Unul dintre fenomenele naturale de risc major, cu implicatii majore asupra comunitatilor umane, il

reprezinta alunecarile de teren. Acestea afecteaza versantii (alaturi de prabusiri, curgeri noroioase si
torentiale), fiind cele mai raspandite si imbracand o gama variata de manifestari.

Notiunea de alunecare de teren defineste atat procesul de deplasare, miscare propriu-zisa a rocilor sau
a depozitelor de pe versanti, cat si forma de relief rezultata. In sens restrans, alunecarile de teren sunt
procese gravitationale, in general rapide (pot fi insa si lente) de modelare a terenurilor in panta, la
materialele care se deplaseaza sunt separate printr-un plan sau sisteme de plane de alunecare de partea
stabile, neantrenata in miscare. In limbajul popular din Romania exista termeni prin care se incearca o
separare a procesului (fugitura, ruptura) de forma de relief rezultata- glimee, tiglai, iuti, faramituri-
acestea din urma precizand si caracteristicile morfologice de ansamblu a corpului alunecarii de teren. Si
in literatura de specialitate de pe plan mondial, termenii utilizati definesc atat procesul cat si forma de
relief rezultata landslide- engleza, glissement de terrain- franceza, erdrutsc!- germana, frana- italiana.
"lunecarile de teren sunt procese de versant extrem de complexe, relativ putin studiate ca astfel de
sisteme, procese care reclama cercetari interdisciplinare de mare specializare. "tat pe plan mondial cat si
in Romania exista o ampla specialitate ce vizeaza in general doua mari domenii geomorfologia si
ingineria. #aca geomorfologii (geografi sau geologi) pun accent pe forma de relief, inclunzandu-se in mod
necesar si fenomenele cauzale, precum si cele evolutive, inginerii studiaza alunecarile de teren in
legatura directa cu efectele procesului asupra diferitelor activitati umane (constructii, utilizarea
terenurilor etc.) si, in consecinta, alegerea masurilor optime de combatere. "laturi de cele doua mari
domenii, se impun cercetari pedologice, silvice, precum si masuratori si analize de teren, in laborator,
utilizarea $IS. Studiul alunecarilor de teren are o deosebita importanta pentru dinamica versantilor atat
sub aspect stiintific fundamental, cat mai ales sub aspect practic-aplicativ. Notiunea de alunecare de
teren este definita de procese fizico-mecanice premergatoare alunecarii (procese cauzale anteprag
geomorfologic), procesul de alunecare propriu-zis si durata acestuia (translarea pragului), forma de relief
(efectul translarii pragului). %rimele observatii asupra alunecarilor de teren sunt legate de dezastrele
produse inca din antic!itate. In functie de criteriul luat in considerare, alunecarile de teren se clasifica
diferit. "stfel, dupa grosime masei de roci afectate de deplasarea gravitationala avem doua tipuri de
alunecare

superficiale

(cu o grosime a masei alunecate de &,/-0m) si

profunde

(cu o grosime a masei alunecate de peste 0m). In functie de forma alunecarii, putem distinge

1.alunecari in forma de limba;

.alunecari in cuib;

!.alunecari in valuri; ".alunecari in trepte; #.alunecari strangulate.

1 alta clasificare tine cont de gradul de activare

1.alunecari stabilizate

(cand alunecarile sunt vec!i) 0.

alunecari semistabilizate

(cand alunecarile suntrelativ vec!i)

!.alunecari active

(cand alunecarile sunt recente si prezinta o miscare continua a masei de roci pe suprafata versantului).

$auzele alunecarilor de teren

2otalitatea fenomenelor ce au loc inaintea translarii pragului de alunecare si care reprezinta elementele
cauzale ale sistemului alunecare, obisnuit se impart in

%potentiale &pregatitoare & declansatoare &naturale &antropice

2rebuie spus ca intre factorii pregatitori si cei declansatori nu exista o delimitare decat de intensitate a
actiunii, primii se constituie in factori de declansare in momentul acumularilor cantitative. %recipitatiile
atmosferice, prin actiunea indelugata se inscriu in categoria factorilor pregatitori. aracterul torential,
dupa perioadele de uscaciune poate declansa alunecari de mari proportii. actorii potentiali sunt
grupati in caracteristici ale substratului geologic relieful- panta versantului, stadiul evolutiei (dinamica
de ansamblu) acestuia umiditatea. odificarile proprietatilor fizico-mecanice ale rocilor in timp geologic
sau c!iar in timp mai scurt, prin alterare, conduce la modificarea starii de stabilitate. %resiunea apei din
pori depinde de nivelul apei subterane si de situatia rocilor la excavare. Sub actiunea apei din pori se
reduce rezistenta la forfecare a rocilor si implicit cresc fortele de alunecare. Reducerea rezistentei la
forfecare se datoreaza cresterii umiditatii in jurul suprafetei de alunecare. %e suprafata de alunecare se
formeaza o pasta argiloasa cu rol de lubrifiant. $rosimea orizontului inmuiat variaza intre 3,& si &cm la
unele argile %liocene si intre &,/ si 0cm la alte argile. In concluzie, rocile poroase, putin coezive, bogate
in coloizi si care au in interiorul lor o serie de crapaturi, ce favorizeaza patrunderea apei, sunt cele mai
favorabile alunecarilor. "lternanta acestor roci cu altele determina, de asemenea un potential ridicat
pentru alunecari. Relieful, prin declinivitatea sa, o cauza potentiala foarte importanta, deplasarea
materialelor pe versant fiind determinate de valoarea ung!iului de panta, in stransa corelare cu alti
factori, in special antropici (greutatea constructiilor, excavarea bazei versantului, defrisari).

#intre factorii determinanti, declansatori, cei mai activi sunt cei legati de actiunea apei sub diverse
forme. %recipitatiile atmosferice, prin actiunea lor indelungata, se inscriu in categoria factorilor
pregatitori. aracterul torential, dupa perioadele de uscaciune, conduce la declansarea unor alunecari de
teren.roziunea apelor curgatoare exercitata asupra bazei versantului duce de asemenea la micsorarea
fortelor de rezistenta prin subminarea punctelor de sprijin a taluzelor. utremurele de mica magnitudine,
dar frecventa mare conduc la reducerea starii de rezistenta a versantilor prin aparitia fisurilor de diferite
dimensiuni cele de magnitudine mare pot declansa alunecari, prabusiri de dimensiuni apreciabile.
Seismul din 5 martie &677 cu magnitudinea 7,0 si epicentrul in 8rancea a reactivat alunecari vec!i, dar a
si declansat importante alunecari noi de teren de amploare deosebita la "lbesti, Slon, 9abala, #umitresti.
aterialele alunecate au barat cursurile unor rauri. #e exemplu pe 9abala, s-a format un lac temporar de
0:m lungime si 5m adancime. #inamica versantilor a inregistrat paroxisme evidente in relief si
inregistrate la scurt timp dupa seism (;alteanu, &676, &6<4).xista o relatie directa intre aparitia si
evolutia alunecarilor de teren. auzele permanente si temporare reduc rezerva de stabilitate a
versantului exprimata prin coeficientul de siguranta pana la pragul limita, cand starea de dezec!ilibru
duce la declansarea procesului de alunecare de teren. "lunecarile datorate eroziunii bazei versantior se
propaga de jos in sus, de la baza versantilor spre partea superioara fiind combinate de multe ori cu
procese de prabusire (alunecari delapsive)."ctiunea apelor subterane genereaza cele mai frecvente
alunecari de teren. "cestea se manifesta prin presiunea apei din pori presiunea de filtrare a apei
subterane sufoziune modificarea proprietatilor fizico-mecanice, reducerea mineralizatiei apei din pori
ridicarea nivelului apei"lunecarile de teren sunt pregatite, dar pot fi si declansate de diferite activitati
ale omului, grupate in categoria cauzelor antropice, cum sunt despaduririle (dar pot fi considerate o
cauza absoluta, ci numai in relatie cu alte cauze),diferite constructii, excavarea bazei versantilor,
trepidatiile. In concluzie, raman importante pentru alunecarile de teren, ca dealtfel pentru toate
procesele de versant, cauzele datorate substratului geologic si caracteristicile climatice, accelerate de
interventia antropica.Impactul alunecarilor de teren asupra societatii trebuie analizat atat prin urmarile
directe, ce vizeaza in general declansarea si evolutia, cat si prin urmarile indirect, legate de formele de
relief create, forme a caror utilizare in agricultura este diminuata datorita degradarii terenurilor.
Recunoateraea terenurilor afectate de alunecari se face dupa forma neregulata pe care o are profilul
versantului si dupa asociatiile vegetale care indica conditii ecologice variate. #intre tipurile de alunecari,
cele de adancime pot atinge dimensiuni si viteze apreciabile cu urmari dezastruoase cand se produc in
arealele locuite. ele mai favorabile roci pentru producerea alunecarilor sunt argilele sensitive care
favorizeaza deplasarea c!iar la pante foarte reduse. "stfel se explica dezastrele frecvente produse in tarile
nordice datorita alunecarilor de teren. xemplele sunt numeroase. In &66=, o alunecare produsa in
Norvegia a afectat 43 de localitati. utremurele slabesc coeziunea rocilor, declansand impresionante
alunecari de teren. #e exemplu, orasul "cobana din %eru a fost acoperit de alunecari si avalanse produse
in urma cutremurului din &65=. In tara noastra, cutremurul din &677 a activat si reactivat alunecarile din
arpati si Subcarpatii de urbura. "sezarile din arealele cu alunecari masive de teren prezinta o retea
stradala neorganizata, casele fiind dispuse prin valurile de alunecare. 2ipice sunt asezarile din %odisul
2arnavelor (Romanesti, >eria). "sezarile situate in partea inferioara a versantului prezinta o structura
regulata. xpunerea mare la risc se observa in crapaturile produse in zidurile locuintelor sau a altor
tipuri de constructii. In %odisul >artibaciului sunt tipice localitatile Sasc!iz, ovile, ornatel. Rapa de
desprindere este activa cu risc mare si foarte mare.