Sunteți pe pagina 1din 9

CINEMATOGRAFUL FRANCEZ

Impresionismul, dadaismul, suprerealismul. De la “SARBATOAREA


SPANIOLA” la “CAINELE ANDALUZ”

Inainte de 1914 industria cinematografului francez era


nerecunoscuta de majoritatea finaciarilor iar predominata sa artistica era
ignorata de artisti. S-ar fi putut pastra o suprematie artistica chiar daca
retetele de exploatare ale cinematografului, se demodasera.
Renuntand la productie si la locatii de film nu faceau decat sa
accentueze prabusirea acestei industrii. Productia, intrerupta de razboi este
reluata cu forte mici in 1915. Charles Pathe’ debarca la New York , in prima
iarna a razboiului, convocandu-i pe creditori, si amenintandu-i pe acestia cu
falimentul astfel ii determina sa accepte un angajament la 50%. Eastman
accepta sa-l aprovizioneze pe Pathe’ cu pelicula, Hearst il sprijina in
productiile serialelor si a jurnalului sau saptamanal de actualitati. Bilantul din
1916 va arata o crestere. Societatea organizeaza un import masiv de filme
“PATHE’ “,“EXCHANGE”, si “TRIANGLE”. Publicul prinde gustul
cinematografului American, in perioada in care cinematograful francez este
lipsit de mijloace financiare. Pathe’ lichideaza societatile sale de productie
(S.C.A.G.L., “Le film d’art italien”, “Litteraria”, “Pathe’ limited “ - Londra,
“Pathe’ Exchange” – New York) vinde “Pathe’ Consortion” care controla
circuitul salilor de cinematiograf francez, iar uzina de pelicula americana
este cedata lui Dupont de Nemours fara a se gandi la viitorul firmei. Eastman
obtine marea fabrica de pelicula virgina, construita pentru a-l concura pe
Pathe’ la Vincennes. Productia ramane in seama unor societati minuscule,
subconduse candva de Pathe’ si Gaumond.
Louis Delluc declara:“ Franta, care a inventat, creat si lansat
cinematograful, este acum cea mai inapoiata…. Sunt gata sa cred ca vom avea
filme bune. Ele vor fi exceptii, caci cinemtograful nu este un dar al poporului
nostru…ca Franta are tot atat de putin talent pentru cinematograf cat si
pentru muzica”.Mai tarziu va scrie ca motto in revista CINE’A
“Cinematograful francez sa fie cinematograf! Cinematograful francez sa fie
francez!”. Marele teoretician avea dreptate deoarece Feuillade si Perriet se
repetau ,Tourneur si Capellani emigeaza in America Carre’ isi depaseste
rareori nivelul marelui mestesugar.
Poirier, nepotul lui Berthe’ Morizot, fost secretar general al
teatrului “ Champs Eliyse’es” aduce cinematografului un gust si o cultura ce
lipsea in aceasta arta”. “ Ganditorul,”, al carui scenariu apartinea lui Fleg este
o fascinanta poveste de ghicire a gandurilor ilustrata prin exprimari
fotografice sensibile. Chiar daca astazi ne trezeste mai degraba surasul pe
buze,decat durerea in suflet, ramane prima opera de avangarda. Atle
realizari ale regizorului sunt “Cutiuta de jar, Cele trei sultane, Suflete din
Orient,” se specializeaza pe daptari ca “Jocelyn”. Filmul “La Brie’re” este un
film ce marcheza apogeul sau artistic. El a stiut sa-si insuseasca intr-un mod
inteligent cinematograful suedez,facand din peisaje un personaj dramnatic.
Mai tarziu inclina spre documentar cu “ Croaziera neagra” si obtine un succes
al carierei sale cu “Verdun, viziune istorica”.
Jacques de Baroncelli contemporan al sau adapteaza ‘” Pescarii
din islanda, Mos Goriot”. Criticul Moussinac spunea despre el ca are o forta,
si un simt al imaginii, calitati pe care le-ar dori mai intransigente. Nu va
refuza ofertele comerciale, dar va ramane un mester cinstit ce-l va forma pe
Rene’ Claire.
Raymond Bernard isi incepe cariera prin a pune in scena piesele
si scenariile tatalui sau, Tristan Bernard. Trece de la comedia bulevardiera
distractiva sau senzationala la marile montari istorice.“Minunea lupilor “ va
avea un mare success, in contrast cu esecul “Jucatorului de sah”.
Henry Roussel se margineste la succelul comercial al lucrarii
“Violete imperiale”. Scoala al carui centru si teotretician devine Delluc in
viata se sprijina pe talente ca Abel Gance. Dulac, Marcel, l’ Herbier si mai
tarziu pe Jean Epstein.
Abel Gange s-a instruit cu ajutorul lui Platon, Pitagora, Heraclit,
Confucius. Spre 1911 devine scenarist si actor. Razboiul ii va aduce meseria
de regizor.In primul film “Nebunia doctorul Tub” foloseste din plin
deformarile de imagine, dar nu va exercita nici o influenta. Debutul il va face,
in schimb, cu filmele de propaganda, incurajate de serviciul cinematografic al
armatei. Acum el realizeaza, in acest domeniu plin de primejdii,“Eroismul lui
Paddy” ,”Gazele ucigase”. Atrage atentia lui Delluc datorita filmului “Zona
mortii”. Gange se avanta in granlilocventa cu “Simfonia a zecea” si “Acuz”. Cel
din urma ii aduce celebritatea chiar daca este un amalgam de Biblie, Hugo,
Griffith. Mortii se scoala din morminte , un Viercingetorix cu pantaloni
vargati viziteaza transee pentru a aduce pe soldati la victorie. Echipa sa va
petrece luni intregi in munti sau in studioul improvizat de el intre sinele garii
orasului Nisa. Ore intregi el va acorda montajului si selectarii materialului.
“Trandafirul dintre sine” isi schimba la premiera titlul: “ Roata”. Simplitatea
hugoliana: eroul, mecanicul, se va numi, cu sobrietate Sisif. Rolul interpretat
de Se’verin Mars va intruchipa atat pe mitologul invingator de stanci cat si pe
Oedip indragostit nebuneste de propria fiica, pana la pierderea vederii si a
ratiunii. Poezia lui Gange va impodobi un banal scanciob cu floricele agatate,
iar casa va fi un castel cu vitralii, in fata caruia un scripcar, costumat
asemenea unui trubadur mediaeval, isi va canta amorul pentru fetiscana ,subit
transformata in domnita cu palarie tuguiata si voal lung.
Moussinac afirma “caracterul ei dominant este este o
incontestabila abudenta de bogatii noi ,de-a valma cu multa saracie banala si
mult prost gust”. Floricelele ce atunci ii determinau pe domni sa surada ,acum
par rupte dintr-o vedere postala.” Roata”e bazat pe un proces imprumutat de
la Griffith: montajul accelerat.Peisajele alterneaza cu chipurile,cu bilele
masinilor,cu aburii. Locomotiva goneste ,emotia spectatorului creste. Gance
se inscrie cu moderatie si forta in curentul naturalismului francez ,ce
parcurge drumul de la Sosirea trenului in gara si Victimele alcoolismului
pana la Zori de zi si Batalia sinelor.Trebuie subliniat ca filmele sale au un
caracter social ,intr-o epoca in care Ince sau Sjo’’stro’’m impinge
cinematograful spre descrierea naturii.
Marcel l’ Herbier e opusul lui Gance. Poet simbolist si pretios ,e
indreaptat spre cinematograf de intamplarile razboiului.Tanar debutant scrie
scenariu ca:”Torentul” ,trecand la regie cu ”Rose France “,” Carnavalul
adevarurilor “si”Villa Destin”,in decoruri ultramoderne inspirate din balete
rusesti desenate de tanarul Claude Autant Lara.
“Villa Destin” este o parodie a filmelor seriale,”Prometeu
bancher” subtitlul “instantaneu cinematografic”,”Rose France” –cantilena
umbrelor si luminilor ,vazuta si compusa de l’Herbier-.
La “Omul din larg”,cu subtitlul “Marina” se inspira dintr-o nuvela
de Balzac. Filmul e dominat de prezenta oceanului, si introduce in cinema
variatiunea unei sonate (allergro,andante,scherzo,largo). Insa datorita jocului
actoricesc filmul e mai greu de suportat decat scrancetul cu floricele a lui
Gance. Filmul are si momente excelente in care se apropie de ”popularism”-
prin scena de taverna.
Capodopera sa e “Eldorado”-Melodrama-,dansatoare spaniola
Sybilla iubeste in secret pe frumosul pictor scandinav-Jacgues Catelain-
logodit cu spaniola milionara –Marcelle Pradot-.Sybilla se va sacrifica pentru
copilul ei, pe care il va da in grija tinerii perechi , dupa care se va sinucide, nu
insa de a fi violate de un redus mintal. Povestea a avut priza la public, un
grup de amatori si cunoscuti adunati de Delluc si de Canudo au primit cu
entuziasm acest film. Filmul precumpaneste subiectivismul, sursele lui nu sunt
extrase din expresionismul german, ci din scoala pictorilor impresionisti, dar
si din experimentele lui Griffith si Sjostrom. Trucajele sunt folosite in
scopuri expresive:” cand pictorul, la Grenada, priveste Alhambra, o vede ca
intr-o panza de Monet, vaga si putin deformata;in reprezentatiile
dansatoarelor, eroinelor, cu gandul dus in alta parte, aratate in mijlocul
celorlalte dansatoare cu imaginea estompata, ca dupa un val”. Exista o scena
de betie , unde figurile sunt vazute in oglinzi deformate. Filmul e o
fotografie perfecta de un rafinament aproape excesiv, imaginea dandu-i
peisajului spaniol un sens dramatic ce nu distorsioneaza frumoase decoruri
interioare a cabaretului modern. O reala emotie se alatura acestei reci
virtuozitati, inainte de decesul sa, Sybilla, rezema de fragila panza a unui
decor de teatru pe care apar umbre uriase ale dansatoarelor. Filmul
“Inumana” mobilizeaza toata avangarda literara si artistica: Jacques
Catelain, Geogette Leblanc , arhitectul Stevens tanarul decorator Cavalcandi.
Insuccesului acestui film de arta ii urmeaza filmul comercial “Le Vertige”,
“Nopti princiare”.
“Raposatul Matias Pascal” va place;meleagurile de la Roma si San
Ginignano se imbina cu frumoasele decoruri facute de Cavalcandi. Filmul a
avut un success deosebit, rafinamentul tehnic a reusit sa scape de formalism,
caci sa axat pe un patrunzator tablou de moravuri.
Germaine Dulac realizeaza “Sarbatoare spaniola” dupa scenariul
lui Delluc. Aceasta ziarista se dedica cinematografului in 1916 turnand filme
ca: “Surorile dusmane”, ”Geo misteriosul”, “Venus biruitoare”, “Suflete de
nebuni”. Ea cauta in studiouri un mijloc de a se exprima decat un mijloc de
trai.
Anecdotica din “ Sarbatoarea spaniola” este slaba: rivalitatea a
doi barbati pentru o femeie nepasatoare ii da posibiliotatea lui Dulac sa
regaseasca in peisajele spaniole un exotism asemenea celui din Far-West.
Dupa esecul filmului “Fumul negru” apare tacerea, ce reprezinta pentru
Delluc o incercare ce stil, cautarea monologului interior ce mai tarziu va fi la
moda la Hollywood.
“Tunetul” este o farsa dupa care Delluc realizeaza simultan “
Femeia de nicaieri” si “Friguri”.
“Femeia de nicaieri” este o incercare de stil direct – dupa o
lunga scurgere de ani, o femeie se intoarce la casa parinteasca pe care o
parasise de dragul unui barbat. Dorinta ei este sa reia firul vietii
trecute.Neputinta o va determina sa plece. Evocarile trecutului sunt aici de
un farmec aparte, pentru prima data neaparand oameni cu vesminte
demodate. Muntii din Proventa vor intari drama iar unbalon rastogolindu-se
pe pietris va face ca filmul sa inceapa cu imagini zguduitoare.
“Friguri” drama psihologica si modena, avea un studiu de medii
populare (marinari debarcati, patroana unei taverne marsiliene descoperita
de amantul ei). Prezentarea personajelor si dramei este un model de stil
dominat de grija farselor cinematografice frumoase, un stil concret, direct,
adevarat, potrivit cu continutul. Delluc se inscrie in traditia naturalista a
cinematografului francez, si merita omagiul nostru datorita campului de
adancime a personajelorfolosit mai tarziu de Orson Welles. Personajele din
“Friguri” sunt tipuri umane caracterizate prin sobrietate.
Dulac dezvolta miscarea cineclubului francez dupa moartea lui
Delluc. Filmele sale de inceput nu se potrivesc cu personalitatea sa:
“Tigareta”, “Frumoasa fara mila”, “Moartea soarelui” contin parti
excelente,rar intalnite in productiile comerciale. Capodopera ei ramane
“Surazataorea doamna Beudet”. Este povestea unei doamne neintelese,
casatorita cu un om pe care nu il iubeste, si pe care voia sa-l omoare. Dulac
gaseste aici subiectul ce se potriveste personalitatii sale, obiectele simbolice
le prefera metaforele, cand femeia canta din Debussy,montajul face sa apara
un puhoi de ploaie. Dulac deschide calea cinematografului psihologic si
intimist.
Jean Epstein eseist si filozof, publica mai intai in revista
“Cine’a” prima sa realizare in colaborare cu Benoit Le’vy. Este “Viata lui
Pasteur”. Lucrarea are multe calitati si unele parti au precizia filmelor
artistice.
Acestiu film ii urmeaza “Hanul rosu”, “Inima credincioasa”.
Cercetarile estetice se imbina cu preocuparile tematice: rivalitatea pentru o
femeie: intre un derbedeu si un muncitor cinstit. Atractia filmului este
secventa din balci, spectatorul fiind purtat prin hora manejurilor de cai,
clinchetul alamurilor.
“Frumoasa Niverneza” este o opera care se voia doar
naturalista, gasindu-se aici o tema frumoasa cea “a slepurilorsi canalelor. “
Afisulmelodrama literara deceptioneaza, mai putin decat “Doua iubiri” el
revine la filmele de avangarda pentru sali speciale :” Sase si jumatae
unsprezece”, “Oglinda cu trei fete” “Prabusirea casei Usher.
La cativa ani de la moartea lui Delluc, erorile lui l’ Herbier din
“Banii”, fac sa iasa la iveala falimentul sperantelor trezite in 1920. Se
modernizeaza intriga si costumele. Bursa nu mai este locul unde se
negocieaza valorile ci un simplu pretext de virtuozitate fotografica. “Ultimul
dintre oameni” nu mai aduce moda montajelor accelerate ci apare moda
miscarilor de aparat. L’ Herbier creeaza portabilul, aparat de filmat portabil
capabil sa inregistreze vederile in mod automat. Obiectivul va excalada
scarile bursei, se va rasuci inauntrul decorurilor cilindrice, va cobora, se va
rostogoli. Inainte de a-l folosi l’Herbier a fost folosit de catre Gance in
“Napoleon”. Inovatiile nu puteau prii ele insele in dezvoltarea unei
generalizari artistice. “Napoleon” este aidoma acelei gigantice biserici
barceloneze, careia un architect scrantit putin, i-a construit un portic in stil
modern. Gance pacatuieste prin exagerare,ambitii nemasurate si mai mult
prin conceptii nevalidate asupra istoriei. El realizeaza dupa acest film si
“Sfarsitul lumii” unde el va interpreta rolul de Crist. Din pacate filmul a fost
prezentat neterminat.
Avangarda apare in cinemotgraf in 1925, mult mai tarziu decat
in pictura si in poezie. Delluc si prietenii lui fusesera formati de catre
Rusiainteresandu-i mai tarziu dadaismul sau cubismul de la care se va inspira
mai tarziu avangarda. Avangarda se limteaza cei drept, la o elita intelectuala,
adica membrii “Cine’-Club”.
Dadaismul.Ilgasim la originea primelor filme de avangarda.
Scoala literara apare la Zurich in 1916 la initiativa unui tanar poet roman
Tristan Tzara. Un pictor suedez, Viking Eggeling incepe in 1917 o serie de
contrapuncte plastice care in curand vor avea forma unor suluri de hartie
lungi de cativa metri (Masa verticala orizontala in 1919 si Simfonia dialogala
in 1920). Sprijinit de U. F. A. isi permite sa realizeze in Germania “ Symponie
Diagonale” un fel de pictura abstracta si animata, facuta din spirale si dinti
de pieptene. Pana in 1920 el realizeaza si alte simfonii: “ Paralela si
orizontala”.
Pictorul german Hans Richter deseneaza “Ritm 21” un dans de
patrate si dreptunghiuri negre, cenusii sau albe. Walter Ruttmann debuteaza
cu “Opusul unu” compus din niste forme nedeslusite, destul de asemanatoare
radioscopiilor.
Filmele “Simfonie diagonala”, “Ritm 23” si “ Opus patru” toate
aceste titluri ilustreaza intentiile abstractionistilor germani, intrebuintarea,
unor forme geometrice in miscare asemenea sunetelor unei orchestre.
Viking incepe in 1921 fixand programul “Evenimente si revolutii”
in domeniul artei pure (Forme abstracteasemenea evenimentelor muzicale ce
se graveaza in noi pe cale auditiva). Severitatea programului contrasta cu
primele filme de avangarda “Intoarcerea la ratiune” – Man Ray “Baletul
mecanic” lui Le’ ger si”Antract”realizat de Rene’ Clair.
“Baletul Mecanic” corespunde exact titlului sau: e un dans de
obiecte si de angrenaje ,legate prin ritm sau prin analogii de forma.Obiectele
sunt recunoscute cu usurinta ,luate din viata cotidiana (articole de bazar,
roti la loterie, bile de sticla etc ).Figura umana nu este exclusa din film,a
carui tema e umoristica.Tot filmul e o variatie pe un titlu de ziar”S-a furat
un colier de 3000000 de franci”.
“Antract”este un divertisment cinematografic, intercalat de un
balet mechanic. Rene’ Clair ,pe numele sau adevarat de Rene’ Chomette e fiu
de negustor ce refuza sa continuie comertul parintesc,apucandu-se de
gazetarie si tot odata ia mici roluri in filmele lui Feuillade.Primul sau film
“Parisul care doarme “e poveste unui savant nebun ce imobilizeaza Parisul
,gratie unei raze diabolice.Film realizat in exterioare ,e valoros datorita
ironiei subtile cu care sunt manevrate cele opt personaje vii intr-o capitala
incremenita. Imaginile luate de catre Defassiaux,transforma Turnul Eiffel
intr-un personaj.
Scenariu pentru “Antract” (Francis Picabia) incapea pe doua
pagini de indicatii sumare. Rene’ extrage teme pe care le orchestreaza ,le
decupeaza,le ritmeaza.Unii au rezumat filmul :cosmarul unui cetateaninca
ametit dupa o seara e petrecere in balci .Acesta afirmatie ar fi greseala
grosolana ;barba neagra ,farsa si ochelarii de fier cu care sunt impodobite
dansatoarele,reprezinta un avertisment pentru cei ce s-au incumetat la
asemenea afirmatii. Parte intai din “Antact” este un amestec subtil si ritmic
de mai multe teme filmate intr-un mic studiou de pe Champs –Elyse’es:
panoramic al Parisului ,cosuri de fum in forma de coroane,impresionantele
voltije ale unei dansatoare proietate cu incetinitorul. In mici roluri ,pentru
distractia personala, apar Man Ray, Picabia,compozitorul Erik Satie. Picabia
isi ucide personajul prin lovituri de pusca si astfel introduce episodul
inmormantarii, al fugaririi cu dricul. Ceremonia incepe intr-un ritm solemn,in
decoruri de baroc al parcului de atractii din Luna Park. Dricul tras de
camila ,maestrul de ceremonii imbracat in uniforma de incasator de
banca,coroanele mortuale facute din cozonac.
Partea A doua e influentata de perioada antebelica. Ii simtim
inraurirea de indata ce cortegiul se pune in miscare,un cortegiu urmat de
cativa prieteni ai autorului (Marcel Achard, Pierre Scize) si cateva personaje
comice luate de la Feuillade sau Durand:falsul olog,soacra,pictorul parlit

etc.Montaj rapid, deformari ale imaginii ,supraimpresionism:filmul merge


dupa reteta Pathe’ si Senett
Erik Satie scrie muzica acestui film, o muzica ironica si
ritmica ,fidela imaginelor.
Dupa “Antract “urmeaza“Fantoma de la Moulin
Rouge”(poetizarea unui peisaj parizian prin aplicari ale trucajului),”Calatria
inchipuita”(se incearca prospetinea din “Antract“), ”Prada Vantului” o
melodrama dupa un roman mediocre.
Contele E’tienne de Beaumont,mecena,dorea ca in “seratele
pariziene” sa concureze “Baletele suedeze”.Banda “Reflexe de lumina si de
viteza “realizate de Henri Chomette se margineste la o ingramadire de
cristale sub proiectoare si la un montaj neindemanatic .Formele geometrice
din “Emak Bakia”,efectul de nebular ,de <flou> sistematic exagerate din
“Steaua de mare” valoreaza poate mai mult. Dar aceste filme realizate de
Man Ray urmaresc experimente cinematografice.
“Fapt divers” de Claude Audant Lara,”Fotogenia mecanica” de
Gre’millon sunt departe de al egala pe Rene’ Clair.
Dupa arta abstracta si Dadaism urmeaza perioada filmului
suprarealist. Primul film din acest curent e realizat de Dulac “Scoica si popa”
Opera are cusururi fara indoiala ,dar cele mai suparatoare sunt cele date de
scenariu poetic.
“Caine andaluz” este alaturi de “Antract” capodopera
anvangardei. Filmul a fost interpretat prin psihanaliza;eroul vrea sa-si sarute
femeia iubita ,este impiedicat de doua franghii lungi de care atarna
dovlecei,doi seminaristi si un pian cu coda umplut cu magari in putrefactie.Ca
semnificatie Dragoste (elanul eroului), Sexualitatea (dovlecei ) impiedicate
de (franghii)De prejudecatile realitatii(seminaristii) si Educatia
burgheza(pianul)
In realitate autorii scenariului Dali si Bunuel au cautat
sistematic accesorii trasnite si absurde.
“Cainele andaluz” care nu are un sens alegoric recurge la
metafore suprarealiste sau chiar la cele clasice:luna taiata in doua de un nor
de praf vrea sa simbolizeze ochiul deschis printr-o singura taietura.
In “Antract predomina o improvizatie vesela si nepasatoare,in
care moarte era sfidata de un cortegiu ciudat ,in “Cainele andaluz” in loc de
vesele si nepasatoarele parade ,apare disperare nebuna si innebunitoare
,revolta anarhica si a ratiunii.”Cainele andaluz “e imaginea unei tinereti
intelectuiale revoltata si confuza,un puternic stigat de furie.
“Sangele poetului “-Jean Cocteau pleaca de la influentele
suprarealiste, dar in filmul sau el reuneste mari virtuozitati pe teme socotite
traditionale de el
“Misterele Castelului Degetar” -Man Ray inainte de “Varsta de
aur “-Bunuel. Noul film a lui Bunuel accentueaza reactia produsa de “Cainele
andaluz” impotriva tehnicii scapatoare si gratuite a avangardei.
Adesea se intalnesc fragmente imprumutate din “realitate”
,precum si un documentar despre scorpioni, imagini neuter si aproape banale.
Scenariu lui Bunuel si Dali era o incercare de a exprima lumea lui Freud, Karl
Marx, Lautre’amont. Realizatorul ar fi dorit sa-si intituleze opera ”Apele
inghetate ale calculului egoist” expresie luata din Manifestul communist,dar a
renuntat datorita eroului sau ,ce era ruda cu “Fantomas si Moldoror”.
Furia si pansexualismul stapanesc o opera in care alegoria
inconstienta duce la naive simboluri sexuale.
“Varsta de aur “ marcheaza inceputul unei epoci de “luare de
constiinta”. Bunuel va gasi o portita de iesire din revolta cu ajutorul
documentarului.
“Pamantul fara paine” -documentar social –descrie ciudata tara a
hurzilor,,cea mai mizera regiune din Spania.
“Varsta de aur” pune capat cinematografului Dadaist si suprarealist
,mai tarziu aparuta la Hollywood: Robert Florey-“Amorul lui zero”
“Numai ceasuri “Alberto Cavalcanti poate fi considerat ca prima
manifestare a curentului;documentar de avangarda(o intriga destul de fluida
serveste pretext pentru evocarea unui oras).”Micuta Lili”,”In rata”.El se va
apropia de Renoir mai mult decat de avangarda pura.