1.2.

Evaluarea încărcărilor

1.2.1. Se determină:
- deschiderea bolții de năruire:
B ∅
a 1= +(h+ f 1 )∙ tan ⁡(45 °− )
2 2

unde: B=g+2 ∙ t+2 ∙ d p

- înălțimea bolții de năruire:
a1
h1 =
f rez

1.2.2. Trasarea bolții de năruire

Bolta de năruire va fi reprezentată de o ecuație de gradul doi: x 2= p ∙ y
Rezultă:
x 2 ∙ h1
y= 2
a1

Se dau valori lui x (din 2 în 2 metri) rezultând valoarile lui y și se trasează parabola de
năruire.
 Presiunea masivului muntos din parabola de năruire va fi asimilată cu o
presiune vertical uniform distribuită și constantă pe lungimea 2a1.
q 1=h1 ∙ γ

unde: γ – greutatea volumică de calcul a rocii (o gasiți în enunțul temei 1)

Greutatea bolții va fi considerate o sarcină uniform distribuită pe lungimea B.
dn
(
q 2=0,5 ∙ d 0 + ∙γ
cos φ n b )
Unde: γ b – greutatea volumică de calcul a betonului = 24kN/m3

1.3. Calculul bolții pleoștite

Elementele de calcul care se cunosc sunt: l, f, φ n, h și R. Se ia lă țimea de calcul

a bolții în lungul tunelului egală cu 1m.
Momentul M1 și împingerea orizontală H1 care acționează în centrul elastic al
bolții sunt date de relațiile:

M 1=
[ ∆2 p +( y c +h ) ∙ β p ] ∙ β 2−( ∆1 p + β p ) ∙ [ δ 22+( y c + h ) ∙ β 2 ]
[ δ 22+( y c+ h ) ∙ β 2 ] ∙ ( δ11 + β 1 )−β 1 ∙ β 2 ∙ ( y c +h )
( ∆ 1 p + β p ) ∙ β1 ∙ ( y c + h )−[ ∆2 p + ( y c +h ) ∙ β p ] ∙ [ δ 11 + β 1 ]
H 1=
[ δ 22+ ( y c +h ) ∙ β 2 ] ∙ ( δ 11 + β 1 )−β 1 ∙ β 2 ∙ ( y c +h )
 Poziția centrului elastic “c” de la axa bolții se va calcula cu relația:
f
c= ∙ ( β ' 0 + β ' ' 0 )
3

Unde:
3 sin φn d0 2 sin φ n
β ' 0=
1−cos φn
∙ 1−
φn ( ) ( )
β ' ' 0= ∙
R 4 ∙(1−cos φn )
Distanța de la centrul elastic la nașterea bolții “yc” se va calcula cu relația:
y c =f −c

Rotirea barei rigide, δ 11, datorită acțiunii momentului încovoietor M1 =1 kNm,

în secțiunea de la cheie, în centrul elastic, se calculează cu relația:
R ∙ φn
δ 11=
E∙I0

unde: E – modulul de deformație elastică a betonului din care se execută

căptușeala; E = 26,5 x 106 kN/m2.
I0 – momentul de inerție al secțiunii de la cheia bolții;
1∙ d 3o
I 0=
12

Deplasarea pe orizontală a barelor rigide, δ 22, datorită acțiunii forței axiale

H1=1 kN, în secțiunea de la cheie, în centrul elastic, se calculează cu relația:
 R 3 ∙ φn ∙ k 0
δ 22=
E ∙I0

Unde:
2
1 d
[ ( )]
k 0=k 1 ∙ 1+ ∙ 0
12 R
−k 2 ∙
c
R
−k 3

1 sin φ ° n ∙ cos φ ° n sin φ ° n 2∙ sin φ ° n

k 1= ∙ 1+
2 ( φn ) k 2=1−
φn
k 3=1−
φn
−1

Obs.:
φn ° ∙ 3,14
φ n= (radiani)
180

Rotirea barelor rigide ∆ 1 p , datorită încărcărilor exterioare aplicate pe sistemul

de bază, se calculează cu relația:
q ∙ R3 ∙(φ n)radiani ∙ k 4
∆1p=
4 ∙E ∙I0

unde:
1−sin φ ° n ∙ cos φ ° n
k 4=
(φn )radiani

Deplasarea barelor rigide ∆ 2 p , datorită încărcărilor exterioare aplicate pe

sistemul de bază, se calculează cu relația:
q ∙ R 4 ∙(φn )radiani ∙ k 5
∆2p=
12 ∙ E∙ I 0

unde:
3
c ( sin φ ° n )
(
k 5=3 ∙ k 4 ∙ 1− −2∙
R )
(φn )radiani

Unghiul de rotire, β 1, la nașterea bolții, dat de momentul M1 =1 kNm, se

calculează cu relația:
12
β 1=
k c ∙ ( 4 ∙ h +3 ∙ h2 ∙ b p ∙ μ 1+ b3p ∙n )
3
unde: kc – coeficient de compresiune elastică a pământului la suprafața laterală a
zidului drept:
k2
k c =k 1=
n
k2 – coeficient de compresiune elastică (pat) a pământului de la baza (talpa) zidului
drept (dat în datele de intrare Tema 1); în mod obișnuit n = 1,2.
μ1 – coeficient de frecare dintre fața laterală a zidului drept și rocă, a cărui valoare se

ia egală cu:
μ1 ≈ 0,6 ∙ μ

Valoarea coeficientului μ se găsește în datele de intrare Tema 1.

Unghiul de rotire, β 2, la nașterea bolții, dat de împingerea H1 =1 kN, se

calculează cu relația:
β 2=β 1 ∙ ( y c +hn )

unde:
1
h n=h− ∙ d n ∙cos φn
2

Unghiul de rotire, β p, dat de forțele exterioare și din greutate proprie față de

mijlocul bazei fundației:
β p=β 1 ∙ M c

unde: Mc - este momentul forțelor Q1, Q2 și Q3 în raport cu mijlocul bazei

fundației.
 - rezultanta greutății pământului din
bolta de năruire
B
Q 1=q1 ∙
2

- rezultanta greutății bolții din beton

l
Q 2=q2 ∙
2

- rezultanta greutății zidului drept

Qg≈ h ∙ d p∙ γ b

Întrucât greutatea zidului drept se aplică aproximativ la centrul lă țimii sale d p,

rezultă::

M c =Q g ∙ ( b2 − d2 )−Q ∙( B4 − b2 )−Q ∙( B2 − 4l − b2 )
p p
1
p
2
p

Pentru a calcula mai ușor valorile M1 și H1, se introduc următoarele relații:

A1= [ ∆2 p + ( y c +h ) ∙ β p ] ∙ β 2 B1=( ∆2 p + β p ∙ [ δ 22+ ( y c + h ) ∙ β 2 ] )

A2= ( ∆1 p + β p ) ∙ β 1 ∙ ( y c +h ) B2=[ ∆2 p + ( y c +h ) ∙ β p ] ( δ 11 + β 1 )

C 1=[ δ 22+ ( y c +h ) ∙ β 2 ] ∙( δ 11 + β1 ) D 1=β 1 ∙ β 2 ∙ ( y c +h )

Rezultă:
A 1−B 1 A 2−B2
M 1= H 1=
C1−D1 C1 −D 1