III.

INFLAMATII NESPECIFICE

1. Pericardita fibrinoasa
Def: Inflamatie acuta exudativa a pericardului – depozit de firbrina pe suprafata pericardului
Macro:
 Punti de fibrina intre cele doua foite ale pericardului
 Pe seroasa – sriuri albicioase neregulate – limba de pisica
Micro:
 Retea densa de fibrina cu leucocite+hematii

2. Apedicita acuta flegmonoasa

Def: Inflamatie acuta exudativa purulenta – infiltrarea difuza a peretelui apendicular in toata grosimea lui.
Macro:
 Apendice marit in volum
 Seroasa acoperita de exudat fibrinopurulent
 Culoare rosietica
Micro:
 Lumenul apendicular contine:
Piocite
Detritus necrotic
PMN
 Toate straturile peretelui – infiltrate masiv PMN

3. Abcesul hepatic
Def: Inflamatie acuta exudativa purulenta circumscrisa– produsa de coci piogeni – abcesele pot fi solitare sau
multiple, microabcese sau macroabcese
Macro:
 Noduli galbui, verzui (abcese miliare) delimitati de un lizereu de hemoragie
Micro:
 Continutul abcesului:
Piocite
Detritus necrotic
PMN
 Membrana piogena:
Tesut de granulatie
Fibrina
Capilare de neoformatie
 Parenchim inconjurator
Hepatocite cu leziuni distrofice

4. Leptomeningita acuta purulenta

Def: Inflamatie acuta exudativa purulenta
Macro:
 Leptomeninge ingrosat, luciu sters, infiltrat cu puroi
 Vasele meningeale dilatate si proeminente
Micro:
 Meninge ingrosat
 Vase dilatate pline cu hematii
 Spatiul subarahnoidian:
Piocite
PMN
 Vasele leptomeningeale inconjurate de PMN
 Substanta cerebrala:
 Edem
Hiperemie

5. Tesutul de granulatie – curs

6. Pielonefrita acuta – bacteriana

Def: Afectiune inflamatorie renala – focare supurative de dimensiuni diferite la nivelul parenchimului renal si/sau
prezenta de puroi in cavitatile renale. Se poate produce pe 2 cai: ascendenta si hematogena
Macro:
 Rinichi marit in volum
 Benzi liniare galbui la nivelul medularei
 Puroi in bazinet (infectie ascendenta)
 Abcese corticale izolate sau confluente (infectie hematogena)
Micro:
 Focare supurative in interstitiul renal:
In lumenul tubular – colectii PMN neutrofile

7. Pneumonia fanco-lobara
Def: inflamatie exudativa la nivelul alveolelor pulmonare din teritoriul unui lob pulmonar
Macro:
 Lobul afectat marit in volum si greutate
 Culoare rosie
 La sectiune
Culoare cenusie
Lichid tulbure
Docimazie – cad la fund
Micro:
 In alveole exudat fibrino purulent:
Resturi de retele de fibrina
Neutrofile
Macrofage
Agenti infectiosi
Hematii dezintegrate (alveolita exudativa)
 Capilarele parieto-alveolare – congestive

8. Bronhopneumonia
Def: inflamatie acuta exudativa la nivelul bronsiolelor si alveolelor din jur
Macro:
 Focare de condensare in lobii inferiori, se deceleaza la palpare – dopuri purulente
 Docimazia – cad la fund
 In infectii severe focarele de condensare conflueaza
Micro:
 In alveole si in jurul acestora – inflamatie exudativa
 Nodulul bronhopneumonic (focarele de condensare)
Alterari ale epiteliului
Exudat purulent in lumen
Leziuni exudative polimorfe (alveolita sero-fibrino-leucocitara si alveolita hemoragica) –
monomorfism – pneumonia franca lobara

IV. INFLAMATII SPECIFICE

1. Granulom tuberculos(tbc pulmonar si ganglionar)-curs

Def: TBC ganglionar
Macro:
 Ganglionul limfatic este marit in volum cu zone albicioase ramolite de extindere variabila sau totala
  Cervical apar fistule
Micro:
 Granuloame confluente:
Macrofage epitelioide
 Celule Langhans inconjurate de o zona limfocitara si un numar variabil de fibroblaste
 Necroza de cazeificare in centrul granulomului

2. Boala reumatismala a cordului-granulomul Aschoff(miocardita reumatismala), endocardita

reumatismala-curs

3. Granulomul de corp strain-curs

4. Aortita luetica-curs

5. Pielonefrita micotica
Def: Candida albicans- cea mai raspandita infectie fungica – inflamatie specifica
Macro:
 Microabcese cu tendinta spre fistulizare
Micro:
 Necroza centrala supurativa inconjurata de tesut de granulatie si fibroza
 Prezenta histocitelor si plasmocitelor
 Centrul abcesului contine colonii bacteriene specifice sub forma de filamente dispuse radiar – raza de soare

V. TUMORI BENIGNE

1. Papilomul
Def: Tumora benigna care deriva din epiderm si mucoasele epidermoide
Macro:
 Masa tumorala proemina la suprafata
 Unica sau multipla
 De culoarea tegumentului sau palida
 Ferma sau moale
Micro:
 Hiperacantoza (proliferare tumorala celule din stratul spinos)
 Hiperpapilomatoza (proliferarea tesutului conjunctiv dermo-papilar)
 Hiperkeratoza (patura groasa intens eozinofila de keratina din suprafata)

2. Polipul
Def: Tumora benigna a epiteliilor de acoperire cilindrica
Macro:
 Aspect globulos
 Culoare rosie-violacee
 Pedicul scurt sau lung – predomina in lumen
Micro:
 Proliferare epiteliala glandulara cu celule mucosecretante asociata cu un proces inflamator cronic nespecific
in corion

3. Nevul nevocelular
Def: Tumora benigna a celulelor pigmentare
Macro:
 Dimensiuni variabile
 Culoare uniforma caffe au lait
Micro:
 Melanocite dispuse in cuiburi
  Celule de talie mica
 Nuclei ovoizi uniformi fara nucleoli vizibili

4. Fibroadenom mamar
Def: cea mai frecventă tumoră benignă mamară;
 apare la femei aflate în perioada reproductivă, în strânsă corelaţie cu nivelul hormonal
 la bărbaţi poate apare după tratamente hormonale (estrogenoterapia din cancerul de prostată).
Macro:
 Fibroadenomul mamar apare ca nodul unic (în 1/5 din cazuri multiplu),
 dimensiuni de la câţiva milimetri până la câţiva centrimetri,
 consistenţă elastică, bine delimitat;
 la secţionare nodulul "herniază" (faţa de sectiune este convexă), aspectul este omogen.
Micro:
 Se descriu două tipuri de fibroadenoame: pericanalicular şi intracanalicular; cel mai frecvent în cadrul
aceluiaşi adenom sunt prezente ambele tipuri de proliferare.
 Fibroadenomul mamar pericanalicular se caracterizează prin creşterea elementelor stromale fibroase în
jurul elementelor epiteliale canalare proliferate care sunt mici, rotunde, fiind practic separate între ele de
tesutul fibros. Abundenţa stromei conferă consistenţă dură nodulului.
 În fibroadenomul mamar intracanalicular elementele epiteliale proliferează în lumenul canalelor
galactofore; epiteliul este alcătuit din două tipuri de celule. Stroma, adesea mixoidă, comprimă şi
elonghează canalele conferindu-le aspectul caracteristic "în forma de coarne de cerb". Consistenţa acestui
tip de fibroadenom mamar este mai moale.

5. Leiomiofibromul uterin
Def: Tumoră benignă a miometrului
 cea mai frecventă tumora benignă uterină în perioada reproductivă (30-60% în studiile necroptice).
 Cel mai adesea sunt multiple, asimptomatice. Pot deveni simptomatice prin apariţia de sângerări sau durere,
când suferă modificări degenerative; este estrogen dependentă, creşte rapid în timpul sarcinii şi involuează în
perioadele de climax.
Macro:
 Uterul este mărit de volum
 cavitatea deformată
 noduli bine încapsulaţi,
 consistenţă crescută,
 localizare
subseroasă,
submucoasă
în grosimea miometrului
 dimensiuni diferite (câţiva mm până la peste 10 cm)
 Pe secţiune - formaţiuni nodulare, solide, cu limite distincte, aspect fasciculat.
Micro:
 fibre musculare netede similare celor miometriale, cu dispoziţie dezordonată.
 Celularitate mai bogată decât cea a miometrului din jur; celulele sunt alungite, au o cantitate moderată de
citoplasmă galbenă în coloraţia van Gieson, nucleii sunt alungiţi cu capetele rotunjite (aspect "în trabuc"),
cu cromatina pulverulentă.
 Între fibrele musculare se găseşte o cantitate variabilă de fibre şi celule conjunctive (colorate în roşu în
coloraţia van Gieson).
 În nodulii mari apar leziuni degenerative datorită diminuării aportului sanguin (ramoliţie pseudochistică,
necroză).
 În perioada climaxului, celulele musculare din compoziţia tumorii se atrofiază şi sunt înlocuite de benzi de
ţesut fibros (fibroleiomiom)

6. Adenomul pleomorf de glanda

Def: Tumora benigna a glandelor parotide, care include componente epiteliale intricate fara limite distincte cu
elemente mezenchimale
Macro:
 Tumora nodulara solida delimitata prin capsula conjunctiva incompleta
 In tesutul tumoral se observa
Hemoragii
Chisturi
Necroze
Zone cartilaginoase
Micro:
 Proliferarea celulelor epiteliale in insule compacte sau cu dispozitie tubulara
 Celulele au citoplasma clara sau inchisa la culoare si in cantitate redusa
 Celulele periductale sunt dispuse in plaje compacte
 Zonele mixoide: celule de forma stelata dispuse uniform
 Zonele fibrilare: fibre de colagen si celule fuziforme
 Zonele condroide: substanta fundamentala intens bazofila

7. Neurinomul(schwannomul)
Def: Tumora benigna a tecilor nervoase cu origine in celula Schwann
Macro:
 Bine delimitata
 Albicioasa cenusie – pe sectiune
 Consistenta ferma
Micro:
 Celule alungite cu nuclei alungiti cu margini rotunjite, dispuse in fascicule dense cu palisade numeroase

8. Hemangiomul capilar cutanat

Def: Tumora vasculara benigna care rezulta din proliferarea tumorala a vaselor de tip capilar, arterial sau venos
Macro:
 Aspect de leziune plana sau reliefata
 Culoare rosie violacee
Micro:
 Vese tumorale grupate in plaje
 Formatiuni vasculare de tip capilar cu peretii subtiri cu endoteliul mai innalt decat capilarele normale
 Hematii in lumenul spatiilor vasculare

VI. TUMORI MALIGNE

1. Carcinomul abzocelular
Def: cea mai frecventă tumoră malignă a omului
 Origine în celulele bazale ale epidermului şi anexelor tegumentare
 Caracterul malign - capacitatea de distrucţie tisulară locală; practic carcinomul bazocelular NU
metastazează.
 Carcinomul bazocelular afectează doar pielea, afectarea mucoaselor este posibilă doar prin extensie de la
tegumentele vecine.
 Incidenţa este maximă la persoane de vârstă medie - vârstnice. În general apare în zonele fotoexpuse (mai
frecvent extremitatea cefalică).
Macro:
 localizare (în ordinea frecvenţei): faţa (2/3 superioare - nasul, fruntea, obrajii), pavilionul urechii şi regiunea
toracică superioară. Leziunile pot fi unice sau multiple.
 Două variante macroscopice:
 perle bazaliomatoase: tumoră alcătuită din unul sau mai mulţi noduli mici, rotunzi, translucizi, acoperiţi de
un epiderm subţire care lasă să se vadă telangiectazii pe suprafaţă.
 ulcus rodens: leziune tumorală cu centrul deprimat, uneori ulcerat, ulcero-crustos sau sângerând
Micro:
 cea mai frecvent întâlnită formă este forma solidă
 insule tumorale bazofile, bine circumscrise, voluminoase, dezvoltate la nivelul dermului
 celule mici, cu citoplasmă puţină, oarecum asemănătoare elementelor stratului bazal al epidermului, dar cu
dimensiuni mai mari decât acestea, cu nuclei mari, ovoizi, tahicromici, monomorfi şi mitoze puţine
 Celulele de la periferia insulelor tumorale sunt dispuse ordonat, cu nuclei alungiţi, paraleli între ei,
perpendiculari pe conturul insulelor tumorale - aspect “în palisadă”, în timp ce în interior celulele sunt
divers orientate şi apar secţionate în incidenţe variate.

2. Carcinomul spinocelular
Def: tumora malignă cu origine keratinocitară.
 poate apare la nivelul pielii (carcinom spinocelular)
 La nivelul mucoaselor cu epiteliu pavimentos (esofagiană, anală). (carcinom malpighian)
 La nivelul mucoaselor cu alt tip de epiteliu, consecutiv metaplaziei scuamoase (carcinom epidermoid)
 epiteliu bronşic la fumători sau epiteliu vezical la persoanele cu calculi vezicali sau cu schistosomiază.
 Carcinomul scuamocelular al pielii apare în arii fotoexpuse sau la persoane cu afecţiuni tegumentare
încadrate în grupul dermatozelor precanceroase (keratoza actinică, keratoza senilă, xeroderma
pigmentosum);
 pielea normală este numai rareori afectată.
 cel mai frecvent sunt afectate faţa şi dorsul mâinilor.
Macro:
 nodul indurat, infiltrativ, ulcerat
 placă superficială eritematoasă indurată şi infiltrată cu scuame cenuşii aderente la suprafaţă
Micro:
 tumorile cu grad jos de anaplazie - plaje şi travee digitiforme de celule poligonale spinoase care invadează
dermul şi tesuturile subiacente (extensia dincolo de glomerulii glandelor sudoripare indică clar prezenţa
unei tumori invazive); sunt constituite din celule spinoase cu atipii nucleare, unele prezintă mitoze atipice.
În centrul plajelor se găsesc globi keratozici formaţi din ortokeratină (keratinizarea a decurs normal,
keratina rezultată nu conţine nuclei) sau parakeratină (keratinizare incompletă, keratina rezultată conţine
nucleii picnotici ai celulelor keratinizate).
 tumorile cu grad mare de anaplazie se observă prezenţa de plaje tumorale formate din celule cu extrem de
numeroase atipii (anizocarie, anizocromie, mitoze atipice), de regulă cu arii de necroză centrală; la o
examinare atentă se pot identifica rare celule keratinizate izolate - diskeratoză.
 Stroma tumorală conţine un bogat infiltrat inflamator reacţional.
 Carcinomul spinocelular metastazează către limfoganglionii locali şi regionali.

3. Melanoma malign
Def: tumora malignă a melanocitelor
Macro:
 placă/ nodul negricios cu zone albicioase, cenuşii, roşietice – culoare neuniforma
 Există şi MM de culoare roz (amelanotice)
 Contur imprecis, neregulat
 Eventual arii de ulceraţie
Micro:
 proliferare de celule poligonale şi/sau alungite dispuse în cuiburi şi/sau fascicule la nivel intraepidermic şi
dermic.
 Caracteristicile generale ale melanocitelor atipice :
relativ specifice
permit identificarea corectă a naturii melanice a tumorii
celule mari, discoezive (spaţii intercelulare în centrul cuiburilor tumorale)
citoplasmă abundentă, eozinofilă sau fin granulară, de regulă cu pigment brun-negricios (negru în
coloraţia Fontana) – pigment melanic
nuclei rotunzi-ovalari, cu şanţuri, incizuri nucleare şi/sau incluzii intranucleare de citoplasmă, cu
pleomorfism important,
 nucleoli mari, eozinofili, mitoze relativ frecvente
4. Carcinomul mamar ductal invaziv
Def: Tumora maligna a sanului
Macro:
 nodul dur de dimensiuni variabile cu limite imprecise uneori cu invazia pielii – tegument in coaja de
portocala
Micro:
 proliferari tumorale trabeculare
 celule cubice cu pleomorfism celular si nuclear variabil
 in unele lumene tubilare – mucus
 stroma este bogata in fibre conjunctive colagene si elastice, densa hialinizata cu importanta reactie
limfoplasmocitara

5. Adenocarcinomul de colon
Def: Tumora maligna a tractului digestiv
Macro:
 Tumori vegetante
 Tumori ulcerate
 Tumori infiltrative
 Aspecte diferite în funcţie de localizare
Cancer de colon drept: tumori vegetante, polipoide exofitice, friabile; clinic anemie feriprivă,
rareori obstrucţie.
 Anemie feriprivă la persoană vârstnică = suspiciune cancer de colon drept
Cancer de colon stâng: infiltrative, cu creştere circumferenţailă, stenozante; clinic obstrucţie
(constipaţie, ocluzie intestinală)
 Constipaţie recent instalată la persoană vârstnică = suspiciune cancer de colon stâng
Micro:
 mucoasa colonică normală este înlocuită de o proliferare tumorală care invadează straturile peretelui
 Arhitectură: tubuliformă, glanduliformă sau alveolar-cribriformă;
 celulele tumorale au citoplasmă hipercromă, raportul nucleocitoplasmatic este inversat, este prezentă
anizocarie şi anizocromie variabilă, mitoze atipice.
 secreţie de mucus (substanţă slab hematoxilinofilă, mai uşor de evidenţiat cu coloraţii speciale - albastru
alcian),
intracelulară (celule “în inel cu pecete”)
extracelulară (lacuri de mucus). Uneori aspectul secretant este atât de important încât tumora este
formată în întregime din lacuri de mucus în care plutesc celule izolate sau mici grupuri de celule,
unele cu aspect de inel cu pecete (varietate coloidă)

6. Carcinomul gastric
Def: tumoră epitelială malignă cu diferenţiere glandulară
Macro:
 cancer gastric avansat:
Borrmann 1 – polipoid (nodular, neulcerat, cu bază largă de implantare)
Borrmann 2 – fungiform (protruziv în lumen, cu extensii papilifere, ulcerat în suprafaţă)
Borrmann 3 – ulcerat (excavat, margini neregulate, cu mici nodularităţi pe suprafaţă, întreruperea
pliurilor mucoasei care nu converg către nişă, fundul ulcerului acoperit de detritus necrotic)
Borrmann 4 – difuz infiltrativ (perete gastric dur, transformat într-un tub rigid – linită plastică)
 cancer gastric precoce (early gastric cancer)
I protruziv
II superficial
 elevat
 plan
 deprimat
III excavat
Micro:
  Tipuri:
Papilar
Tubular
Mucinos
In inel cu pecete

7. Carcinomul hepatocelular
Def: tumora malignă a hepatocitelor
Macro:
 trei forme macroscopice
Nodul solitar (cea mai frecventă) - nodul unic de dimensiuni variabile, alb-gălbui, friabil, cu zone
de necroză
Multinodular - mai mulţi noduli izolaţi sau confluenţi, cu aspect similar, răspândiţi în întreg
parenchimul
Forma difuză - cuprinde un lob în întregime sau chiar întreg ficatul; nu se mai recunoaşte
macroscopic parenchim normal
Micro:
 carcinomul hepatocelular trabecular
cordoanele hepatocitare sunt alcătuite din mai mult de trei rânduri de celule grosime
Hepatocitele tumorale prezintă
atipii celulare (inversarea raportului nucleocitoplasmatic, nucleoli mari, evidenţi, mitoze atipice)
citoplasma este eozinofilă
incluzii de bilă, alfa feto proteină, fibrinogen etc.

8. Carcinomul bronhopulmonar
Def: Tumora maligna a plamanului
Macro:
 culoare albicios-cenuşie, eventual zone negricioase,
 consistenţă crescută,
 dimensiuni mari (tumoră + ganglioni),
 Cavitaţie
 Pneumonie lobară
Micro:
 Plaje, trabecule de celule spinoase
 Atipii citonucleare şi mitoze atipice
 Fomare de globi keratozici, celule diskeratozice sau prezenţă de punţi intercelulare
 Invazie
 Metaplazie pavimentoasă

9. Carcinomul renal cu cellule clare

Def: Cea mai frecventă tumoră malignă epitelială renală
Macro:
 Tumora este de obicei unică, dezvoltată la orice nivel al parenchimului cu distorsionarea arhitecturii
(compresia parenchimului normal de vecinătate, deformarea capsulei, deformarea calicelor sau a
bazinetului), putând chiar înlocui complet parenchimul normal. Poate avea orice dimensiuni (de la ordinul a
1-2 cm până la diametre de peste 15 cm); pe suprafaţa de secţiune aspectul este polimorf: zone galben
portocalii (caracteristice), zone gălbui de necroză, zone albicioase de hialinizare, zone hemoragice, dilataţii
chistice etc. La examinarea unei piese de nefrectomie pentru o tumoră renală o mare atenţie trebuie acordată
examinării capsulei şi ţesutului adipos perirenal (invazia acestor elemente schimbă stadiul tumorii) şi a
elementelor vasculare din pelvis (chiar tumori cu grad jos de anaplazie pot da trombi vasculari).
Micro:
 Tumora este alcătuită din celule clare dispuse în trabecule separate de sinusoide, unele dilatate până îmbracă
aspectul de lacuri sanguine.
 Celulele tumorale sunt rotunde sau poligonale, au nucleu mic, central, cu nucleol mic, unic; gradul de
anizocarie şi anizocromie este în general mic.
  Se pot observa celule cu citoplasmă întunecată, cu un grad mai mare de atipii nucleare.
 Stroma tumorală este puţin reprezentată, pe alocuri poate prezenta arii de hialinizare.
 Imunohistochimic celulele tumorale sunt pozitive pentru citokeratine, antigen epitelial membranar (EMA) şi
negative pentru antigen carcinoembrionar (CEA) (pentru care sunt pozitive adenocarcinoamele tractului
digestiv). O caracteristică importantă este pozitivitatea pentru vimentina (marker pentru sarcoame).

10. Limfoame maligne-limfom Hodgkin

Def: un limfom malign caracterizat prin prezenţa unor celule de talie mari numite Reed -Sternberg aşezate într-o
masa de celule limfoide reactive polimorfe cu grade variabile de scleroză.
Macro:
 Limfoganglionii sunt de obicei mult măriţi de volum, aderenţi între ei, deseori cu benzi de scleroză vizibile
şi cu mici zone de necroză.
Micro:
 Structura limfoganglionilor este ștearsă prin infiltrare polimorfă cu celule inflamatorii: limfocite mici B sau
T, eozinofile, plasmocite, histiocite
 pe fondul infiltratului inflamator apar celule mari de tip Reed-Sternberg;
uneori apar celule binucleate sau polinucleate cu aceleaşi caractere.
Uneori celulele Reed-Sternberg devin picnotice, cu citoplasma intens colorată şi nucleul
hipercrom, fără detalii cromatiniene – celulă mumificată.
Frecvent apar celule Reed-Sternberg modificate în sensul apariţiei unui halou clar perinuclear prin
retracţia citoplasmei – celula lacunară.
 Proliferarea celulară este separată în noduli printr-o proliferare marcată de ţesut fibros dens, uneori
hialinizat.
 Prin hibridizare in situ sau prin reacţia polimerazei în lanţ se poate demonstra prezenţa virusului Epstein-
Barr în 4o% din cazuri.

11. Fibrosarcomul
Def: tumoră malignă a fibroblastelor
Macro:
 Masă bine circumscrisă, neîncapsulată, moale, pe secţiune aspect translucid, albicios rozat „carne de peşte”
Micro:
 proliferare de celule alungite dispuse în fascicule paralele cu aspect de „oase de peşte”; citoplasmă puţină,
nuclei fuziformi cu capete uşor ascuţite, cromatină granulară, nucleoli variabili, mitoze

VII. PATOLOGIA ORALA

1. Chist branhial
Def: tumoră benigna la nivelul regiunii cervicale laterale anterior de SCM
Macro:
Micro:
 tesut fibros cu numerosi foliculi limfoizi cu centrii germinativi prezenti, tesut acoperit cu epiteliu
pavimentos

2. Granulom de reparative gigantocelualr

Def: proliferarea in exces a parodontiului
Macro:
 formatiune tumorala nodulara dezvoltata la nivelul crestei alveolare
Micro:
 granulom cu bogat compartiment celular (fibroblaste, histocite, limfocite, plasmocite)
 vase capilare cu endoteliul inalt
 in stroma depozite de hemosiderina

3. Lichen plan bucal

Def: tulburare de keratinizare fie cu afectarea exclusiva a mucoasei bucale, fie ca o determinare in cadrul unui lichen
plan generalizat
Macro:
 papule rotunde sau poligonale, cu striuri keratozice alb cenusii pe suprafata cu dispozitie in retea sau inelara
Micro:
 hiperkeratoza
 acantoza
 vacuolizari la nivelul stratului bazal
 stergerea limitei intre epiteliu si tesut conjunctiv subiacent, cu aparitia unui infiltrat inflamator cronic – in
banda

6. Carcinoma spinocelualr de limba

Def: tumoră malignă intraorala
Macro:
 ulceratie cu margini indurate, elevate, cu infiltrarea tesuturilor profunde
 marginea laterala posterioara a limbii sau vf. limbii
Micro:
 carinom scuamocelular

7. Parotidita epidemica
Def: inflamatia acuta exudativa seroasa a glandelor parotide provocata de virusul urlian
Macro:
 glandele sunt marite
 consistenta pastoasa
Micro:
 exudat inflamator interstitial alcatuit din limfocite si plasmocite, asociat cu distrofia epiteliului ductal

8. Granulom dentar piogen

Def: este forma hiperplazica circumscrisa a parodontitelor apicale cronice
Macro:
Micro:
 tesut de granulatie cu structuri conjunctive mai dense la periferie

9. Adamantinom(amelobalstom)
Def: tumora benignă a resturilor epiteliului odontogen
Micro:
 comun:
proliferare epitelială care aminteşte odontogeneza
polarizare inversă: stratul cel mai periferic de celule epiteliale (aflat în imediata vecinătate a
membranei bazale şi implicit a stromei tumorale) are nucleii celulelor dispuşi “în palisadă” la polul
celular opus membranei bazale, citoplasma adiacentă acesteia formând o zonă clară
 tipuri:
tipul folicular
 insule sau trabecule epiteliale separate de o stromă fibrocolagenă
 şir periferic de celule ameloblastice înalte cu nucleii dispuşi caracteristic în palisadă cu
polarizare inversă
 centrul insulelor - celule stelate cu dispoziţie laxă, similare reticulului stelat din unele
stadii ale odontogenezei.
 La periferia insulelor epiteliale, se observă zone de hialinizare.
 microchisturi prin degenerare ischemică a celulelor stelate din centrul insulelor epiteliale
 aspectul chistic poate varia de la tumori solide cu rare microchisturi până la tumori în
totalitate chistice.
tipul plexiform
 al doilea ca frecvenţă; NU recapitulează odontogeneza
 frecvent la nivelul maxilarului
 proliferare trabeculară dispusă în reţea fără polarizare inversă
 chisturi de dimensiuni diferite (degenerarea stromei strangulate de epiteliul proliferat)
 tipuri:
 tipul bazaloid
 prezenţa de trabecule înguste de epiteliu cubic fără celule stelate centrale
 Insule de celule bazaloide de celule hipercrome într-o stromă fibroasă
 tipul desmoplazic
 insule epiteliale cu celule cubice separate de stoma abundenta conjunctiva densa
 tipul acantomatos
 celulele din centrul insulelor epiteliale sufera fenomene de metaplazie
scoamoasa
 tipul granular
 centrul insulelor epiteliale sunt mult marite in volum prin prezenta de numeroase
granule eozinofile de tip lizozomal
 Ameloblastomul unichistic
proliferarea cu caractere ameloblastice la nivelzl peretelui chistic
limitare la nivelul chistului fără să se extindă în peretele acestuia.
 Ameloblastomul extraosos
nodul tumoral subepitelial dezvoltat superficial faţă de creasta alveolară, cu caractere similare
ameloblastomului folicular