Scurt istoric al Bursei de Valori din Moldova

În orice ţară dezvoltată rolul de indicator al pietei valorilor mobiliare aparţine bursei de valori, menită să
îndeplinească funcţiile unei pieţe organizate, asigurînd un "loc de întîlnire" a cererii şi ofertei. în rezultat
pentru vînzător şi cumpărător este obţinut cel mai bun preţ. Funcţia de bază a bursei de valori este
dezvoltarea pieţei bursiere organizate, orientată spre crearea infrastructurii şi acordarea serviciilor ce
asigură efectuarea tranzacţiilor civile între participanţii pieţei valorilor mobiliare, avînd ca obiect valori
mobiliare. Aici se concentrează toată informaţia referitoare la cerere şi ofertă privind valorile mobiliare,
ceea ce creează cele mai favorabile condiţii pentru determinarea cursului valorilor mobiliare şi formarea
unui spaţiu centralizat de comerţ. Reprezentînd o formă a pieţei organizate, bursa de valori are specificul
său, ceea ce o deosebeşte de alte pieţe, în special de pieţele financiare.
În luna iunie 2002 Bursa de Valori a Moldovei a marcat cea de-a şaptea aniversare de la fondare. Din
punct de vedere al procesului de formare a bursei de valori ca moment istoric, nu este un termen mare. în
acelaşi timp, însă, este o "epocă" intreagă de dezvoltare a bursei de valori, a ţării în întregime.În perioada
de dezvoltare Bursa de Valori a Moldovei a parcurs o cale deloc usoară de evoluţie a devenirii sale. Baza
legislativă şi normativă, din momentul formării bursei fiind modificată, în prezent a căpătat o calitate
nouă şi a influenţat activitatea tuturor participanţilor pieţei de valori, inclusiv şi bursa de valori.
In continuare prezentăm o succintă informaţie referitoare la Bursa de Valori a Moldovei.
Scurt istoric.
În luna decembrie 1994, în baza Legii cu privire la circulaţia valorilor mobiliare şi bursele de valori, a
fost fondată Bursa de Valori a Moldovei (BVM), reprezentînd o societate pe acţiuni de tip închis. La
crearea bursei au participat 34 de fondatori - participanţi profesionişti la piaţa valorilor mobiliare. Primele
negocieri au avut loc la 26 iunie 1995, considerată ziua de "naştere" a Bursei de Valori a Moldovei.
Odata cu deschiderea Bursei a fost creata baza juridică şi organizatorică, ele contribuind la realizarea
proceselor complexe pe piaţa de capital.
Graţie susţinerii din partea SUA (ajutor acordat prin Agentia Statelor Unite ale Americii pentru
dezvoltare), Bursa de Valori este inzestrată cu tehnologii moderne de tranzacţionare.
Potrivit opiniei experţilor internaţionali (1998) ai Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare,
Bursa de Valori a Moldovei este o organizaţie ce se dezvoltă rapid şi progresează, în mod strălucit se
distinge dintre noile burse de valori din Europa de Est, cu un grad minimal de risc. începînd cu luna mai
1995 BVM este membru activ al Federatiei Burselor Euro-asiatice (FBEA), creată în 1995 la iniţiativa
Bursei de Valori din Istambul, ale carui obiective principale sunt:
- dezvoltarea pieţei de capital a ţărilor-membre privind perfecţionarea structurii organizatorice;
- soluţionarea problemelor reglementării şi auto reglementării mecanismului pentru brokeri şi dealeri;
- organizarea unui monitoring eficient;
- elaborarea principiilor administrării corporative etc.
La etapa iniţiala de dezvoltare pentru Bursa de Valori au fost stabilite cerinţe privind mărimea
capitalului social. La momentul fondării capitalul social al Burei constituia 238 000 lei, în 1998 era de
392 000 lei şi în prezent acesta este de 500 000 lei. Normativele suficienţei capitalului social de 1 000 000
lei şi a fondului de garanţie de 30 la sută din capitalul social stabilite de legislaţie în prezent sunt
respectate.
In anul 1998 BVM a fondat Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare (DNVM) - societare pe acţiuni ne
comercială de tip închis. Acest eveniment a coincis cu jubileul de trei ani al primelor negocieri la Bursă.
Odată cu dezvoltarea pieţei de capital cota parte de proprietate a BVM s-a micşorat şi acţiunile sunt
împărţite între participanţii DNVM. Implementarea în 1998 a unui nou sistem de tranzacţionare, integrat
cu sistemul de depozitare, a permis realizarea garantată şi operativă a negocierilor. Implementarea acestui
sistem, la fel ca şi crearea DNVM, a fost posibilă graţie companiilor americane Prise Waterhouse şi
USAID. La etapa iniţială numarul emitenţilor incluşi în sistemul depozitar era de 5, la finele anului 1999
acesta a atins cifra de 48. în prezent toate valorile mobiliare admise spre negocieri la Bursa se afla la
Depozitarul Naţional, cu excepţia valorilor mobiliare ale fondurilor de investiţii.
In toamna anului 2001 au fost aprobate comisioane şi taxe noi, ele fiind impărţite între Bursa de Valori
şi Depozitarul Naţional. în aceeaşi perioadă, în bază de tender, a fost ales Preşedintele Depozitarului
Naţional, precum şi banca unică de decontări pentru ambele structuri, este efectuat monitoring-ul tuturor
documentelor de constituire şi normative, se implementează în practică Concepţia Depozitarului Naţional
elaborată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.
 In luna aprilie 2000 Bursa de Valori a Moldovei a obţinut statutul de organizaţie ne comercială de
autoreglementare (OAR). Fiind organizaţie de autoreglementare Bursa este o parte componentă a
mecanismului unic de reglementare a pieţei valorilor mobiliare, inzestrată cu imputerniciri respective,
elaborează reguli şi standarde ale activităţii membrilor săi.
Noile Reguli ale BVM, introduse în anul 2000, au schimbat calitativ mecanismul negocierilor. După doi
ani de acţiune Regulile respective au suferit modificări şi completări esenţiale privind tehnologia
efectuării tranzacţiilor.
In cadrul cerintelor stipulate în Reguli a fost adoptat un şir de regulamente, proceduri şi instrucţiuni ce
reglementează activitatea Bursei. In afară de aceasta, au fost create Comisia Arbitrară şi Comisia de
respectare şi examinare a chestiunilor ce ţin de incălcarea de către Membrii Bursei a Regulilor Bursei de
Valori şi aplicare a măsurilor disciplinare.
Un moment pozitiv în dezvoltarea pieţei de capital a Moldovei şi în special a Bursei este apariţia
indicelui bursier. La inceputul anului 2000 Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a introdus în
circulaţie indicele CNVM-32 (publicarea lui oficială a început în vara anului 2000). Indicele se calculează
săptămînal după inchiderea şedinţei de vineri (sau a celei de luni) de tranzacţionare la BVM. Drept bază
pentru calcularea indicelui respectiv a fost luat cel mai răspindit indice din lume - "Dow Jones", calculat
în regimul timpului real în baza rezultatelor negocierilor la bursa de valori din New-York. Structura
portofoliului CNVM-32 practic reflectă structura produsului intern brut (PIB) în Moldova: 57,55 la sutaă
din intreprinderile incluse în indice se referă la producerea produselor alimentare şi a băuturilor; 19,42 la
sută - la industria uşoară; 15,85 - la industria grea şi 7,18 la sută - la sfera serviciilor.
Indicele bursier este necesar specialiştilor în scopul orientării lor mai precise în dezvoltarea economiei,
precum şi urmăririi dinamicii de dezvoltare a acesteia. Investitorii autohtoni şi străini urmăresc în baza
indicelui respectiv integritatea investiţiilor sale. Specialiştii consideră acest indice nu întru totul clasic,
întrucît economia Moldovei practic nu lucrează. El indică însă o anumită tendinţă pe piaţa de valori.
Activitatea pieţei de valori în Moldova este prea redusă pentru ca indicele intr-adevar sa fie orientat spre
planificarea financiară, speculaţie şi alte acţiuni. Posibil ca activitatea Bursei pe viitor să sporească odata
cu limitarea considerabilă a activităţii pieţei extrabursiere. în prezent situaţia referitoare la CNVM-32 este
de aşa natură că oscilaţiile acestuia într-o directie sau alta vor indica anumite tendinţe, daca nu pe piaţă,
atunci vizavi de unii emitenţi.
Structura Bursei de Valori a Moldovei.
Organul suprem al Bursei este Adunarea generala a Membrilor. în perioada dintre adunările Membrilor
administrarea reglementată şi eficientă a Bursei este efectuată de Consiliul Bursei constituit din 16
persoane alese pe un termen de un an. Realizarea eficientă a obiectivelor Bursei este asigurată de
Preşedintele Bursei. Din anul 1997 funcţia de Preşedinte al Bursei de Valori a Moldovei o deţine dl
Corneliu Dodu. Activitatea Bursei este realizată nemijlocit de Departamentele acesteia, ele efectuînd
funcţii clar determinate în baza propriilor regulamente privind organizarea şi funcţionarea, aprobate de
Preşedintele Bursei. în prezent în cadrul Bursei işi desfăşoara activitatea urmatoarele subdiviziuni şi
departamente:
1) Departamentul Listing, Marketing si Cotare - se ocupa de înregistrarea valorilor mobiliare la bursă,
cercetarea şi înscrierea valorilor mobiliare la Cota Bursei. Listing-ul este un sistem de susţinere a pieţei
care creeaza condiţii favorabile pentru piaţa organizată, permite a depista cele mai sigure şi calitative
valori mobiliare şi contribuie la sporirea lichidităţii lor. în departamentul respectiv sunt realizate
urmatoarele obiective: politica de acţionariat, politica valorilor mobiliare şi politica dividendelor. Ca
sursă de informare şi piată organizată Bursei îi este atribuit un rol deosebit în răspindirea oricărei
informaţii referitoare la valorile mobiliare. Departamentul nominalizat publică lunar în Buletinul
informativ "Bursa de Valori a Moldovei" informaţia privind valorile mobiliare admise spre circulaţie la
Bursă, prezintă statistica şi analiza negocierilor bursiere, precum şi altă informaţie. Toată informaţia
privind statistica tranzacţiilor bursiere este o proprietate a Bursei.
2) Departamentul Clearing şi Decontări reprezintă totalitatea acţiunilor intreprinse de Departamentul
specializat al Bursei în vederea colectării, verificării, corectării şi confirmării informaţiei referitoare la
tranzacţionarea valorilor mobiliare la Bursă, perfectarea documentelor pentru executarea tranzacţiilor,
precum şi stingerea obligaţiunilor de plată reciproce între Membrii Bursei.
3) Departamentul pentru Supravegherea Pieţei realizează urmatoarele funcţii:
- respectarea corespunderii normelor şi cerintelor legislaţiei la realizarea activităţii Bursei şi a Membrilor
ei;
 - supravegherea - urmarirea permanentă a activităţii Membrilor Bursei şi a activităţii cu valorile
mobiliare la Bursă în scopul asigurării comportamentului respectiv al Membrilor pe piaţa valorilor
mobiliare, susţinerea gradului înalt de profesionalism, precum şi în scopul evitării oricaror manipulări pe
piaţă;
- soluţionarea problemelor juridice.
4) Departamentul Sistemul Electronic. Funcţiile Departamentului respectiv sunt supravegherea şi
susţinerea sistemului electronic pentru tranzacţionare la Bursă.
Circulaţia valorilor mobiliare la Bursă.
Obiect al tranzacţiilor la Bursa de Valori sunt urmatoarele valori mobiliare:
- valorile mobilare (cu excepţia acţiunilor fondurilor de investiţii mutuale şi pe intervale), a căror ofertă
publică a fost inregistrată în modul stabilit de legislaţia;
- valorile mobiliare de stat;
- alte valori mobiliare şi instrumente financiare potrivit legislaţiei.
Bursa este în drept să inregistreze valorile mobiliare ce nu au restricţii de circulaţie liberă. Lista valorilor
mobiliare corporative aflate în circulaţie la Bursă este structurată în două subdiviziuni:
- valorile mobiliare înscrise la unul din nivelurile Cotei Bursei (trei niveluri);
- valorile mobiliare înregistrate la Bursă (non-listing), ca, în funcţie de conformarea emitentului
anumitor cerinţe de calificare, sunt repartizate în 2 sectoare: principal si secundar.
Condiţiile pentru înscrierea/menţinerea valorilor mobiliare la Cota Bursei diferă pentru fiecare nivel.
Pentru nivelul I de cotare:
- capitalul social achitat nu mai puţin de 10 mln. lei;
- emisia valorilor mobiliare nu mai putin de 10 mln. lei;
- emitentul desfăşoară activitate timp de nu mai puţin de trei ani şi dispune de rapoarte financiare pe
toată perioada menţionată;
- emitentul trebuie sa fi obţinut profit net în ultimii doi ani de activitate;
- raportul financiar pentru ultimul an de activitate este confirmat de către o organizaţie de audit.
Pentru nivelul II de cotare:
- capitalul social achitat, nu mai puţin de 5 mln. lei;
- emisia valorilor mobiliare nu mai puţin de 5 mln. lei;
- emitentul desfăşoară activitate nu mai puţin de 2 ani;
- raportul financiar pentru ultimul an de activitate este confirmat de către o organizaţie de audit.
Pentru nivelul III de cotare:
- emitentul desfăşoară activitate timp de nu mai puţin de un an;
- raportul financiar pentru ultimul an de activitate este confirmat de către comisia de cenzori a societăţii.
Sinteza statisticii indicilor bursieri.
În ziua efectuării primelor tranzacţii, spre circulaţie la Bursă au fost admise valorile mobiliare a cinci
emitenţi. La 1.01.96 în non-listing-ul bursier erau înregistrate valoril mobiliare a 7 emitenţi, la 1.01.97 -
522, la 1.01.98 - 732, la 1.01.99 - 875, la 1.01.2000 - 899, la 1.01.2001 - 940, la 1.01.2002 - 963 şi la
1.07.2002 - valorile mobilare a 982 emitenţi. Numărul companiilor înscrise la Cota Bursei la trei nivele,
conform situaţiei de la 1.01.96, a constituit 7 emitenţi, la 1.01.97 - 13, la 1.01.98 - 21, la 1.01.99 - 23, la
1.01.2000 - 64, la 1.01.2001 - 34, la 1.01.2002 - 22 si la 1.07.2002 - 19 emitenţi.
Propunem ca tendinţa de dezvoltare a Bursei şi analiza activităţii acesteia să fie examinată în raport cu
volumele pieţei extrabursiere. Analiza datelor tabelului de mai jos demonstrează că la etapa timpurie de
dezvoltare a bursei, în anul 1996, principala tendinţă a fost realizarea negocierilor valorilor mobiliare pe
piaîa extrabursieră.
In anul 1997 s-a constatat o tendinţă opusă celei din 1996. In perioada 1998-2000 la Bursă continua să se
menţină tendinţa din anul 1997. Anul 2000 a fost un an de cotitură. în urma comparării celor doua
semestre ale anului 2000 vom constata că volumul negocierilor la Bursă pînă în luna aprilie nu depăşea
volumele perioadei similare din anul 1999. Una din cauze a fost perioada de "calm" apărută dupa anul
1999, destul de complicat, cind predominau tranzacţiile de schimb. Incepind cu luna aprilie 2000 piaţa
bursieră s-a activat în special pe baza tranzacţiilor de cumpărare-vînzare, inclusiv de vînzare a pachetelor
de acţiuni ale statului. în intregime, în aprilie-iulie, atît pe piaţa bursieră cît şi pe cea extrabursieră, s-a
observat o oarecare stabilitate, explicată în special prin încheierea perioadei de gestiune. Criza financiară
din toamnă, care a afectat grav republica, devalorizînd valuta naţională, s-a răsfrînt şi asupra valorilor
mobiliare corporative - volumul tranzacţiilor bursiere s-a redus brusc. Cifrele vorbesc de la sine: în 2000
au fost vîndute în total 231 mln. titluri în valoare de circa 1 mlrd lei, din care aproximativ 30 la sută au
fost tranzacţionate la Bursă, iar celelalte au fost vîndute pe piaţa extrabursieră.
în anul 1998 la Bursă au fost efectuate 3,6 mii tranzacţii cu 74 mln. acţiuni ale diferitor emitenţi (anul
fiind cel mai eficient, Bursa a înregistrat o dezvoltare foarte dinamică), în 1999 - circa 3 mii tranzacţii cu
67,1 mln. valori mobiliare, în 2000 - 2 mii cu 86,7 mln., în 2001 - 1,6 mii tranzacţii cu 72 mln. şi în
perioada 1.01.2002-26.06.2002 - 638 tranzacţii cu 27,3 mln. valori mobiliare.
După volumele pentru întreaga perioadă a negocierilor pe primul loc s-a plasat SA "CIMENT" cu 62,4
mln. lei. După numărul de tranzacţii lideri sunt SA "Banca de Economii" - cu 399 tranzacţii, SA
"Basarabia-Nord" - 397 tranzacţii si SA "Floarea Soarelui" (Bălţi) - cu 379 tranzacţii.
La începutul activităţii sale, în anul 1994, la Bursa de Valori erau 34 de fondatori, la momentul
deschiderii negocierilor - 56, iar în prezent sunt 38 de Membri ai Bursei. Dintre aceştea s-au evidenţiat 10
cei mai activi după participarea la negocieri - "Daak-Invest", "Exito-Sprad", "CNC-Activ", "Ars-Vista",
"D-Broker", "Olex", "Moldova-Agroinbank", "Proajioc", "Moldinconbank" şi "Broker-Service", pentru
care volumele pe parcursul a şapte ani de activitate depăşesc 140 mln. lei (a se vedea tabelul la p. 6).
în prima jumştate a anului 2002 volumul tranzacţiilor a constituit 149,2 mln. lei, ceea ce e mai puţin în
raport cu perioada similară din anii 1998-2000, dar e cu 11,2 mln. lei mai mult faţă de anul 2001.
Tranzacţiile de vînzare-cumpărare constituie 84 la sută din volumul total şi aceasta este cifra maximă
comparativ cu perioada analogică din anii 1998-2002. Pe cînd volumele tranzacţiilor SWAP sunt cele mai
mici pentru perioada comparată şi constituie 11 la sută din volumul total. In afară de aceasta, s-a redus
volumul tranzacţiilor REPO şi a celor de vînzare a acţiunilor statului.
În trimestrul II 2002 volumele au constituit 69,5 mln. lei, ceea ce e mai puţin cu 10 mln. lei faţă de
volumele negociate în trimestrul I al anului gestionar, dar cu 18,5 mln. lei mai mult fata de perioada
similară a anului 2001. Tranzacţiile de vînzare-cumpărare de asemenea se află în fruntea clasamentului şi
constituie 92,4 la sută din volumul total, ceea ce e cu 46 la sută mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă
a anului 2001 şi cu 15 la sută mai mult faţă de trimestrul I al anului de gestiune. Numărul tranzacţiilor
SWAP e la fel în descreştere, constituind în trimestrul II 2,7 la sută din volumul total.
Dacă volumele sumare pentru primul semestrul şi trimestrul II 2002 sunt mai mari comparativ cu
aceleaşi perioade din 2001, volumul negocierilor din luna iunie a anului gestionar este cel mai mic în
raport cu luna iunie din perioada 1998-2002 şi constituie 23,9 mln. lei. Pe parcursul a 20 de şedinte de
tranzacţionare au fost efectuate 141 de tranzacţii cu acţiunile a 83 de emiţenti. Volumul mediu zilnic a
constituit 1,2 mln. lei, ceea ce e cu 200 mii lei mai puţin în raport cu luna iunie 2001 şi cu 500 mii lei mai
mult faţă de luna precedentă a anului gestionar.
Tranzacţiile efectuate în Secţia de Bază constituie 78,4 la sută din volumul total sau 18,7 mln. lei. Au
fost realizate 129 de tranzacţii cu acţiunile a 75 de emitenţi, dintre care 23 cu 16 emitenţi fiind înregistrate
ca pachet unic. Numărul tranzacţiilor cu pachetul unic în luna iunie a constituit 22 la sută din volumul
total sau 5,2 mln. lei. în luna mai 2002 ele au constituit 68 la sută din volumul total, faţă de 8 la sută în
anul precedent.
Cel mai voluminos pachet de 87,6 la sută din volumul emisiunii acţiunilor privilegiate de a fost de
asemenea înregistrat de acţiunile SA "Inlac" (MD24NLAC1001) la un preţ de 234,4 la sută din valoarea
nominală, iar cel mai voluminos pachet din volumul emisiuni acţiunilor ordinare nominative de 49,3 la
sută a fost inregistrat de acţiunile SA "Fabrica de prelucrare a semintelor de porumb" (MD14UTEL1004)
la un preţ de 26,6 la sută din valoarea nominală. Ambele tranzacţii au fost înregistrate ca pachete unice de
acţiuni.
Acţiunile fondurilor de investiţii au participat doar la două tranzacţii în valoare de 51 mii lei la un preţ
de 10 la sută din valoarea nominală.
în luna iunie, 16 emitenţi din 83 participanţi la negocieri, au efectuat tranzacţii de trei şi mai multe ori.
După numărul de tranzacţii în frunte s-a plasat SA "Ceramicat" (MD14CERA1008) cu 7 tranzacţii
efectuate în regim interactiv la un preţ de 150 la sută din valoarea nominală a acţiunilor. Referitor la
tranzacţiile inregiatrate ca pachet unic pe primul loc s-a plasat SA "Concom RTCA" (MD14RTCA1001)
cu 4 tranzacţii la un preţ de 5 la sută din valoarea nominală, constituind 30 la sută din volumul total al
emisiunii de acţiuni.
Cursul bursier maximal de 1000% în luna iunie pentru tranzacţiile realizate în regim interactiv au fost
înregistrate de acţiunile SA "Mercuriu K" (MD14MERC1004), iar cursul bursier minimal de 4 la sută - de
acţiunile SA "Proura-Vin" (MD14PRVO1006). Cursul mediu bursier a constituit 99,4 la sută şi este cel
mai mare indice pentru intreaga perioadă de negocieri.