IMPACTUL CRIZEI GLOBALE ASUPRA ECONOMIEI

SECTORULUI PUBLIC. PROBLEMA INEGALITĂȚILOR UMANE

În prezent, economiile țărilor se confruntă cu dificultăți de cele mai multe ori mai puțin
anticipate, ca urmare a schimbărilor și efectelor acestora din mediul natural, tehnologic, cultural,
social, informațional și, mai ales, economic. De aceea, sectorul public se afla într-o situație
dificilă în raport cu așteptările populației din partea instituțiilor și factorilor responsabili. Uneori,
este necesară redefinirea strategică atât la nivel microeconomic, context in care se ridică
problema înnoirii pieței și identificarea de noi oportunități oferite de piață, dar și la nivel
macroeconomic, dar perspectiva îmbunătățirii managementului public.

Efectele crizei financiare internaționale s-au extins și asupra economiei Romaniei. Totuși,
din punct de vedere al impactului direct, sistemul bancar a fost puțin afectat întrucat nu a fost
expus la active toxice, precum și datorita măsurilor prudențiale și administrative adoptate de-a
lungul timpului de către Banca Națională a Romaniei. Indirect însă, criza financiară
internațională și mai ales consecința ei evidentă – recesiunea din țările dezvoltate – se extinde
asupra economiei românești pe mai multe canale: comercial, financiar, cursului de schimb,
încrederii și în cele din urmă pe canalul efectelor de avuție și bilanț.

Din cauza crizei economice globale, guvernul poate contribui la ameliorarea

percepției investitorilor străini prin măsuri precum îmbunătățirea capacității de absorbție a
fondurilor europene și înlocuirea astfel, într-o anumita măsură, a finanțării externe private cu
finanțare externă publică sau prin crearea de noi locuri de munca în domenii insuficient
valorificate (infrastructură, turism, agroalimentar), care sa preia, treptat, rolul de motor al
creșterii economice. În general, încheierea unor acorduri de finanțare cu organisme
internaționale, începand cu Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții, care să
compenseze diminuarea sensibilă a intrărilor de capital privat este binevenită.

Integrarea economică exprimă construirea unui spațiu economic unic capabil să genereze
o funcționare omogenă și unitară în baza creșterii interdependențelor economice dintre țări cu
scopul de a promova schimburile economice. Această integrare economica se realizează atât la
nivel regional căt și la nivel global. Integrarea la nivel global este amplificata de cooperarea
multilaterală și favorizată de tendința de reducere a nivelului taxelor vamale, integrarea la nivel
regional bazându-se pe formarea grupărilor regionale interesate și pe admiterea deciziilor politice
la nivelul spațiului geografic determinat.

La nivel global, se înregistrează inegalitatea veniturilor, salariul fiind principalul venit al

oamenilor. La baza diferențelor veniturilor se află atât factori obiectivi (calificare, eficiența
muncii angajatului, locul de munca, instituția, nivelul instruirii și educației reflectate în diplome
și atestate) cât și factori subiectivi. Din păcate aceștia din urmă intervin din ce în ce mai des în
procesul detrminării salariului, în special atunci când rezultatele muncii colective nu pot fi
cuantificate proportional cu munca individuală, iar aprecierea managerilor cu privire la
contribuția personală a fiecărui salariat nu corespunde cu realitatea.

Zece dintre factorii ce determină inegalitatea veniturilor sunt:

- Diferențele de abilitate

- Productivitatea marginală

- Structura pieței

- Raportul dintre cererea si oferta de muncă

- Distribuția avuției

- Înclinația față de risc

- Norocul, șansa și relațiile

- Sistemul fiscal și raportul cu nivelul veniturilor

- Educația și instruirea

- Discriminarea pe piața muncii

Din păcate există și multe situații de inegalitate totală a distribuției veniturilor, adica 1%
din populație înregistrează 100% din venituri, iar restul, 99%, niciun venit. Aceste situații
sunt cele mai triste, pentru ca unii oamenii au totul iar alții nu au nimic și sunt
dezavantajați și de cele mai multe ori sunt priviți cu dispreț de către cei ce „conduc
lumea”, cei bogați ce profită de acestă situație și îi exploatează pe cei fară venituri, pentru
a le fi lor bine și batandu-și joc de sărmanii care nu au posibilitatea de a trăi decent, trăind
de pe o zi pe alta și stand tot timpul cu grija zilei de mâine, că nu vor avea ce manca ei și
familiile lor, în timp ce oamenii norocoși și bogați mănâncă tot timpul ceea ce vor și
aruncă la gunoi cantități impresionante de mâncare ce încă poate fi consumată, din
simplul fapt ca nu mănancă de ori din aceeasi mancare, sau că nu le mai place, fară să se
gandeasca vreo secundă ca există foarte multe persoane ce s-ar bucura enorm de mult
daca ar primi acele bucate.

În concluzie distribuția inegală a veniturilor, creează starea de sărăcie, acesta fiind

un fenomen social ce afectează foarte multe persoane. Acest fenomen ar trebui să se afle
în atenția politicienilor prin diverse programe, prin care persoanele fara venituri sau cu
venituri reduse să beneficieze de anumite bunuri si servicii la prețuri reduse sau chiar
gratuit.