de fizicil

Eroarea poate Ji luatd sub

control sau inldluratd treptat dar
niciodatd in tntregime.
o @rnest Hutten)
|fflElrcru rororlrGTnrG ilrlnil
Efectul fotoelectric extern, descoperit de Hertz in anul 1890,
constii in emisia de electroni produsl de unele suprafefe metalice
cind se glsesc sub acliunea unui flux de radialii. Fenomenul apare amalgamati\ din quarz
pentu radiatiile luminoase la metalele alcaline, pentru celelalte metale
fiind necesare radialii de frecven{i mai ridicati, din domeniul radia-
lilor ultraviolete, al radiafiilor X, sau chiar al radialiilor y.
Se incarci negativ un electroscop pe caxe este plasati o lamd de
zinc proaspdt decapati gi amalgamatii cu mercur (fig.2.1). Se ilumi-
neazd lama cu o lamp[ cu halogen al cirei bec este din cuarf gi a alimentare
c6rei radiatie emisl este in domeniul ultraviolet; electroscopul se 24Y
descarci rapid. DacI in fala l6mpii cu cuar{ se interpune o laml de 100w l
sticld care absoarbe radiatiile ulfraviolete elecfioscopul nu se mai
o!
descarcI. C6nd lama este expusi radiafiilor ulhaviolete, electronii
sunt smulgi din metal. DacI electroscopul qi, implicit, lama sunt
inctrrcate inifial pozitiv, in unna iradierii, electroscopul rlmdne
inc6rcat pozitiv, iar foita electroscopului deviazl mai mult. DacI electroscopul gi lama sunt inilial neute, dupl
iradiere se incarcd pozitiv. Din aceste experimente s-a tras concluzia ci sub acliunea radialiilor ultraviolete placa
de /lrrrc emite particule incircate cu sarcina electricl negativd, numite ulterior electroni.
Emisia de electroni de cdtre o substanld sub acliunea radialiilor electromagnetice se nume$te efecl fotoelec-
ffic ertern.

2.1.1. leuile efoctului fotoelGGt]ic Gtrlom o

Studiul efectului fotoelectric extern poate fr realizat cu ajutorul dispozitivu-
lui experimental din fig. 2.2. intrtr tub de sticlI vidat prevSzut cu o fereastrd de
cuarf (pentru pitrunderea radia{iilor ultraviolete) se plaseaz[ doi electozi, catodul
l.
K gi anodul Pe suprafala catodului se aplicd substanla (metalul) fotoemisivd
(care emite electroni prin efect fotoelectric extern). intre catod gi anod se aplicd o
tensiune electric[, U, mlsuratl de voltrnetru. Aceasta poate fi reglati cu ajutorul
unui potentiometru. Curenhrl electric format de electronii emigi de substanta depus[
pe catod poartii numele de fotocurent, intensitatea acestuia fiind mlsuratii de un
galvanometu foarte sensibil, montat tn amonte de volfinetru.
Menfindnd constante frecvenla gi fluxul radiatiilor electromagnetice, inten-
sitatea curentului vaiazd cu tensiunea electric[ aplicati intre cei doi electrozi,
dupl cum arata caracteristica tensiune-curent din fig. 2.3.
Din analiza acestei caracteristici deducem:

Aceasta anti cd o parte din cei mnrapizi electoni reu$esc sd ajungd la celdlalt
electo4 fir[nici o tensiune de accelerare a lor, deterrninand curentul 10.

potential superior catodului K, intensitatea curentului cregte odatl cu tensiune4

deoarece carnpul electic dinte electozi, din ce in ce mai intens, anfreneazd spre
anod un numlr din ce in ce mai mare de electoni. Cend t,ori electonii emiqi in
U
rmitatea de tinrp sunt captali de anod se ob,Lne curenhrl de saturafe {. 2.3

2l
 cimpul electric fr6neazi deplasarea
intensitatea curentului scade odatii cu cregterea tensiunii,
deoarece
electric devine zerclao anumitii tensiune electricd
electronilor spre celrlalt electrod. Intensitatea curentului
U,, numita tensiune de stopare. Valoarea lui
(J, reprezintd o mdsurd a energiei cinetice maxime a elec'
tronilor deoarece intre energia cinetica maximi 9i tensiunea
de stopare existi relalia' ,^ ,,
E"* = -eU" \z'r )
dedus6 pe baza teoremei variafiei energiei cinetice'
astptaintensi- d
Pentru a studia influenlatJfuxului radialiilor electromagnetice
tiifii curentului electric se folosegte acelagi dispozitiv experimental din frg' 2'2' Se i
de flux constant gi egal cu
oiooit" pe catod un fascicul de radialii electromap.etice
o,, ap; se constuieqte caracteristica curent-tensiune (curba I din fig.2.4)' Se re-

p# cu acelaqi catod, pentru fluxurile @z=2or $i @r=3O' ale

"*p.ri*"ntul
radiatiilor electromagnetice de aceeagi frecventi se obtin curbele II 9i
9i III pentru r
caracteristica curent-tensiune (fig. 2.4). Se obfine efJtfel familie
o de caracteristici
electromagnetice de aceeasi
I
curent-tensiune pentru fltutrri diferite ale radialiilor
de caracterisfici, rezulttr c6 tensiunea de sto-
frearcnfd.Din analiza acestei familii
aceeagi, iar intensitatea curentului de saturafie s-a dublat,
respectiv s-a I
p*"
"r*
triplat, dac[ fluxul radiafiilor a crescut de doui ori, respectiv de
trei ori' II
^Sepoate,deci,enuntaprimalegeaefectuluifotoelectricextern:
J
Intensitatea curentului fotoelectric de saturafie este direct
proporfional[ I
cu fluxul radiafiitor electromagnetice incidente, cflnd frecven{a este constantl' I
Dac6semodificdfrecvenlaradiatiilorincidentegisem[soar[,pentrufiecare i
frecvenp, tensiunea de stopare U", se g[segte cd energia cineticd
maximd E"*' I
incident, creSte liniar at lrearcnya
calculati ca e.l), pentru orice vaioare a flurului
(frg.2.5).Repet6ndexperimentulpentrucatozidinmaterialediferiteseobfineo
familie de drepte paralele, calnfrg.2'6'
Rezultii legea a II-a a efectului fotoelectric:
Energia.cineticiafotoelectroniloremigicreqteliniarcufrecvenfa
radiafiilor electromagnetice 9i nu depinde de fluxul acestotu'
produce
Lafizand graficele din fig. 2.6. se observtr ctr efectul fotoelectric se
mai mare sau cel pulin egal[ cu o
numai dac[ frecvenla radialiei incidente este
anumitii valoare, notatil uo.
Frecvenla miniml ,,0 *" valori diferite pentru substan}e diferite. In conse-
cinP, legea a teia se enunP:
Efectul fotoelectric extern se poate produce numai daci frecvenfa radia-
(ieiincidenteestemaimaresaucelpu{inegal[cuovaloareminim[,specificl
fiecirei substan{e.
y'e cvenlq de prag sau pragul rosu al
Frecven{a miniml la care se produce efectul fotoelectric se numegte
efectului fotoelectric.
Mlsur6ndu-se intervalul de timp care se scurge intre momentul
ilumin[rii gi momentul apari]iei curentului
timp este mai mic de 10-e s)' Rezulti legea a fV-a:
fotoelectric se glsegte ci acesta este neglijabil (intervalul de
Efectul fotoelectric extern se produce practic instantaneu'

2L2.lnorcra Hi Planch hoteza lui tinstGin '

privind radia]ia termica
Spre sfhrgitul secolului XIXau fost puse in evidenJi gi s-au enunfat legi empirice
de echilibru, efectul fotoelectric extem etc'
caz.ul radialiei integrale, care cuprinde toate
Emisia gi absorbfia radia{iei termice de c[tre corpuri, at6t in
spectrale, pe domenii mici de lungimi de und6'
lungimile de undi emi.e sau aLsorbite, cat qi in cazul *aiuti"i
depinde at6t de natura cdt gi de temperatura Numli in cazul *diuliei de echilibru' care este radialia
"orp"i"i.
22
,, K, corpului negru, aceasta este independentii de natura corpului care o emite. Prin corp negru se inlelege acel corp
Erea ideal capabil sI absoarbl toate lungimile de und[ incidente.
ticI Legititile stabilite de Rayleigh-Jean 9i Wien nu satisfbceau, fiecare in parte, dec6t un domeniu limitat al
clec-
lungimilor de und6 ale radiafiilor emise de corpul negru. Stabilirea unei relatii care sE exprime corect 9i in tota-
litate procesul de emisie al radialiilor terrnice qi s[ redea exact alura curbei obfinute experimental, se datoregte
lui Planck,cel care, in anul 1900, stabilegte o relafie general[ in bazacfueialegile lui Wien gi a lui Rayleigh-Jean
2.r)
devin cazuri particulare.
in noua sa iptez;., care este in contadicfie radicaltr cu tot sistemul de concepf;i al fizicii clasice, Planck a
cnsi- plecat de la ideea cA radiatla terrnicl este produsl de niqte entit5li atomice oscilante, a c6ror energie nu vmiaz6 in
l. Se mod continuu, ci discontinuu" prin multipli ai unei cantitiifi indivizibile t, caxe a fost denumiti cuanttr de energie.
al cu
Un oscilator atomic nu poate avea orice energie, ci doar un multiplu inheg de cuante. Energia cuantei este
e re- proporfionald cu frecvenfa de oscilalie, av6nd exp19q!q_

ntu
ale
t": r,"l (2.2)
Q.2)
unde h este o constantii, numitii azi constanta lui Planck, avdnd valoarea
btici
h=6,625.10-" J.s.
reaSi
sto-
Teoria cuantelor nu s-a limitat numai la explicarea naturii radiafiei corpului
negru, ci a p6tuns apoi in optic6, pundnd in evidenp aspecte noi privind propa-
/ s-a

r
garea undelor electromagnetice. Astfel, in anul 1905, Einstein a aritat cE existii un
mare num6r de fapte experimentale gi rafionamente teoretice, care duc in mod ine-

nall
vitabil la ideea cI insdsi radialia luminoasd este discontinud. De asemenea o serie El].
de experienfe au ardtat c5, in anumite cazluri, propagarea prin unde tebuie inlo-
mt[. cuiti cu propagarea prin particule, ceea ce a impus concepfia c[ radiafiile sunt
f,are formate din corpusculi separafi, nrtmilr fotoni, care nu au mas[ de repaus, dar au
rq, proprietifi ondulatorii. Max Planck (1858-1947\
enlq Emisia luminii se face analog cu emisia radiatiilor termice sub forml de mici Fizician german, Premiul
oeo ,,cuante de lumind", numite fotoni, care posedl o energie Nobel pertru flzicd 1918.
Einstein a salutat in el ,,un om
e= hv (2.3) clruia i-a fost dat si fuizesf.ezr-
gi un impuls lumea cu o mare idee creatoare
enfa
I t"l Q.4)
gi a clrei descoperire a devenit
baza inhegii cercet?iri in fizicd
lP= " I
in secolul )O(".
rfuce
De Broglie (1892-1987) pune caplt antagonismului, stabilind teoretic, in1923,
cuo foton
compatibilitatea celor doud modele.
Legile efectului fotoelectric extern nu au putut fi explicate cu ajutorul teo-
nse- riei ondulatorii. De abia in anul 1905 A. Einstein a interpretat efectul fotoelectric
forrrulind urrnitoarele ipoteze : 6 metal
dia-
ificI cantitiifi discrete de energie, numite cuante. Aceste schimburi sunt, deci,
discontinue.
val Lumina este constituitii din corpusculi luminogi numifi fotoni, care trans-
porti fiecare o cuantii de energie qi se propagi cu viteza luminii.
hrlui Pentru ca un electron sI fie smuls din metal este necesax ca energia foto-
,-a: nului sI fie mai mare dec6t energia de extaclie aelectronului din cristalul
metalic. -
DacE energia fotonului nu este suficientii, fotonul se reflectii qi electonul nu
se elibereaz[ (frg.2.7.) DacI energia fotonului este suficientii, intreaga sa
energie este cedatii electronului ce pir[seqte metalul (fig. 2.8).

o
mlca 2.1.8 lnteruetalGa Gfectului lotoelectliG GrIGm. tcualia lui Iinstein
loate Efectul fotoelectric extern se interpreteaze prin teoria corpusculard a luminii, labaza cdreia se afld conceptul
m&, de foton.
liatia Mirimile caracteristice fotonului sunt prezentate in tabelul de lapagna 24.

23
 Mlrimea caracteristici Expresia matematictr Justilicare
energia e= htJ cuanta de energie Planck UD
masa de repaus mo:0 fotonul nu are sistem de referin!5 propriu fcr
masa de miqcare
*=7
hv E: mc2 (teoria relativitiilii) ElI

viteza v=c viteza de propagare a luminii in vid tn

impulsul
P=
hvh hv =;ho
p = mc =2."
dn
di
sarcina electricl
"=T
4=0 lumina nu este deviati in cdmp eleckic m

unde c estevitezaluminii(c=3.108ms-t;, lu -constantauniversaldaluiPlanck (h=6,626-10-sJs), u -

frecvenfa radiatiei luminoase monocromatice clreia i se asociaz6 fotonii de energie e = hv, im 1, - lungimea de
undl a radialiei in vid.
Puterea unui fascicul luminos monocromatic depinde de frecvenla gi de numirul N de fotoni transportafi
in unitatea de timp:
p = Nhv Q.s)
Observa(ie: Noliunea de foton nu se limiteaz[ la undele luminoase, ci se extinde pentru orice undl electro-
magneticd de frecven!5 u. Acesteia i se asociazl fotoni de energie e hv. :
Einstein aplic[ procesului de absorblie a fotonului incident de c[te electronul
din interiorul substanlei fotosensibile legea conserv[rii energiei. Bilanful energetic
al efectului fotoelectric extern se scrie astfel:
t =Loo +4r** Q.6)
unde s- energia fotonului absorbit de eledtron, Lot lucrul mecanic necesar
-
extragerii electronului din substanfi, caracteristic fiecdrei substan{e in parte, iar

W 7
L
Albert Einstein (1879-1955)
Premiul Nobel in anul 1921.
E",'** - energia cinetic[ a fotoelectronului extas.
inlocuind expresiile acestor merimi in (2.6), se obfine ecuafia @instein)
efectului fotoelectric extem :

hn= L.*.+ Q.7)

Pirintele relativitiifi restranse
gaerahntr, a explicat efectul fo
toelectric. Este considerat cel mai
mare fizician al secolului )O(
Ret'nEi o fi'azd a lui Einstein:
ce este esenfial 9i
lafundamental, lasi
r€stul, toatl acf,as6
de lucruri disparate care
iazI" de obicei, qpiritul qi
de la esenje'.
9i
in baza c[reia se explicl legile experimentale ale efectului.
Cregterea fluxului radiafiilor monocromatice incidente (adic6 energia radialiei
incidente pe catod in unitatea de timp) are loc atunci cind sreste numirul fotonilor
incidenli de egal[ energie. Mirirea numlrului de fotoni conduce la creqterea num6-
mil- rului de electroni emigi qi, implicit, la creqterea valorii de saturafie a intensitiifii
curentului electric, a$a cum aratil legea int6i.
Din ecuafia (2.7) ob{inem:

Q.7',)
+=hv-Loo
Ecua{ia (2.7') arati, ca gi legea a doua, c[ energia cineticl a electronilor emigi de o substan!5 variaz[ liniar
cu frecvenla radiaf,ilor incidente.
Analiz6nd ecualia (2.7') se observd cd pe m[sur6 ce scade frecvenla radialiilor incidente scade gi energia
fotonilor incidenfi, micqor6ndu-se in acelagi timp gi energia cineticd a fotoelectronilor emigi. Pentru o anumitii
frecventi uo numiti frecvenli de prag, energia fotoelectronului este nuld. Pentru aceastii frecvenp, ecuafia
(2.7') devine:
L"* = hvo (2.8)
Energia absorbitii in acest caz de electron serveqte doar pentru efectuarea lucmlui mecanic de extraclie.
Penhu frecvenle u < uo efectul fotoelectric nu mai este posibil, a$a cum arata legea a Eeia.
Interacfiunea dintre un foton gi un electron producAndu-se intr-un inten-al de timp neglijabil, efectul
fotoelectric se produce aproape instantaneu, a{a cum aratLlegea a patr&

24
 lnllcafl le clGGtulul l0toGlocElc 0n0m
Celula fotoelectricl este alcetuitii dint-un tub de sticld vidat sau confindnd
un gaz inert la presiune redus6, care are in interior doi elechozi: catodul (K)
forrrat dintr-un strat subtire de metal (Cs, Na, K) depus pe o porfiune din peretele
tubului gi anodul (l) format dint-o repq inel, fir sau bobili metalici (fig. 2.9).
Sub acfiunea radialiilor electromapetice (vizibile) fotocatodul emite elec-
toni care sunt dirijafi spre anod datoriti cimpului electric produs de tensiunea
dintre I
K gi gi sunt captafi de cdtre acesta, stabilindu-se un curent electric, in-
dicat de galvanometru, G. Deci celula fotoelectrici transform6 un simnal lumi-
nos intr-un sernnal electric.
Celula fotoelectricl reprezintil elementul de comandd in funcgionarea releu-
t- lui fotoelectric folosit la numtrrarea unor obiecte tn migcare sau la interuperea/
de
conectarea automatii a unui circuit (frg. 2.10).
Fotomultiplicatorul este alcdtuit dint-un
trti tub de sticld vidat in care se afld un catod K, un
anod A gi un numEr oarecare de electrozi auxili-
,5) ari numifi dinode (fig.2.11). O dinodn este un
ro- electod care, bombardat cu un numir de elec-
toni, emite un numir mai mare de electoni
nul secundari. Cu ajutorul unui divizor de tensiune
tic format din rezistorii 4, R ,& 9i & fiecare di-
nod6, incepdnd cu cea de l6ngd catod, se afli la
5) un potenfial superior celei precedente.
Sub acfirmea luminii, fotocatodul emite elec-
HT
toni care sunt accelerafi spre dinoda Q pe care o
iar
bombardeazi. Aceasta emite un numir mai mare
de electoni care sunt accelerafi spre dinoda Dr. La rdndul ei, dinoda D, emite un num5r mai mare de electoni,
in)
astfel inc6t in final, la anod va ajunge un num6r de electroni amplificat. Prin rezistonrl & din circuitul anodului se
stabilegte un curent electic de 106 - 107 ori mai mare decit in cazul unei celule fotoelectrice.

,7)
Fotomultiplicatorul int[ in alcltuirea sistemelor de numirat fotonii emigi de sursele luminoase de inten-
sitate slab6. Fascicolul fotomultiplicat este focalizat pe un ecran fosforescent pe care produce un spot luminos de
scurti duratii inregistrat de o camer[ video.
iei Aceasta transmite semnalul unui monitor. Fiecdrui impact al unui foton ii corespunde un spot pe ecranul
lor televizorului (frg. 2. l2).
E-
[ii fotomultiplicator

t,)

iar
t: opticl
cameri video

electronicd
Ia
it6
Fig.2.l2
Ia

8)
ie. I
I
Exercilii aplicative
I l. Un laser He-Ne de putere 2 mW emite lumin[ monocromaticd cu lungimea de undi ], = 630 nm.
I a) Care este valoarea energiei unui foton din fasicul?
I b) Ce numdr de fotoni tansporti fascicolul intr-o secund6?

25
 Cdnd energia fotonului este mult mai micl dec6t energia de repaus a electronului, viteza electronului este
mult mai mici dec6t viteza luminii gi putem aplica formula clasic6. Dacd energia fotonului este compara-
bil6 cu energia de repaus a electronului, trebuie sd aplicim formula relativist5.
Energia de repaus a electronului este: Eo = rnoc2 = 8,199. l0-ra J = 0,51 MeV.
Energia fotonului tn cele dou^d cazuri este:
e, = hD, = =1, 28. l6-rs J = 8 MeV; E, = lilt, = =1, 99. I 0-r3 I = 1,24 Mey. ll
# #
Deci cazul (l) febuie tratat clasic, iar caz;ul (2) relativist:

'r=
L*$,'r= m/s;e, -L+Eo[+ ,J

Neglijdnd Z in raport cu e2(L=0,75.10-18 8 J =4,7 eV << er) reanlti

B= = 0,95, deci v, = cF = 2,85.108 m/s.

Eo+e,
ll"

1. Indicafi caracteristicile fotonului asociat unei ra-
dialii electomagnetice monocromatice.
Indicafi care dintre afirmaflile de mai jos sunt
adevdrate gi corecta,ti-le pe cele false:
a) Fotonul are aceeagi masd de repaus
electronul.
b) in vid, fotonii se deplaseaz[ cu aceeagi vittezi-,
indiferent caxe ax fi lungimea de undi asociati.
c) intr-un fascicul paralel de lumina alb[, toli
fotonii au aceeagi energie.
d) Schimburile de energie dintre radialie qi sub-
stanfi sunt continue.
e) Cu cdt un fascicol de lumind monocromaticl
este mai intens, cu at6t energia transportati de
un foton al fascicolului este mai mare.
3. Cuanta de energie transportati de un foton de
hmine violetii este mai mare sau mai micd dec6t
cea fansportatii de un foton de lumina rogie?
Justificaf i rlspunsul.
4. Se doregte realizarea unei celule fotoelectrice
sensibil[ la lumina din domeniul vizibil. Alegefi
printre metalele din tabel pe acela care poate fi
utilizat pentru aceastii celul6.
Metalul tantal tungsten aluminiu
Lucrul de 4,2 4,5 4,2
exctraclie
I (eV)
5. Energia leglturii covalente a unei molecule de
clor este de 4,19.10-te J. Molecula poate fi des-
compusd in doi atomi sub acliunea unui foton:
Cl, -> Cl+Cl
a) Calculafi valoarea maximi a lungimii de undi
a fotonului capabil sIrupI aceastl legiturI.
b) Ce sursl de radialii se utilizeaz6 in chimie pen-
tru obfinerea acestui reztitzP
6. O surs6 luminoasl cu puterea de I W emite lumi-
ni galbenl cu lungimea de und6 de 580 nm.
a) Care este numirul de fotoni emigi in fiecare
ca gi
secundi?
b) La ce distan{5 de ochi sursa este incl vizibill,
qtiind cI pragul de sensibilitate al ochiului cores-
punde unei iluminlri energetice de 10-7 Wlm22
c) Pupila are o suprafap de 30 mm2. Calculagi
numlrul de fotoni care pEtrund ln ochi ln fiecare
secundS.
7. Pentu a declanga o excitare vin:,arld, este necesar
ca 100 fotoni cel pufin s[ atingd o suprafap de re-
tind de circa 0,15.10-e m2 timp de 0,1 s. Aceasttr
suprafa!5 are 20 de bastonaqe.
a) Care este puterea absorbitii de unbastonaq car€ t€-
cepteazi lumina cu hmgimea de rmdi l, = 550 nm?
b) Care tebuie si fie puterea mininri a unei surse
luminoase care emite pe aceastii lungime de und6
Si radiaz[ uniform in intreg spaliul pentru a fi
vizibilS de la l0 km?
8. Un film fotografic este sensibil la lumina a cfuei
lungime de undi este cryrinsl inte 600 nm gi
bariu litiu 1200 nm.
2,5 2,3 a) Calculafi energia luminoasl transferatii fil-
mului prin absorbSa fotonilor unei radiafii cu
l, = 900 nm, a carei pfere este P = 0,1mW in
timpul unei expueri de 2 s.
b) Randamennrl cuatrtic
uumEr de rwgii chimice elementare
' numtodefotoni absorbifi
fiind de 0,47., eruhl4i €rrgia luminoasi transfor-
matii in ene{gie ctimi<5 in tiryul expunerii.

28
 Pragul fotoelectric pentru un metal necunoscut a) viteza maximl egala cu 0,lc;
este 2,0 =275nn. Calculafi lucrul de extracfie b) viteza rnaximl egal[ cu 0,98c.
pentru un electron din acest metal gi viteza 12. inte plicile unui condensator plan cu amrtrturi
maximl a electronilor extragi de c6tre radiafia discuri circulare derazA Rafl[un mic gdunte
se
cu lungimea de undl 1, = 180 nm. circular metalic, situat in
planul median (la
10. Energia de legiturl a unui electron in atomul de jumdtatea distantei dinte pllci) la cap6tul unui
plumb este 9.104 eV. La iradierea plumbului cu diametu.
o anumitii radiafe electomapeticd sunt emigi Ce valori trebuie si aibi lungimea de undi ?', a
electroni care descriu o taiectorie circular[ cu unei radiatii incidente pentru ca electronul emis
raza R =0,25 m in cdmpul magnetic de induclie de grluntele metalic sd poati iegi dintre pl6cile
condensatorului?
B =lO2 T. Se cer:
Se cunosc: intensitatea cdmpului electric E, dis-
a) impulsul gi energia electronilor emigi;
b) energia fotonilor absorbili; tanta dintre pldci d.
c) se poate neglija efectul de recul al ionilor de Se consider6 cd fotonul incident vine paralel cu
plumb? pl6cile. Se vor aplica considerafii energetice mig-
11. Se iradiazd cu fotoni o finti de wolfram cdrii sarcinilor electrice in cdmp electric uniform
( L = 4,5 eV ). Se cere lungimea de undi a radiaf,ei (LE" = qEd).
elecfromagnetice pentu caxe electuonii exha$i au:

RCare
W[mcruGornprol
ibil4 Teoria elecfromagnetic[ clasic6, in cadrul c[reia radiafiile repreznntat un continuu datoritii caractedui de
ores- und[, admitea un proces de difuzie simplE a radiatiilor de cite electoni, adic[ frrI schimbarea lungimii de undi a
nt? acestora, in sensul ci unda incidentii action6nd asupra electonilor din substanp ii obliga si oscileze cu o frecvenfi
rulali egal6 cu cea a undei incidente, deci sI emitii, la rdndul lor, o radiafie electuomagneticE de aceea.qi frecvenJa.
RCATE Cercetiirile experimentale intreprinse in aceastii direclie de
Compton i-au pennis sd pun[ in eviden]i in 1923 cd radia{iile X,
Specfrometru
Desar diflrzate de electonii slab legafl, cum sunt cei ai grafitului gi parafi- R6ntgen
nei, sunt formate at6t din radialii ce nu gi-au modificat lungimea de
i.'- und[ cdt 9i din radiafii ce-gi miresc lungimea de und6, respectiv igi lh+Alt

r" micgoreazi frecvenfa. Schema experimentelor efectuate de Compton

este redatii in frg. 2.15.
-
1"."-
h? Vaxia|a lungimii de unda Al" care apErea in cadnrl acestui pro- ;V- :()'")
ces de difuzie compus, numit efect Compton, pebaza rezultatelor Bloc de
surse
experimentale, era dath de o relafie de forma: grafrt
undi .......'
.afr Zfl, = f rio'3 (2.e)

cErei unde 0 reprez;nti unghiul fbcut de radialia difuzatf gi direcfia

m$i radiafiei incidente, iar K
o constantil de proporlionalitate, care pe
baza mlsur[torilor experimentale are valoarea 0,243.10-1t m.
i hl- Ca qi efectul fotoelectric gi acest nou efect produs de radialiile X c6nd sh[bat pl[cute din anumite materiale
ii cu gi-a glsit interpretarea corecti[ in conceptia c[ radia]iile X ca gi radiafiile luminoase au caracter corpuscular, fiind
Min formate din fotoni de o energie determinatS.
Explicarea acestui efect a fost dati de clte Compton pebaza interactiunii dinte un foton gi un electron al
substan{ei imprSgtietoare. DacE notim cu uo frecven}a fotonului incident gi cu u frecvenfa fotonului impr[gtiat
sub unghiul 0, pebaza legii conservirii energiei scriem:
hoo = hp1- g"*, (2.10)
sfor-
unde: fruo - energia fotonului incident; ftu - energia fotonului imprSgtiat; E" - energia cinetictr a elechonului
presupus inifial in repaus; Z- lucrul mecanic de iegire a electronului din materialul irnprdqtietor.

29