2.3. Probleme rezolvate (2.

1)

R2.1.1. Se dă o mulţime M formată din n numere întregi. Să se arate că există

o submulţime a lui M astfel încât suma elementelor sale să fie divizibilă cu n.
(Gh. Szölösy)
Soluţie: Fie M = { a1 , a 2 ,..., a n } . Considerăm sumele următoare:
S1 = a1 , S 2 = a1 + a2 ,..., S n = a1 + a2 + ... + an , în total n numere. Dacă unul
din numere, de exemplu S k , se divide la n, atunci submulţimea căutată
este { a1 , a 2 ,..., a n } . Dacă nici unul din numerele S k , 1 ≤ k ≤ n , nu se divide
la n, atunci resturile lor la împărţirea prin n, sunt 1,2,…,(n-1). Cum sunt n
numere S k , atunci cel puţin două vor da acelaşi rest la împărţirea prin n. Fie
S i , S j , 1 ≤ i , j ≤ n , i < j , două astfel de numere. Atunci S j − S i M n şi deci
submulţimea ai +1 , ai + 2 ,..., a j ,este cea căutată.

R2.1.2 Să se demonstreze că pentru orice număr impar a există un număr

natural b, astfel încât 2 b − 1 este divizibil cu a.
Soluţie: Fie numerele 2 0 − 1,21 − 1,...,2 a − 1, în număr de a + 1 . Prin
împărţirea acestora la a se vor obţine a resturi. Conform principiului lui
Dirichlet, există (cel puţin) două numere ce dau acelaşi rest la împărţirea cu a.
Fie aceste numere 2 k − 1 şi 2 p − 1 , cu k < p. Atunci diferenţa lor se divide prin
a, deci (2 p − 1) − (2 k − 1) = 2 k (2 p − k − 1) M a . Cum a este impar, rezultă
2 m −k − 1M a şi luăm b = m − k .

R2.1.3. Fie 2n + 1 numere reale mai mari decât 1 şi mai mici ca 2 n . Să se

arate că există trei între ele care pot fi lungimile laturilor unui triunghi.
Soluţie: Puterile lui 2 mai mici decât 2 n realizează o partiţie a
[ [ [
intervalului (1,2 n ) în n intervale, astfel: (1,2), 2,2 2 ), 2 2 ,2 3 ),..., 2 n −1 ,2 n )
Conform principiului cutiei, există un interval din cele n, ce conţine cel puţin
trei din cele 2n + 1 numere. Fie a,b,c aceste numere situate în 2 k ,2 k +1 ) , [
0 ≤ k ≤ n − 1. Din 2 k ≤ a < 2 k +1 ,2 k ≤ b < 2 k +1 , 2 k ≤ c < 2 k +1 , rezultă de exemplu
2 k +1 ≤ a + b < 2 k +1 , deci c < a + b şi analoagele, prin urmare a, b, c pot fi
laturile unui triunghi.

R2.1.4. Să se arate că oricare ar fi numerele întregi a, b, c, d, numărul

26
E = abcd (a 2 − b 2 )(a 2 − c 2 )(a 2 − d 2 )(b 2 − c 2 )(b 2 − d 2 )(c 2 − d 2 ) este multiplu
de 7.
Soluţie: Considerăm mulţimile 7 Z + k = {7 n + k / n ∈ Z }. Reuniunea lor
6
este mulţimea Z, deci Z = U 7 Z + k . Dacă unul din numerele a, b, c, d se află
k =0

în mulţimea 7Z, rezultă că E M 7. Dacă nici unul din numerele a, b, c, d nu este

în 7Z, atunci ele se află în oricare din celelalte şase mulţimi. Grupăm aceste
mulţimi astfel: { 7 Z + 1,7 Z + 6}, {7 Z + 2,7 Z + 5}, {7 Z + 3,7 Z + 4 }.
În modelul nostru acestea vor fi cutiile. Avem patru numere şi trei cutii, prin
urmare cel puţin două numere vor fi in aceeaşi grupă (cutie). Dacă numerele au
aceeaşi forma (de exemplu 7k + 2,7 p + 2 ) atunci diferenţa lor este divizibilă cu
7, deci E M 7 . Dacă numerele sunt de forme diferite
(de exemplu 7k + 1,7 p + 6 )atunci suma lor se divide cu 7, prin urmare E M 7 .

Probleme rezolvate (2.2)

R2.3.1. Să se arate că oricare ar fi 1000 de puncte într-un disc de rază r = 1 ,

1
există un disc de rază r `= ce acoperă cel puţin 11 puncte.
9
(Pop Vasile)
1
Soluţie: Condiţia ca 11 puncte să se afle intr-un disc de rază este
9
1
echivalentă cu intersecţia nevidă a cercurilor de rază cu centrele în punctele
9
1
respective. Să arătăm deci că 11 din discurile de rază cu centrele in cele 1000
9
de puncte, au intersecţia nevidă. Reuniunea acestor discuri este inclusă in discul
2 2
 1000   1  1
de raza r + r `, deci m U Di  < 1 +  π , iar ∑ m(Di ) = 1000π   şi avem:
 i =1   9  i =1 9
1000
 1000 
∑ m ( Di ) > 10 ⋅ m U Di  . Folosind corolarul 2.2.2, există 11 discuri cu
i =1  i =1 
intersecţia nevidă.

27
 R2.3.2. Pe suprafaţa unui poligon de arie 13 se aşează 10 poligoane de arie 6.
Să se arate că există 4 poligoane ce se intersectează după o arie mai mare ca
1
. (Pop Vasile)
70
 10  10
Soluţie: Avem din ipoteză m U Pi  = 13, ∑ m(Pi ) = 60 şi scriind relaţia
 i =1  i =1

din propoziţia 2.2.1, avem:

10 10
60 = m(U Pi ) + m( I 2 ) +m( I 3 ) + m( I 4 ) + ... + m( I 10 ) ≤ 3m(U Pi ) + 7 m( I 4 ), deci
i =1 i =1

7 m( I 4 ) ≥ 21, rezultă m( I 4 ) ≥ 3. Dar există 210 intersecţii de câte 4 poligoane.

Există deci o intersecţie Pi1 ∩ Pi 2 ∩ Pi 3 ∩ Pi 4 cu
3 1
m( Pi1 ∩ Pi 2 ∩ Pi 3 ∩ Pi 4 ) ≥ = .
210 70

R2.3.3. În interiorul pătratului de latură 1 sunt aşezate câteva cercuri având

suma lungimilor egală cu 10. Să se arate că există o dreaptă care să intersecteze
cel puţin 4 din aceste cercuri.

Soluţie: Proiectăm cercurile pe una din laturile pătratului. Proiecţia

fiecărui cerc este un segment cu lungimea egală cu diametrul cercului respectiv.
10 10
Suma acestor segmente este .Cum > 3,1 conform principiului lui
π π
Dirichlet, există cel puţin patru segmente care au un punct comun.
Perpendiculara ridicată în acest punct pe latura pătratului intersectează cel puţin
patru cercuri.

R2.3.4. Un pătrat este secţionat de zece drepte astfel încât fiecare dreaptă
2
împarte pătratul în două patrulatere ale căror arii sunt în raportul . Arătaţi că
3
cel puţin trei dintre aceste drepte sunt concurente.

Soluţie: Fiecare din cele zece drepte împarte pătratul în două trapeze
S 2
având raportul ariilor AEFD = (fig2.1).
S BEFC 3

28
 fig 2.1 fig 2.2
Dacă [MN ] este linia mijlocie a pătratului, atunci
( AE + FD) ⋅ AD
S AEFD = = l ⋅ MP, S BEFC = l ⋅ NP , unde l este latura pătratului.
2
S MP 2
Avem: AEFD = = . Deci fiecare din cele 10 drepte împart segmentul
S BEFC PN 3
[MN ] sau [PQ] în acelaşi raport (fig 2.2). Pe segmentul [MN ] punctele
2 MP NP2 2
P1 şi P2 împart segmentul în raportul ; 1 = = . La fel pe segmentul
3 P1 N P2 M 3
[PQ] , punctele P3 , P4 împart segmentul în acelaşi raport. Oricare din cele 10
drepte trece prin unul din punctele P1 , P2 , P3 , P4 , şi conform principiului lui
Dirichlet rezultă că printr-un punct trec cel puţin trei drepte.

R2.3.5. Să se arate că în orice poligon convex cu 21 de laturi există doua

diagonale care formează între ele unghi mai mic de 10 .
21 ⋅ 18
Soluţie: Poligonul are = 189 diagonale. Considerăm un punct O
2
în planul poligonului şi ducem prin acest punct paralele la diagonalele
poligonului. Se formează în jurul lui O, 2 ⋅ 189 = 378 unghiuri. Cum suma
măsurilor unghiurilor în jurul unui punct este de 360 0 , deducem că cel puţin
unul din cele 378 de unghiuri are măsura mai mică decât 10 . Diagonalele
paralele cu laturile ce formează unghiul sunt cele cerute în enunţ.

29
 R2.3.6. Într-un cub de latură 1 se consideră o linie frântă neintersectată de
lungime 300. Să se arate că există un plan paralel cu una din feţe, care taie linia
in cel puţin 101 puncte.
Soluţie: Fie L1 , L2 ,..., Ln segmentele liniei frânte şi proiecţiile ortogonale
( ) (
pe muchiile cubului pr1 , pr2 , pr3 . Avem m(Li ) < m pr1 Li + m pr2 Li + m pr3 Li ) ( )
de unde prin sumare, obţinem:
( ) ( ) ( )
n
300 = ∑ m(Li ) < ∑ m pr1 Li + m pr2 Li + m pr3 Li . Deci există o sumă de
i =1

 n 
( )
n
proiecţii mai mare ca 100. Fie ∑ m p L
r1 i > 100. Dar m U pr1 Li  ≤ 1, deci
i =1  i =1 
 n 
( )
n

∑ m p L
r1 i > 100 m  U pr1 Li  şi folosind corolarul 2.2.3. există Li1 , Li2 ,..., Li101 cu
i =1  i =1 
pr1 Li1 ∩ pr1 Li2 ∩ ... ∩ pr1 Li101 = A ≠ ø . Un plan paralel cu această direcţie de
proiecţie dus printr-un punct din A taie liniile Li1 , Li2 ,..., Li101 (în 101 puncte).

30