Tabel 1

1. BAZAREA PE O
SUPRAFAŢĂ
CILINDRICĂ ŞI
UNA PLANĂ

Avându-se în vedere
că baza cilindrică
poate fi lungă sau
scurtă, că poate fi
paralelă sau
perpendiculară pe
baza plană, rezultă
patru variante
distincte reprez. în
tabelul 1, unde s-au
indicat şi partiţiile
gradelor pe cele
două tipuri de baze.
Se observă că
partiţia a2 este
identică cu b1, şi c2
cu d1 deoarece a2 şi
c2 folosesc doar o
zonă limitată din
baza cil. lungă.
 b

Tabel 1

Tabel 1

Fig. 1.

În figura 1a se valorifică complet baza cilindrică lungă, preluându-se 4 grade de libertate fie
printr-un dorn rigid, fie printr-unul autocentrant. Rotirea axială este anulată fie printr-o riglă fixă,
fie printr-una mobilă.
În figura 1b se valorifică complet baza plană, preluându-se 3 grade de libertate. Suprafaţa
cilindrică se utilizează ca bază de ghidare prin intermediul unor dornuri frezate necompensatoare
sau compensatoare de joc.
 În figura 2 se valorifică complet baza
cilindrică lungă, preluându-se 4 grade de
libertate prin:
- o bucşă rigidă;
- un sistem autocentrant cu 3 bacuri;

- un sistem autocentrant 2 bacuri

prisme lungi;

Tabel 1
- o prismă lungă.

Rotirea axială este anulată fie printr-o

riglă fixă, fie printr-una mobilă.

Fig. 2
 Tabel 1

Tabel 1
Fig. 3

În figura 3 c şi d se valorifică complet baza cilindrică lungă, preluându-se 4 grade de

libertate prin: o bucşă rigidă; un dorn rigid; un dorn autocentrant.

Translaţia axială este anulată prin sprijinire pe gulerul plan.

 Tabel 1
Tabel 1

Fig. 4

În figura 4 e şi f se valorifică complet baza plană, preluându-se 3 grade de libertate.

Baza cilindrică scurtă se utilizează ca bază de centrare prin: un bolţ sau o bucşă rigidă;
un bolţ autocentrant sau o bucşă autocentrantă, un sistem autocentrant cu 2 bacuri prisme
scurte.
 2. BAZAREA PE DOUĂ SUPRAFEŢE CILINDRICE PARALELE ŞI
O BAZĂ PLANĂ PERPENDICULARĂ

Fig. 5

În figura 5 sunt reprezentate cele trei variante posibile de baze care satisfac condiţiile
C1 II C2, C1  P, luându-se în considerare şi lungimea bazelor cilindrice.
 Fig. 5

Fig. 6

Cele două alezaje lungi au fost exploatate diferit: pe unul se preiau 4 grade de libertate
prin: un dorn rigid sau un dorn autocentrant, pe celălat se preia doar un grad de libertate r z
prin: un bolţ rigid frezat sau nefrezat, un bolţ frezat compensator de joc.
Pe suprafaţa plană perpendiculară pe axele alezajelor se efectueză doar un sprijin.
 Fig. 7

Schemă de bazare frecvent aplicată carcaselor.

Aşezare pe suprafaţa plană perpendiculară pe cele două “găuri de ştift” (alezajele utilizate
pentru asamblare în care se introduc bolţuri cilindrice)
Centrare pe unul din alezaje (bolţ rigid sau compensator de joc), preluarea rotirii r z pe celălalt
(bolţ cilindric nefrezat sau frezat, bolţ frezat compensator de joc)
 Bazarea unei biele.
Anularea a 3 grade de libertate pe
suprafaţa plană (bază de aşezare).
Celelalte 3 grade de libertate se

Figura 5 Anulează prin:

- o prismă scurtă fixă, o prismă
scurtă mobilă;
- o menghină autocentrantă cu
bacuri prisme scurte.

Fig. 8
 Bazarea unui disc cu un alezaj excentric

Anularea a 3 grade de libertate pe

suprafaţa plană (bază de aşezare).
Celelalte 3 grade de libertate se
Figura 5 - 2 grade se anulează prin:
- o prismă scurtă fixă, un sistem
autocentrnt cu 3 bacuri, o menghină
autocentrantă cu bacuri prisme scurte;

-un grad de libertate rz se blochează prin:

- bolţ cilindric frezat, necompensator sau

compensator de joc.

Figura 9
 3. BAZAREA PE DOUĂ SUPRAFEŢE CILINDRICE PERPENDICULARE
ŞI O BAZĂ PLANĂ

Figura 10

În figura 10 sunt schematizate piese cu baze cilindrice perpendiculare lungi / scurte cu axe care se
intersectează şi o baza plană paralelă cu ambele sau perpendiculară pe una din bazele cilindrice fiind
indicată şi patiţionarea gradelor de libertate pe cele trei baze.
Figura 10 continuare
Figura 11
Exemple de SB
 Figura 12

Exemplul 4
La operaţia curentă
semifabricatul este
găurit la diametrul d1

Condiţiile geometrice determinante sunt: CGD1- cota l2, CGD2 - axa găurii trebuie să se afle în planul de
simetrie a piesei (condiţie implicită ), deci axa să trebuie să intersecteze axa alezajului d1, CGD3 - gaura
trebuie să fie perpendiculară pe baza plană A (condiţie implicită).
În consecinţă BPOP sunt : BPOP1 - asociată CGD1 este suprafaţa plană B, BPOP2 - asociată CGD2 este
alezajul d1, BPOP3 asociată CGD3 este suprafaţa plană A.
Deoarece departajarea între baza A şi alezajul d1 nu este evidentă se consideră două grupuri de SB :
- GSB1: pe baza A se preiau trei grade de libertate, pe baza cilindrică lungă două grade, pe baza B un
grad.
- GSB2 : pe baza cilindrică lungă se anulează patru grade de libertate , pe A un grad , pe B un grad.
Alte baze echivalente nu se iau în considerare fiind suprafeţe brute.
Deoarece alezajul d1 este relativ lung şi cu diametrul relativ mic s-au acceptat doar dornuri rigide (1, 6). În
plus la GSB2 este necesar un reazem suplimentar prin care să se închidă forţa axială de aşchiere. Pentru