficiente pentru a permite turnarea corectă a

paharului sub stâlp și în jurul său.
la bp l1
ls Beton de monolitizare ls a1>75 mm

b1
bp
Hp
bs lb B >100 mm H

bp a2>50 mm 20-30 mm H1
Hf ß
b1
la' bp'
l1 bp la bp l1 Beton de egalizare 50-100
L
L

Fig. 3.1. Fundaţie tip pahar pentru stâlp prefabricat

pahar prefabricat pahar prefabricat
tevi de injectare
teava pentru mortar
montajul paharului mustati
pe betonul de egalizare mortar calupuri de montaj
din pahar
talpa talpa de beton
monolita lbd armat prefabricat

Cmin
beton
armatura beton de egalizare
de egalizare
a. de rezistenta
b.

Fig. 3.2. Pahar prefabricat amprentat

O altă soluție de fundare în cazul stâlpilor prefabricați, plecă de la ideea înlocuirii paharului
sau a gulerului prefabricat cu un cuzinet liniar, independent, și prin evazarea bazei stâlpului
cu două console scurte, în direcția laturii mari a secțiunii stâlpului în forma unui T obținându-
se o fundație dublu T, Fig. 3.72.
 cuzinet prefabricat

traversa prefabricata

mortar de poza

a. blocul de beton
b.

Fig. 3.3. Soluție de prefabricare a paharului

În cazul în care fundația este solicitată de forțe orizontale importante, se impune verificarea
posibilității preluării acestora de către fundație, fără să fie necesară dispunerea unor tiranți
de ancoraj, Fig. 3.73. Valoarea coeficientului de frecare f se va adopta cu valorile din Tabelul
3.7.

pardoseala
200mm
H

Pp
V
H'=Vxf

Fig. 3.4. Preluarea forței orizontale mari de către fundația izolată

O altă soluţie de prefabricare a fundaţiei este executarea ei din două elemente prefabricate,
legate prin post comprimare, Fig. 3.74.

Determinarea dimensiunilor suprafeței în plan a tălpii fundației (monolite sau prefabricate)

se face similar ca pentru fundațiile izolate elastice.
 Ancoraje post
tensionate

Fig. 3.5. Fundaţie prefabricată

3.1.1. Determinarea dimensiunilor fundației

3.1.1.1. Înălţimea paharului HP
Fundațiile pahar care prezintă, din fabricație, pereți amprentați sau nervurați, pot fi
considerate ca acționând monolit cu stâlpul.

Înălţimea paharului HP se stabileşte respectând următoarele cerinţe:

 asigurarea lungimii de ancoraj (lbd) a armăturii longitudinale din stâlp

H p  lbd  250mm . Dacă armătura longitudinală este întoarsă la baza stâlpului,
lungimea HP se poate reduce Fig. 3.75., dar minimum lbd  50dbe . Valoarea lbd se
determină conform SR EN 1992-1.
ls
bs
dbe

lbd
Hp

Fig. 3.6. Ancorarea armăturilor verticale în paharul prefabricat

 limitarea efectului forţei tăietoare pe lungimea de stâlp încastrat în pahar:

N ST ,cap
Hp  (3.150)
3ls bs f ctk

unde:

N ST ,cap - momentul capabil al stâlpului în secţiunea de la faţa paharului,

l s , bs - dimensiunile secțiunii transversale a stâlpului,

 f ctk - rezistenţa de calcul la întindere a betonului din stâlp.

Condiţii constructive generale:

 H p  1.2ls - stâlpi cu secţiune dreptunghiulară ( ls  bs );

 H p  500mm - stâlpi la construcţii etajate; (3.151)
 H p  H / 11 - stâlpi la hale cu pod rulant şi la estacade, Fig. 3.76.

rigla

H
stalp

fundatie

Fig. 3.7. Fundaţii pentru stâlpi la hale cu pod rulant şi estacade

Când transmiterea momentului generează eforturi verticale de întindere se mărește

lungimea de suprapunere dintre armătura din stâlp și cea din pahar, cu o lungime cel puțin
egală cu distanța orizontală dintre barele de armătură din stâlp și cele din peretele
paharului, Fig. 3.76. În plus, sunt prevăzute armături orizontale adoptate pentru înnădirea
prin suprapunere.

VEd
s MEd
FEd
la

Fig. 3.8. Fundație pahar cu suprafața de îmbinare amprentată

3.1.1.2. Grosimea Hf
Grosimea fundaţiei paharului H f rezultă în urma verificării la străpungere, Fig. 3.78.
 Beton de monolitizare
NED

Hp Hp
N1,cap
N2

U Hf/2
Hf 45° Hf/2
L

Fig. 3.9. Transmiterea forţei axiale din stâlpul prefabricat la fundaţia pahar

În faza de montaj (cu paharul nemonolitizat), verificarea la străpungere este dată de

condiţia:

L  B  (ls  H f )(bs  H f )
N ST ,max  0.75 U  H f  fctm  N av (3.152)
L B

unde: N ST ,max - forţa axială maximă în stâlp în faza de montaj a stâlpului prefabricat,

U  2ls  2bs  4H f - perimetrul secţiunii de forfecare,

f ctm - rezistenţa de calcul la întindere a betonului din fundaţia pahar,

Nav  f at Aav , ft  100 N / mm2 şi Aav - armătura verticală pe faţa interioară a

paharului.

În faza finală, cu paharul monolitizat:

L  B  (ls  H f )(bs  H f )
N ST ,max  0.75 U  H f  f ctm  N av  Ncap (3.153)
L B

unde: N1cap  As  mbt  fcd - este forţa axială transmisă la pahar prin betonul de
monolitizare, Fig. 3.76.,

As - aria laterală a stâlpului pe înălţimea paharului, As  (2ls  2bs ) H p

mbt - coeficientul condiţiei de lucru, cu valoarea:

mbt  0.30 pentru construcţii fără poduri rulante sau cu poduri rulante
cu regim uşor de lucru,

mbt  0 pentru restul halelor.

 a t0
t

b
3.1.1.3. Verificarea lățimii paharului (bp)
Momentul încovoietor (M1) transmis paharului prin presiunea pe peretele frontal se
determină cu relaţia, Fig. 3.79.:

 a
M 1  0.8 M ST  N ST   0.4M ST (3.154)
 3

NST
MST
Mr
QST 0.2Hp NP
P

0.3lb
Hp 0.8Hp MC
P 0.4lb
N1,cap

0.2Hp µN2 0.3lb

U Hf/2
Hf/2 N2 NP
Mr

Fig. 3.10. Calculul momentului încovoietor în pereţii paharului

Rezultanta presiunilor (P) pe peretele vertical este:

M1
P  1.25  QST (3.155)
Hp

Momentele încovoietoare care apar în peretele paharului, considerând o secţiune

transversală a paharului (cadru închis) sunt, Fig.3.79.:

M r  0.045Plb
(3.156)
M c  0.020 Plb

Forţa de întindere care apare în peretele longitudinal al cadrului:

Np  P/2 (3.157)

Secţiunea de beton şi de armătură în pereţii paharului trebuie să respecte următoarele:

a. Peretele transversal se verifică la acţiunea solicitărilor Mr şi Mc. Armătura

rezultată se dispune în treimea superioară a pereţilor (1) + (2) şi se prelungeşte
cu lungimea de ancoraj de la jumătatea grosimii peretelui longitudinal, Fig. 3.79.
b. Din condiţia de limitare a eforturilor principale din acţiunea forţei tăietoare (Np)
rezultă:
1.5P
bp  (3.158)
H p f ctk
 1 2 1 2

a) b)

1 Hp/3 1 1 Hp/3 1

Hp Hp
4 3

lanc lanc

1-1
1 1
lanc
c) linnadire

lanc
2

Fig. 3.11. Armarea paharului

a. Pereţii longitudinali se verifică la solicitarea Np (întindere centrică). Armătura

rezultată se dispune simetric pe feţele peretelui, distribuită în treimea superioară
a paharului (4), Fig. 3.80.
b. Verificarea pereţilor longitudinali la forţă tăietoare consideră secţiunea activă cu
dimensiunile bp’a0 sau bp’b0, Fig. 3.81., în funcţie de direcţia acţiunii în stâlp şi
forţa tăietoare de calcul cu valoarea Np.
Dacă :

N p  0.5bp ' a0 fctm ( N p  0.5bp ' b0 fctm ) (3.159)

armătura pentru preluarea forţei tăietoare nu este necesară şi se dispune pe

considerente de armare minimă. În situaţiile în care condiţia nu este respectată
se dimensionează armătura pentru preluarea forţei tăietoare sau se
dimensionează ca etrieri; armătura se distribuie în pereţii longitudinali pe direcţia
corespunzătoare dimensiunii mai mici a pereţilor longitudinali, Fig. 3.81.

Dacă armătura se dispune pe direcţie verticală în peretele paharului

(a0  H p  ) , aria totală necesară ( Aav ) într-un perete rezultă:

NpH p
Aav  0.6 (3.160)
a0 ft
 a0 b0
(b0) (a0)

Hp- Hp-

L B
(B) (L)

a. Cazul: a0  H p   b. Cazul: b0  H p  

Fig. 3.12. Direcţia armăturii pentru preluarea forţei tăietoare în pereţii longitudinali ai
paharului

Dacă: (b0  H p  ) , armătura se dimensionează ca etrieri, conform SR EN 1992-

1.

c. Verificarea în secţiunea orizontală de la baza paharului consideră secţiunea

chesonată cu dimensiunile exterioare (a0 b0) şi grosimea pereţilor bp’). Secţiunea
se verifică la compresiune excentrică cu valori ale eforturilor de calcul N E şi ME,
determinate astfel:
Forţa axială:

NE=N1,cap (3.161)

Moment încovoietor:

M E  M ST  QST H p (3.162)

d. Armătura rezultată din calculul paharului la compresiune excentrică se dispune

pe direcţie verticală uniform distribuită pe laturile secţiunii:
e. Grosimea minimă a pereţilor paharului (bp) este de
 200 mm în cazul paharelor din beton armat monolit;
 150 mm la paharele din beton armat prefabricat.
f. Armătura dispusă în pereţii paharului trebuie să respecte şi următoarele cerinţe
minimale:
 coeficientul minim de armare orizontală și verticală se va lua conform
Tabelului 3.5.

3.1.2. Monolitizarea paharului

Dimensiunile golului paharului se aleg mai mari decât ale secţiunii stâlpului pe fiecare
direcţie şi sens cu 50..75mm la baza paharului şi cu 85..120mm la partea superioară a
paharului. Îmbinarea dintre stâlp şi fundaţie se realizează prin betonarea spaţiului din pahar.
Betonul de clasă minimă C16/20 va avea dimensiunea maximă a agregatelor de 16mm.
Suprafeţele stâlpului şi paharului se curăţă şi se umezesc înainte de montare în pahar şi
monolitizare. Dacă într-un pahar se montează mai mulţi stâlpi (în dreptul unui rost), distanţa
între aceştia va fi cel puţin 50 mm pentru a se asigura betonarea completă a spaţiului dintre
stâlpi şi a paharului.

3.1.3. Armarea paharului

Schema de armare recomandată a paharului este dată în Fig. 3.79. Varianta de armare
corespunde situaţiilor în care nu rezultă armătură pentru preluarea forţei tăietoare în pereţii
longitudinali şi din verificarea secţiunii de la baza paharului (la compresiune excentrică) nu
rezultă necesară o armătură verticală.

Armăturile orizontale se ancorează sau, după caz, se înnădesc, ca bare întinse.

Armăturile verticale se ancorează în talpa fundaţiei. Armătura orizontală din pahar trebuie să
respecte următoarele condiţii:

 diametrul minim Ø10mm în treimea superioară a paharului şi Ø8mm în restul

paharului,
 cel puţin 2x3 bare orizontale în treimea superioară a paharului,
 distanţa maximă între armături este 200 mm.
Barele verticale din pahar au diametrul minim Ø8mm şi se dispun la cel mult 200 mm
distanţă.

3.1.4. Verificarea tălpii fundaţiei pahar

Talpa fundaţiei pahar se verifică la moment încovoietor şi la forţă tăietoare. Verificarea la
moment încovoietor şi forţă tăietoare se face în secţiunile de la faţa paharului şi din axul
stâlpului prefabricat.

Calculul momentelor încovoietoare se face pe fiecare direcţie principală a fundaţiei. Se

recomandă ca înălţimea Hf , să fie suficientă pentru preluarea momentului încovoietor din
secţiunea de la faţa paharului. Se vor respecta şi condiţiile:

 H t  H f  100mm , 3.163)
 H t  0.6l1 .
Procentul minim de armătură în talpa fundaţiei se va lua conform Tabelului 3.5.

Diametrul minim al armăturilor este 10 mm. Distanţa maximă între armături este 200 mm.
Armătura se distribuie uniform pe lăţimea tălpii şi se prevede la capete cu ciocuri având
lungimea minimă de 15Ø.
Verificarea la forţă tăietoare este semnificativă în secţiunile de la faţa paharului. Dacă
înălţimea secţiunii (Hf) şi lungimile consolelor (l1, b1) respectă:

l1  H t şi b1  H t (3.164)

forţa tăietoare este preluată de beton. Dacă condiţiile (3.164) nu sunt realizate se
dimensionează armătura transversală din bare înclinate.

3.1.5. Montarea stâlpilor în pahar

Pentru montajul stâlpilor, se folosesc găuri amplasate în două sau intr-un singur loc în
funcţie de lungimea şi greutatea stâlpilor.

Pentru un montaj cât mai precis la stâlpii cu H  10m se va utiliza un dispozitiv special, care
se prevede la turnare în capătul stâlpilor, Fig. 3.82., iar la baza paharului se fixează cu un
mortar special. Capătul de jos al stâlpilor va fi drept sau teşit în funcţie de lăţime.

stalp
a) prefabricat b)stalpi cu h > 400 mm

Dispozitiv de centrare metalic

dispozitiv de centrare Sectiunea
inglobat in stalp
A A-A h

gaura tabla
18 mm 2 cm

pahar
prefabricat ?5
dispozitiv de centrare 2 cm
montat pe santier R=3
25

talpa mortar
mnonolita de poza
95
45
25

Fig. 3.13. Dispozitive de montaj

O soluţie mult mai sigură de realizare a îmbinării stâlp prefabricat - fundaţie pahar este cea
în care paharele prezintă, din fabricaţie, pereţi amprentaţi sau nervuraţi, Fig. 3.83. În această
situaţie pereţii pot fi consideraţi ca acţionând monolit cu stâlpul.
NEd
MEd
Amprente
FEd
15

75 50

pahar
prefabricat
 Fig. 3.14. Stâlp-fundaţie pahar cu suprafaţa îmbinării amprentată

Paharul se poate realiza şi în varianta prefabricată, Fig. 3.82, când armăturile care se
introduc în talpa fundaţiei trebuie să fie ancorate cu cel puţin lungimea l bd , iar prin buclele
lăsate din pahar, trebuie să se treacă cel puţin două bare longitudinale din armătura tălpii.

Pentru montajul paharului se prevăd cel puţin trei distanţieri din ţeavă cu lungimea mai
mare decât a mustăţilor.

3.1.6. Dimensionarea fundației pahar conform ENV 1992-1-1

Conform normativului german ENV 1992-1-1, schema de calcul a fundațiilor pahar este dată
în Fig. 3.84. Modelul este valabil numai pentru l1,2h.

Din schema de calcul din figura anterioară se determină:

6 ME 6
H0   H (3.165)
5 t 5

6 ME 1
HV   H (3.166)
5 t 5

Încărcarea H0 acționează ca forță orizontală asupra cadrului orizontal al paharului, armătura

necesară pentru preluarea ei fiind:

1 H0
A sh  (3.167)
2 f yd

unde

s
f yd  =240N/mm 2 (BSt 420-III)
 (3.168)
=280N/mm 2 (BSt 500-III)
 h
NE NE
dbe,x
dbe 1
ME S 6t
-H0 TE
D H0
Zv
5
6t
t

Hv -Hv

Nf
Mf

p0<pcr
L'=L-2eL
L
S

Fig. 3.15. Schema de calcul a fundației pahar conform ENV 1992-1-1

Încărcarea HV poate fără o armare suplimentară să fie preluată de pahar.

Încărcarea verticală ZV impune adoptarea unei armări verticale a paharului:

ZV H 0  tg
Asv   (3.169)
f yd f yd

z
În care: tg  (3.170)
dbe, x  dbe

S
Nf
Mf

0 max
S

Fig. 3.16. Schema de calcul a solicitărilor în armătura verticală

Armătura de rezistență de la talpa fundației se determină din valoarea momentului

încovoietor determinat în secțiunea S-S, folosind metoda dreptunghiului (cu încărcări din
presiunile de contact pe talpa fundației, fără luarea în considerare a greutății proprii: N E, ME
și TE), Fig. 3.85.

3.2. Fundații pahar tip bloc

Pentru structuri industriale cu încărcări mari pot fi utilizate fundații pahar tip bloc, Fig. 3.86.
Ele pot fi realizate ca fundații centrice sau excentrice.

În conformarea acestor tipuri de fundații se vor îndeplini următoarele condiții constructive:

 t  1,5bst , Hf  200mm, a1  75mm, a 2  50mm

 min c  25mm, min c   , cnom  50mm
Determinarea suprafeței în plan a tălpii fundației se va face pentru CP 1 și 3, conform
recomandărilor din Capitolul 3 (vezi fundații izolate elastice). Se recomandă folosirea CP1
pentru calculul armăturii şi CP3 pentru verificarea suprafeţei în plan a fundaţiei (după unele
norme CP2).
a1=7,5 bst 7,5
NE
Etr. 4Ø10
ME
TE

t nØ12
H

>50mm
nØ12
Hf>200 a2=5 5

cnom L

Fig. 3.17. Fundații pahar tip bloc

Pentru calculul armăturii, momentele încovoietoare se calculează pentru secțiunile de la

marginea stâlpului, Fig. 3.87.

y
I a1

x
B
II
II

a2

I
L

min 0 max

1

Fig. 3.18. Schema de calcul a momentelor încovoietoare la talpa fundației

 N st M st
 max/min   (3.171)
Ac Wc

N st M st hst
0    (3.172)
Ac Ic 2

B
M I  a12  2 max   0  (3.173)
6

1
M II  a22   0 m  (3.174)
2

În cazul fundațiilor încărcate centric:

2
 bst 
1  L 
M 2  M1  N st  L    (3.175)
8

Calculul armăturii se face în conformitate cu SR EN 1992.

Verificarea la străpungere se face similar ca la fundațiile elastice, iar celelalte verificări vor fi
efectuate conform celor prezentate la fundațiile elastice.