STANDARD DE STAT EDITIE OFICIALA

C.Z.: 624.21.014 '1

.... on .... ui-s 7530000

REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA

•

STAS 10111/1-77

PODUR] DE CALE FERATA sr $OSEA INFRASTRUCTURI DIN ZIDARIE, BETON $1 BETON ARMAT Prescriptii de proiectare

Inlocuie§te :

ST AS 1956-68 §i 4062.72

~

:J..

~

~ ~------------------------------~----------------------~--------------------~--'

CONSILIUL NATIONAL PENTRU ~TIINTA

$1 TEHNOLOGIE INSTITUTUL ROMAN DE STANDABDIZARE

Claslflcarea alfanumeriel G 61

Pouts d s chern in d~ Ier e t de rou te I::-JFHASTRUCTURES EN MA<;:ONNEIUE, BETON ET BETON AH:\IE

Prescriptions en vue de l'etablissement des projets

Mocn>! .lKe,1e:no~opQ)KHble II urocceas hie I1Hq:,PACTPYKH'PI{ 113 KAMEHHOtl KJTAUKH, npOCTOrO fiETOHA J.1 )f(EJIE30fiETOHA

TIp CJJ;rTU c anna n,~}! rrpoexrn pOBaHU}!

Road and railway bridges l"IIASONRY, CONCRETE AND REINFORCED CONCRETE SUBS TR UCTURES

Destgnlng rules

1. GENERALIT ATI

1.1. Prezentul standard se refera la proiectarea infrastructurilor din zidarie de piatra eu mortar de ciment, din beton ~i din beton armat, pentru poduri si podete de cale ferata nor mala ~i tngusta, de sosea ~i combinate.

1.2. Fundajiile infrastructurilor vor fi proiectate conform prezentului standard [inindu-se seama

~i de:

- STAS 8316-69 pentru fundatii directe;

- STAS 2561/1·69; STAS 2561/2-74; STAS 2561/3-76; STAS 2561/4·74, pentru

fundatil pe piloti ;

- prescripjii tehnice specifice in vigoare, pentru Iundatii pe chesoane sau alte

sisteme de fundare.

1.3. Pentru infrastructuri avind un caracter constructiv deosebit cum ar fi culei cu ancora]e. culei cu contragreutati, pe baza unor [ustificari tehnice ~j economiee, pot fi elaborate prescrtptii tehnice suplimentare cu aprobarea beneficiarului ~i cu avizele tehnice legale.

1.4. Principiile de ealeul ~i terminologia Iolosita in prezentul standard sint conform STAS 10102-75

2. GABARITE

2.1. La proiectarea infrastructurilor, vor fi respectate prevederile standardelor ~i a prescriptlilor

tehnice in vigoare, dupa cum urmeaza:

- la asezarea parapeteior pe zidurile tntoarse ale culeelor:

- STAS 4392-75, pentru cai ferate normale;

- STAS 4531-57, pentru cai ferate inguste;

- STAS 2900-63, pentru drumuri;

- la stabilirea spatiilor sub pod:

- STAS 2924-73, pentru pasaje inferioare;

- S T AS 4392-75 ~i S T AS 4531-57, pen tPll pod ur i de tncrucisare ;

- STAS 4273-61 si prescriptiile tehnice specifice in vigoare, pentru gabarl-

tul de navigatie ~i nivelul apelor cu asigurarile respective.

3. MATERIALE

3.1. Elementele de constructie ale lnfrastructurilor vor fi alcatuite din beton si mp lu, beton arrnat sl zidarie din piatra sau zidar ie din blocuri de beton cu mortar de clrnent. avind marca minima a betonului ~i rezistenja minima de rupere 1a compresiune a pietrei, conform tabe1ului 1.

Aprobat de:

INSTlTlIlU'l ROMAN DE STANDARDIZARE Str, Roma nr. 32 BUCUREt;;TI Telex 11312 CNST R

Elaborat initial in 1950 Revizuit in /964, 1968, 1972 §i 1975

Data fntriril In vigoare:

1977-04-01

I' !

I

!

'-

i i j:

I Ji

+!

.'

-:

:~ ;

"

.i:

'i'

t

I'

i i I

I, I

j:

I, ,;

j'

i

•

i-

1

1

I

i

.~

1-

~ ; ,

i

j'

I

!

'fAS LUI 11/ i-If

-2-

Tabelul 1

r-.-Iarea Rezlstenta minima de
Nr. Elemcntc de constructti minima a mpere Ia compresiune a
crt. Letonului pietrei
N[mm2 (kgl[em2)
1 Betoane de ega liz are ~i umplutura B 50 -
-
2 Betoanr de panta B 75 -
--
:I Fundatlt musive de betcn in lcrun fara apa sub-
stmp lu Ia sfurl.uri dc con, zi- tcranii B 100*) -
duri de sprtj in, arip i, prlc ~i
culet in terr-n ell api\ subt e-
rana Ii 150 -
-
4 Fundatit din betou armat In pndete, artpl , z idurl de
sprij in, pile 5 i en lei de poduz-i B 150 -
5 Fundatf i din bloeuri d : hetnn B 150 -
6 Funda] i i din bcton c ic lop ian CJ blocuri san bo lovant de
piatra de max. 200 N grcutate. Proport la de bloeuri
sau bo IOY3n i este de rna x. 20 % di n vo lurnu I total de
beton cielopian B 150 40 (400)
7 Fundatit din z ldar-ie de _piatrii bruta en mortal" de ci-
ment sal! uscuta - 40 (400)
--
8 Elevat it masive de heton sirnp lu la podcte, aripi, ziduri
de sprij ln, pile ~i culei -- Iucluslv ziduri tntoarse, zrdurl
de garda etc. B 150 -
--
9 Elevattt m axive de betnn stmplu la purlur i supuse ac t iun ii
perm-mente a ape lnr de suprnrnta (riuri, Iacur! HtC.) B 200 -
--
10 Elevattt de ptle ~i culet de beton annat, incl us! v z iduri
tntoarse, z id uri de garrlii etc. s i st ilpt de beton annat B 200 -
--
11 Etevat l i din z idar-ie d , p iatra hruta cu mortar de cirnent
san uscata - 60 (600)
--
r 12 E\cvatii din zidiirie de blocuri de Leton eu mortar de
ciment B 200 -
13 Elevatii din blocurl prefabricate de bclon annat en
mortar de ciment B 200 -
--
'CO
14 Beton de fata vii7.uta B 200 -
--
15 "Cuztnctt de betnn arrnat B 250 -
--
16 Pendult de beton annat B 300 -
.. "') Daca tundatia se gasc.]tc deasupra adtncim ii d.: tnghe] , rnarca rn ln im a a bc.onulut va fi B 150.

3.2. La podurile peste fluviul Dunarea, r iuri le Mure~, Olt, Somes, Siret sau peste lacurile de acumulare, ale carer inlrastructuri sint permanent sub nivelul apelor eu adincime mare, betoanele VOl' fi executate conior ill S T AS 6102-6) .Betoane pentru constructii hidrotehnice. Conditii genera le ".

La celelalte poduri se folosese betoane cu agregate grele (STAS3522-70).

3.3. Betoanele (agregatele ~i cimentul) ~i piatra naturala, aflate in medii agresive, vor fi asigu-

rate tmpotriva coroziunii sl actiunii inghet-dezghet, prin:

- utilizarea tipului de ci ment, a agregatelor ~i a pietrei naturale, corespunzator agresivitatii respective;

...... realizarea gradului corespunzator de impermeabilitate a betonului;

- alte masuri pentru cazuri speciale (sape etc.), tn conformitate cu prescriptiile tehnice specifice in vigoare.

3.4. Pentru betonul si mp lu rezlstentele de calcul la compresiune (Rc) vor fi conform ST AS

10111/2-71, Iar pentru betonul ciclopian cele din tabelul 2.

Tabelul 2

Marca betonnlui I B 100 I B 150 I B 200 I B 250 I B 300
Reztstenta de ealcul la com- I I I I I
preslune Ro N[mm2 (kgf{emZ) 3,5 (35) 5,5 (55) 7 (70) 8,5 (85) 10 (100) 3.5. Pentru zidaria de piatra naturala :}i zidaria din blocuri de beton, avind grosimea minim a

de 50 em, rezistentele de calcul la compresiune stnt conform tabelului 3.

I

-J

1

I

~

','

1

r

-::J-

o I ii.,::o 1 U 1 1 1/1" I I

Tabe!ul 3

Rez istente le de calcul In *)
cornpresiune R,
xr, Maroa N/mm2 (kgf{cm2)
crt. Felul zidAriei rrlOrtarului
distanta de dlstanta de
18 ... 25 cm min. 50 em
Intre asizeU) in trc aslzc U)
Ztdi'irie din piatrii. pre- eu denlvelar) locale de max.
lucrata Ingrijit pe toate 10 mm ~i rez istenta de ruperc
retete, avlnd adze orl- la compresiune a pietrei de
zon ta l : eu rosturi de min:
max. 15 mm
1 11)0 N/mmZ M ZOO 10,5 (105) 17 (170)
--
'Z M 200 9 ( 90) 14 (140)
-- SO Njmml
3 :vi: 150 8,5 ( 85) 14 (140)
---
4 cu denivelarl locale de max. M 200 6,5 ( 65) 10 (100)
--- ZO mm ~i rezistenta de rupere
5 la compreslune a pietrei de M 150 6 ( 60) 10 (100)
-- min. 60 N/mm2
6 M 100 5,5 ( 55) 10 (100)
Zidarie din blocuri de beton, avlnd aslze orizontale en ros-
turi de max. 15 mm ~i maroa betonnlni de min:
7 40 N/mm2 1\1 200 (\,5 ( 65) 10,5 (105)
--
8 30 NJmm2 ),1 150 5 ( 50) 8 ( 80)
--
9 20 Nlmm2 M 100 3,5 ( 35) 6 ( 60)
--
10 15 N/mm2 1"1-1 100 :3 ( 30) 5,5 ( 55)
---
ZidArie din platra brutA eu Inli.ittmea hloculut de piatrii
en dona fete plane aproxl- de min. 20 em sau min 1/4 din
malty paralele asezate In Iunglme, eu rez istenta de rupere
astze ortzontale fa cornprestune a pietrei de
min;
11 .M 200 4,8 ( 4S) -
-- 100 N/mm2
12 )\"' 100 4 ( 40) -
M 200
13 3,2 ( ::;Z) -
40 Njmm2
14 M 100 2,5 ( 25) -
--
fAra limitarea dimensinnilor
blocului, en rezistenta de ruperc
Ia compreslune a. pietrel de
min:
15 M :.:.00 3,6 (36) -
-- lUO N/Ulm2
16 M 100 3 ( 30) -
--
17 M 200 2,1 ( 24) -
--- 40 N/mm2
IS M 100 2 ( 20) -
Zidll.rie din ptatra bruta en spa [i i umplute cu mortar ~i
cu rosturl vertieale alternante, eu rezistenta la compreslune
a pietrei de min: ,.
19 200 2,4 ( 24) -
--- 100 N/mml
20 1"1-1 100 2 ( 20) -
--
21 M 200 1,6 ( 16) -
-- 40 Njmm2
22 ~I 100 t,2 -( 12) - *) Rezisterrtele de ealcul ale zidliriei pentru marcl intermedlare de mortarsl rczistentele de rupcre intermedlare ale pletrel vor fl determinate prln interpolare Ilniara,

**) Pentru dtstantele de 25 ... 50 em Intre asize reztstentete de calcul VOl" fi stabilite prin Intcrpo lare lin lara.

3.6. Pentru zidarle uscata (fara mortar), rezistentele de calcul se considera 50% din valorile

rezistentelor prevazute in tabelul } nr. crt. _H3.; ~.~.;"_2.g,_~_2_~:_

3.7. Pentru beton armat, rezistentele de calcul, aUt pentru beton cit *i pentru otel, sint conform

STAS 1011112·77.

_W}f I--
~ f1 ·ocx N
.. ~
x -; . Jt
~
f
ttx
y'
I Fig. 1 f

,

I I

I

STAS IOlll/I-77

-4-

(1)

3.8. Modulu1 de elasticitate pentrubetoane supuse la compresiune este conform STAS 10111/2-77.

Modu1ul de elasticitate pentru zidaria de piatra cu mortar de ciment, supusa la compreslune,

este:

E1) = 1 500 R. in care R~ este rezistenta de calcul aratata in tabelul 3.

4. ACTIUNI $1 GRUpARI DE ACTIUNI

4.1. Clasificarea ~i gruparea actiun ilor , precu m ~i coef icient ii actiunilor ~i cei de grupare slnt

conform STAS 10IOljOB·77

4.2. Valorile normate ale acj iunilor stnt date in STAS 1489-75 ~i STAS 3220-65 pentru podu-

rile de cale Ierata precu m ~ i in S r AS 1M 5-63 ~ \ S T AS 322 1-63 pen t ru pod urile de sosea,

4.3. Ca1culele la diieritelc stari li mita vor fi efectuate, pentru cele trei grupari de actluni, in

urrnatoarea ordine:

- gruparca I, Iundamentala ;

- gruparea I I, fundamentals sup li menta tii ;

- gruparea III, speciala.

5. PRESCRIPTII DE CALCUL

5.1. Infrastructurile vor fi calculate la urmatoarele stari limita :

- stiiri lirnita ultime;

- starea Ii rnita de rezistenta ;

- starea lirnita de stabilitate a pozijiei (rasturnare, lunecare);

- stari limita ale exploatarii normale:

- starea limita de fisurare;

- starea lirnita de deforrnatie (tasare, rot ire).

Infrastructurile nu se verifica 1a slarea Iimitiide oboseala.

Calculele la diferitele stari lirnita se efectueaza Bira a se lua in considerare coeficientul dinamic. La calculul cuzinetilor coeficicntul dinarnic se va lua conform STAS 1489-75 ii STAS 1545-63.

5.2. Ca1culele vor fi efectuate la solicitari le cele mai delavorabile ce apar in diferitele etape (executie, exploatare etc.), conform conditii lor de compatibilitate reciproca ~i de sirnultaneitate prevazute tn STAS 10101/0B-77.

5.3. La starea limita de rezistenta a elernentelor de beton simplu sau de zidarie de piatra, calcu-

lele vor fi efect uate can for m S T AS 10 111/2·77 .

5.4. Starea limita de stabilitate la rasturnare, in rosturile elementelor de ztdarie sau de beton slmplu ii la talpa fundatlei, este asigurata dad punetul de aplicare al rezultantei tncarcar+lor in rostu1 respectiv avtnd exceatrlcitatea de calcul e., (STAS 10111/2-77), se gaseste pe supralaja limitata de curbele stabilite cu relatii le (1) sau (2), in care m, coeficientul conditiilor de lucru, va fi introdus cu valorile din tabelul 4:

- pentru rosturi dreptunghiulare (fig. 1)

( e;z r + ( ~y r ~ m

r

- pentru rosturi circulare (fig. 2):

I

1:

!

f

x~---

-5-

STAS 101 I 1/1-771

e -<,m r

(2)

y

------;r

y Fig. 2

- pentru rosturi in forma de paralelogram. relatia (1), transformind paraielogramul (fig. 3 a) in dreptunghi echiv a lent (fig. 3 b), ell rcl a pile:

(3) .. (4)

¥
~ocx

'N
~ Q>'"
..
x x

y
Qy I:

~ i r :

Fig.3a

Fig. 3b

STAS 10111fl-77

-6-

(5)

Valorile excentricitatilor evo", ~i ee.v, care se intrcduc in relatia (1), sint determinate cu relatiile:

Tabelul (

V loarea eoeficientului eondill1lor de lueru
m
Forma rostur ilor la lnfrastructur! de la rostur lle intermediare
zidar-ie sa II de bcton simp lu ale infrastructurtlur ~i la la Uilpile fundattl lor
a~ezate pe terenuri
til.lpile fundatiilor asezate nesttncoase
pe sUndt
Rostur-l eu sect iun i dreptunghi ulare
(relatta 1 s i t igura 1) .0,16 0,12
Rosturi ell sectiun i clrculare (re la tia
2 ~i figura 2) 0,;2 0,62
Rosturi ell sect iuni rn forma dc paralc-
lcgram transformatc In dreptunghi
echivalent (relat.ia 1 ~i rigura 1) 0,14 0,10 Pentru rosturi cu alte forme (triunghi, trapez, poligon, elipsa etc.) stabilitatea se poate considera ca este asigurata daca punctul de ap licare a l rezultantei tncarcarilor se gaseste pe supraiata asemenea cu suprafata simburelui central (fig. 4) ale carei laturi se obtin multiplicind distanja de Ia centrul de greutate al sectiunii rostului pina la Iirnita simburelui central, cu coeficientii :

2,4 la rosturile intermediare ale inirastructurilor ~i la talpile Iundatillor asezate pe st inca ;

2, fla talpile Iundatiilor asezate pe terenuri nesttncoase,

D

A

Fig. 4

5.5. Starea limita de stabilitate la lunecare in rosturile elementelor de zidarie sau de beton

sirnp lu ~i 1a talpa fundatiei (fig. 5), va fiverificata cu relatia:

(6)

.'

(7)

-7-

STAS 10111/1-77

Fig. 5

in care:

Hi - Iortele cornponente tangentiale care actioneaza pe sectiunea considerata ;

N, - forte Ie componente normale pe sectiunea considerata ; .

f - coeficientul de free are pe teren, ale carui valori sint conform tabelului 5.

Tabelul, 5

Cocficien1ul de frecare
Natura terenulul pe teren, la talpa fun-
dattet
f
Argile, terenuri strncoase cu suprafete saponiIi-
eabile (calcar argilus, s istut-I}:
- In stare umeda 0,25
- In stare useata 0,30
Argile n.islpoase ~i nisipuri arglloase 0,30
Nisipur-l 0,40
Ptetrisurt ~i bolovanlsurl " 0,50
Stlncii (ell suprafata ncsaponificabilii) 0,60+) .) Coeficientul de frecare 0,60 este valabil ~i pentru rosturtle intermed lare ale Intrastructurl lor-,

Elementele infrastructurilor supuse la tmpingerea parnintulu i vor fi verificate 1i la lunecare pe suprafetele cilindrice care se pot forma sub talpa fundatiei,

La verificari trebuie sa se tina seama de caracteristicilc' terenului stabilite prin cercetari geotehnice.

5.6. La starea limita de fisurare, calculele vor fi eiectuate conform STAS 10111/2-77.

La elementele de beton simplu sau de zidarie de piatra, conditiile de Iisurare sint indeplinite prin limitarea excentricitatii rezultantei, iar la elernentele de beton arrnat prin limitarea deschiderii fisurilor. La zidarlile de piatra sau din blocuri de beton prefabricate, nu se admite depasirea valor ilor limita ale excentricita tii rezultantei.

In zona variabila a nivelului apelor ~i sub nivelul apelor, la elernentele din beton arrnat fisurile trebuie sa nu depaseasca deschiderea de 0,1 mm.

5.7. La starea limita de deiormajie vor fi verificate tasari le infrasiructurilor produse de tncarca-

rile permanente ~i temporare de lunga durata considerate cu valori de exploatare.

Totodata trebuie verificate ~i deplasarile orizontale ale partii superioare a infrastructurilor (datorita rotirilor acestora) pe directia longitudinala ~j pe directia transversals a podului, produse de incarcari le cu valori de exploat ase in gruparea II fundamental a suplimentata.

.. ;.

STAS 10111/1-77

-8-

5.7.1. Tasar i Ie si rotiti lei n fr astruct uri lor, 1 a po d uri 1 e cu struct uri exterior static ned eferm inate, sint limitate de eforturile objinute in calculele la starile limita de rezistenta ~i de fisurare, in care s-au luat in considerare aceste delorrnatii.

La toate strudurile de poduri, tasarile sl rotirile infrastrudurilor vor fi limitate, avin-

du-se in vedere ~i urrnatoarele:

~ evitarea deschider ii unor Iisuri peste lirnitele admise in structura de rezistenta ; - respectarea ga barit u lui, Ia p asa je -,?i poduri de incrucisare:

- ev it area deteriorarii hidroizolatiilor 1a racordarea infrastructuriior ;

- .evitarea forrnarii de denivelari in cale peste limitele adrnise Ia racordarea

podurilor cu terasamentele, precum si in dreptul pilelor -,?i culeelor; - alte situatii speciale.

In toate cazuriJe, indiferent de structura de rezistenta a podului, deformatii le vor fi limitate dupa cum ur meaza:

t asarea tot a 1 a uniforrna a unei in fr astructuri, in em: 1,5 VT ;

- diferenta tasari lor totale un ifor me ale infrastructurilor alaturate, in em: 0,75 Vi;

- deplasarea orizontala a partii superioare a infrastructurii, produsa de tasarea

neuniforrna 1i de defor majia elastica a elernentelor infrastructurii, in em: 0,5 V7,

in care I este deschiderea minima, alaturata infrastructurii respective, exprirnata in m, dar nu mai mica de 25 m.

5.7.2. Ca leu luI t asari lor in fr astruct urilor -,?i a 1 rotiri lor acestora vor f i elect uate conform S T AS 3300-71.

5.7.2.1. Tasarea podejelor tubulare aflate sub rarnbleuri trebuie ccnsiderata egala cu tasarea terenului pe care se afla rambleul, reductndu-se tasarea stratului inlocuit de Iundatie,

La podete lungi situate in terenuri tasabile, trebuie sa se tina searna de tasarile neegale ale tronsoanelor, prevazindu-se la executie 0 suprainaltare a radierului corespunzatoare tasarilor respective.

5,7.2.2. La pod uri Ie funda te in teren uri stincoase n u este necesara verif icarea defor rna tii lor prod use de tasarea fundatiilor.

5.7.2.3. La podurile cu structuri exterior static determinate, cu deschideri ptna la 50 m, se poate renunta la verificarea deformatiilor dad infrastructurile sint fundate pe terenuri pujin compresiblle (grohotisuri, pietrisuri etc., mdesate).

5.7.3. La culeele si pilele fundate pe terenuri nestlncoase, se recomanda ca rezultanta incarcarilor cu valor! de exploatar«, permanente sl de Iunga durata, la rostul dintre fundatie -,?i teren, sa satisfaca urrnatoarele conditii (pentru evitarea tasarilor inegale, care can due Ia deplasari orizontale la partea superioara a infrastrudurilor):

- In terenuri argi loase, rezu It ant a sa actioneze a proxi rn at iv centric;

in celelalte terenuri, punetul de aplicare al rezultantei trebuie Sa ramina in interiorul suprafejei deli mitata de curbele date de relatiile (1) ~i (2) in funcjie de forma talpii Iundatiei, dupa cum urrneaza :

la forma dreptunghiulara, relatia (1), in care m = 0,016; la for rna circulara, rela tia (2), in care m = 0,165;

la forma de paralelogram, folosind dreptunghiul transforrnat echivalent relatia (1), in care m -,0,014;

la alte forme (triunghi, trapez, poligon, elipsa etc.) punetul de aplicare al rezultantei trebuie sa se gaseasca in interiorul simburelui central la 0 distanta de 0,75 d., in care d, este distanta de la centrul de gr~1ttate a1 sectiunli pin a la limita simburelui central, masurata pe dreapta care trece prin centrul de greutate sl punctul de aplicare al rezultantei.

5.8. Calculul cuzinetilor Ia cornpresiune locala se efectueaza conform STAS 10111/2-77.

5.9. La proieclarea infrastructurilor trebuie sa se tina seama de prevederile ce urrneaza.

5.9.1. Calculele la stari Jirnita vor fi eiectuate eel putin in dreptul rosturilor dintre - eleva tie -,?i Iundajie *i dintre fundatie ~i teren, precurn sl in dreptul schimbarilor de sectluni.

La rostul dintre Iundajie si teren vor fi efectuate ~i verificari in legatura cu terenul de fundare -,?i sisternu l de, fund are adoptat (fundatii directe, fundajii pe piloti etc.).

5.9.2. La culei cu st ilpi izola]i sau cu clemente cu latirne redusa irnpingerea pamintului va fi Juab'! 10 considerare pcntru Iiecare stilp sau element, pe 0 latirne dubla, dad distanta dintre stilpi sau clemente este mai mare decit trip lul grosimii stilpilor (elementelor).

In caz contrar, impingerea parnintului va fi luata pe intreaga latirne a culeii intre Ietele exterioare a le sUI p i lor (ele men telor) marginal i.

. __ '--........

'!

I 1 j

!

i

r I

i

1 j

l 1 j j

6.1. Fundatil

6.1.1. Adinci mea de fundare a infraslructurilor va Ii slabilita conform ST AS 1242/l· 73, luindu-se in considerare si urmatoarele :

- cond i t iile geo Iogice _ ~ i hi dro log ice ; _ variatii le de umiditate:

_ adincimea de inghet, conform STAS 6054-64;

_ adincimea stratului de fundare nealterat in care Irebuie sa fie incastrata Iundatia ;

_ adincimea de afuiere, 'daca nu se iau masuri de protejare (radicre, saltele de fascine etc.);

'_ adincirca albiei, datorita lucrarilor de regularizare ~i de tmbunalatiri Iunciarc; _ influenta reciproca a Iundatiilor existente ~i noi,

6.1.2. So luti a de fundare va fi stabi lita pe baza studii lor geoiehnice care trebuie ~3 indice : sisternul de fundare, stratul in care se Iundeaza, adincimca de fundare, presiunea de haza pe teren, inclusiv sporurile de adincirne, de forma, de mar ime etc.

6.1.3. Pentru infrastructuri le fundate in terenuri care fe altereazii in contact co apa, trebuie sa se indice , prin proiect, ca betonarca Iundatiei sa fie cxecutata irncdiat dupa inlaturarca stratului alterat.

6.1.4. La infrastruci uri Ie fund ate in tereriuri cc sc dizolva in contact cu a pa (sare sau roci si milare) adincimea de fundare va Ii stabilita in iunctie de procesul de dizolvare in t imp, luindu-se masuri pentru evitarea patrunderii apei curgatoare in adtncimc, preeum ~i pentru protectia fundajiei contra corozi uni i.

6.1.5. La terenu rile sttncoase dure (gran it , baza It, andezit etc.), adinclmca mini rna de tncastrare tn stratul nealterat va fi de. eel putin 50 cm.

La terenurile st incoase alterabile, la stabilirca adincirnii de tncastrare se va tine searna de posibilitatea sporirii In limp a grosimii stratului alterabil si de posibf litatca de a fi erodat.

r .....

6.1.6. Fundatiile infrastructurilor vor fi cobor ite cu eel putin 50 cm sub adincirnea de inghet.

Pentru podete tubulare (eu sectiunea dreptunghiulara, circulara, ovoidata etc.) adincimea de fundare va fi de eel putin 20 em sub adincimea de inghe] ; conform STAS 6054-64 adincimea de tnghe] este de 80 ... 120 ern.

6.1.7. In cazul unor fundatii noi, care se coboara sub nivelul unor Iundatii invecinate vechi, se va efectua un studiu asupra cornportarii terenulu i in t i mpul exccutiei Iundatiei noi (in afara studiilor obligatorii privind comportarea terenului in timpul exploatarii cclor doua constructil), pe baza carora in timpul executiei vor fi Iuate miisuri corespunzatoare de evitare a degradarii infrastructurii existente.

l In cazul Iundatiilor aflate in vecinatatea unor ramblee, vor ii luate de asernenea rnasuri care, sl i mp iedice pierderea stabi litatii si eventuale t asari ale acestora.

6.1 .8. In terenur i a fu ia bile, unde n 11 se i a u masuri pent rl1 s ta b i I izarea fund u lui a I bi ci, se reco rnand a ,t

ca talpa fundatiei sa fie asHel incastrata in Ieren, incit nivelul acesieia sa se gaseasc[l mai jos dedt I

nivelul aiuierilor maxirne posibile (generale ~i locale) eli' valor i le h' aratale in tabelul 6.

-9-

,c, t Ao i ur i u t-«,

5.9.3. La podur ile de cale terata cu a singura deschidcre de max. 10 m ~i la poduriJe de sosea de max. 20 m, cu suprastructuri din grinzi sau dale de beton arrnat, culccle vor putea fi calculate in ipoteza ca suprasiructura constituie un element de .legatura lntre ele.

In acest scop, se prevad reazerne corespunzatoare, capabile sa transrnitii la suprastruct urii eforturile produse de Iorjele care actioneaza asupra culeelor.

6. DATE CONSTRUCTIVE'

Tabelul 6

Adlncimea de fun clare sub Adine i m ell. de Iundare sub n i-
cota fundu lui albiei h, velu l afuieriJor maxirne pus i-
, In II! bile h', in In
h~lD 2,50
It> 10 5,00 6.1.8.1. Dad talpa Iundatiei se asaza la eel putin 5 m sub nivelul maxim de afuicre, se recomanda ca iundatia sa fie ca lculata Iuindu-se in considerare tncastrarea in teren.

"

I

I-

I'

F

j

STAS 10111(1-77

- 10-

(8)

6.1 .8.2. In cazu I t erenur i lor ccczivc sau stinccase, incastrarea trebuie asigurata prin masuri constructive speciale cum ar fi: inject area cu mortar sau lapte de cimcnt a spatiului dintre fundatie ~i teren, turnarea betcnului in Iundatie astfcl ca aceasta sa fie in contact direct ell peretii gr opii

de Iunda]ie etc. -

6.1.9. In cazu I f undatii lor de beton si mp lu, nu se rnai elect ueaza a lte calcule daca di mensiunile b ~i h a Je acestor a (fig. 6) sat isfac relatia :

.!!__ ?<- 0!91 //

b i

100 PI + I R~ -

b

~I

I

r

1 -I

I

r I

j

!

A

Fig. 6

in care:

h - inaltimea totala a Iundatiei, in m,

b - latirnea totals a treptelor Iundatici fata. de marginca elevajiei, in m,

p, - presiunea elective maxima pe teren in Nzrnm" (kgf/crn"), la muehia exterioara (pet. A) sub tnciircarile cu valori de exploatare.

Ru - marca betonului din Iundatie, in Nzrnm" (kgf/em~.

6.1.10. In cazul funda [ii lor ell talpl inclinate, in calculul stabi litatii la lunecare se va tine seama ca Ior tele ce pot produce lunccari , sa nu conduca la depasirea rezistentei la taiere a pamintului: se recornanda ca inclinarea talpii fata de orizonta la, in tcrenuri nestincoase, sa nu dcpaseasca 6".

6.1.11. In cazul tnfrastructur ilor supuse unor forte exterioare mati orizontale sau inclinate (infrastructur i de pod uri bo ltite), rosturile de separate intre diferitele straturi de betoane de marci diferite sau de betoane turnate in etape, trebuie sa fie norma Ie pe curba de presiune.

6.1.12. Rosiul olcvatie-Iundatie trebuie sa fie prevazut la urrnatoarele niveluri:

la culei, cu eel putin 50 ern sub nivclul fundului albiei (din Iata culeelor}:

Ia pile, sub fundul albiei din ta!veg;

la viadude si pasaje, cu cel putin 0,5 m sub nivelul terenului,

Dad la culei ~i pile, in mod exceptional, rostul elcvatie-Iundatie va fi prevazut deasupra nivelurilor aratate mai sus (dar nu peste nivelul etiajului), blocul de. fundatie va fi alcatuit din beton de elevatie ; la pile acest bloc va avea 0 forma hidrodinamicii. ~-

6.1.13. Conturu I funda pel se recornanda sa fie cu aproximativ 5 em in aiara conturului elevatiei (pentru mont area cofrajelor).

6.1.14. Pentru fundatii executate in terenuri macroporice vor fi respect ate prescriptiile tehnice specifiee in vigoare.

6.2. Elevatll

6.2.1. Di mensiunile eleva ti i lor vor fi stabi lite astfel inclt distanjcle dintre extremitatile tablierelor si zidurile de garda ale culcclor sal! distanjele dintre extremitati le tablierelor ce reazerna pe aceeasi pi la sa fie, eel putin :

2 em, in cazul tablierelor de beton armat sau beion precomprimat monolit; 5 ern, in eazul tablierelor de beton annat prefabricat, beton precomprirnat prefabrieat sau metalice.

'--...,.._...,.._....".,....---~-...,.,.....--...,.,........,.,.....-__,..----------":"'"-. ":"'"-,?, -------------_,.,.

- Ll -

v ... ..{"")."-' .I.V.L..L ... / ,,-j ,

; .'

6.2.2. Fetele vazule ale eleva tiilor, respectiv suprafetele aparente ale euleelor ~i pilelor vor fi exeeutate eu un strat de beton de fata vazutii de eel putin 20 em grosimo, alcatuit CLl agregate sort ate special.

Cimentui din betonul de fata vazuta ~i eel din clcvatle trebuie sa fie de aceeasi mardi. Betonul de fata vazuta va fi turnat odata eu betonul de elevatie.

Se poate renunta la executia betonului de fata vazuta dad inlrastructurile sint executatc din beton armat.

La infrastructuri masive de beton ·si mp lu se poate renunta la bctonul de fa 130 vazutii daca , Ia poduri, betonul elevatici este de marca B 200 iar la podete de marca I3 IS;). La aceste infra, structuri, granulornetria stratului superficial pe mini mum 20 em grosi me va fi aceea prevazut a pentru betonul de fata vazuta.

6.2.3. Di mensiuni Ie cuzinejilor vor fi stabi lite conform ST AS 10 111/2-77, dar nu vor fi sub 40 em tnaltirne.

6.2.3.1. Distanta de la marginea cuzineti lor ptna la marginea aparatelor de reazern va fi de minimum 15 em.

6.2.3.2. Cuzinetii vor fi inglobati tntr-o bancheta de beton armat care la culce va fi executata pe intreaga ei Hitime iar la pile pe intreaga suprafata a partii ci superioare.

Marca de beton a banchetei trebuie sa fie aceeasi eu eea a cuzinetilor.

In bancheta se prevad plase din ojel beton avind diametrul de 8 ... 12 mm eu latura och iurilor de aproximativ 20 em, dupa cum urrneaza :

- la poduri, una la partca superioara ~i alta la partea inferioarii ;

- la pode]e, una la partea superioarii. .. ......

Fata superioara a banchetei, in afara cuzinetilor, va avca 0 panta de minimum 1: 20 (pentrut'tl ~ seurgerea apelor).-~

6.2.4. Elevatiile alcatuite din sttlpi de beton armat pot fi Iolosite nurnai la pasaje ~i la riuri unde nu exista scurgeri de ghejuri.

In caz contrar aceste elevajii se pot Iolosi numai deasupra nivelului maxim de scurgcre a gheturllor.

6.2.4.1. La pasajele superioare, liniile ferate alaturate pilelor vor fi prevazute cu contrasine de

ghidare. .

Daca nu se prevad contrasine, pilele vor fi protcjate impotriva izbirii de catre vehiculele deraiate, prin blocuri de aparare de 0,85 m tnaltime dcasupra nivelului travcrsclor. Aceste blocuri vor fi cornune pentru toate elernentele unei pile, lungi mca lor depasirid cu eel putin 0,75 m Ietele laterale ale elementelor marginale ale pilei iar lati mea lor eu eel putin 0,40 m pc eea a elerncntelor pilei, in fiecare parte a acestora,

6.2.4.2. La pasajele inierioare ~i la incrucisari le ruticre denivelate, pi lcle vor Ii protejate fie prin borduri de eel putin 0,15 m trial time situate la distanta de celputin 0,85 m de fetele clemente lor elevatiei, fie prin parapete de ghidaj de eel putin 0,40 m inaltime, dispuse la eel putin 0,40 10 distants de aeestea.

6.2.5. Elevatiile executate in ape curgatoare se recomanda a fi prevazute eLI avantbec o?i aricrbec, care pot fi de forma ovoidala sau circulara.

In cazul elevatiilor tnalte, avantbeeurile ~i arierbecurile vor depasi cu eel putin 1 m nivelul maxim al apelor corespunzator debitului de verificare.

6.2.5.1. In cazul eursurilor de apa eu gheturi ~i Ilotan]i mari este recomandabil ca avantbecurile sa fie prevazute la parament cu moloane de piatra naturala dura, avind rezistenta la cornpresiune min. 100 N'rnm" (I 000 kgt/cm"), La poduriJe peste OU1Jarc, moloanele vor fi prevazute pe toata

su praf a [a eleva t ii lor _ .

Moloanele vor avea coada de min 30 em, Incastrtndu-se in masa betonului ~i ancoriridu-se cu armaturi din ojel beton.

6.2.5.2. In eazul eursurilor de apa fara gheturi si Ilotanti mad se pot prevedea avantbecuri fara moloane de piatra, cu conditia caIa avantbecurile ogivale rnuchia sa fie consolidata cu un profil metallc incastrat in masa betonului si ancorat cu suruburi de scelrn ent.

6.2.6. Zidurile tntoarse mai lungi de I male elevajiilor culeelor vor fi arrnate conform prcscriptiilor tehnice legale in vigoare.

6.2.7. In spatele culeelor si aripilor, la podurile de cale Ierata, vor fi prevazute drenuri pentru captarea si evacuarea apelor infiltrate in terasarnente. Drenurile vor fi prevazute spre terasarncnte ell straturi filtrante (care trebuie sa impiedice colmatarc:a drenurilor).

La podurile de sosea, aceste prevederi au caracter de recornandare ; scurgerea ape lor se va asigura prin easiuri arnenajate la capetele podurilor.

STAS 1011Ifl-77

- 12-

6.2.7.1. _In cazul culeelor situate in albia majora, drenurile din spatele aripilor vor fi tnchise pe taluzuri eu un pereu zidit din piatra bruta cu mortar de ci ment, asezat pe 0 Iundatie de beton de aproximativ 25 em grosirne. Acest pereu trebuie sa fie cu 50 em deasupra nivelu lui corespunzator debitului de verificare tintndu-se seama ~i de inalti rnea valurilor ~i va fi executat in spatele euleelor eonfor rn pet. 6.3.4, ulti mul aliniat ,

6.2.7.2. Rigola de la partca inlerioara drenului va ii la eel putin 50 em sub nivelul apelor subterane sau va fi introdusa in stratul fi ltrant.

In cazul adincimilor mari la care se gase~te stratul .Iiltrant sau nivolul apelor subterane, apele colectate de rigola vor fi evacuate tntr-un put coborlt In stratul Iiltrant sau cu 50 em sub nivelul apelor subteranc.

6.2.7.3. Daca stratul filtrant sau nivelul apelor subterane se gase~te sub cota de fundare a culeelor, apele colectate vor fi evacuate printr-o rigola situata in spatele culeelor ~i aripilor, avind 0 panta longitudinala de min. 5 %. -

Rigola va avea panta de scurgcre spre aval ~i gura de scurgere pe taluzul din avaI.

6.2.7.4. La infrastrudurile fundate in terenuri sensibile la inrnuiere nu vor fi prevazute drenuri; vor fi luato masuri pentru evitarea patrunderii apelor in tcrasamente -,?i la Iundatil.

6.2.8. Elevatiile culeelor, zidurilorde sprijin si aripilor vor fi prcvazute cu hidroizolatii conform STAS 5088-75.

6.3. Racordarea euleelor eu terasamentele

6.3.1. In cazul terasamentelor inalte, al podur ilor cu oblicitate mare sau arnplasate pe cursuri deapa cu viteze mari, racordarea culeelor cu terasarnentele so recornanda a fi realizata cu aripi sau ziduri de sprij in; in celclalte cazuri se recomanda folosirea sferturi lor de con.

6.3.2. Lungi mea zi d urilor intoarsc tre bu ie sa fie as He I incit sa dep a~easca :

25 em, peste marginea dinspre terasamente a aripei sau a zidului de sprijin: 50 cm,:peste virful sfertului de con.

La culeele ce nu sint tnglobatc in terasarnente, generatoarea sfertului de con dinspre albia r iului sau muchia dinspre albie a aripii, nu trebuie sa depaseasca clevatia culcei la partea inierioara.

6.3.3. Dad panta sicrtului de con este mai mare decit panta taluzului terasarnentelor, sfertul de con va fi pereeat. Acest pereu va fi prelungit min. 1 m pe terasament.

6.3.4. Fundatille aripi lor, zidurilor de sprijin si sferturilor de con vor fi coborrie eu min. 20 em sub adlnci mea de inghe].

Daca lungi mea podului este rnai mica decit la1i mea albiei majore, Iunda]i i Ie arip ilor, zidurilor de sprijin, sferturilor de can ~i ale pereurilor vor fi cobor ite sub adincimea de afuiere iar pereurile vor fi executate pe taluzurile terasamentclor pina la limita albici majore.

6.3.5. Aripile si zidurile de sprijin se rccornanda sa fie separate de eorpul culeii, printr-un rost

realizat cu carton asfaltat. '

Fetele laterale ale culeelor vor fi verticale ptnii la adinci mea de aproximativ 1 m sub nivelul inferior al Iundajiilor ar ipilor, zidurilor de sprijin sau sferturilor de con (pentru a se permite tasarea independenta a culeelor ~i a lucrarilor de raeordare la terasamente),

La podurile de sosea, partca carosabila va fi racordata cu aceea de pe rambleele din spatele culeelor prin dispozitive care sa asigure trecerea tina a vchiculelor de la platforma elastica ~i tasahila a drumului, la eea rigida a podului.

In acest SCOD, se recomanda folosirea p lacilor de raeordare rezemate articulat pe culee. Lungimea acestor placi se va stabili in Iunctie de inaltimea rambleulu] ~i de diferentele de tasare probabile a call de pe rambleu ~i pod.

6.3.6. Pe toata iungimea culeelor ~i a zidurilor intoarse vor fi prevazute trotuare ~i parapete in eontinuarea color de pe suprastructura,

La poduri de sosea, se va asigura racordarea progresiva intre trotuare ~i acostarnentele rampelor de acces la pod.

In cazul podurilor de cale Ierata mai lungi de 50 m, la trotuare vor fi prevazute ~i refugiile i mpuse de normele de protecjla rnuncii.

6.3.7. La podutile de calc ferata, pe terasamente, ltnga pod, va fi prevazuta la Iiecare culee , clte o scara de aeces pe partea dreapta fata. de sensu! de mers al trenurilor.

In cazul podurilor pentru doua sau mai multe linii de eale Ierata vor fi prevazute la fiecare culee, cite 0 scara de acces, pe fiecare taluz.

La podurile de sosea se va prevedea eel pujin 0 scara de acces la liecare culee.

La terasamente inalte de peste 5 m scarile de acces vor fi prevazute cu parapet pe 0 singura parte.

i

l

l

,_,.

-~.:i -

o i Ao lVIII/i-II

6.3.S. La podurile peste cursuri de ape mari vor fi prevazute mire hldrornetrice, fixate de pile in partea aval, astfel incit sa se poata citi de pe pod.

Gradarea mire!or va fi raportata la nivelul caii (Iata superioara a traversei, in caw! podurilor de tale ferata).