A.

Fundatii pentru cladiri din perioada interbelica

Fundaţii pentru stâlpi şi pereţi; presiuni admisibile ale terenului de fundare.

Fundaţiile au fost dimensionate numai la încărcările gravitaţionale date de greutatea

aferentă de construcţie şi sarcinile accidentale (vânt, zăpadă) considerând următoarele:.
- suprafaţa tălpilor de fundaţii trebuia să transmită o presiune uniformă pe toată suprafaţa
clădirii,
- presiunea efectivă să fie mai mică decât presiunea admisibilă a terenului de fundare;
- adâncimea de fundare (1,20-1,50m) să ţină cont de fenomenul de îngheţ al terenului; se
considera o adâncime de îngheţ de 80 cm; pentru construcţii mai joase, (P+1E) adâncimea
de fundare era 1,00-1,20m;
-se lua în considerare nivelul apei subterane, poziţia clădirilor învecinate, poziţia
canalizărilor şi a conductelor de apă;
- baza fundaţiei se lărgea pentru realizarea presiunii corespunzătoare pe teren;
-pentru ziduri de împrejmuire până la 2,50m înălţime, adâncimea de fundare era de 0,80-
1,00m; peste 2,50m înălţime, adâncimea de fundare se majora la 1,00-1,30m.

Presiunile admisibile ale terenurilor de fundare considerate la dimensionarea

fundaţiilor au fost:
-argilă sau marnă umedă............................................1,00-2.00 Kgf/ cm2;
-argilă nisipoasă sau marnă uscată (fără apă).............3,00-4,00 Kgf/ cm2;
-nisip fin (fără apă)......................................................2,00-3,00 Kgf/ cm2;
-nisip grăunţos (fără apă)............................................3,00-4,00 Kgf/ cm2;
-pietriş compact în strat de 3-5m................................5,00-7,00 Kgf/ cm2;
Pentru oraşul Bucureşti pe terenul argilos compact, au fost considerate presiunile;
-la adâncime de 1,00-3,50m ................................…...2,50-3,00 Kgf/ cm2;
-la adâncime mai mare, pe argilă cu nisip fin uscat......,50- 2,50 Kgf/ cm2;
-la adâncime pe pietriş cu nisip (cca. 40% pietriş), fără apă...........3,00-3,50 Kgf/ cm2.

Soluţiile de fundaţii considerate, clasificate în funcţie de adâncimea la care se află

terenul de fundare şi de modul de transmitere a presiunilor la acesta, au fost:
- a. fundaţii directe:
*fundaţii izolate sub stâlpi (figura 3.12), tălpi de fundaţie şi radiere (calculate la o
distribuţie uniformă a presiunilor între stâlpi);
*fundaţii continue din beton simplu pentru pereţii de zidărie (figura 3.13 );
 O alta soluţie de realizare a infrastructurii a constat în realizarea tuturor
pereţilor de la subsol numai din zidărie (îngroşată faţă de parter), cu grinzi
deasupra lor. pe care sprijină suprastructura din stâlpi şi grinzi din beton
armat. In acest caz fundaţiile sunt continue, cu bloc de beton simplu (figura
3.13).

B.Fundatii pentru cladiri pentru perioada dupa 1950

-fundatii cu soclu(de beton simplu) sau cuzinet (de beton armat) si bloc (de
beton simplu) la cladirile fara subsol;
-fundatii cu cuzinet (beton armat) si bloc beton simplu la cladirile cu subsol;
-fundatii cu talpa de beton simplu sub peretii de zidarie (ingrosati fata de
peretii de la parter) la cladiri cu subsol;
-stalpii de la suprastructura se continua pana la fundatiile proprii izolate
(cuzinet de beton armat si bloc de beton simplu) si armaturile verticale din
stalp pornesc din cuzinetul de beton armat; peretii de zidarie dintre stalpi pot
sta pe o grinda de fundare sau pe o fundatie continua din beton simplu;
 placa beton slab armat placa beton placa beton
pietris pt. ruperea capilaritatii
umplutura
centura beton
soclu beton -0.05 perete din zidarie armat perete din beton -0.05
simplu -0.05 simplu

trotuar trotuar trotuar

cordon de cordon de cordon de
CTN bitum CTN bitum CTN bitum

CTD

bloc beton simplu

perete de zidarie subsol perete de zidarie subsol

de protectie de protectie

hidroizolatie hidroizolatie
bituminoasa bituminoasa

placa beton slab armat placa beton slab armat

pietris pt. ruperea capilaritatii pietris pt. ruperea capilaritatii

C.Elemente de calcul pentru predimensionarea fundatiilor (in lipsa

sondajelor) pentru cele doua perioade mai sus mentionate
-Dimensionarea latimii talpilor de fundatie se facea independent pentru fiecare
element vertical structural (perete sau stalp);
-Se stabilea incarcarea gravitationala in gruparea fundamentala la interfata
teren fundatie Nf; la valoare de N din Etabs la cota 0.00 se adauga incarcarile
aduse de planseul peste subsol aferent peretelui, greutatea proprie a peretelui
de subsol si a fundatiei;
-Se stabilea presiunea admisibila la adancimea talpii fundatiei;
-Se stabilea pentru fiecare perete latimea talpii fundatiei b: Nf =Lperete* b*padm.
-Pentru stalp suprafata talpii fundatiei Af ; Af * padm=Nf ; in general talpa
fundatiei este de forma patrata;
-Scarile exterioare si interioare au de asemenea fundatii proprii amplasate sub
prima treapta