Nevoia de arespira si de a avea o buna circulatie

Respiratia:
A respira reprezinta nevoia unei fiinte umane de a capta oxigen din mediul inconjurator
necesar proceselor de oxidare din organism si de a elimina dioxidul de carbon rezultat din
arderile celulare.

Independenta in satisfacerea nevoi

- Este determinata de mentinerea integritatii cailor respiratorii si a muschilor respiratorii
si de functionarea lor eficienta.

Etapele respiratiei:
a. Ventilatia – reprezinta patrunderea aerului incarcat cu oxigen in plamani si eliminarea
aerului incarcat cu dioxid de carbon.
Ventilatia are doua timpi: inspiratia si expiratia. Ea este influentata de:
- Permeabilitatea cailor respiratorii;
- Concentratia oxigenului in aerul expirat;
- Maturitatea antrului respirator bulbar;
- Expansiunea cutiei toracice;
- Functionarea normala a centrilor care regleaza respiratia.
b. Difuziunea gazelor – este procesul prin care oxigenul din alveolele pulmonare trece
in capilarele perii alveolare si dioxidul de carbon din capilare trece in alveolele
pulmonare.
Este influentata de:
- Diferenta de presiune a oxigenului din aerul alveolar si concentratia de oxigen din
sange;
- Starea peretelui alveolar;
- Marimea suprafetei alveolare.
c. Etapa circulatorie – consta in conducerea oxigenului prin vasele arteriale la tesuturi
si dioxidul de carbon adus de la tesuturi prin vasele venoase la plamani pentru a se
elimina.
Este influentata de:
- Cantitatea de hemoglobina din sange (nr de hematii)
- Debitul cardiac;
- Permeabilitatea retelei periferice arteriale.
d. Etapa tisulara – reprezinta schimbul de gaze dintre sange si tesuturi cu ajutorul unui
sistem enzimatic complex.
 Factorii care influenteaza satisfacerea nevoi de a respira

1. Factorii biologici:
 Varsta – la copii numarul de resp/minut este mai mare decat la adult;
 Sexul – la femei se inregistreaza valori ale frecventei respiratorii la limita maxima a
normalului, iar la barbati la limita minima;
 Statura – la persoane mai scunde nr de resp/minut este mai mare decat la persoanele
inalte;
 Somnul – in timpul somnului frecventa respiratorie este mai scazuta decat in timpul
starii de veghe;
 Postura – pozitia corecta a toracelui permite expansiunea plamanilor in timpul
respiratiei. Individul sanatos poate respira in ortostatism (in picioare), sezand culcat;
-pozitia care favorizeaza respiratia este ea sezanda si ortostatica.
 Alimentatia – influenteaza mentinerea umiditatii cailor respiratorii si prin aportul de
glucoza favorizeaza o buna functionare a diafragmei si a celorlalti muschi respiratori;
 Exercitiul fizic – influenteaza frecventa respiratiei. Persoanele neantrenate dau semne
de oboseala la un efort mai mic decat cele antrenate.

2. Factorii psihologici
 Emotiile – influenteaza frecventa si amplitudinea respiratiei. Aceeasi influenta o au
plansul si rasul.

3. Factorii sociologici
 Mediul ambiant –procentajul adecvat de oxigen (21%) din aerul atmosferic
favorizeaza respiratia. Mediul poluat, incarcat cu particule microbiene, chimice
influenteaza negativ respiratia. Umiditatea aerului inspirat de 50-60% creeaza un
mediu comfortabil.
 Climatul – influenteaza frecventa respiratiei. Caldura determina cresterea frecventei,
frigul determina scaderea. Atitudinea prin rarefierea aerului determina cresterea
frecventei respiratiei;
 Locul de munca – prin poluare chimica sau microbiana devine un mediu nefavorabil
bunei respiratii.
 Manifestari de independenta

1. Frecventa respiratorie reprezinta numarul de respiratii pe minut.

-este influentata de varsta si sex / eupneea – respiratia normala
Ex: la nou-nascut: 40-50 resp/min;
La copilul mic: 25-35 resp/min;
La adolescent: 15-25 resp/min;
La adult: 16-20 resp/min – la femei 18-20 resp/min
-la barbati 16-18 resp/min
La varstnic: 15-20 resp/min
2. Amplitudinea- este data de volumul de aer care patrunde si se elimina din plamani la
fiecare respiratie. Din acest punct de vedere, respiratia poate fi: profunda sau
superficiala.
3. Ritmul – pauzele egale dintre respiratii. Respiratia este ritmica.
4. Zgomotele respiratorii – normal, respiratia este linistita. In timpul somnului poate
deveni mai zgomotoasa (sforait);
5. Simetria miscarilor respiratorii – ambele hemitorace prezinta aceeasi miscare de
ridicare si coborare in timpul inspiratiei si expiratiei;
6. Tipul de respiratie. Sunt 3 tipuri de respiratie:
- Costal superior – intalnit la femei prin ridicarea partii superioare a cutiei toracice,
datorita maririi diametrului anteroposterior in timpul respiratiei;
- Costal inferior – intalnita la barbati prin marirea diametrului lateral al cutiei toracice;
- Abdominal – intalnita la copii si varstnici prin marirea diametrului vertical al cutiei
toracice.
7. Mucozitati – mucoasa respiratorie este umeda, secretii reduse, transpiratii dense.\
8. Tusea – reprezinta o expiratie fortata prin care se elimina secretiile din caile
respiratorii. Este un fenomen de protectie al organismului

Interventiile A.M. pentru mentinerea independentei in satisfacerea nevoi de a

respira

 Exploreaza deprinderile de respiratie ale pacientului;

 Educa pacientul:
- Sa faca exercitii respiratorii;
- Sa faca exercitii de mers;
- Sa faca exercitii de relaxare;
- Sa aiba posturi adecvate care sa favorizeze respiratia;
- Sa inlature obiceiurile daunatoare (imbracaminte stramta, mese copioase, tabagism).
 Dependenta in satisfacerea nevoi

Surse de dificultate care determina nesatisfacerea nevoi de a respira

a. Surse de ordin fizic:
- Alterarea mucoasei nazale, faringiene, bronsice, traheale sau parenchimul pulmonar
(tabagismul);
- Obstructia cailor respiratorii;
- Obezitate;
- Bandaje toracice;
- Durerea;
- Dezechilibrul hidroeletrolitic.
b. Surse de ordin psihologic
- Anxietatea;
- Stresul;
- Situatia de criza.
c. Surse de ordin sociologic
- Aer poluat, umed;
- Altitudinea ridicata.
d. Lipsa cunoasterii
- Cunoasterea de sine;
- Cunoasterea mediului ambiant;
- Cunoasterea altor persoane.

Probleme de dependenta:
1. Alterarea vocii – poate fi cauzata de procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii
superioare (nas, faringe, laringe), dar si de prezenta alergenilor din mediul
inconjurator
Manifestari de dependenta
a. Disfonie = tulburare a emisiunii vocale care intereseaza inaltimea, intensitatea si
timbrul vocii. Se poate manifesta sub forma de: raguseala, voce stinsa, voce aspra.
b. Afonie = imposibilitatea de a vorbi;
c. Senzatie de sufocare = lipsa de aer;
d. Sughitul = poate fi intalnit in afectiuni respiratorii ca: pleurezii, tumori pulmonare.
Sughitul este o contractie spasmodica, involuntara a diafragmei insotita de o contractie a
glotei cu vibratia corzilor vocale cu emiterea unui suunet gutural. Apare datorita excitarii
nervului frenic. Pentru a combate sughitul oferim pacientului lichide reci in cantitati mici si
constant; aplicam punga cu gheata pe epiglastru, administram la indicatia medicului atropina,
antispasmice sau barbiturice.
Remedii populare: inspiratie profunda cu retinerea aerului in plamani cat mai mult timp
posibil sau o picatura de zeama de lamaie.
2. Alterarea respiratiei prin dispnee – respiratie grea, anevoioasa; dificultate in
respiratie tradusa de pacient ca „sete de aer”. Intotdeauna dispneea este insotita de
anxietate.
Manifestari de dependenta:
a. Anxietatea
b. Ortopneea – pozitia fortata cu bratele atarnand pe langa corp, bolnavul stand in
pozitie sezand la marginea patului, capul in hiperextensie;
c. Apnee = oprirea respiratiei;
d. Bradipnee = reducerea frecventei respiratorii;
e. Tahipnee = cresterea frecventei respiratorii
f. Amplitudine modificata – respiratie superficiala sau profunda;
g. Hiperventilatie – patrunderea unei cantitati mai mare de aer in plamani;
h. Hipoventilatie – patrunderea unei cantitati mai mici de aer in plamani;
i. Tusea – o expiratie fortata ce permite degajarea cailor respiratorii superioare de
secretiile acumulate.
Tipuri de tuse:
- Uscata, iritativa;
- Umeda (productiva);
- Chintoasa;
- Bitonala;
- Latratoare;
- Surda (afectiuni laringiene);
- Emetizanta;
- Matinala;
- Vesperala (noaptea);
- De postura;
- Seaca (pag. 121 pt mai multe tipuri)
j. Hemofizie – hemoragie exteriorizata prin cavitatea bucala, sangele provenind de la
nivelul cailor respiratorii (plamani);
Hemoragie spumoasa
k. Mucozitati (sputa) – amestec de secretii din arborele traheobronsic formate din
mucus, puroi, celule descuamate +- sange (sputa hemoptoica);
l. Dispnee cheyne-stokes – respiratie caracterizata prin alternanta si periodicitatea
dintre polipnee si apnee (accese vasculare cerebrale, tumori cerebrale, uremii);
 Polipnee – frecventa foarte foarte ridicata de a respira peste 40 de resp/min
- respiratie din ce in ce mai frecvent ajunsa la un grad maxim dupa care frecventa scade
treptat si este urmata de o perioada de apnee apoi ciclul se reia.
 Dispnee kusmaul – reprezinta o respiratie in 4 timpi: inspiratie, pauza, expiratie,
pauza, apoi ciclul se reia (coma diabetica, hipertensiunea intercraniana);
 Dispnee biot – ciclurile de respiratie sunt intrerupte de apnee cu durata intre 10-12 sec
- Reprezinta respiratia agonica, constituind stadiul preletal. O intalnim in stari
comatoare, meningita.
 Dispneea bauchut – ciclurile de respiratie sunt inversate, inspiratia prelungindu-se,
iar expiratia devine mai mica – bronhopneumonii;
 Dispneea de efort – in timpul efortului prin perturbarea circulatiei pulmonare;
determina insufiienta cardiaca si procese pleuropulmonare;
 Dispneea permanenta – o respiratie permanenta determinata de insuficienta cardiaca
avansata, pneumotoras;
 Dispneea pneumotorax (de decubit) pacientul nu poate sta culcat fiind obligat sa
adopte pozitia sezand;
 Dispneea paroxista – reprezentata prin accese respiratorii repetate
Ziua – matinala (astmul bronsic)
Vesperala (in timpul noptii) – insuficienta ventriculara stranga, astm cardiac, EPA
(edem pulmonar acut)
m. Zgomotele respiratiei – sunt de diferite tipuri
- Romflante;
- Sibilante;
- Crepitante.
n. Cianoza – tegumente vinete la nivel extern (nas, buze, lobul urechii, unghii)
o. Durerea toracica – se poate prezenta sub forme de:
- Junghi toracic (pleurezii, pneumonii, pleurite)
- Durere vie - durere atroce, violenta care previne imobilizarea cutiei toracice si
oprirea respiratiei (embolie pulmonara, pneumotorax spontan);
- Durere prin compresiune – compresiunea punctului dureros produce accentuarea
durerilor;
- Durere prin iradiere – cauzata de o pleurita diafragmatica cu localizarea in umarul
drept;
- Durere amplificata – durere care la miscarea respiratorie se amplifica in intensitate
(fracturi costale)

3. Obstructia cailor respiratorii – poate fi produsa de procesele inflamatorii ale cailor

respiratorii, dar si de prezenta unor corpi straini, patrunsi accidental in caile
respiratorii (la copii) ca si deformari ale nasului
Manifestari de dependenta
a. Respiratia dificila pe nas – bolnavul respira pe gura;
b. Secretii abundente nazale: mucoase, purulente, sanguinolente care impiedica
respiratia;
c. Epitaxis – hemoragie nazala;
d. Deformari ale nasului – deviatie de sept, traumatisme;
e. Stranut – expiratie fortata;
f. Aspiratie pe nas;
g. Tuse cu caracter de tuse uscata sau umeda, persistenta;
h. Cornaj – zgomot inspirator cu caracter de suieratura auzibil de la distanta;
i. Tiraj – depresiune inspiratorie a partilor moi ale toracelui suprasternal, epigastru,
intercostal;
 Interventii ale A.M. la pacientul cu deficiente respiratorii

Obiective:
1. Pacientul sa respire liber pe nas
 Indeparteaza secretiile nazale, umzeste aerul din incapere, asigura un aport
suficient de lichide pe 24h;
2. Pacientul sa nu devina sursa de infectie
 Educa pacientul sa foloseasca batista individuala de unica folosinta si sa evite
imprastierea secretiilor nazale;
3. Oprirea epistaxisului
 Comprima cu policele pe septul nazal nara care sangereaza timp de 5-10 min;
 Aplica comprese reci pe frunte, nas sau ceafa;
 Recomanda pacientului sa nu isi sufle nasul.
4. Pacientul sa prezinte mucoase respiratorii umede si integre (la nivelul laringelui si
faringelui)
 Umezeste aerul din incapere;
 Recomanda pacientului repaos vocal absolut;
 Favorizeaza modalitati de comunicare non-verbala.
5. Pacientul sa inghita fara dificultate
 Intrerupe alimentatia solida;
 Recomanda gargara cu solutii antiseptice;
 Alimenteaza pacientul cu lichide caldute.
6. Pacientul sa fie echilibrat psihic
 Pregateste psihic pacientul in vederea aplicarii tehncii de ingrijire si in vederea
aspirarii secretiilor bronsice;
7. Pacientul sa prezinte rezistenta crescuta fata de infectie
 Educa pacientul sa evite schimbarile bruste de temperatura si aglomaratiile.
8. Pacientul sa prezinte caile respiratorii permeabile si o buna respiratie (la nivelul
plamanilor si a bronhiilor).
 Invata pacientul sa tuseasca, sa expectoreze si sa colecteze sputa;
 Umezeste aerul din incapere cu apa alcolizata;
 Invata pacientul sa faca gimnastica respiratorie;
 Asigura pozitia sezand sau semisezand a pacientilor cu dispnee;
 Invata pacientul sa renunte la obiceiurile daunatoare;
 Administreaza tratamentul prescris: antitusive, expectorante,
bronhodilatatoare, decongestionante ale mucoasei;
9. Pacientul sa fie echilibrat psihic
 Asigura pozitia antalgica (impotriva durerii);
 Pregateste fizic pacientul in vederea oricarei tehnici.