Excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Primăriei Municipiului

Excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Primăriei Municipiului

Primăria nu are personalitate juridică pentru a avea calitate de parte în judecată. Este întemeiată excepţia
lipsei capacităţii procesuale pasive a Primăriei Municipiului..., deoarece aceasta nu are personalitate
juridică, fiind numai o structură administrativă, deci nu are capacitate de folosinţă a drepturilor civile
pentru a fi parte în judecată.

(Decizia comercială nr. 109/28.02.2007 pronunţată de curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr.
722/166/2006:

Prin sentinţa civilă nr. 2382/07.11.2006 pronunţată de Tribunalul C. a fost admisă cererea formulată de
reclamanta S.C. C. T. C. S.R.L. împotriva pârâtei Primăria Municipiului C. În consecinţă, a fost obligată
pârâta să plătească reclamantei suma de 1.306.474.800 lei cu titlu de preţ, sumă ce se va reactualiza cu
coeficientul de devalorizare al monedei naţionale, la data plăţii efective. A fost respinsă cererea
reconvenţională formulată de pârâtă şi a fost obligată pârâta să plătească către reclamantă suma de
98.378.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a arătat că prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului C.
sub nr. 416/3 martie 2005 reclamanta S.C. C. T. C. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta Primăria
Municipiului C. solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 1.306.474.800 lei şi a dobânzii legale
comerciale aferentă calculată de la data exigibilităţii fiecărei tranşe din suma totală la zi şi în continuare
până la data efectivă a plăţii, toate reactualizate cu coeficientul de devalorizare al monedei naţionale la
aceeaşi dată a plăţii. Cererea a fost motivată în sensul că în baza contractului de prestări servicii nr.
27121/12.09.2002 reclamanta a executat pârâtei studiul de fezabilitate şi soluţia tehnică pentru reabilitarea
şi modernizarea sistemului de termoficare în varianta cu cogenerare energie electrică, preţul fiind de
1.306.474.800 lei.

Pârâta a formulat cerere reconvenţională prin care a solicitat constatarea nulităţii contractului de prestări
servicii nr. 27121/12.09.2002 susţinând că a fost încheiat cu încălcarea principiului specializării capacităţii
de folosinţă a persoanei juridice.

Prin încheierea din data de 19.04.2005, instanţa a calificat natura juridică a litigiului în raport de
dispoziţiile art. 2 lit. c şi art. 8 alin.2 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ şi a dispus
scoaterea de pe rol şi înaintarea cauzei completului specializat în soluţionarea litigiilor de contencios
administrativ. Prin sentinţa civilă nr. 512/02.09.2005 Tribunalul C. a admis acţiunea precizată şi a fost
obligată pârâta la plata sumei de 1.306.474.800 lei cu titlu de preţ, sumă ce se va reactualiza cu
coeficientul de devalorizare al monedei naţionale la data efectivă a plăţii, fiind respinsă cererea
reconvenţională, cu obligarea pârâtei la plata sumei de 76.378.000 lei cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinţei sus-menţionate a declarat recurs Primăria Municipiului C., iar Curtea de Apel
Bucureşti - Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal a pronunţat decizia civilă nr. 982/2006 prin
care a admis recursul recurentei, a casat sentinţa atacată şi trimis cauza spre competentă soluţionare la
Tribunalul C. - Secţia Comercială, reţinând natura comercială a cauzei care rezultă atât din petitul acţiunii,
întrucât contractul de prestări servicii a fost încheiat şi executat înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.
544/2004, cât şi din dispoziţiile legale invocate cu titlu de temei de drept, respectiv art. 1073, 1084 şi art.
43 Cod comercial.

1/3
Excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Primăriei Municipiului

Cu ocazia rejudecării cauzei în primă instanţă, tribunalul a reţinut că, în baza contractului de presări
servicii încheiat între părţi nr. 27121/12.09.2002, reclamanta a efectuat studiul de fezabilitate şi soluţia
tehnică cu tema " Reabilitarea şi modernizarea sistemului de termoficare al Municpiului C. în varianta cu
cogenerare energie electrică", preţul lucrării fiind de 1.306.474.800 lei. Pârâta a recunoscut că lucrarea a
fost efectuată şi recepţionată de aceasta şi, deşi avea obligaţia de a efectua plata, nu şi-a îndeplinit această
obligaţie.

Referitor la cererea reconvenţională s-a considerat că este neîntemeiată atâta timp cât contractul a fost
semnat de reprezentantul legal al pârâtei care a semnat şi recepţionarea lucrării. Chiar dacă nu există o
hotărâre a Consiliului Local al Municipiului C. de achiziţionare a lucrării publice, aşa cum a susţinut
pârâta, instanţa a arătat că din corespondenţa purtată atât cu reclamanta cât şi cu Ministerul Administraţiei
Publice rezultă că hotărârea a fost adoptată şi nu se poate imputa reclamantei motivul de nulitate invocat,
ci pârâtei, dar aceasta nu poate să-şi invoce propria culpă.

Faţă de aceste considerente, s-a apreciat că acţiunea este întemeiată în ceea ce priveşte obligarea pârâtei la
plata sumei de 1.306.474.800 lei, cu titlu de preţ şi că cererea reconvenţională nu este întemeiată.

Împotriva sentinţei civile nr. 2382/07.11.2006 pronunţată de Tribunalul C. a declarat apel în termen legal
pârâta. Aceasta a invocat în cadrul motivelor de apel excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Primăriei
Municipiului C., întrucât partea care a încheiat contractul de prestări servicii nr. 27121/12.09.2002 nu are
personalitate juridică de a încheia şi de a reprezenta interesele unităţii administrativ-teritoriale a
Municipiului C., conform art. 91 din legea nr. 215/2001 privind contenciosul administrativ. Cu privire la
fondul litigiului, apelanta a susţinut că nu datorează suma la care a fost obligată pentru că nu s-a realizat în
totalitate obiectivul stabilit prin contractul de prestări sericii, respectiv executarea şi finalizarea studiului
de fezabilitate şi al proiectului tehnic. Întrucât aprobarea studiului de fezabilitate nu s-a efectuat printr-o
hotărâre a Consiliului Local, nu s-a putut întocmi nici proiectul tehnic.

Analizând apelul cu prioritate prin prisma primului motiv de apel referitor la excepţia lipsei capacităţii
procesuale de folosinţă a pârâtei, motiv intitulat greşit de către apelant ca fiind excepţia lipsei calităţii
procesuale pasive a pârâtei, conform art. 298 şi art. 137 C.pr.civ., se constată că este fondat.

Astfel, potrivit art. 20 alin.1 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, "comunele, oraşele,
municipiile şi judeţele sunt unităţi administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală şi în care se
organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice locale".

Art. 21 din aceeaşi lege dispune la alin.1 că "unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de
drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu", acestea "sunt titulare ale drepturilor şi
obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi
privat în care acestea sunt parte, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile
legii".

Potrivit alin.2 al art. 21 din lege, "în justiţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz,
de primar sau de preşedintele consiliului judeţean".

De asemenea, art. 62 din legea nr. 215/2001 prevede că "primarul reprezintă unitatea administrativ-
teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum

2/3
 Excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Primăriei Municipiului

şi în justiţie".

Din analiza acestor dispoziţii legale rezultă că unitatea administrativ-teritorială, în speţă Municipiul C., are
personalitate juridică şi poate sta în nume propriu în judecată, fiind reprezentat de către Primarul
Municipiului C.

Primăria unităţii administrativ-teritoriale este, conform art. 77 din Legea nr. 215/2001, o structură
funcţională cu activitate permanentă constituită din primar, viceprimar, secretarul unităţii administrativ-
teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului, structură care duce la îndeplinire hotărârile consiliului
local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.

Se deduce că primăria nu are personalitate juridică pentru a avea calitate de parte în judecată, aşa cum
prevăd dispoziţiile art. 41 alin.1 C.pr.civ.: "orice persoană care are folosinţa drepturilor civile poate să fie
parte în judecată".

Din cele arătate, reiese că este întemeiată excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Primăriei
Municipiului C., deoarece aceasta nu are personalitate juridică, fiind numai o structură administrativă, deci
nu are capacitate de folosinţă a drepturilor civile pentru a fi parte în judecată.

În consecinţă, având în vedere că este întemeiat primul motiv de apel referitor la excepţia lipsei capacităţii
procesuale de folosinţă a pârâtei Primăria Municipiului C. şi că acest lucru face inutilă cercetarea excepţiei
invocată din oficiu privind inadmisibilitatea formulării acţiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile
prevăzute de art. 720 1 C.pr.civ. şi a celui de-al doilea motiv de apel care se referă la fondul pricinii,
urmează ca, în baza art. 296 C.pr.civ., să fie admis apelul.

În temeiul art. 298 şi art. 137 alin.1 C.pr.civ., va fi admisă excepţia lipsei capacităţii procesuale de
folosinţă a pârâtei şi, ca urmare, va fi respinsă acţiunea acesteia ca fiind formulată împotriva unei persoane
lipsită de capacitate procesuală de folosinţă.

LegeAZ.net

3/3

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)