Cetățeanul nu se poate plânge

Politicienii tai, în autoritatea ta și în numele tău, au împrumutat bani pentru a’ți oferi ceea ce ai vrut
[programul-”planul” prezentat de ei în campanie, l’ai aprobat; semnatura ta în cabina de vot,
confirma acest fapt]. Așa că plătește’ți datoria față de stat. Cota ta echitabilă din datoria națională
este de
https://mega.nz/file/ibglhADS#Mt2kQgOGS8n1uGTVLIBn7mCHvIjpjXWwAkoq9dXHrQk.
Nu te plânge. Plătește!
Parca și văd sloganuri: „.....vrem schimbarea....!!!”. Da-da-daaaaaa, de 3 decenii ii tot schimbați
intre ei; numai voi rămâneți aceeași prosti, neschimbati. Va vor „schimba” la post copiii voștri, pt ca
doar sunt „copii [zerox], nu? Cum n’ai_ba cei pe care i’ati angajat în serviciul vostru, au mai multe
drepturi decât voi? Unde a’ti avut aceste drepturi „nefolosite”, de le’ati inmanat lor? De când
angajatul are mai multe drepturi decât angajatorul?
<<De ce au pierdut oamenii „drepturile întregii omeniri”?
Răspuns: Drepturile au responsabilități. Cei care se sustrag de la responsabilități își pierd drepturile.

Persoane responsabile sunt înșelate cu viclenie în renunțarea la drepturile lor. Devin fortati să
renunțe la drepturile date de Creator prin supunerea la „legalități” pe care nu le înțeleg. Adesea, ei
se supun din respect pentru ceea ce pare a fi „lege”.
Odată ce cetățeanul renunță la drepturile sale, nu are dreptul să se plângă; el trebuie să sufere
consecințele acțiunilor sale.
Politicienii au învățat să-i ademenească pe constituenții lor egali în drepturi - în a deveni subiecți.
Tot ce era necesar pentru ca un cetățean să devină inferior față de foștii săi egali era să se supună
voluntar unei astfel de forme de guvernare. Această schemă a evoluat în cele din urmă într-un
sistem guvernamental masiv de înrobire pe care îl vedeți în jurul vostru.
Ai acceptat. Te-ai predat. Ai consimțit să fii guvernat. Nu ai dreptul sa te plangi. Rezistența este
inutilă.
Cei care se sustrag de la responsabilități își pierd drepturile. De fapt, nu ai vrut responsabilități.
Oamenii au avut odată „drepturile întregii omeniri”. Dar nu ai vrut aceste drepturi. [...]
Maximele legii romane antice sunt încă puse în aplicare în instanțele de astăzi:
–Legile civile îl reduc pe un liber necunoscător [ignorant] la sclavia sa originală. Libertinum
ingratum leges civiles in pristinam servitutem redigunt .
–Necunoașterea unei legi, pe care toată lumea este obligată să o cunoască, nu scuză pe nimeni.
Ignorantia juris quod quisque tenetur scire, neminem excusat .
- Cel care primește beneficiul ar trebui să suporte și el povara. Qui sentit commodum sentire debet
et onus .
–Celui ce a consimțit nu i se face nicio vătămare. Volenti non fit injuria.
- Toți bărbații sunt fie liberi, fie sclavi. Omnes hominess aut liberi sunt aut servi.
–Nimeni ar trebui să fie îmbogățit în detrimentul altora. æquum est neminem cum alterius
detrimento fieri locupletiorem .
–Cel care a cerut ceea ce a venit, trebuie să-l accepte. Ex dolo malo non oritur actio.>>
de Steven Miller în prezentarea cartii cu titlul „Cetateanul nu se poate plange”