Remușcări

Până să te naști din propriile dureri,

degetele tale căutau pietrele vorbitoare

pe sub altarele Parisului,

Ciocanul lui thor sub mâinile tale

bătea întrebător în măduva sufletului,

de atunci și până în ziua zilei tale,

am trecut de Chivotul Legământului

prin geana de vară a unui tren

care mă ducea departe de lanul cu floarea - soarelui

pe care am legat-o de coamele cailor

în hotarul despărțirii noastre.

Rose

Dragostea e ca vița de vie

trebuie mângâiată cu grijă,

a noastră a crescut sălbatic,

mirosul ei se-ntinde din pământ

până la tălpile cerului.

Măduva boabelor de struguri,

spirală peste anii noștri,

un gard cu boltă

sprijinit de un singur trup

din care curg lacrimi rose

adunate la rădăcina altor flori,

flori ce-și caută îmbătate-n ghiocuri...