CAPITOLUL 1

PROIECTUL – Consideraţii generale

1.1 Ce este un proiect ?

Pentru a vorbi despre managementul proiectelor, trebuie mai întâi să fim siguri
că ştim ceea ce înseamnă un proiect. Deşi termenul de proiect este foarte des folosit,
nu există o definiţie unanim acceptată a ceea ce înseamnă un proiect.
De aceea, vom defini acest concept folosind mai multe metode, sperând că în
acest fel, conceptul de proiect să fie mai bine înţeles şi utilizat.
Câteva definiţii din literatura de specialitate ar fi:

O activitate (de obicei mai multe activităţi strâns legate) care se desfăşoară după un
plan, având ca scop atingerea unui obiectiv definit, într-un anumit interval de timp şi
care se va termina când obiectivul este atins [4].
Un grup de activităţi legate, desfăşurate într-un mod organizat, cu un punct de
plecare şi un punct de sfârşit, cu scopul satisfacerii obiectivelor definite [4].
Un grup de acţiuni care trebuie să fie performante într-o secvenţă logică şi care
trebuie să întâlnească obiectivele prestabilite ale clientului [4].
Proiectul presupune efectuarea unei activităţi temporare în scopul creării unui nou
produs sau serviciu [2].
Ca o concluzie a celor mai sus menţionate, rezultă următoarea definiţie
cumulativă a termenului de proiect:

Proiectele sunt activităţi unice, orientate spre obiective, cu un grad ridicat de noutate
şi cu o sarcină de lucru complexă. Ele sunt limitate în timp dar şi din punct de vedere
al resurselor umane şi materiale. Necesită de obicei o colaborare interdisciplinară în
cadrul unor structuri organizatorice speciale, precum şi metodici speciale şi implicând
riscuriSespecifice.
foloseşteObiectivul proiectului
termenul de îl constituie crearea unei noi valori (produs,
proiect pentru:
serviciu ş.a.) [2].
Managementul proiectelor 8

¾ dezvoltarea unui nou produs/serviciu;

De exemplu: realizarea unui nou autovehicul, conceperea unui nou produs
informatic, construirea unei noi clădiri, oferirea de consultanţă în afaceri, organizarea
unei campanii de marketing.
Ceea ce rezultă trebuie să fie ceva nou; trebuie să aibă elemente care să-l
diferenţieze de tot ce a existat până atunci (depinzând de la caz la caz), chiar dacă face
parte dintr-o categorie mai largă.
Un astfel de produs nou creat, se poate ulterior produce în serie sau nu, caz în
care este destinat unui anumit scop, având caracter de unicat; nu se poate numi proiect
decât dezvoltarea primului model. Dacă acesta se adaptează la noi condiţii, atunci
vorbim din nou despre un proiect.
Nu trebuie confundat un proiect, cu o nouă metodă care duce la realizarea unui
produs cunoscut. Poate fi însă un proiect elaborarea unei noi metode, tehnici,
proceduri.
Dezvoltarea unui nou produs/serviciu presupune într-o anumită măsură
cercetarea. Cercetarea poate determina ca produsul/serviciul să fie într-un anumit fel
sau în altul; ceea ce rămâne neschimbat este scopul pentru care se creează
produsul/serviciul respectiv (să aibă o anumită funcţiune, un anumit design, o anumită
structură, un anumit conţinut, etc.). Scopul produsului/serviciului este diferit de scopul
proiectului, prin proiect urmărindu-se dezvoltarea produsului/serviciului.
Pentru a se atinge scopul propus, activităţile, care au un grad ridicat de
complexitate şi diversitate, trebuie planificate, derulate, controlate şi coordonate. Ele
trebuie să urmeze anumiţi paşi, să existe o anumită succesiune a acestora dinainte
stabilită; se dă o mare importanţă detaliilor, luării în calcul a acestora; ele nu trebuie
specificate dinainte în proiect, dar proiectul trebuie să definească ariile în care pot
apărea aceste detalii importante. Activităţile necesită implicarea mai multor specialişti
din diverse domenii funcţie de specificul proiectului, deci munca în echipă. Componenţa
echipei şi răspunderile fiecărui membru al acesteia trebuie bine stabilite. Resursele de
care beneficiază proiectul sunt limitate, necesarul acestora fiind stabilit încă de la
începutul activităţii.
De aceea, pentru dezvoltarea unui nou produs/serviciu se creează un plan prin
care se urmăreşte stadiul în care se află proiectul. Proiectul de dezvoltarea a unui nou
produs/serviciu constă practic din acest plan.

Cu alte cuvinte, proiectul detaliază ce şi cum trebuie făcut pentru a crea noul
produs/serviciu.

¾ introducerea unei schimbări

Schimbarea se poate referi la: proceduri de lucru, modul de organizare, stilul de
conducere, noi dotări. De exemplu: introducerea unui sistem de calitate, introducerea
unui nou stil de conducere, stabilirea şi implementarea unui set de valori, stabilirea unei
noi grile de priorităţi, dezvoltarea unor noi facilităţi, etc.
Capitolul 1: Proiectul – Consideraţii generale 9

Procesul de schimbare trebuie să aibă un început şi un sfârşit bine definite;

sfârşitul coincide cu îndeplinirea obiectivelor care au fost urmărite sau când este foarte
clar că obiectivele nu pot fi atinse.
Proiectele pot fi întrerupte la un moment dat pentru a fi reluate în anumite
condiţii; dar întotdeauna un proiect se sfârşeşte; ceea ce se modifică poate fi planul
iniţial de acţiune. De multe ori însă, pentru realizarea unui proiect se impune o anumită
limită de timp.
În acest context, schimbarea trebuie văzută ca un proces finit, nu ca o
îmbunătăţire continuă.
Există proiecte care durează zeci de ani şi proiecte care durează câteva zile.
Rezultatele unui proiect de asemenea pot să dureze ani sau doar câteva luni.
Aşa cum proiectul are un început şi un sfârşit bine determinate, şi echipa de
realizare a sa, poate să se întâlnească exclusiv pe durata proiectului, ea constituindu-se
şi destrămându-se o dată cu proiectul.
Cele două situaţii prezentate mai sus (dezvoltarea unui nou produs/serviciu,
introducerea unei schimbări), sunt situaţii care solicită ca activitatea să se organizeze
sub forma unui proiect; cu alte cuvinte, atunci când vrem să dezvoltăm ceva nou sau
când vrem să introducem o schimbare ştim că trebuie să gândim în termenii unui
proiect. Dezvoltarea unui nou produs/serviciu înseamnă de multe ori introducerea unei
schimbări şi viceversa. Astfel, caracteristicile unui proiect prezentate în situaţia
dezvoltării unui produs se aplică şi în situaţia introducerii unei schimbări.
Pentru a înţelege mai clar, când se impune şi când nu organizarea activităţilor
sub forma unui proiect, prezentăm mai jos următorul tabel:

Tabelul 1.1
Nu caracterizează un
Caracteristic unui proiect
proiect
Are un început şi un sfârşit
Durata Este un proces continuu
bine determinate (este finit)
Vizează multiplicarea a
Scopul Vizează crearea a ceva nou
ceva deja existent
Au fost deja anterior luate
Detaliile Li se acordă o mare atenţie
în considerare
Se constituie exclusiv pentru Perioada de colaborare
Echipa
scopul proiectului este nedefinită

În multe domenii nu se lucrează decât pe proiect. De exemplu: consultanţa,

producerea de soft, construcţii etc. – problemele care trebuie rezolvate fiind altele şi
rezultatul final diferind de la caz la caz.
Managementul proiectelor 10

1.2 Proiectele industriale [3]

Proiectele industriale au ca scop producerea de echipamente, maşini şi utilaje,

nave de transport, avioane, autovehicule şi diverse alte produse specifice. Produsul finit
poate fi construit special pentru un anumit client, după cum proiectul respectiv poate fi
generat şi finanţat în cadrul companiei în vederea creării şi dezvoltării unui nou produs,
destinat producerii în serie şi vânzării.
Proiectele industriale se desfăşoară de obicei într-una din fabricile companiei
executante sau în alt spaţiu de lucru apropiat, ceea ce oferă posibilitatea exercitării unui
management eficient direct la faţa locului şi crearea mediului optim de lucru.
Desigur, aceste condiţii ideale de realizare a proiectului, nu sunt aplicabile
întotdeauna. Unele proiecte industriale complexe, presupun activităţi departe de bază,
de exemplu în faza de implementare, instalare, iniţiere, instruire iniţială a clienţilor,
service-ul şi întreţinerea ulterioare. Şi mai dificil este cazul produselor complexe,
dezvoltate şi executate de un consorţiu de companii, foarte posibil trecând peste mai
multe graniţe naţionale, cu toate problemele de risc, de dificultăţi contractuale,
comunicaţii, coordonare şi control.

Fig. 1.1 Ciclul de viaţă al unui proiect industrial [3]

În general, proiectele industriale, categorie în care sunt incluse şi cele finanţate

de clienţi, sunt de natură ciclică. Acest aspect este prezentat în figura 1.1, care prezintă
şi câteva din etapele cheie ale proiectelor industriale. Acestea sunt concepute de la
primul contact dintre client şi executant şi se materializează prin lansarea comenzii sau
Capitolul 1: Proiectul – Consideraţii generale 11

semnarea contractului. În final, după parcurgerea etapelor specifice, proiectul ajunge

din nou la client, sub forma unui nou produs.
Pe parcursul derulării proiectului între departamente apare un flux informaţional,
se emit instrucţiuni, se analizează rezultatele obţinute în urma derulării activităţilor
specifice proiectului. Toate aceste date sunt utilizate atât pentru corectarea erorilor care
pot apărea cât şi pentru controlul desfăşurării proiectului.

1.3 Proiectele de cercetare

Proiectele destinate cercetării pot să consume sume mari de bani, să dureze ani
de zile şi să ducă la o descoperire spectaculoasă atât din punct de vedere tehnic cât şi
al profitului sau să se dovedească o completă pierdere de bani şi timp [3].
Proiectele de cercetare presupun cel mai mare grad de risc, deoarece îşi propun
lărgirea orizontului actual de cunoştinţe. Spre deosebire de celelalte proiecte,
obiectivele lor finale sunt greu de definit, dat fiind gradul ridicat de risc şi noutate pe
care îl presupune un astfel de proiect. De aceea, proiectele de cercetare pot să nu se
preteze la metodele de management aplicabile în cazul celorlalte tipuri de proiecte, dar
este necesar să se încerce controlarea acestora, adaptarea metodelor cu caracter
general la caracteristicile acestor proiecte [3].
Bugetele trebuie corelate cu fondurile disponibile. Cheltuielile pot fi controlate
prin verificări şi evaluări contabile periodice, precum şi prin autorizarea şi eliberarea de
fonduri în tranşe periodice, bine controlate şi atent motivate [3].

Buget mare

Proiect de
cercetare

Obiective greu
de definit

DA Atingerea NU
obiectivelor

Rezultate Pierdere de
spectaculoase bani şi timp

Fig. 1.2 Elemente specifice proiectelor de cercetare

Managementul proiectelor 12

Deşi activităţile de cercetare sunt considerate ca ieşind din sfera de acoperire a

metodelor obişnuite de control al proiectelor, asigurarea spaţiilor, comunicaţiile,
echiparea şi aprovizionarea cu materiale necesare cercetării pot forma foarte bine
proiecte de investiţii de capital în sine, asupra cărora se poate şi trebuie exercitat un
management al proiectului adecvat [3].

1.4 Ce presupune un proiect ?

Elementele la care trebuie să facem referire atunci când concepem un proiect

sunt următoarele:
¾ dată de început şi de sfârşit;
¾ activităţile ce se vor desfăşura şi legăturile dintre acestea;
¾ resursele necesare (financiare, umane, materiale, timp);
¾ obiectivele şi rezultatele aşteptate;
¾ contextul în care se implementează;
¾ gradul de risc ce-l presupune.
Prin proiect se stabilesc legăturile logice între toate aceste elemente,
condiţionările existente.
Orice proiect este influenţat de mediul exterior (de context) şi vizează să-l
influenţeze la rândul său; obiectivele unui proiect decurg din anumite necesităţi, iar
rezultatele exprimă nivelul de satisfacere a acestor necesităţi.
Având în vedere că este dificilă luarea în considerare a tuturor elementelor care
influenţează sau ar putea influenţa un proiect şi că aceasta are un caracter de noutate,
aşa cum am precizat şi mai sus, un proiect presupune un anumit grad de risc, atât la
conceperea lui cât şi pe parcursul implementării. Succesul unui proiect depinde în mare
măsură de deciziile care se iau.
Proiectul este în fond planul după care se realizează anumite activităţi, prin care
se urmăreşte atingerea unor obiective în scopul obţinerii unor rezultate prevăzute,
având la dispoziţie anumite resurse.
Activităţile pe care un proiect le include, pot avea grade diferite de complexitate,
de asemenea trebuie specificate şi relaţiile dintre ele. Realizarea activităţilor poate
implica echipe interdisciplinare, persoane cu anumite interese, opinii.
Activităţile se realizează într-o anumită perioadă de timp şi într-o anumită
succesiune. Se stabilesc etape bine delimitate, integrate, asigurându-se resursele
necesare pentru implementarea acestora. Pentru fiecare etapă se delimitează
responsabilităţile, resursele financiare şi materiale, durata.
Multe greşeli se comit datorită faptului că se urmăreşte aproape exclusiv ceea ce
este prevăzut în proiect fără a se încerca o adaptare la situaţia reală pe parcursul
implementării acestuia. Succesul unei bune implementări a proiectului constă tocmai în
capacitatea de adaptare a proiectului la condiţiile concrete care apar.
Capitolul 1: Proiectul – Consideraţii generale 13

1.5 Ciclul de viaţă al proiectului

Aşa cum am precizat, proiectul are o dată de început şi de sfârşit bine

determinate, acestea delimitând ceea ce în literatura de specialitate se numeşte
“ciclul de viaţă al proiectului”.

Acesta se referă la etapele unui proiect dispuse într-o anumită perioadă de timp.
Prin stabilirea ciclului de viaţă al proiectului se defineşte:
¾ ce trebuie făcut în fiecare etapă;
¾ ce resurse sunt implicate în fiecare etapă (umane, financiare, materiale, timp);
¾ cât durează fiecare etapă.
Fiecare proiect poate să fie divizat în mai multe subproiecte, acestea având la
rândul lor un ciclu de viaţă, ciclul de viaţă al proiectului stabilindu-se în baza acestora.
Perioada de derulare a proiectului diferă de la caz la caz; nu există un ciclu de
viaţă optim în general, ci doar raportat la fiecare tip de proiect în parte.

Fig. 1.3 Ciclul de viaţă al proiectului [1]

Există câteva caracteristici generale pentru ciclul de viaţă al proiectului [1]:

¾ resursele financiare şi umane sunt mai reduse la început, mai mari spre sfârşitul
fazei (fazelor) intermediare şi scad din ce în ce mai mult spre finalul proiectului
(fig. 1.3);
¾ gradul de risc şi incertitudine sunt mai mari la începutul proiectului şi scad
progresiv spre sfârşit; de aici rezultă că şi probabilitatea de finalizare cu succes a
unui proiect e mai mică la debutul acestuia, crescând ulterior pe parcursul
derulării proiectului;
¾ capacitatea persoanelor implicate şi afectate de proiect de a influenţa proiectul
este mai mare la început decât la sfârşit şi scade pe măsură ce proiectul
evoluează;
¾ costurile schimbării şi necesitatea corectării erorilor cresc pe măsură ce proiectul
înaintează.
Managementul proiectelor 14

Etapele proiectului se referă la activităţile din cadrul proiectului. Se consideră că

etapele definitorii în cadrul unui proiect sunt:
¾ identificarea, analiza şi formularea proiectului, specificându-se problema la care
proiectul răspunde în baza analizei situaţiei şi alegerea dintre soluţiile posibile a
celei optime, aceasta fiind, de fapt ideea de proiect;
¾ pregătirea proiectului, specificându-se obiectivele, resursele necesare şi cele
disponibile, activităţile necesare şi succesiunea lor, rezultatele aşteptate;
¾ implementarea, monitorizarea şi realizarea rapoartelor proiectului, cuprinzând
mobilizarea resurselor necesare pentru fiecare activitate, promovarea proiectului,
identificarea problemelor care apar pe parcursul implementării şi rezolvarea
acestora, eventualele modificări ale proiectului;
¾ evaluarea proiectului (a rezultatelor intermediare şi finale), prin identificarea
metodelor ce pot fi folosite cu succes în alte proiecte şi cele mai puţin indicate,
definirea unor noi idei de proiecte.

Identificarea, analiza şi Pregătirea proiectului:

formularea proiectului:
- analiza situaţiei existente
- identificarea problemei
(necesităţii)
- analiza problemei
- identificarea soluţiilor posibile
- decizia asupra soluţiei optime
(ideea de proiect)
- definirea ideii de proiect
- consultarea celor implicaţi
- stabilirea obiectivelor generale
- specifiarea obiectivelor şi
rezultatelor aşteptate
- identificarea resurselor
necesare şi a celor disponibile
- stabilirea activităţilor necesare
şi a succesiunii lor
- stabilirea legăturilor între
obiective, activităţi, resurse,
rezultate

Evaluarea proiectului: Implementarea, monitorizarea

- identificarea metodelor de
succes ce pot fi folosite şi în alte
proiecte
- identificarea metodelor şi
tehnicilor care au generat
probleme şi care sunt mai puţin
indicate a fi folosite din nou
- identificarea a noi idei de
proiecte
- evaluarea modului în care
subcontractanţii şi-au realizat
sarcinile
şi raportarea proiectului:
- mobilizarea resurselor necesare
pentru fiecare sarcină şi
obiectiv
- realizarea marketingului
proiectului
- urmărirea derulării proiectului
şi realizarea rapoartelor
periodice
- identificarea problemelor şi
soluţionarea acestora
- adaptarea proiectului funcţie
de situaţia reală

Fig. 1.4 Etapele proiectului

Capitolul 1: Proiectul – Consideraţii generale 15

Această delimitare are caracter teoretic, ele putându-se intercala în practică; de

exemplu, în etapa de pregătire, proiectul poate fi reformulat, aşa cum evaluarea se
poate face pe măsura implementării proiectului. Pe parcursul desfăşurării proiectului, ori
de câte ori este necesar, se poate reveni la etape anterioare pentru efectuarea
anumitor corecţii. Astfel schema din fig. 1.4 poate fi parcursă în ambele sensuri, atunci
când apar probleme şi sunt necesare anumite modificări.
Stabilind ciclul de viaţă al unui proiect se stabilesc clar ce acţiuni sunt cuprinse în
proiect, care sunt acţiunile de care depinde proiectul precum şi cele cu care el se
intersectează.

Trebuie făcută distincţia între ciclul de viaţă al proiectului şi ciclul de viaţă al

unui produs, proiectul fiind de regulă doar o etapă din ciclul de viaţă al produsului.

De exemplu, un proiect pentru realizarea unui nou model de autoturism (ciclul de

viaţă al acestui proiect), destinat ulterior producerii în serie şi vânzării, reprezintă doar o
fază a ciclului de viaţă a autoturismului.

1.6 Elemente ale elaborării proiectului

Proiectul se elaborează în scopul de a fi un ghid pentru a atinge obiectivelor

propuse. Proiectul, aşa cum este elaborat, poate diferi de proiect, aşa cum este
implementat şi asta datorită anumitor schimbări care survin pe parcursul derulării
proiectului – adaptarea acestuia la situaţia reală datorită apariţiei unor
perturbaţii/disfuncţionalităţi (ex. planificare inadecvată, neluarea în considerare a
anumitor detalii, înţelegerea defectuoasă a unor sarcini, influenţe ale mediului extern
etc.) . Etapa de elaborare a proiectului cuprinde: justificarea necesităţii proiectului,
definirea obiectivelor şi a rezultatelor aşteptate, a metodelor şi activităţilor, a resurselor
antrenate şi a metodelor de evaluare.
Nivelul până la care poate fi elaborat proiectul poate împiedica sau favoriza
adaptarea acestuia la schimbările care intervin; elaborat până în cele mai mici detalii,
proiectul poate împiedica adaptarea la schimbările care intervin pe parcursul
implementării sale; elaborat în prea mică măsură proiectul nu mai poate asigura
controlul asupra factorilor previzibili, îngreunându-se desfăşurarea sa.
În primul rând, este necesar ca echipa implicată să-i înţeleagă particularităţile, să
poată aprecia obstacolele şi oportunităţile ce vor sau ar putea apărea, să estimeze cât
mai realist resursele necesare atingerii obiectivelor.
În al doilea rând, numai un proiect coerent, bine redactat şi argumentat din
punct de vedere documentar va avea credibilitate în rândul partenerilor şi al
potenţialilor finanţatori.
Managementul proiectelor 16

1.6.1 Ce înseamnă să elaborezi un proiect?

Elaborarea/definirea proiectului înseamnă descrierea modului de

implementare a acestuia. Aceasta se realizează în scopul de a prevedea factorii
incontrolabili şi de a acţiona asupra lor, astfel încât proiectul să se poată adapta mai
uşor la schimbările care intervin atât în mediul intern cât şi în cel extern.

Proiectul se concentrează asupra a cinci elemente importante: necesitatea –

obiective – acţiuni – resurse – rezultate (fig. 1.5).

Obiective

Necesitatea Proiectul Acţiuni Rezultate

Resurse

Fig. 1.5 Elemente ale unui proiect

Astfel, plecând de la definirea necesităţii la care încearcă să răspundă proiectul,

se stabilesc nişte obiective, adică ceea ce se vizează prin proiect; pentru atingerea
obiectivelor se implementează nişte acţiuni apelând la anumite resurse (umane,
financiare, materiale, de timp). În urma acestora, se aşteaptă obţinerea unor rezultate
astfel încât necesităţile definite anterior să fie satisfăcute.
În practică, elementele prezentate mai sus se definesc simultan; procesul de
elaborare a unui proiect este însă iterativ, necesitând repetate reveniri la elementele
anterioare.
În cele ce urmează vom trata separat, în detaliu fiecare din aceste elemente. În
această secţiune ţinem să accentuăm asupra importanţei corelării între ele. Este utilă
elaborarea unei scheme sub formă tabelară în care să se urmărească modul cum aceste
elemente se corelează între ele. În tabelul următor sunt prezentate câteva aspecte
generale privind un proiect care are ca obiectiv general realizarea unui nou model de
autoturism. Se stabilesc obiectivele specifice, activităţile necesare atingerii acestor
obiective, resursele solicitate de fiecare activitate în parte, rezultatele derulării
activităţilor şi cele preconizate în urma finalizării proiectului.
Capitolul 1: Proiectul – Consideraţii generale 17

Tabelul 1.2
Necesitatea Obiective Activităţi Resurse Rezultate
- Autoturism 1. proiectarea 1. 1. - umane: 1,2… - noul
de clasă autoturismului a) proiectarea membrii echipei model
medie motorului implicaţi în destinat
2. realizarea şi b) proiectarea activitatea de producerii în
testarea transmisiei proiectare serie să
prototipului, c) proiectarea - financiare: parte reprezinte un
etc. caroseriei, etc. a bugetului succes
proiectului - vânzarea în
- materiale primele 5 luni
- durata a 5000 buc.
activităţilor

1.6.2 Modalităţi de elaborare a proiectului

Elaborarea proiectului poate începe din orice punct, funcţie de specificul acestuia,
de ceea ce se doreşte să se realizeze prin proiectul respectiv. Elementele care intervin
în proiect pot determina punctul de plecare în elaborarea acestuia. Astfel unele proiecte
pornesc de la activităţile care se vor desfăşura, altele de la resursele disponibile, altele
de la rezultatele dorite, altele de la necesităţi, etc. Esenţial este ca planul
(documentaţia) ce rezultă în urma elaborării să permită o bună implementare a
acestuia, să conducă la atingerea obiectivelor propuse. Acest document va fi folosit şi
adaptat pe parcursul întregului ciclu de viaţă al proiectului.
În teorie, se specifică faptul că proiectul ar trebui să pornească de la definirea
necesităţilor, conform schemei mai sus amintite. De puţine ori însă această modalitate
ne apare ca fiind cea firească. Indiferent de unde se începe, este necesar a se reveni
asupra tuturor elementelor proiectului şi a le defini.
Schema prezentată (tabelul 1.2) este indicat a fi folosită mai degrabă ca o
schemă de verificare dacă proiectul este corect elaborat şi nu ca indicaţie pentru modul
cum trebuie să decurgă elaborarea proiectului.
Teoretic, dar şi practic, se pune un mare accent pe consultarea tuturor celor
implicaţi în proiect şi a celor care vor fi afectaţi de rezultatele acestuia. Consultarea se
poate referi la definirea problemei, la stabilirea obiectivelor, definirea activităţilor,
atragerea şi planificarea resurselor, analiza factorilor de risc, etc.
Metodele folosite în consultarea persoanelor implicate şi afectate, diferă de la caz
la caz: interviuri individuale sau colective, ateliere de lucru; acestea pot fi
susţinute/organizate apelând şi la informaţii statistice sau diverse alte studii.
Managementul proiectelor 18

1.6.3 Definirea necesităţii proiectului

A defini necesitatea proiectului înseamnă a defini care este problema la care

răspunde proiectul; mai mult decât atât, trebuie justificat în ce măsură proiectul
propus este soluţia optimă a problemei apărute.

Proiectul este în fond o soluţie dată unei probleme. Problema este înţeleasă în
acest context ca un stimul căruia trebuie să i se dea un răspuns; ea poate fi o lipsă, o
oportunitate, o cerinţă; este în fond o schimbare la care se solicită un răspuns, fără a
avea neapărat o conotaţie negativă.
De exemplu, în cazul unei afaceri, necesitatea unui proiect poate decurge din
probleme precum: modificarea cererii pe piaţă, cerinţă a clientului sau a consiliului de
administraţie/managerului, o inovaţie tehnologică.
Precizăm faptul că orice problemă se consideră a avea mai multe soluţii, proiectul
fiind doar una din încercările posibile prin care problema poate fi rezolvată. Definirea
corectă a problemei presupune a face distincţie între cauze şi efecte astfel încât, să
permită elaborarea de soluţii valide. Problema la care poate răspunde proiectul poate fi
legată de alte probleme sau poate genera noi probleme; astfel, e indicat ca problema să
fie văzută într-un context mai larg, iar interdependenţele acesteia cu alte probleme să
fie specificate în proiect (luate în calcul, în măsura în care, la un moment dat, ar putea
afecta proiectul).
Funcţie de complexitatea proiectului, pentru definirea necesităţii proiectului, se
apelează la cei ce sunt afectaţi de problemă şi la cei care pot contribui la soluţionarea
ei. De regulă, împreună cu aceştia se numeşte problema, analizându-se care sunt
cauzele şi care sunt efectele, care sunt interdependenţele cu alte probleme.
De asemenea, elaborarea soluţiilor posibile la problema definită implică
consultarea celor afectaţi de problemă şi a celor ce ar putea contribui la soluţionarea ei.
Consultarea tuturor celor ce sunt sau ar putea fi implicaţi şi/sau afectaţi de problemă
poate fi o condiţie foarte importantă pentru succesul unui proiect, acesta fiind
considerat implicit o creaţie a lor; definirea necesităţii unui proiect este doar una dintre
fazele în care se cere consultarea acestora.
Nivelul până la care sunt implicaţi în definirea necesităţii proiectului cei care sunt
afectaţi de problemă sau care pot influenţa proiectul depinde de la caz la caz, funcţie de
complexitatea problemei, de măsura în care este conştientizată, de importanţa acordată
ei de cei afectaţi sau implicaţi.
Problema nu este suficient a fi numită, este necesară şi fundamentarea ei.
Fundamentarea problemei înseamnă prezentarea situaţiei existente (care a
generat problema) şi a unor schimbări previzibile ale acesteia.
Descrierea situaţiei se poate referi la:
¾ descrierea unor procese;
¾ definirea stadiului de dezvoltare a unei activităţi/organizaţii;
¾ prezentarea unor efecte, implicaţii existente sau/şi previzionate;
Capitolul 1: Proiectul – Consideraţii generale 19

¾ descrierea unor schimbări în mediul extern (de exemplu: apariţia unor

concurenţi, a unor noi tendinţe tehnologice, etc.)
¾ prezentarea unei situaţii statistice referitoare la clienţi;
¾ prezentarea unor fapte care au generat/întreţinut un anumit conflict, o anumită
situaţie problematică;
¾ descrierea unor interacţiuni, a unui flux informaţional, etc.
Pentru descrierea situaţiei se apelează la date concrete; sursa de provenienţă a
datelor trebuie specificată. Aceasta poate fi: un studiu de evaluare/fişe de evaluare (a
satisfacţiei clienţilor, a activităţii organizaţiei, a personalului, etc.), cercetare de piaţă,
articole, interviuri, un buletin statistic.
Pentru fundamentarea problemei şi definirea ei corectă adesea se elaborează
studii, gradul de complexitate al acestora diferind de la caz la caz. Aceste studii pot să
apeleze la date statistice, interviuri cu persoane a căror cunoştinţe şi interese sunt
relevante pentru problema studiată. Este indicată folosirea tabelelor, graficelor,
schemelor relevante pentru a oferi o înţelegere mai rapidă a problemei.
Necesitatea proiectului poate presupune în unele cazuri şi descrierea grupului
ţintă (grupului căruia i se adresează proiectul). Descrierea grupului ţintă presupune
prezentarea acelor caracteristici ale acestuia care influenţează desfăşurarea proiectului
(care ar putea determina alegerea unor anumite obiective, activităţi, etc.). De exemplu,
dacă într-o firmă se impune realizarea unui proiect de investiţie, trebuie specificat care
sunt clienţii care vor beneficia ca urmare a acestei investiţii – care este nevoia, interesul
şi disponibilitatea lor pentru produsele rezultate în urma investiţiei, care sunt pretenţiile
lor legate de calitate, preţ, design, etc. Toate acestea, coroborate cu numărul
persoanelor interesate pot justifica măsura în care este necesară realizarea proiectului.
Definirea necesităţii proiectului presupune următoarele faze (tabelul 1.3):

Tabelul 1.3
Etapa Ce presupune ? Cine poate fi implicat ?
⇒ Definirea cauzelor;
Numirea
⇒ Definirea efectelor; Cei afectaţi de problemă
problemei
⇒ Definirea problemelor
(exprimarea
interdependente;
nevoilor)
⇒ Definirea grupului ţintă
⇒ În ce măsură ar rezolva
problema;
⇒ Ce efect ar avea asupra
Definirea şi
problemelor interdependente; Cei ce ar putea rezolva
analiza soluţiilor
⇒ Care sunt factorii care ar problema (specialişti)
alternative
favoriza şi ar impiedica succesul
unei anumite soluţii;
⇒ Ce resurse implică;
Managementul proiectelor 20

⇒ Gruparea punctelor tari şi

Alegerea ideii de
punctelor slabe ale fiecărei Cei afectaţi de problemă
proiect
soluţii posibile; şi cei ce s-ar putea
(oportunitatea
⇒ Compararea soluţiilor şi implica în proiect
proiectului)
alegerea soluţiei optime;

Prin urmare, necesitatea proiectului trebuie să se refere la:

¾ problema pe care o soluţionează – fundamentarea problemei,
¾ motivele alegerii respectivului proiect ca fiind soluţia optimă a problemei.
În cazul în care proiectul este elaborat în vederea obţinerii unei finanţări,
justificarea necesităţii proiectului trebuie să ţină cont de problemele la care răspunde
programul de finanţare (prezentarea necesităţii şi obiectivelor programului de
finanţare). Este indicat să se folosească cuvintele cheie utilizate în cadrul programului
de finanţare. Atragem atenţia în acest context asupra importanţei consultării cu atenţie
a documentaţiilor pentru finanţări.

1.6.4 Obiectivele proiectului

Obiectivele unui proiect reprezintă o stare viitoare, care poate fi atinsă prin
derularea unei secvenţe de activităţi. Obiectivele exprimă ceea ce se doreşte să se
realizeze prin proiect. Succesul unui proiect depinde de definirea corectă a
obiectivelor.

Situaţie Proiect Situaţie

curentă Problemă Atingerea obiectivelor viitoare prevăzută
Obiective prin proiect

Fig. 1.6 Definirea obiectivelor

Obiectivele proiectelor pot fi clasificate în trei categorii de bază aşa cum rezultă
din figura 1.7:

Proiect

Obiective de specialitate Obiective privind Obiective privind

(ceea ce trebuie realizat valoarea costurilor intervalul de timp în care
prin proiect) totale ale proiectului se realizează proiectul

Produs nou/serviciu Respectarea Respectarea

performanţă/calitate bugetului alocat termenelor

Fig. 1.7 Obiectivele proiectului

Capitolul 1: Proiectul – Consideraţii generale 21

Produsul final, ce rezultă în urma finalizării proiectului trebuie să fie corespuzător

scopului vizat, să respecte toate specificaţiile din proiect, cu alte cuvinte să satisfacă
toate cerinţele beneficiarului.
Formularea obiectivelor este un proces complex de definire şi redefinire de
obiective posibile şi analiză a valabilităţii lor în funcţie de proiectele posibile (soluţii la
problema în discuţie), de adaptare în permanenţă a obiectivelor funcţie de celelalte
elemente ale proiectului (resurse disponibile, activităţi posibile, timpul avut la
dispoziţie).
Uneori se consideră că o definire mai superficială a obiectivelor permite o
abordare mai flexibilă a problemelor. Această abordare este greşită, deoarece în cazul
unor obiective neclar definite, orice soluţie poate fi considerată corectă.
Obiectivele sunt cele care au rolul de a asigura coerenţa proiectului; în funcţie de
ele se poate aprecia dacă proiectul este coerent sau nu.
Obiectivele formulate nu trebuie să fie soluţii definite; ele trebuie să fie formulate
astfel încât să permită elaborarea mai multor tipuri de soluţii.
Obiectivele se stabilesc independent de soluţiile posibile; doar obiectivele de
acţiune (operaţionale, particulare) se raportează la soluţia aleasă (proiectul ce urmează
a fi implementat).
În acest fel, evaluarea proiectului poate fi realistă, facilitându-se înţelegerea
cauzelor care au stat la baza eşecului/succesului unui proiect.
Obiectivele unui proiect se pot referi la:
¾ cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească proiectul;
¾ cerinţe faţă de calitatea unui proiect/proces;
¾ dorinţe şi aşteptări referitoare la proiect ca soluţie dată unei probleme;
¾ impactul proiectului;
¾ riscuri/probleme ce pot fi evitate/soluţionate.
Obiectivele se formulează specificând:
¾ ce anume se vizează – ex: creşterea/scăderea, diminuarea/dezvoltarea,
crearea/desfiinţarea, oferirea/retragerea, etc.
¾ obiectul la care se referă acţiunea: ce anume va creşte/scădea, etc.
Pe lângă aceste elemente, funcţie de gradul de specificitate al obiectivului, se
mai pot preciza:
¾ măsura schimbării: cu cât va creşte/scădea, etc;
¾ locul: unde anume se realizează;
¾ timpul în care se realizează;
¾ responsabilii , resursele umane alocate;
¾ resursele financiare şi materiale necesare;
¾ alte condiţii în care se realizează, de exemplu: reglementări legislative, standarde
de calitate, etc.
Managementul proiectelor 22

Obiectivele trebuie să îndeplinească următoarele criterii regăsite sub acronimul

SMARTER:
¾ să fie specifice – uşor de înţeles, legat de ceea ce se doreşte să se obţină prin
proiect;
¾ să fie măsurabile – în termeni de calitate, cantitate; să se exprime în cifre,
procente;
¾ să fie aprobate – un obiectiv care nu a fost aprobat de către finanţator sau
client riscă să conducă proiectul pe un teren al nemulţumirilor;
¾ să fie realiste, posibil de atins – să existe capacitatea de a le atinge; factorii
externi şi interni să permită realizarea lor;
¾ timp finit – să se specifice intervalul de timp în care se aşteaptă realizarea lor;
¾ evaluate – evaluare a gradului de atingere a obiectivelor;
¾ revăzute – pot revizuite, redefinite.

Obiectivele Obiective
proiectului SMARTER

Specifice Măsurabile Aprobate Realiste Timp Evaluate Revăzute

Fig. 1.8 Obiective SMARTER

Practica demonstrează, că tocmai lipsa unor obiective clar definite, operaţionale,

cuantificabile şi controlabile determină deseori încadrarea greşită a sarcinii de lucru în
categoria de proiect, la direcţionarea greşită a proiectului sau la eşecul acestuia. Se vor
elimina obiectivele care nu îndeplinesc aceste criterii.
Elaborarea obiectivelor este indicat a se realiza prin consultarea celor afectaţi de
problemă şi a celor care pot sprijini realizarea proiectului. Este important ca obiectivele
să fie unanim acceptate atât de cei care vor fi implicaţi în proiect cât şi a celor ce sunt
sau vor fi afectaţi de el. Importanţa este cu atât mai mare cu cât obiectivele sunt
elementul cel mai stabil din cadrul unui proiect, proiectul derulându-se având
obiectivele ca şi reper.
În cazul proiectelor ce se înaintează către instituţii de finanţare, obiectivele
proiectelor trebuie să corespundă obiectivelor finanţatorilor şi programelor de finanţare
ale acestora.

1.6.5 Definirea activităţilor proiectului

A defini activităţile proiectului înseamnă a preciza paşii ce trebuie făcuţi pentru a

realiza obiectivele propuse.
Capitolul 1: Proiectul – Consideraţii generale 23

După ce a fost definit de ce trebuie făcut un anumit proiect şi ce urmărim prin

proiect, se defineşte cum vom realiza ceea ce ne-am propus.
Pentru a defini activităţile se apelează la:
¾ informaţiile din alte proiecte asemănătoare;
¾ consultări cu specialişti sau/şi persoanele afectate de proiect;
¾ informaţii despre posibilele ameninţări/constrângeri sau oportunităţi ce pot afecta
proiectul.
Gradul de detaliere a activităţilor diferă de la caz la caz; acesta depinde de
nivelul până la care proiectul poate fi controlat, de perioada de timp pe care se întinde,
de aşteptările celor care au legatură cu proiectul, de resursele implicate. Detalierea
activităţilor se face atât cât este necesar pentru a permite înţelegerea cât mai bună a
proiectului şi în acelaşi timp adaptarea proiectului funcţie de situaţiile concrete care
apar pe parcursul implementării proiectului.
După ce activităţile au fost definite, se verifică dacă acţiunile alese sunt necesare
şi suficiente pentru atingerea obiectivelor proiectului, dacă sunt corelate între ele
(asigură unitatea proiectului).
De asemenea, se verifică în ce măsură acţiunile propuse pot fi realizate cu resursele ce
pot fi alocate (umane, financiare, de timp, etc.).
Ex: organizarea unui program de instruire:
1. Pregătirea programului de instruire:
1.1. promovarea programului de instruire
1.2. constituirea grupei/grupelor de cursanţi
1.3. pregătirea suporturilor de curs
1.4. organizarea modului de desfăşurare a cursurilor – pregătirea exerciţiilor,
studiilor de caz, etc.
1.5. alegerea lectorilor
1.6. programarea cursurilor
1.7. asigurarea facilităţilor necesare
2. Desfăşurarea programului de instruire:
2.1. curs introductiv
2.2. curs de specialitate
3. Evaluarea programului de instruire:
3.1. stabilirea metodei şi intrumentului de evaluare
3.2. administrarea
3.3. interpretarea rezultatelor
3.4. elaborarea concluziilor

Modalităţile de descriere a activităţilor sunt diferite. Ele pot fi exprimate grafic,

sub formă de scheme, tabele sau ca o succesiune de activităţi. Este indicată
specificarea legăturilor între ele, modul în care una este determinată de alta sau/şi se
continuă cu alta. Activităţile trebuie justificate în baza obiectivelor stabilite şi în relaţie
Managementul proiectelor 24

cu celelalte acţiuni specificate. Justificarea trebuie să fie făcută explicit sau poate să
rezulte implicit, din modul cum acestea sunt prezentate.

1.6.6 Definirea resurselor necesare

Are în vedere specificarea categoriilor de resurse necesare şi a cantităţilor

implicate din fiecare.
Categoriile de resurse implicate sunt:
¾ resursele materiale;
¾ resursele financiare;
¾ resursele umane;
¾ timpul.
Tabelul 1.4
Resurse Resurse
Activitatea Resurse umane Timp
materiale finnaciare
Proiectare - 2 computere
1000 € 2 ingineri proiectanţi 1 lună
repere - documentaţie
Testare repere - stand încercare 700 € 1 inginer ½ lună
Activitate n … … … …
Total

Definirea resurselor necesare se face tinând cont de:

¾ resursele ce pot fi atrase;
¾ obiectivele proiectului;
¾ structura organizaţiei;
¾ punctele cheie ale proiectului;
¾ informaţiile din alte proiecte similare;
¾ aprecierile experţilor.
Adesea trebuie realizat un compromis între resursele care ar fi necesare pentru
realizarea proiectului la standarde superioare de calitate şi resursele necesare pentru a
atrage costuri cât mai mici (riscul financiar implicat să fie mic). După ce au fost definiţi
paşii necesari pentru realizarea obiectivelor, trebuie specificate resursele implicate.
Resursele pot fi definite la modul general chiar înainte de a se specifica acţiunile; în
unele cazuri chiar ele sunt cele care determină alegerea unui anumit proiect din
diversitatea proiectelor alternative. A defini însă resursele necesare, înseamnă a stabili
ce resurse sunt necesare pentru acţiunile definite.
Planificarea resurselor necesare se face, de regulă, pentru fiecare tip de
activitate desfăşurată.
Capitolul 1: Proiectul – Consideraţii generale 25

Planificarea resurselor se referă la:

¾ detalierea resurselor;
¾ identificarea resurselor necesare;
¾ identificarea resurselor disponibile;
¾ stabilirea resurselor ce trebuie atrase;
¾ identificarea modalităţilor de atragere a resurselor;
Prezentăm în tabelul 1.5 detalierea aspectelor ce trebuie urmărite pentru a
descrie resursele. Detalierea acestor aspecte se face funcţie de specificul fiecărui
proiect, de complexitatea sa. Pentru completarea lui sunt necesare reveniri pentru
ajustarea acestora funcţie de situaţia concretă.

Tabelul 1.5
Tipul de Resurse Resurse Resurse ce Modalităţi Resurse Provenienţa
resurse necesare disponibile trebuie de ce au fost resurselor
atrase atragere a atrase atrase
resurselor

Cu ajutorul acestui tabel se poate urmări procesul de stabilire a resurselor ce vor

fi puse la dispoziţia proiectului, permitând adaptarea la situaţia concretă. Acesta poate fi
un instrument util şi la evaluarea proiectului, oferind informaţii legate de diferenţa între
resursele stabilite iniţial ca fiind necesare şi cele ce au fost efectiv folosite în proiect.
De asemenea, organizând astfel procesul de urmărire a resurselor ce urmează a
fi implicate, se diminuează riscul de a nu lua în considerare anumite tipuri de resurse
sau anumite modalităţi de atragere a resurselor. În baza acestui instrument de lucru se
pot mai uşor fundamenta şi cererile de finanţare, justificându-se necesarul de resurse
solicitate.

1.6.7 Definirea rezultatelor aşteptate

Rezultatele sunt beneficii directe care rezultă în urma unui proiect; de asemenea,
rezultate sunt şi produsele/serviciile ce pot fi furnizate în urma proiectului.
Rezultatele proiectului sunt direct vizibile (ex: un produs/serviciu, proiecte ale
cursanţilor, cereri de ofertă, etc.). Ele trebuie să fie uşor de controlat şi de urmărit.
Rezultatele se prezintă sub formă cuantificabilă, exprimate numeric sau
procentual. Ele se pot referi atât la aspecte calitative (exemplu: conştientizare, design,
implicare, etc.) cât şi la unele cantitative (ex: producţie, vânzare, clienţi, etc.).
Rezultatele ce nu pot fi cuantificate decât după o perioadă mai lungă de la
finalizarea proiectului se specifică de asemenea. Acestea desemnează impactul
proiectului asupra grupului ţintă.
Un proiect bun generează la rândul lui noi proiecte, schimbarea produsă de el
generând la rândul ei propuneri pentru noi schimbări, introducerea de noi produse.
Managementul proiectelor 26

Toate aceste noi proiecte evidenţiază impactul pe care acesta l-a avut. Rezultatele
noilor proiecte sunt indirect şi rezultate ale proiectului care a generat anumite idei de
proiecte.

1.7 Mediul extern al proiectului

a) Legătura între mediul extern şi proiect

Proiectul este implementat într-un context mai larg de care trebuie să ţină cont,
valorificând oportunităţile oferite de acesta şi ţinând cont de limitele pe care acesta le
impune.
De asemenea, proiectul prin însăşi natura lui, presupune o schimbare asupra
mediului în care se implementează, răspunzând la o problemă apărută în mediu.
Proiectul este influenţat de mediul extern şi îl poate influenţa la rândul său pe
acesta pe parcursul implementării sale, nu doar prin definirea problemei, ci şi prin
rezultatele sale finale.

Mediul extern care

determină proiectul

F1

F2

F3

Mediul extern – ca
urmare a implementării
proiectului

Fig. 1.9 Interacţiunea proiect – mediu

F1, F2, F3 reprezintă diferite faze ale proiectului.

b) Care sunt aspectele din mediu care afectează proiectul?

Mediul extern se referă la:
¾ organizaţia care/în care se implementează proiectul;
¾ persoanele/instituţiile care sunt/pot fi implicate în proiect sau afectate de acesta
(ex: specialişti, organizaţii partenere, finanţatori, subcontractanţi, comunitatea
locală, clienţi, grupuri defavorizate, administraţia locală, etc.);
Capitolul 1: Proiectul – Consideraţii generale 27

¾ influenţele sociale, economice, politice, tehnologice asupra proiectului (ex: relaţii

sociale, norme culturale, inflaţie, concurenţa, relaţii internaţionale, dezvoltarea de
noi mijloace de comunicare, etc.).
Organizaţia afectează proiectul în sensul că:
¾ ea oferă o parte din resursele disponibile, acestea putând fi folosite pe perioada
implementării proiectului şi în alte activităţi ale organizaţiei;
¾ imprimă un anumit stil de conducere a proiectului;
¾ afectează imaginea proiectului, numele său fiind însoţit de cel al organizaţie în
cauză.
Persoanele/instituţiile implicate sau afectate de proiect pot influenţa proiectul în
calitatea lor de:
¾ furnizori de resurse (financiare, materiale, umane) ;
¾ susţinători;
¾ beneficiari ai proiectului;
¾ potenţiali opozanţi ai proiectului.
Situaţia macroeconomică poate afecta proiectul în sensul în care:
¾ resursele financiare ce pot fi puse la dispoziţie nu mai sunt suficiente sau sunt
redundante la sfârşitul proiectului, datorită devalorizării monedei sau inflaţiei;
¾ situaţia economică a organizaţiei sau a partenerilor este afectată o dată cu
modificarea situaţiei macroeconomice;
¾ situaţia forţei de muncă impune/permite salarii mai mari/mai mici ca urmare a
raportului cerere/ofertă
¾ băncile pot facilita sau nu accesul la anumite credite necesare realizării unor
investiţii prevăzute prin proiect;
¾ clienţii pot impune anumite cerinţe (sisteme de calitate certificate, etc.)
La rândul său, proiectul poate să facă parte dintr-un program prin care se
sprijină dezvoltarea economică, influenţând la rândul său situaţia macroeconomică.
Proiectul poate fi influenţat de contextul social în sensul că poate depinde de:
¾ structura demografică (sex, vârstă, naţionalitate, ocupaţie, migraţie, etc.);
¾ nivelul de educaţie al celor implicaţi sau afectaţi de proiect;
¾ atitudini.
De asemenea, proiectul poate viza schimbări asupra contextului social. Pe de altă
parte, proiectul se poate adresa anumitor categorii sociale (ex: antreprenori, şomeri,
etc.)
Politicul poate influenţa şi poate fi influenţat de proiect prin:
¾ măsuri/reglementări legislative;
¾ reputaţia (imaginea) ţării/regiunii;
¾ relaţiile internaţionale;
¾ stabilitatea monedei, etc.
Managementul proiectelor 28

Proiectul este influenţat şi de schimbări tehnologice, fie în domeniul pentru care

se implementează proiectul (de producţie, servicii) fie în domenii la care proiectul
apelează indirect (de comunicare, de publicitate, etc.).
Influenţele externe determină un anumit risc asociat proiectului.
Previziunea riscurilor şi controlul lor este un elemnt foarte important în
managementul de proiect.
Succesul proiectului depinde în foarte mare măsură de capacitatea de a răspunde
eficient schimbărilor din mediu, fie că sunt riscuri, fie că sunt oportunităţi.
De asemenea, pentru a răspunde influenţelor din mediul extern este necesară
realizarea unui marketing eficient al proiectului.

1.8 Proiectul în viziunea unor finanţatori

Vorbim aici despre organizaţiile cunoscute prin faptul că acordă finanţări (de ex:
Uniunea Europeană, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, diverse alte fundaţii şi
asociaţii, unele bănci).
Ele concep programe de finanţare având anumite obiective, stabilind anumite
activităţi eligibile, costuri pe care ei le pot acoperi, o anumită durată a finanţării, alte
condiţii pentru cei care le solicită finanţări.
Pentru a obţine aceste finanţări cuprinse în programe de finanţare, solicitanţii
trebuie să conceapă un proiect (sau cerere de finanţare). Astfel, proiectul este acea
subdiviziune a unui program de finanţare în baza căruia se acordă finanţarea.
Proiectul cerere de finanţare pastrează caracteristicile majore ale proiectului aşa
cum au fost descrise mai sus. Deosebirea este că trebuie să se încadreze în nişte
condiţii prevăzute prin programul de finanţare – acesta fiind de fapt o modalitate de a
trata anumite probleme.