r BULE T INUL l

ONUMENTElOR ISIDRICJE
anul n r . 1.1 9 7 0
L XXXI X
J

http://patrimoniu.gov.ro
 CONTRIBUŢI I
LA STUDIUL ORIGINI I Ş I EVOLUŢIEI
PLA NU LU I TRICONC ÎN MOLDOVA
Prof. u n i v . a r h . H ORIA TEODORU

Am avut ocaz i a să cercetăm m a i d e m u lt u n e l e d i n ce le m a i În sch e m a ce p rezentăm (fi g . 3) se poate u rm ăr i ro l u l con­

vech i m on u m ente m ed ievale d i n M o l d ova : b i se r i c i le m ăn ăst i r i lor struct i v şi m o n u m enta l-d ecorat i v al acestor fi r i d e care flanchează
Vatra Mo l d oviţei ş i Gura H u m oru l u i (pe cînd n u erau atît d e a bs i d e l e l atera l e . Stî l p i i S m i cşorează p r i n gros i mea lor G raza
�u i n ate c a Î n zi l e l e noastre), ru i n a b i se r i c i i Sfîntu l N icu l ae d i n bolţi i c i l i nd r ice ce se reaze m ă pe arcad a s u per ioară a res pect i­
o i an a , Înt î m p l ător d escope rită parţ i a l , prec u m ş i b i serica
ve lor fi r i d e . R aza r astfe l obţ i n ut ă este mai m i că d ecît raza R
Sfînta Tre i m e d in S i ret, la care am cond u s l u crări le d e con so l i d are .
a bo lţi i care s-ar reze m a d i rect pe pereţ i i l ate ra l i a i m o n u m en­
Vom ex p u ne d atele cu l ese atu nc i ş i , refe r i nd u-ne l a apropierea
tu l u i . Da r, aceşt i stî l p i m icşorează s paţi u l i nterior a l n aosu l u i
care se poate face Între fu n d at i i le b i ser ic i i d i n S i ret si r u i n a
' ş i d e acee a În arh i tect u ra m o l d ovenească au fost consecvent
b i se r i c i i G u ra H u moru l u i , vo � exam i n a p ro b l e m a t i p u l u i d e
.., I an tr i conc Î n care abs i d e l e l aterale sînt flancate, l a i nterior, s u p ri m aţ i ş i În locu i ţ i cu console C u neori foarte proe m i ne nte .
I d eea fo los i r i i acestor stî l p i se pare că a pers i stat totuş i , d eoarece
d e c îte d ou ă f i r i d e d reptu ngh i u l are .
ved em că apar m a i tîrz i u , În t i m pu l l u i Ştefan ce l M are, foarte
Cu pri l ej u l l ucrări lor d e s u bz i d i re l a b i serica Sfînta Tre i me
m u lt red u ş i ca g ros i m e , ca reazem a l conso l e l o r , l a g r u pu l b ise­
d i n S i ret - care amen i nţa s ă se prăbuşe ască d i n cauza grave lor
r i c i lor fără abside late r a l e , cu m sînt ce le d i n R ăzboien i , Borzest i
crăpăt u r i care o brăzd au - s-a d escoper i t că fu n d aţ i i le n aosu l u i '
ş i P i atra (În aceasta d i n u rm ă a bs i d e le l atera l e sînt c u p r i n se În
p rezentau caracter istic i l e u n u i p l an tri conc d e t i p u l ce l u i În care
g ros i m ea z id u l u i ) . Credem că acesta este un m ot i v În p l us
pbs i d e le l aterale s înt flan cate s pre est şi s pre vest de cîte o f i r i d ă
care atestă că stî l p i i d i n fu n d aţ i a b i ser i c i i S fînta Tre i m e n u
d rept u ng h i u l ară (fig. 1 ) . Ce l e patru i eş i t u r i aflate În z i d ă r i a fu n d a­
.erau n i şte Întări t u r i n e l og i ce a l e fu n d aţ i e i , c i teme l i a u nor
ţ i e i , s i metric aşezate faţă d e abs i d e l e l atera l e, au con fi r m at
stî l p i i nteri ori a căror rem i n i scenţă s-a m a n i festat -s' i În evo.l u-
i potet i c a ase m ăn are pe care G heorgh e B a l ş a pres u p u s-o Încă d e
ţ i a u l terioară a arh i tect u r i i m o l d ovenest i .
acu m patru d ecen i i , d i ntre b i serica S fînta Tre i m e s i b iserici le '
d e ace l aş i t i p d i n Ser b i a] s au d i n Ţ ara Rom ân e ască (Co� i a , Brădet, În aceeaş i sch e m ă se ved e ş i ro l u l pe care perechea d e f i r i d e
Dea l u) şi Tran s i lvan i a ( Pr i s lop). În această e n u m e rare nu am astfe l for m ate Î I joacă În m o d consecvent Î n p l ast ica m o n u m en­
putut c u p r i n d e şi r u i n a b i seric i i Vod i ţ a 2 pentru că aceasta pare ta lă a ed i fi c i u l u i : e le m ot i vează În e l evaţ ie u n d u b l u acope r i ş
a ş i A. care Îm bogăţeşte atît de fer i c i t faţad e le u nora d i n c e l e
a fi m a i t îrzi e , Întrucît abs i d e l e l atera l e nu se d ezvo ltă d i rect
d i n p l an u l pe rete l u i n aos u l u i , ci d u pă o p r i m ă retragere a acestu i m a i fru m oase m o n u m e nte d e pe valea Morave i ş i d i n Ţara Ro­
p lan , c a l a b i serica e p i scopa l ă d i n C u rtea d e Argeş . m ânească , cu m s înt biserici le m ă n ăst i r i lor Coz i a ş i De a l u sau
b o l n i ţ a m ăn ăst i r i i Cozi a . Ad ăugăm c ă, d acă se ad m ite că t r i­
Aceste patru p i cioare a le fu n d aţ i e i (fig . 2) au fost m arcate
concu l cu fi r i d e l e ş i cu d u b l u l său acoperiş a rezu ltat d i n s i m p l i­
pe pav i m entu l b i ser ic i i S fînta Tre i m e , respectînd m ic i l e n eregu­
ficarea m on u mente lor În cruce g reacă cu patru st î l p i i nter i ­
lar ităţ i ale traseu l u i l or rea l , i n e rente u n e i fu n d aţ i i care u m p le
go l u l u n e i s ăp ăt u r i . n e reg u l ar it ăţ i pe care le prez i n t ă ş i t r aseu l o r i , este fi resc s ă p resu p u n e m că această s i m p l i fi care n u a
putut fi Înch i p u it ă decît Î n reg i u n i În care abu n d ă aceste m o nu­
şovăitor a l fu n d aţ i i lor a bs i d e l o r. D ar n u m a i d i n cauza acestor
m ente . S l a ba pătrundere În M o l d ova a t r i concu l u i d e acest t i p
l i c i n eregu l ar ităţ i , p ic i oare l e de z i d ăr i e nu pot fi cons iderate -
este atestată ş i d e faptu l c ă d u b l u l acope r i ş n u s e g ăseşte n ică­
c u m s-a putut presu p u n e - ca s i m p l e Întăritu r i a le fu n d aţ i e i 2 •
i e r i d i ncolo d e M i lcov.
C h i ar d acă am ad m i te că fu n d aţ i i le , care se p rez i nt ă ca u n tot
u n itar, ar fi avut nevo i e de p i nten i de Întăr i re , aceşt i a , pentru Dar c ă constructor i i care a u con t i n u at sau a u re l u at z i d i rea
a p re l u a Î m p i ngere a bo l ţ i lor i nterioare, a r fi t rebu i t s ă se afle b i ser i c i i S fînta Tre i me Îş i a m i nteau de u n a n u m it p rotot i p ,

. ' C u m se poate exp l i ca faptu l că aceş� i stî l p i prevăzuţi În fun­

- În exte r i o r , s u b for m ă de contrafort i . n e-o a rată l ă m u r it ş i axu l - n e log ic - est·vest a l bo l ţ i i c i l i nd r ice
a p ronaosu l u i , a căru i fi rească acope r i re ar fi cerut un ax nord­
sud , aşa cum a fost fo losit Într- u n caz s i m i l a r d e constructor i i
d aţ i e n u apar ş i d easu p r a so l u l u i ?

u n d e p ron aosu l are o l ă ţ i m e aproape ega l ă cu l u ng i m e a l u i Ş;

b i ser ic i i m ăn ăst i r i i Vatra M o l d ov i ţe i (fi g . 7 - 1 0) . Axu l est-vest
În t i m pu l l ucrări l or d e s u bz i d i re a m o n u m e ntu l u i , ca s i l a
.
era fi resc la b iserica m ăn ăst i r i i Coz i a sau la b i ser ic a d i n Brăd et
executarea şanţu r i lor d e d re n a j În j u ru l b i se r i c i i , n u a apărut
n ic i un i n d i c i u care s ă arate c ă ar fi existat o constructie i nter­
i u n de bolta sem i c i l i n d r i că m ot i vează fru m osu l fronton sem i c i r­
� ed i ară care să f i fost Î n ăl ţată d easu pra aceste i fu nd aţ i şi apoi cu lar a l faţad e i vest ice . De a ltfe l acest fronton n u se g ăseşte
sa fi fost d ăr î m at ă . Nu se poate p res u pu ne d ec ît că , d u p ă execu­
şi la m o n u mentu l d i n S i ret c u m n e d oved eşte z i d ă r i a o r i g i nară

E ju st că În partea lor su perioară zid u ri le b i s e r i c i i au fost

tarea teme i i e i , i m ed i at sau d u pă un a n u m it r ăst i m p , m a i scu rt
care se păstrează pe această faţad ă pîn ă aproape de corn is ă3 .
sau m a i l u n g , cînd s-au re l u at l ucrări l e , n u s-a m a i respectat
p l a n u l i n i ţ i a l , ren u nţÎnd u-se la r i d i carea celor patru stî l p i În
e levaţ i e . parţ i a l com p l etate de către restau rator i i aust r iec i , d ar aceste
1
com p letări nu au ad us neap ărat , c u m s-a p resu p u s, o s u pra­
D e fa pt , p r i n această m od i ficare, se I ărgea s p aţ i u l uti l i nte-
. Î n ă lţare a l o r . Cor n i ş a , refăcută cu cărăm i z i asezate ' ca z i mt i i
nor, se putea d a o m a i m are a m p l oare abs i d e lor l aterale si se
d e ferăstrău , a m i nteşte brîu l d e cărăm i z i d e d eas u p r a ar�a­
s i m p l i fi ca constr ucţ i a , d a r se m ărea cu c i rca un metru d i a m �tru l
d e lor oarbe a l e abs i d e lor b iser ic i i , putînd fi o reprod u cere
cu po le i . Ace asta - cea m a i veche d i n M o l d ova - băn u i m că
apro p i at ă a ce l e i orig i n are . N ive l u l e i este ce l cerut d e s ăgeata
a fost refăcută d e restau rator i i austrie c i s i n u vom cun oaste
for � a ei i n i ţ i a l ă d ecît cercetînd arh i va d i n V i e n a , căci În pu b l i ­ bo l ţ i i sem i c i l i nd r ice a p ron aosu l u i , boltă care, cum am arătat
c aţ l r le ce a m putut g ăs i n u am aflat n i c i o i n form atie relativă l a m a i s u s , reze m În d u -se nu pe pereţ i i ce i m a i aprop i aţ i , ci pe
. ce i m a i d epărtaţ i , cu axu l est-vest , at i nge o m are î n ă l ţ i m e .
, ucr�a n· , e d e restau rare a l e acestu i m o n u m ent .

� :��� gfig.
Act u a l a corn i ş ă s e a f l ă l a n u m a i 3 0 c m d easu p r a ancad ramentu l u i
r o r i gi n ar d e p i atră a l ferestre i care l u m i nează bolta p ron aosu l u i
e Balş, M are, Bucu reşti, 1 926,
p. 1 O � 243 - 246Biser i c i l e
•
lui Ştefan cel
2V. Vătăş .lanu , .
3 G rigore Ionescu , Istor i a arh itectu r i i În Rom ân i a , 1 , Bucu reşt i , 1 963,
p. . . • _ .
Istoria artei feu d a l e I n ţ ar i le rom âne , Bucu reşti, 1 959,
val 1 , 304 .
. fig . 85.

http://patrimoniu.gov.ro
ş i conc l uz i i l e care s-au putut trage pres u p u n înd o su praÎn ă l ţare
a z i d u r i lor Î n scopu l am e n ajăr i i pod u l u i b i ser i c i i c a u n m i c
red u i t d e apărare, n u s înt Înte m e i ate4•
D a r , pe l în gă prezenţa stî l p i l or d i n fu nd aţ i e şi a axu l u i bo l ţ i i
pronaos u l u i , m a i aflăm l a acest m o n u ment ş i u n e l ement carac­
teristic de p l astică d ecorat i v ă care, foarte răspînd it În Pen i n ­
s u l a B a l c a n i c ă , n u s - a m a i găs it În ţara noastră d ec ît l a b i ser ica
m ăn ăst i r i i Coz i a .
D i n t re e l e m ente le d e p l astică d ecorat i v ă d escoperite p e faţa­
d e l e biser i c i i Sfînta Tre i me s u b tencu i a l a c are le ascu ndea, cără­
m i z i s m ă l ţ u ite ş i d iscu r i s m ă l ţ u ite cu bu m b i , n e vom refe r i
l a e l ementu l c e l m a i caracte r i s t i c ş i an u m e l a ceram ica În form ă
de t u b c i l i nd r i c , ad înc Î n fi pt În m ortaru l z i d ăr i e i ş i a l căru i
c apăt exter i o r e fason at În form ă de floare cu patru fo i . Această
ceram i c ă , atît de expres i v ă pri n jocu l d ecorat iv al u m bre i e i
ad î n c i , a fost fo losită cu stră l u c i re l a b i se ric a m ă n ăst i r i i Coz i a ,
u nd e , pri ntr-u n ş i r n e între ru pt d e m i c i c r u c i u l i ţe Întunecoase,
contu rează m ar i le arc ad e d ecorati ve a l e paramentu l u i (fig. 4) ,
E a este l a rg răspînd ită În B a l can i ş i ar fi putut aju nge În nord u l
M o l dove i , l a S i ret , pe m u lte c ăi . V a trebu i Însă s ă ţ i nem seam a
că l a n oi În ţară n u se m a i g ăsea În acea e pocă decît n u m ai l a
b i s e r i c a m ăn ăst i r i i Cozi a5•
Să cercetăm acu m fe l u l În care se reflectă la b i se r i c a m ăn ăs­
t i r i i G u ra H u m oru l u i i n fl uenţa p l an u l u i t r i conc În c are a bs i ·
d e ie l atera l e sînt flancate d e f i r i d e d rept u ngh i u l are, t i p d e p l an
ce era cu n oscut d e cei ce au pus fu nd aţ i i l e b i ser ic i i Sfînta Tre i m e
d i n S i ret.
În a n u l 1 9 39, cînrJ am ce rcetat această aşezare , r u i n a b i se­
rici i Întemeiată anterior an u l u i 1 41 5 m a i păstra u n e l e d i n e l e­
mentele e i , aşa cu m se văd În fotog r afi i le panoram i ce ce a m
l uat cu u n aparat fotografic o b i ş n u it , d În d u - i o m i că m işcare
de rotaţi e pe trepied (fig. 5, 1 1 ) . T ot atu n c i am făcut şi su marel e
măsu rător i c u aj utoru l cărora am putut Întocm i şi p l an u l acestei
ap � r tot atit d � ev i d ente .
biserici . Această d ocu mentaţ i e ne ajută să facem u ne l e obser­
vat i i ca re astăzi cîn d m o n u m e ntu l este m u l t m a i ru i n at , n u m a i
N aos u l ru i ne i prezintă o particularitate care constituie o
verigă i nteresantă Î n u rm ăr i rea ev:>1 uţiei plan u l u i tricon i c Î n
4 V . Vătăs' i anu , care a folosit u n releveu greşit, o p . c it . . fig . 262.
li Folos i nd o i n form aţ ie greş ită d i n " Bu letinu l Com isiu n i i M onu m ente­
l or Istorice" , Gabriel M i l l et, În lucrarea s a " L ' E co l e grecq u e dans I 'arc h itec­
t u re byzan t i n e " , a presupus prezenţa acestei ceram ici la b iserica Aronean u ,
d e l îngă l aş i ; d e fapt ea p ătrunsese In M o ldova, d ar m a i la nord ş i m a i d evreme.
Fig. 1 . Biserica Sfînta Treime din S i ret. in plan u l aflat la Institutul de a rh itectură s-au adă ugat e lementele găsite În fu ndaţie.
J
,
, ,
, •
' .,
, ,.
I ,.
\ "':
, ;!
. "'\
,
1
http://patrimoniu.gov.ro
M o l d ova (fig. 6 .) Î n pereţ i i l ateral i ai naos u l u i , flancînd s pre S U d
şi s p re vest abs i d e l e l u i late r a l e , se g ăsesc patru fi r i d e d reptun_
g h i u l are În p l an , acoper ite cu arcade sem i c i rcu l are cu o u ş oa ră
frînt u ră În ax (ca b o l ţ i l e , m a i vech i , a l e b i ser i c i i d i n R ăd ăuţi) .
Caracte r i st i c este faptu l că sp re vest arcad e l e f i r i d e lor se re a­
zem ă d i rect pe perete le d e apus a l n aosu l u i . Aceste f i r i d e , largi
d e c i rca 70 cm ş i ad înci d e c i rca 55 cm , care, pe d e o parte ar
Î m p ied i ca d esfăşu rarea l i beră a u n u i p rogram i conografic, i ar
pe d e a lt ă parte , ch i ar d acă ar f i cerute d e u n e l e neces ităţ i a l e
cu ltu l u i , n u sînt aşezate , aşa c u m ar fi fi resc , În m i j locu l pere_
tel u i , ci la un capăt al l u i , n u pot fi exp l i cate d ecît ca o rem i_
n i scenţă a t r i concu l u i cu f i r i d e l atera l e . Într-ad evăr, d acă pri.
vim n u m ai p l a n u l acestu i n aos , n u ş i secţ i u nea l u i , am cred e
că ne g ăs i m În prezenţa u n u i m o n u m en t asem ă n ător c u Cozia
d i n O lten i a . CoborÎte p î nă la sol şi Î n ă l ţate p î n ă la n aşterea
bo l ţ i lor, aceste fi r i d e astfe l p re l u ngite ar const i tu i , aşezate pe
fu n d aţ i a de la S i ret , un t r i conc În care patru f i r i d e d reptu ngh i u­
I a re flanchează a bs id e l e latera l e .
Î n fe l u l acesta , p e de o parte , sensu l fi r i d e l o r care s e s p r i ­
j i n ă atît d e c u r i os p e perete le vest i c a l n aosu l u i n u ne-ar f i l ă­
m u r it d ac ă n u am c u noaşte stî l p i i fu n d a ţ i e i bi ser i c i i Sfînta Tre i me,
i a r pe de a l t ă parte , rostu l stî l p i lor d i n fu n d a ţ i a de la S i ret
n u ar fi d e p l i n l ăm u r i t fără a-i con s i d e r a ş i În legăt u r ă cu f i r i­
d e i e d e l a G u r a H u m oru l u i . M a i d e parte , faptu l că b ise r i c i le
c u p l an d reptungh i u lar d i n vremea ! u i Ştefan ce l M a re , cu m sî nt
cele d i n R ăzbo i en i , Borzeşt i ş i P i atra - l a care n u este exc l u s
s ă s e poată ad ăuga ş i b i se r i ca Sfîntu l N i cu l ae d i n Po i a n a a ace­
l u i aş i ct itor - păstrează am i nt i rea stî l p i lor l i p i ţ i de pereţi i
l atera l i a i n aosu l u i , n e arat ă pers i stenţa acestor e l emente. În
starea actu a l ă a cercetă ri lor n i m ic nu ne Î m p i ed ică s ă p res u p u n e m
că a l te m o n u me nte d i spărute, sa u m ăcar u n u l d i n e l e , a r pute a
preze nta d e p l i n re a l izate f i r i d e l e care f lancau s i m et r i c abs i d e l e
l aterale a l e n aosu l u i , f i r i d e expr i m ate l a S i ret n u m a i În fu nd aţ i i ,
i ar l a G u ra H u m or u l u i s u b for m a u nor f i r i d e d e m i că Î n ă l ţ i m e .
În Înch e i ere, re lat i v l a p rob l e m a o r i gi n i i t r i concu l u i putem
s p u n e c ă M o l d ova a avut şt i i nţă d e acest p l an tr iconc În care
abs i d e l e l aterale a l e n aosu l u i s înt flancate de f i r i d e d rept u ngh i u­
I are , d ar că n u c u noaştem n ic i u n m o n u m en t În care această
so l U ţ i e construct i va. să fi fost dep l i n expr i m at ă. Tot u ş i el a per­
s i stat ş i , d u pă m a i b i ne de un seco l , a s p r i j i n it m u lt i l ate r a l a
creaţ i e arh i tecton i că d i n vremea l u i Ştefan c e l M are de l a cal
,
;,
"
"
,;
"
 oe- a u răm as ace le trei b i s e r i c i pe care c l arvăzătoru l B a l ş - d eş i
,n U Î i
era u c u n oscute e lementele d e l a S i ret ş i d e l a G u ra H u mo­
ru l u i - le-a c l as at În g r u p a pe care a d en u m it-o " a p l an u l u i
c U ca ractere 5îrbeşt i " , d u pă ţara În care această rezo lvare arh i ­
tecton i c ă a d at o ser i e d e m o n u m e nte rem arca b i le , Î n care p l as­
.t ica mon u m e n t a l ă exp r i m ă cu c l ar i t ate În exte r i o r logica con ­
structivă a e le mente lor l o r componente.

Prob l e m a g ro p n i ţe i

S- a crezut că se poate d escoperi Î n r u i n e l e c e l o r m a i vech i

'b i seric i d i n M o l d ova tend i nţa ct i tor i l or de a crea În i nter io ru l
lor s paţ i i dezvo ltate sau Încăpe r i d est i n ate an u m e pentru c u pr i n­
.d ere a morm i nte lor6.
Atît b i serica m ă n ăst i r i i M o l d ov i ţa cît ş i b is e ric a G u ra H u mo­
:ru l u i au avut s p re vest cîte o s paţioasă Încăpere ad ăugat ă la o
.d ată ce u rmează a fi stab i l ită de recente l e cercetări arheolog i ce .
C ă aceste e l e mente n u sînt contem porane cu corpu I b i s e r i c i i
respect i ve ap are fără s pr i j i n u l v re u n e i prea l a b i l e cercetă ri
arheo l og ice cu atîta evid enţă În cît n u pute m d ecît s ă n e m i r ăm
că au putut fi con s i d erate m a i vec h i d ecît sînt.
Într adevăr l a M o l d ov i ţa se ved e cu u ş u r i nţă c ă g r i n z i l e de
lem n cu l atu r a de 1 5 - 1 8 cm p r i nse În g ros i mea z i d ăr i e i vech i u l u i
m o n u ment n u pătrund ş i Î n Încăperea ad ăugată (fi g . 8- 1 0) ,
i ar l a G u ra H u m oru l u i perete l e vest i c a l vech i i biser i c i , lat de
<: i rca 1 ,20 m e d u b l at d e z id u l tot atît d e g ros a l Încăpe r i i ad ău­
gate (fig. 6) . C ă acest pronaos ad ăugat, pe plan patrat , a PUtut
în l oc u i l a bi s er i ca G u r a H u moru l u i un prim pron aos mai vech i ş i
e vent u a l d e a l te d i me ns i u n i u rm ează a f i d oved i t d e actu a l e l e
săpătu r i arheo l og i ce .
Prec i zarea d ate i l a ca re s-a făcut acest ad aos v a t reb u i s ă
ţ i n ă seam a d e d o i factori ş i an u m e : d e caracte r u l t î rz i u a l pro­
fi l u l u i got i c al cad ru l u i de p i atră a l u ş i i de i ntrare d e pe l at u r a
vest i că (fig . 1 2) , prec u m ş i d e o part i cu l ar i tate cu totu l neo­
b iş n u ită În arh i tectura m o l d ovenească : cele patru a rc u r i care
G V. Vătăş i anu , op. c it . , p . 3 1 0 .
Fig. 2 . Bisef/ca Sfinta Treime d i n S i ret. Fundaţia. Co l ţ u l est i c a l absidei
sudice descoperit in t i m p u l l u c ră r i l o r de conso l i dare.
p u rtau probabi I o c u p o l ă pe pand a n t i v i coboară m as i ve pînă
l a tem e l i e , nefi i nd În locu ite de o b i ş n u ite le conso l e .
Tot aceste săpătu r i vor putea arăta d acă În pron aosu I a d ă u ­
g at a l b i se r i c i i G u ra H u m oru l u i ş i În pronaos u l b i ser i c i i V atra
Mo ldov i ţe i se găsesc morm i nte ca cele mai tîrz i i d i n an i i 1 576
şi 1 577, d i n pronaosu l bise r i c i i Sfînta Tre i m e d i n S i ret. Pre­
c i zăm că aceste pronaos u r i erau d re ptungh i u l a re , avînd o ad în­
c i m e care n u d epăşea 3 ,47 m l a M o l d oviţ a ş i ceva mai m u lt de
4 m l a Sfînta Tre i me ş i n u erau aproape pătrate ca ce le a l e
t i pu l u i sîrbesc care, c u m am arătat m a i s u s , se poate pres u p u ne
că era cu noscut În M o l d ova la acea epocă. Con c i u zi a care se i m pu n e
cu certitud i ne este c ă prob lema u ne i Încăpe r i m a i dezvo ltate
sau cu dest i n aţ i e a n u m e pentru mo rm i nte era com p let str ă i n ă
p r i m e l or m o n u m ente de p l an t r i conc de la S i ret , M o ldoviţa ş i
G u ra H u m oru l u i . Această prob l e m ă n u a apărut dec i d ecît
Într-o fază u l ter i oară.

, g. 3. Biserica Sfînta Treime d i n S i ret. Schema firidei d i n colţu l sud-estic a l

naos u l u i . Fig. 4. Biserica Sfinta 7 re i me d , n S i ret. Ceramică tubu lară i n J u r u l fe rest r e i

,
,
,
,
.

,
, I I

" ,
I
"

,
,
,
,
,
,
,
G
,

�- ....
-�-�\
- :- � -'"-�

F Ab

8.
, "
't- ..!I -:- - � :
I . I

:5 . '
. ,

-'

http://patrimoniu.gov.ro
 Fig. S. Ruina b ise ricii mănăs t i r i i Gura Humo r u l u / . Naosu l : de la stînga spre d reapta ' uşa naos u i u i spre pronaosul adăugat, { I r l da d i n c o l ţ u l n o rd-v�s
al naos u l u i ş i începutu I absidei no rd, pa rţ ial dărîmată.

e '0

Fig. 6. Ru ina bise r i c i i mănăst i r i i G u ra Humoru lui. Plan u l naos u l u i şi a l F ig. 7, Ruina bise r i c i i Moldoviţa Veche, Plam
p ronaos u l u i adJugat.

Fig. 8. Ru ina b iseric i i M o l doviţa Veche. Faţada de sud. Fig. 9. Ru ina bisericii M o l doviţa Veche, Secţiunea longitudina

.... .
........... ..
.. .
....
..
.... �. .

PKC N R O S U L N R05 IJ L ,D,551DA 5 V O NAO S UL PRONAOS UL

'Il"',,,', S,M O
,�L--L__-L__-L__-L__�
5,�

F ig . 1 0. Ru ina b iseric i i Moldoviţa Veche. De la stînga spre d reapta . r u i na proscomid l e i ; sub acop� ris c o lţ u l sud-vestic a l naosu ' u i cu consola b o l ţ i i ; l
dintre naos şi pronaos ; c o l ţ u l nord-vest ic al p ronaosu l u i cu locaş u l grinzi lor d i n z i dă rie,

http://patrimoniu.gov.ro
 Fig. 1 1 . Ruina bisericii mănăst i r i i G u ra Humo r u l u i . Absida a l ta r u l u i cu proscomidia şi diacon icon u l
Dat e relat i ve l a ru i na b i serici i
mănăst i r i i Vatra M o l dov i ţe i
� i ţe i ,
În ceea ce pri veşte r u i n a b i ser i c i i m ăn ăst i r i i Vatra Mo ldo­
n u m a i s ă pătu r i le arheolog i ce ar putea lega acest t r i co n c ,
J are n u pare a avea n i m ic d eose b i t , d e ce l al b i s e r i c i i Sfînta
Tre i m e d i n S i ret şi a l e ru i n e i b i ser i c i i H u m o r . Dar, cum u n e l e
E lemente p e care le-am Î n reg i strat a c u m tre izec i d e a n i a u d is­
părut, cred em necesar să le expunem a i c i .
Î n p l an u l foarte s u m ar ş i i n com p let pu b l i cat d e G h . B a l ş7,
fi r id e le ce se văd În Încăperea d i n stînga (m a i existau şi acu m
tre izec i de an i) sînt a l e exon artexu l u i ad ăugat , i a r Încăperea d i n
m i j loc, pro n aos u l , e re prezentată n u m a i c u o fereastră s pre s u d
� i avînd s pre nord u n zid pl i n , z i d p e care l - a m găs i t atît d e d ăr î m at
ÎnCÎt nu m a i păstra v i z i b i l ă această eventu a l ă ase m ăn are cu z id u l
<ores pu nzător a l b iser i c i i Sfînta Tre i m e d i n S i ret. De a ltfe l
Î n d escrierea p u b l i cată c u d o i an i m a i În a i nte d e N . Iorga se
arată că pronaos u l avea ambele fe restre8 .
În aceeaş i figură Încăperea h aş u rată d i n d rea pta cores p u nd e
n aosu l u i d i n care am găs i t n u m a i p u ţ i n e e l emente, totuş i m a i
m u I ce d eCÎt ce l e care s-au m a i păstrat pînă Î n z i l e l e noastre . Acestea
vor perm ite, CÎnd se va cu noaşte n i ve l u l d e călcare , să se Întoc­
mească cu preci z i e o secţ i u n e p r i n pron aos , să se cu noască p u n ­
<tu l d e p l ecare a l bo l ţ i lor n aos u l u i , prec u m ş i Î n ă l ţ i m e a d esch i ­
<l er i i d i ntre n aos ş i pron aos , Î n ă l ţ i m i p e care a m putut să l e
m ăsor faţă d e n i ve l u l g r i n zi lor Înecate În z i d ă r i e (fig . 8 , 1 0) .
Se m a i găseau i n s it u tre i conso le d e p i atră c i o p l ită ş i an u m e :
"t iv : a aceeaş i Î n ă l ţ i m e (fig . 1 4) . Conso l e l e Îna lte de c i rca 24 cm
<l o u ă l a n aşterea bo l ţ i i pronaosu l u i ş i o a tre i a l a n aşterea arcu­
l u i vest i c al pandant ivu l u i s u d-vest d i n n aos , s itu ate aprox i m a-
I g i ne a u n e i d ec l i v ităţ i de teren d estu l de pron u n ţate. Propr i e­
<l i n pron ;os par a fi s p r i j i n i t arcu r i l e d u b lo u r i - d e o gros i m e
<l epaşeau p l a n u l perete l u i cu c i rca 1 1 cm şi ave au m uch i a i n fe­
r i oar ă tes ită, l a fe l cu conso l e le r u i n e i Vod i ta 29. Conso l e l e
'
<are n u s e m a i putea d eterm i n a - a l e bo l ţ i i sem i c i l i nd r ice a
p ronaosu l u i cu axu l nord-sud , deci d eose b i t de ce l a l pron ao­
su l u i Sfintei Trei m i . O parte d i n aceste arcu r i d u b l o u r i se m a i
menţi neau probab i l p î n ă aproape d e an u l 1 922, cînd au fost
văzute de N . Iorg a , care vor beşte de ce l e d o u ă bo l ţ i a le pro­
n aosu l u i avînd fu nCţ i a d e a acoper i m orm i nte l e , a l e căror u r m e
a r trebu i să fie g ăs i te În u rm a cercetăr i l or În c u rs .
�
Balş , Biseri c i l e l u i Ştefan cel M are, Bucu reşt i , 1 926, fig. 257,
p . 1 8,G�
1 0. care estu l
şi vestu l au fost intersc h i m b ate.
, N . Iorga , L'art rou m a i n , Paris, 1 922, . 47.
p Cor i n a N icolescu ş i Florentina Dum itrescu. D i n trecutu l m ă n ăsti r i i
9 Bu letin u I Co m i s i u n i i M onu mentelor Istorice" anu I V,
..
fig. 3, p. 1 04,
http://patrimoniu.gov.ro
Desch i d erea d i ntre pro n aos ş i n aos, parţ i a l r u i n at ă , nu m a i
păstra s u b arcu l d e z i d ă r i e d e bolovan i a rcad a d e cărăm i z i ce
se m a i ved e În fotografi a pu b l icată de Ştefan B a l ş şi Co r i n a N i co­
lescu10 , care ne arată acest preţios d et a l i u construct i v la u n
m o n u ment atît d e vech i .
Îngusta fe reastră a pronaosu l u i se m a i păstra aproape În
Înt reg i m e . arcu ită În partea ei s u pe r i oară, avînd probabi l aceeaş i
form ă ca fe rest re l e . pe c a re n u le-am m a i găs it acu m t re i zeci
d e a n i . I a exon artex u l ad ăugat .
În re leve u l Întocm it c u ajutoru l i ncom p l etelor m ăs u rător i
ce se puteau face , fără săpătu r i , În an u l 1 939, am pres u pus gre­
ş i t că a bs i d e l e l aterale şi a bs i d a a ltaru l u i erau spre exte r i o r ,
sem i c i rcu l are , i ar n u pol igon a le - c u m a u d oved it recentele
cercetăr i .
La Înche ierea act u a le l or cercetăr i , c u d atele e n u merate m a i
s u s , a l e unor e l emente azi d is părute, s e va putea În chega o i po­
teti c ă i m ag i n e a acestu i monu ment atît de i m portant pe ntru
Începutu r i le arh i tect u r i i med ieva l e În M o l d ova.
Date relat i ve l a ru i n a b i s e r ic i i
Sf. N icu l ae d i n Po i a n a
M a i p u ţ i n prec i se sînt Însem n ăr i l e făcute Î n u rm a u n e i s u m are
exam i n ă r i a ru i ne l or b iseric i i S f. N i c u l ae d i n Poi an a , r u i ne
care n u s înt a l e u n u i t r i conc ş i n ic i a l e ce l e i m a i vech i aşezări
d i n aceste locu r i .
Între ce l e d o u ă războa i e m ond i a l e apărea e n i g m at i ca b ază
patrată a u n u i t u r n a l c ăt u i t d i n bolovan i m ar i . aşezat pe m ar­
ta r u l l ocu l u i pe care se afla această r u i n ă . săpÎnd gro p i pentru
p l antarea unor arbor i , a d at Întîm p l ător d e fu n d aţ i i le b i s e r i c i i
d i spărute. pe care apoi le-a degajat t reptat În b u n ă parte , găs i nd
ş i d estu le fragm ente ceram i ce sm ă l ţu ite care perm iteau s ă se
d ed u că cu cert itud i n e că e rau a l e u n e i a d i n fu n d aţ i i l e l u i Ştefan
ce l M are. C îteva c i o b u r i caracter i s t i ce au fost d ate În păstrare
preotu l u i b i se r i c i i foste i m ăn ăst i r i Probota, d i n i med i ata apro­
p i ere. Stu d i ate cu ate n ţ i e În an u l 1 952, d e către Cor i n a N i co­
lescu ş i F l orent i n a D u m i trescu . e l e au perm i s conc l u z i a că b i se­
r i ca d e l a care proveneau d atează d i n j u ru l anu l u i 1 4901 1 .
10
Ştefan Balş ş i Corina N icolescu, Mănăst i rea Mo ldov iţa, Bucu reşti , 1 958 .
11
Probota, Stud i i ş i cercetări d e istoria arte i " , Bucureş t i , 1 952, p . 292- 298.
..
 Fig. 1 2 . Ru ina biseric i i mănăst i r i i Gura H u m o r u l u i . Fragment d i n ancadrOl­
mentu l de piatră a l uş i i pronaos u l u i o dăugat.

Fig. 13. RUina biseric i i Sflnt u / Nicu /ae din Poiana. Pavimentu/ abside i a/ta r u l u i ­

F i g . 14. Ru ina bisericii M oldoviţa Veche. Consolă d e piatră a b o / ţ i l o r naos u l u î

si pronaos u / u i .

La cele de m a i sus putem ad ăuga u r m ătoare le p rec i zări :

Z i d u r i le Întîm p l ător scoase la ivea l ă arătau că b i ser i ca l u l
Ştefan ce l M a re n u avea abs i d e l ate ra l e , i ar cercetarea m i n u ­
� i oasă a z i d u r i l o r , care s-au păstrat n u m a i În partea l o r i n fe r i ­
oară, ar putea even t u a l p rec iza d acă m o n u mentu I p rez i nt ă
ace i aş i stî l p i ca racter i st i c i p e pereţi i l atera l i ai n aosu l u i , c a
b i se r i c i le d i n Borzeşt i , Război en i ş i P i atra.
Pard osea la bi ser i c i i care se p ăstra În b u n ăstare În abs i d a
a l taru l u i era d e cărăm i d ă n es m ă lţu ită, aşezată În z igzag pe l at ­
P l an u l aceste i pardose l i a a ltaru l u i n u era o r i zonta l , c i În c l i n at ,
d a r n u s p re va le, c i avînd partea m a i joas ă spre apus (fig . 1 3) .
Această Înc l i n are a u n u i e l ement s it u at la o m are d e p ărtare ş i
l a u n n i vel m u lt coborît faţă d e m as i vu l de z i d ă r i e de care s-a
vor b i t m a i su s părea a arăta că o i m p res ion antă l u n ecare de
teren , d e fe l u l ce lor c u n oscute În reg i u n ea d e a l u r i lor m o l d o­
veneşt i , fusese fat a l ă m o n u m entu l u i , care s-a prăbu ş i t spre v a l e .
În scu rtă vreme d u pă r i d icarea l u i .
În fe l u l acesta s-ar exp l i ca cu m , n u m a i d u p ă 40 d e an i , a fost
n ecesară r id icarea m ă n ăst i r i i Probota pe un l oc m a i d e părtat
de valea nesigură, fo los i nd probab i l şi o b u n ă parte d i n m ate­
r i a l u l m o n u m entu l u i d i spărut, căci În j u ru l acestei r u i ne n u
se m a i văd u rm e le z i d u r i l or p ră buşi t e. D i n acest m ateri a l ar
face parte ş i ce le CÎteva cărăm i z i s m ă l ţu ite care se văd p resărate
În z i d u l i n c i ntei noi i fu n d aţ i i a l u i Rareş .
C redem că n u e l i ps i t d e i n teres s ă precizăm ş i faptu l că p u ţ i r
m a i la va le de ru i n a acestu i m o n u m e n t , u n l oca l n i c , t o t p r i ntr-c.

atestînd astfe l că aceasta era fău ri tă � e loc.

săpătură Întîm p l ătoare, a scos la i ve a l ă u r m e le cu ptor u l u i În
care fusese arsă ceram i ca sm ă l t' u ită a fatade lor b iser ici i d i s părute
�I

D i n cele arătate m a i sus rezu ltă că pentru u r m ă r i rea evo l u ­

� i e i m a i Îndep ărtate a arh i tectu r i i Î n M o l d ova, săpăt u r i le care
s-ar face l a Sf. N i cu l ae d i n Po i an a ar u r m a s ă găsească vest ig i i
m a i vech i fie s u b fu n d aţ i a l u i Ştefan cel M a re , fie potrivit trad i ţi e i ,
pe aceeaş i v a l e , m a i s u s , u n d e ar fi treb u i t să se găsească u r m e le
c i m i t i r u l u i sau a l e b i ser i c i i În care fu sese Îngropată O l te a .
m am a l u i Ştefan c e l Mare .

RES U M E

Certains ind ices permettent d e penser qu 'en "'loldavie les arc h itectes
ont eu con n a i ssance du triconque caracterise par les d eux n iches rectang u ­
l a ires (fi g . 1 ) q u i f l an q u ent l e s abs i d es l aterales. En Valachie ces n iches m ot i ­
vent u n e d o u b l e tc iture ( A e t a , fig . 3) qu i cou vre auss i le pron aos
d ont la voute en berceau presente en fa�2de un tympan en p l e i n centrE'.
com m e il: I 'egl ise d e Ccz i a . A jc utons q u e c'est le seu l m on u m ent ou
I ' on trouve un decor ceram i q u e : tres repardu au Sud du Dan u b e : u n e
rangee d e tu bes profondem ent enfonces d ans le m ortier e t dont la tete a ppa­
rente a l a form e d 'u n e fleu r il qu atre F etale s (fi g . 4) .
En M o l d avie, ce decor ceram ique ne se trouve q u ' iI la petite eg l ise d e
S i ret (fi g . 4 ) ou l es n iches q u i flan q u en t les absides l atera les (fig. 1 ) prevues
et executees en fon d ation (f i g . 2) ont ete abapdonnees au-dessus du sol .
Pourtant on a conserve I 'axe est-ou est du berceau q u i couvre le pron aos
bien q u e son p l an rectangu l a i re aurait dem ande la meme orientat ion q u e
le berceau d e I 'eg l ise d e Vatra-M oldovitei (fig. 8 - 9) .
A I 'eg l ise de G u ra H u m oru lu i les n i ches q u i flanqu ent les abs ides late­
ra les ne d escendent pas presqu 'au sol (fi g . 5, 6 , 1 1 ) . Plus tard , d ans les eg l ises
de Borzeşt i , P iatra et Războien i , d es pu issantes consoles (fig . 3 , C) ont perm i s
d e suppr i mer les poi ntes d 'appu i d es n iches l atera les.
Si I 'on exam i n e les fon d ations et l a ceram i q u e des ru i nes d e Poiana (fi g . 1 3)
pres de Probota, on constate qu ' i l s ' ag issait d 'u n e eg l ise sans absides latera­
les bâtie Dar Etienne le Grand vers 1 490 .

http://patrimoniu.gov.ro