Cugetari Franceze PDF

CUGETĂRI FRANCEZE
CUVtNT ÎNAINTE
Cititorul va găsi in cugetările din volumul de faţă

nu numai tabloul unei literaturi în fiere moraliştii
ocupă un'loc privilegiat, dar şi portretul, măiestru
zugrăvit de penelul unor artişti de geniu, al unui
popor a cărui raţiune de a fi a fost dintoldeauna
cugetarea. Aşa se explită proliferarea, de la Mon
taigne la Montherlant sau la Malraux, a maxime
lor, sentinţelor sau aforismelor, care, izvorîte dintr-o
vastă experienţă de viaţă, fericită sau nu, ori
dintr-o observaţie atentă, răbdătoare şi lucidă a
meandrelor sufletului omenesc, ne oferă imagine*
tulburătoare a poporului francez îndrăgostit de
adevăr şi de dreptate. Ironice sau amare, exprimau
simplu sau alambicat, după cum o cerea prudenţa
faţă de cenzura bisericii şi a monarhiei absolute,
cugetările moraliştilor francezi coboară adesea din
sfera adevărurilor etern valabile în realitatea socială
a epocilor istorice pe care le străbat, stigmatizînd
moravuri, denunţînd prăbuşirea morală a unei
aristocraţii ce-şi începea declinul.
Cugetarea franceză are origini îndepărtate în
timp. E a apare încă de la primul monument al
literaturii franceze, Cîntecul lui Roland, însoţind
VI C U V tN Ţ ÎN A IN T E
apoi cu fidelitate întreaga creaţie a spiritului

fi\ ncezy pînâ la contemporanii noştri. Există aşa
dar o continuitate în cugetarea franceză pe care
istoria neliniştită a Franţei a îmbogăţit-o neîncetat
cu profunde semnificaţii.
Ginditorii francezi privesc omul ca pe o „trestie“
fragilă şi efemeră, dar investită cu harul gîndirii.
„Marele secol“ de civilizaţie şi cultură frânceză,
al X V II-lea, a cunoscut înflorirea fără precedent
şi fără urmaşi de talie, a maximelor, aforismelor,
cugetărilor, gen a cărui supremaţie aproape absolută
o deţine literatura franceză. Cei trei m arf gînditori
şi moralişti ce ilustrează veacul clasicismului, La
Rochefoucauld, Pascal, L a Bruyere, îi urmează
lui Montaigne, ducînd la dcsăvîrşire cugetarea. E i
nu creează însă o şcoală, opera lor rămînlnd o
cuhne ce nu va mai fi atinsă niciodată. Epocile
următoare vor cunoaşte epigoni mărunţi; cugeârile
por ieşi din tiparele stricte ale genului, invadînd
creaţia literară a marilor scriitori ai secolului
Luminilor: le găsim, răzleţe, în lucrările filosofice
ale lui Diderot ori Rousseau şi insinuante, perse
verente, abil disimulate dar atacînd întotdeauna
fără greş abuzurile aristocraţiei şi intoleranţa reli
gioasă, în opera lui Voltaire, de la Scrisorile
filosofice la Tragedii, Povestiri filosofice sau vasta
sa Corespondenţă.
*
* *
Un stăruitor sentiment al oţioarei străbate primele
producţii epice ale evului mediu francez, cunoscutele
' C V V lN T ÎN A IN T E VII
„Chansons de geste‘\ dintre care cea mai frumoşii

rămâne, indiscutabil, Cintecul lui Rolan.d. Apăra-
rea onoarei cavalereşti se înlîlneşte şi se confundă
cu apărarea patriei, acea „douce Franceil, timpurie
apariţie a dragostei pentru pămîntul natal, pentru o
patrie care avea să se constituie mult mai tirziu.
Firave cugetări asupra legământului cavaleresc, asu
pra frăţiei de arme, asupra datoriei faţă de ,,douce
F r a n c e f a ţ ă de cci de-acasă, slnt întîlnite de-a
lungul povestirii evenimentelor, viguros susţinută
de un suflu epic remarcabil.
începutul secolului al X ll-lea cunoaşte o diversi
ficare a preocupărilor literare, oglindind o ahumită
evoluţie socială. Interesul perpru cîntecele război
nice rlăbeşte; un aer piai proaspăt vine dinspre
miazăzi, aducînd razele unui soare mai blind;
societatea franceză începe să guste plăcerea unei
vieţi de tihnă; iubirea îşi face loc, cu încetul, în
producţiile literare, pînâ la apariţia primelor înjghe
bări ale romanului. Frumoasele poeme de dragoste,
dintre care Tristan şi Ysolda a înfruntat eroziunea
timpului, fac din ce în ce mai mult loc femeii, abia
întrezărită în cîntecele războinice. Iubirea este
ăntată pe toate tonurile; cavaleri îndrăgostiţi în-
frun'ă încercările cele mai extravagante pentru a fi
vrednici de inima iubitei. în neverosimilele sale
romane, Chretien de Troyes se dovedeşte a fi un
observator atent al amănuntelor vieţii cotidiene şi
un fin analist al iubirii. Cugetările lui, răsfirate
de-a lungul poveştilor de dragoste naive şi ilogice,
conţin o înţelepciune turnată în tipare proverbiale.
Y ÎII c v v tN T în a in t e
Renaşterea,' fenomen de răscruce în cultura \şi

arta franceză, datorează mălt „descoperirii Italiei?.
Războaiele purtate de regii/Franţei pe teritoriul
Italiei aiît de des invadată au adus de pe pămînlu-
rih învinşilor suflul ncru al unei pilituri renăscute
prin descoperirea antichităţii. Lupta surdă dusă
împotriva atotputerniciei dogmelor va şfîrşi prin
victoria Omului şi a nebiruitei sale arme, Raţiunea.
Implantată p e pămîntul francez, influenţa ita
liană va trezi virtualilăţile spiritului francez, ferti-
lizînd.un sol bogat în valenţe, provodnd efervescenţa,
artistică şi literară din care vor apărka ilustrele
minţi ale veacului: Rabelais, Montaigne, Ronsard,
Pleiada. O nesecată dorinţă de a "trăi din plin pune
stăpînire pe spiritele eliberate din închistare. Ron-
sard cîntă pe strune noi aed „cârpe diem" redesco
perit şi care.va constitui unul din pilonii trainicului
edificiu rabelaisian. „Scrisoarea lui Gargantua
către Pahtagruel" exprimă întf-un registru aproape
patetic întreaga sete de cunoaştere a epocii. „Nimic
sa nu-ţi rămână necunoscut1: in ciuda utopiei unei
«similari exhaustive şi profunde a tuturor ştiinţelor,
ideea fundamentală a pedagogiei lui Rabelais este
cea a imei epoci care îşi scoale cătuşele şi înlătură
eonstrîrgerile spiritului. Breviar al pedagogiei re
nascentiste, scrisoarea lai Gargantua exprimă o
neistovita aspiraţie către cunoaştere a fiinţei umane
eliberate. Mai mult: moţto-ul mănăstirii din TM-
teme : ,Jă ce-ţi place" adaugă iêii pedagogice pe
cea morală. O imensă bucurie de a trăi inundă
opera lui Rabelais, de ă trăi intens, ignorînd
restricţiile sistemdor şi încătuşarea dogmelor. Robe-
G fţ y t m ţNAJjppB IX
ieţis propune 6 imagine a omului care-şitrăieşte

m simplitate mâţa, crmnâ w fervoare în preceptele
naturii, singura zeitate pe. care o ad oră.-
v în d o ia la la i Montaigm este lomcă: ea' alungă
spaimele iâetafizice şi îndreaptă omul spre o tr&vre
firească, conformă naturii. Ôpţiunea .morală a gîn-
dUorului este cea a panului simţ şi d raţiunii. El
recomandă semenilor săi să-şi ale&gd un ideal
realizabil pe planul existenţei comune, şckişlnd por
tretul acelui „honnete homme* lipsii de excese şi
dezbărat de himere şi o, cărui regula majoră.de viaţă
este măsura. Montaigne deschide astfel drumul
spre,1marele secol ed clasicismului, care va prelua
raţionalismul cuprins in Eseuri şi va ordona tot
odată; marile direcţii* ale gîndirii lui Montaigne.
‘, {Descartes va, înccreu să confere^rigoare eferves
cenţei intelectuale a Renaşterii, propurund „tftetoda?
s ă menită să ne ajute „să ne conducem bine raţiunea
şi să- căutăm adevărul în ştiinţă1. Raţiunea şi
căutarea adevărului vor călăuzi drumul gîndirii şi
ereaţid franceze tn ,jnarele secolu. 1
, Secolul a l XVII-lea francez este cel al monarhiei
absolute. „Regele ■ soare“, Ludovic p,l X î V-Ua,
'heiutmd lecţii!b frondelor, îşi supune treptat nobili
mea, neîngăduindu-i abateri, inlăturînd astfel per
spectiva războasodor civile. Un sentiment de secu
ritate şi de ordine oferă terenul propice dezvoltării
armonioase a Utercărnii.
Dezamăgit de mersul istoriej, căreia încercase
să-i modifice cursul, L a Rockefoucanld, „fron-
§euru-ul retras din competiţie, se va reft-uge şi de la
eizrtea regelui, urmenidd de departe luptele, de
X C V V S N T .ÎN A IN T E
culise., întărirea absolutismului regal, îngenuncherea

aris ocraţiei în faţa Regelui s o a r e în c e t , cu migală
şi scrupuloziiaie, L a Rochefoucauld îşi construieşte
opera. Dacă în prima lor formă maximele sale
îmbracă veşmântul unui rechizitoriu politic şi social,
ce trădează resentimente încă vii ale participantului
la Frondă, acestea se vor toci treptat, iar maximele
vor cunoaşte avataruri ce le vor înlătura de-a lungul
anilor tenta revoltei, devenind reflecţii dezabuzate,
de multe ori necruţătoare, asupra păcatelor firii
omeneşti. Metamorfozele maximelor lui L a Roche
foucauld, de la primele ediţii pînă la cea din urmă,
descriu traiectoria gîndirii înseşi a scriitorului,
umbrită de dezamăgiri şi resemnată în faţa puterii
absolute. Ca expresie însă, maximele din ultima
formă au o puritate cristalină; laconismul formei
pune mai mult în valoare bogăţia observaţiei şi
profunzimea gîndirii. Detaşarea şi tonul ce relevă o
deosebită stâpînire de sine nu au nimic din pite-
tisihul Cugetărilor lui Pascal. Dezobuzcrea lui La
Rochefoucauld capă ă în Cugetări accente grave.
Viziunea despre om devine tragică. Ti nărui Pascal,
care combătuse energic metafizica arisio e’iră şi nu
se pleca decît în faţa decretelor raţiunii, cedează
locul convertitului pen'ru care duali'atea omului ce
pendulează între grandoare şi mizerie constituie
tragicul existenţei acestuia. î i râmîne rcţiunea, cu
toate fisurile, imperfecţiunea şi fragilitatea ei. Dar
din adîncul cugetării pascaliene asupra mizeriei
omului străbat accente ale unei ascuţite observaţii
sociale şi politice. Gînditorul îndrăgostit de raţiune,
care scrie pagini severe despre viciile şi pasiunile
C U V IN T ÎN A IN T E XI
nefaste ale omului, recunoaşte în realitatea epocii

sale germenii răului şi îi demască cu aceeaşi necru-
ţare cu care dezvăluie tarele cazuisticii, in Provin
ciale.
în Caracterele lui L a Bruyere vor defila toate
categoriile sociale ale socie'âţii franceze a timpului:
curtenii, aristocraţii, financiarii, burghezii îmbogă
ţiţi, ţăranii gîrboviţi pe moşiile nobilimii. Scriitorul
adresează un adevărat rechizitoriu mai marilor
vremii, declarîndu-şi deschis opţiunea în favoarea
poporului. în multe cugetări, L a Bruyere discută
despre forme de guvernănunt, făclnd un portret
al suveranului ideal, care nu aminteşte de cel al
lui Ludovic al XlV-lea. Caracterele se prezintă
astfel ca o operă originală, ale cărei observaţii şi
dezbateri deschid calea gânditorilor secolului al
X V III-lea, artizani ai Revoluţiei din 1789. Fără
să aibă profunzimea lui L a Rochefoucauld sau a
lui Pascal, L a Bruyere surprinde cu exactitate
şi fineţe mutaţiile sfîrşitului de veac X V II, cînd
domnia banului se anunţa atotputernică. ,
Odată cu L a Bruyere, cugetarea franceză se
apropie de realitatea istorică: se simte deja suflul
unei epoci efervescente, dominată de personalitatea
lui Voltaire, a lui Diderot şi de Enciclopedie.
Fastul curţii lui Ludovic al XlV-lea, numeroa
sele războaie din timpul domniei lui, ce au secătuit
vistieria şi au impus biruri apăsătoare, revocarea
edictului din Nantes, în urma căreia exodul unei
numeroase populaţii protestante lasă în paragină
economia ţării, fac ca sfirşitul domniei ,/egelui
soare11 să însemne uh moment de uşurare. Monarhia
(XII C U V / R T IN .U N T E
îşi pierde din prestigiu; creaţia literară, căreia

Ludovic al XJV-lea ţinea să-i acorde protecţia sa,
se depărtează de Curte.
Atotputernicia raţiunii caracterizează secolul ai
X V III-lea; raţiunea critica tradiţia şi instituţiile
stabilite şi tot ca loveşte cu putere şi tenacitate In
edificiul, durat de secole, al credinţei religioase,
iluziei unei fericiri veşnice dincolo de hotarele
vieţii, filosofii ii opun necesitatea făuririi unei
fericiri reale pe pâmlntul oamenilor, eliberat de
nedreptăţi şi privilegii. Combătînd răul social, ei
combat cu aceeaşi înverşunare religia. Voltaire
porneşte război deschis împotriva- a ceea ce el
numeşte „V In fâm eR eabilitarea cilorva victime ale
fanatismului religios, a căror apărare a fost pregă
tită minuţios şi t răbdător de „patriarhul de la
Fcrneyt\ a făcut o breşă adîncă şi ireparabilă în
temelia bisericii catolice. Aceasta nu mai putea fi
privită ca infailibilă; supremaţia raţiunii era defi
nitiv asigurată prin victoriile asupra intoleranţei
religioase.
Uriaşă realizare a filosofilor din epoca Lumini
lor, Enciclopedia, operă pornită şi terminală de
această minte uimitoare a veacului său care a fost
Didcrot, reprezintă de fapt ridicarea Raţiunii
umane pe soclul de unde statuia obscurantismului a
fost. înlăturată pentru totdeauna.
Cugetările vor oglindi nu numai eternul uman;
multe clin ele vor reflecta frămînlârile omului dornic
de a sfârîma constrîngcrile bisericii şi privilegiile
aristocraţiei, împotriva căreia toţi gîndtiorii seco
lului ridică steagul revoltei.
C V V lîiJ ÎWMtfTE X|H '
/
\n cugetările lor, Monlqsffuieu, Voîtaire, DiUcrot
proslăvesc raţiunea, ,libertatea, viaţă. Sdrierile lor
dezvăluie omului anomalia fanatismului, .prim§y
Mite intoleranţă, înarmîndi^l cu argumentele furm-
mie din arsenalul inepuizabil al raţiuim. Cugetarea
iese din închistarea genului, raspÎTidîndu-se în
operele cele mai diverse prin care gtndiţorii acestui
veac frămmtat săpau lă temelia „Vechiului Regim11.
Sub învelişul abstract ~al eternului umăn, cugetarea
secolului al X V II Id ea cuprinde în ea fermenţii,
protestului• Genul ca atare se mai păstrează:.
'Vauvenargues, Chamfort, Joubert sînt autorii unor
mărime şi cugetări carp continuă tradiţicţ, realizînd
mici piese frurrtoase şi durabile. Să nu căutăm
msâ reeditarea lui La• Rochefoucauld, care rămîne
modelul irepetabil al perfecţiunii genului.
Veacul al XlX-lea se deschide prin înflorirea
romantismului., elaborată lent de-a' lungul secolului
Luminilor. Siib domnia autoritară a raţiunii încol
ţesc gerrşenii unei sensibilităţi ce avea să aducă o"
nouă strălucire literelor europene. Romantismul ia
maştere ăşedar ca o reacţie împotriva raţionalismu
lui secolului precedent, urmînd să joace un rol de
prim ordin şi sa exercite o influenţă care se va re
simţi pmă la jnai'ii scriitori ai sfârşitului dc veac.
Domnia raţiunii este înlocuită cu-cea a valorilor
afective. Lirismul devine trăsătura dominantă şi
definitorie a romantismului. în perioada înfloririi
nneL splendide literaturi romantice, se formează
însă şi se afirmă marele romancier realist iBalzae.
Mvolmnd în plin romantism, d da crea o opera
realistă de dimensiuni impresionante, în cârc, de-
XIV C V V ÎN T ÎN A IN T E
mente romantice pin să adauge farmec multor per

sonaje fascinante.
Veacul al X lX-lea mai cunoaşte şi şcoala natura
listă a lui Zola, şi parnasianismul indră-osi; de
frumuseţe plastică şi, încheiere triumfată a unui
secol de o rară bogăţie a creaţiei spiri uale, simbo
lismul, admirabil prefaţat de Baudelaire.
Continuată mai ales sub forma „jurnalului“
sau a „amin'irilor", cugetarea se perpe ueazâ în
secolul al XlX-lea, lărgindu-şi tematica cu preocu
pări noi ce oglindesc progresele socie ăţii şi, ale
conştiinţei.
Neliniştitul peac al XX-lea, supus încercărilor a
două războaie pustii'oure, produce în Fr nţa o
pleiadă de scriitori a căror creaţie este pusă sub
semnul angojsei, al con'es ării, al dorinţei de
înnoire. Condiţia umană îi preocupă pe scrii orii
peacului nostru: originea răului, miji o cele de a-l
-combate, armele de luptă. Opera, lui Mdr: ux este
un imn închinat omului descăuş.t de frica şi
speranţa mistică, în stare să şi înftimă condiţia,
să şi „nege neantul1''. Camus îşi -construieşte opera
pornind de la repelaţia absurdului condiţiei um.ne;
el caută cu înfrigurare mijloacele de a-i arăta omului
calea spre fericire, căci acesta este ţelul spre care el
trebuie să tindă. L a capătul unui drum de tatonări
incerte, Camus ne dezvăluie concluziile unei înde
lungate căutări: solidaritatea umană în faţa răului,
fraternitatea pe timpul de luptă împotriva flagelului
este singurul mijloc prin care oamenii îşi pot
construi fericirea.
C U V 1N T 1N A 1N T E XV
Răspunsurile pe care le dau creatorii de valori

spirituale la marile întrebări ale cordemporanilor
încearcă, toate, să indice tot atîtea căi de alungare a
miasmelor angoasei şi morţii. Creatorii autentici
au pus sub acuzare societatea şi condiţia umană
supusă eroziunii timpului şi morţii. Se conturează
tipul unui erou care doreşte să-şi învingă destinul,
care nu acceptă compromisuri, pentru care viaţa
este suprema valoare.
Mai puţin ca oridnd va apărea în literatura
franceză a veacului al XX-lea genul maximelor şi
aforismelor. Genul cultivat de preferinţă va fi
romanul şi, după cel de al doilea război mondial,
teatrul, formă mai directă de comunicare cu oamenii.
Cugetarea însoţeşte însă romanele-reportaje ale lui
Saint-Exupery sau Mahraux, eseurile lui Monther-
lant sau Codeau. Unii scriitori folosesc forma
„jurnalului1 — Gide, Green — sau a „carnetelor“ —
Montherlant — unde amintirile se împletesc cu cuge
tări izvorîte din trăiri intense, din clipe de istorie
frâmîntată, ce au determinat mutaţii adinei in
epocă şi în conştiinţe.
Pe scriitorii contemporani îi preocupă mai puţin
beteşugurile fiinţei umane; înlr-o epocă dominată
de sentimentul absurdităţii vieţii şi al neliniştii
existenţiale, unii scriitori caută neîncetat mijloace
de luptă împotriva destinului. Alţii caută rădăcina
râului în condiţiile sociale. Răspunsurile lor vor
fi, în general, încurajatoare, încercînd să îndepăr
teze spaimele şi lăsînd loc speranţei.
ELENA GORUNESCU
NOTi ASUPRA K P M E Î
„Cugetării» franceze" oferite în această carte au fost

selecţionata din operele celor mai reprezentativi scriitori
şi moralişti francezi, acoperind cîteva secole de cultură
şi civilizaţie, din Evul Mediu pînă la scriitori in viaţă.
Tematica este largă: cugetări aeupra eternului uman sau
care ating sfera socialului şi politicului defilează prin faţa
ochilor caracterizînd epoci de istorie, definind personali
tăţi ce au depăşit do mult graniţele culturii franceze,
creionînd portretul unui popor îndrăgostit de raţiune.
Indicele alfabetic de autori oferă date sumare asupra
scriitorilor citaţi, înlesnind, pentru cititorii mai .puţin
cunoscători ai culturii franceze, situarea acestor scriitori
în contextul epocilor pe care le ilustrează. Indicele tematic
de la sfteşitul cărţii prezintă tabloul problemelor asupra
cărora gînditorii francezi au zăbovit de-a lungul veacu
rilor. Preocupări vechi sau noi, ele oglindesc omul, lumi-
nîndu-1 elin toate unghiurile, dezvăluiftdu-i faţa invizibilă.
Nădăjduim că această carte, care completează seria
cugetărilor apărute pînă acum, va fi citită cu plăcere de
publicul dornic să compare cugetarea franceză cu cea a
altor popoare, situînd-o pe planul european şi universal.
E.G.
ABSENŢĂ
1 *■ Les absente soni assassines ă coups de langue.
Cei absenţi sint asasinaţi prin bîrfă.
SCARIÎON, Roman comiqu-e /Romanţul comic.
2 • L'absence diminue les mâdiocres passions et aug

mente les grandcs, comine le cent eleint les boagies et
allume le feu. •
Absenţa slăbeşte pasiunile mărunte şi le intensifică
pe cele, mari, aşa cum vintul stinge luminările şi înte
ţeşte focul.
LA ROCIIEFOUGAULD, Reflexions ou Sentences
et Maximes moraies / Reflecţii sau sentinţe şi
maxime morale.
3 • L'absence est aussi bien un rernede ă la haine qu'un

appareil contre l'amonr.
Absenţa este în aceeaşi măsură un leac împotriva urii,
cît şi o armă împotriva iubirii.
LA FON TAINE, F.uble.s /Fabule.
4 • Les absente ont toujours tort.

Cei absenţi nu au niciodată dreptate.
DESTOUCIIES,- L'Obstacle imprevu /Obstacolul
neprevăzut.
2 CU G ETĂ RI FRA N CEZE
5 • IAHoge des absents se fait sans flatterie.

Elogiul celor absenţi se face fără linguşire.
G R E SS E T , Le Mechant /Omul rău.
6 • En comnie en hiver, qui quitte sa place la perd.

Vara ca şi iarna, cine-şi părăseşte locul şi-l pierde.
D ESA U G IE R S, Le Dtner de Madelon / Dineul lui
Madelon.
7 • L'abşence est une pierre de touche pour Ies vrais

attachemenis.
Absenţa este o piatră de încercare'pentru adevăratele
legături sufleteşti.
LACORDAIRE, Pensces / Cugetări.
ABSOLUT
8 • Certaincs âmes cont â Vabsolu contme Vead ca â

la mer.
Unele suflete merg către absolut aşa cum apa merge
către mare.
IIE N R Y DE MON T HERLANT, Les Jeuncs
Filles I Fecioarele.
ABUZ
9 • /i ne faat pas imputer ă la loi des abus horiteux.
Nu legea e vinovată de abuzurile ce se fac.
V O LTA IRE, Dictionnaire philosqphique / Dicţionar
de filozofie.
10 • Acont d'attaqner un abus, il ţaut voir si on peut

miner ses fondements.
cu g etă ri fra n ceze 3
înainte de a ataca un abuz, trebuie să vezi dacă îi poţi

distruge temei ide.
VAUVENARGUES, Reflexions et Maximes /
Reflecţii şi Maxime,
ACADEMIE
11 • A qnoi peuvent donc servir les academies? Â

entretenir le feu que Ies grands gânies ont allume.
La ce pot sluji academiile? Să întreţină focul pe care
l-au aprins marile genii.
VOLTAIRE. Sar les Academies /Despre Academii.
ACORD
•
12 • Quand deux personnes qui pensem sori' d'accord
sans s'eire donni, le mol, il y a beaucoup ă paner qu'elles
ont raison.
Cînd doi oameni care gîndesc sînt de acord fără să se
fi înţeles dina nte,“este de presupus că au dreptate
VOL i’ VfRE. Lelire ă d’Alembert / Scrisoare către
d’Alembert.
ACŢIUNE
13 • Le chemln est long du projet â la chose.
De la proiect pînă la realizare este un drum lung.
M O LlfiRE, Le Tartuffe.
14 • Les grands hommes entreprennent Ies grandes

choses, parce qa'elleş sont grandes; et les fous, parce
qu'ils les eroicul fudles.
4 C U G E T Â E I V ItA N C E Z E
©ataenii mari întreprind lucruri importante tocmai

pentru că sînt importante; iar nebunii, pentru că Ie
ered uşoare. N
VAUVENÂRGUES, Reflexictns et Maximes' /
Reflecţii şi maxime.
15 • On a besoin pour vivre de peu de vie, il en faţit
teaucoup pour ctgir.
E nevoie de puţină viaţă'pentru a trăi, dar ne trebuie
multă pentru a acţiona.
J. JO E B E R T , Pensees, maximes . e! essais i
Cugetări, maxime şi eseuri.
ADAPTARE
16 • S'accommoder â tout est cltose necesşairc j Ce qu'on

ne voudrail pas, souvenl il le- faut faire.
Este necesar să ne adaptăm la orice situaţie, căci
adeseori trebuie să facem şi ceea ce nu dorim.
LA FONTATNE, Ccmtes et Nouvelles / Povestiri şi
nuvele.
ADEVĂR
17 •'La virile et la raison sont comntjmes â un ehacaţi,
et ne sont non plus ă qui ies- ă dites prcmierement qu’ă
qui Ies a dites apres.
Adevărul şi raţiunea sînt comune tuturor; ele aparţin
atît celui care le-a spus primul cit şi celui care le-a
«pus pe urmă.
18 • Le pretnier trăit de la c-orrupt ion des moetirs, c'esl
le bannissement de la verile.
CU G ETĂ RI FRA N CEZE ' S
Primul semn al corupţiei. moravurilor este izgonirea

adevărului.
MONTAI ONE, Essais /Eseuri.
19 • II ne faut pas s'offenser que Ies aulres nous cachcrd
la verile, puisque nous nons la cadions si souvent â
nous-memes.
Nu trebuie să ne simţim jigniţi cînd ceilalţi ne ascund
adevărul,, de vreme ce noi ni-1 ascundem adesea nouă
Înşine.
' ' LA ROCIIEFOUCAULD, Rdflcmons ou Sentencei
ei Maxipies morales f Reflecţii sau sentinţe fi
maxime morale.
20 • Si l'on se plaît & Vimage du arai /Combieri doit-on
reckeŢcher le prai meme.
Dacă ne place imaginea addVărului, cît de mult trebuie
să 6ăutăm adevărul însuşi.
LA FONTAINE, Contes et Nourellcs [ Povestiri şi
s nuvele.
21 • La acrite ne s'aliere que par le changement des
hommes.
Adevărul nu păleşte decît prin schimbarea oamenii on.
22 • Nous connaissons ia verile non sculemenl pjjr la
raison mais encore par le coeur.
Adevărul nu-1 pătrundem numai cu raţiunea, ci şi cu
mima. f
PASCAL, Pensecs / Cugetări.
23 • A inie la perite, mais pardonne â Verreur.
Iubeşte adevărul, dar iartă greşeala.
V pL T A IR E , Discours sur Fhomme I Discurs despre
om;
!
24 • II faut s'accoutumer â chercher le vrai dans Ies

plus peii-es. choses; sans cela, on eşt bien trompi dans
Ies grand.es.
Trebuie să rie obişnuim să căutăm adevărul în cele mai
mici lucruri; altfel, sîntem înşelaţi în cele-mari.
V O LTA IItE, Milanges historiqucs /Varietăţi
' istorice.
25 • L a virite est un fruit qui ne doit elre cueilli que s'il
est tout â fait mur.
Adevărul este un fruct care nu trebuie cules decît dacă
este bine copt.
VO LTA IRE, Correspondance /Corespondenţă.
26 • Gardons-nous d'annoncer la veriti ă ceux qui ne
sont pas en Hat de l'entendre.
Să ne ferim de a vesti adevărul celor care nu sînt în
stare să-l asculte.
ROUSSEAU, Umile ou de Veducaţion /Emile sau
despre educaţie.
27 • La virili est un flambeau qui luit dans un brouil-
lard sans le dissipcr.
Adevărul este o torţă care străluceşte în ceaţă fără
să o risipească.
HELVlSTIUS, Maximes et Pcnsees /Maxime şi
cugetări.
28 • II n'y a peul-etre point de virile qui ne soit ă
qudque espril faux maticrc d'erreur.
Poate că nu există adevăr caro să nu fie pricină de
rătăcire pentru vreo minte greşită.
29 • La virili est le soleil des inlelligenccs.
Adevărul este soarele inteligenţei. ,
cuo eta ri fra n ceze
30 • On ne s'ilive point aux grandes veritis sans l'en-

thousiasme.
Nu ne putem ridica la adevărurile mari fără entuziasm.
31 • Rien ne dure que Iq virile.
Numai adevărul este veşnic.
VAUVENARGUES, Reflexions et Maxime» /
32 • II faut d'abord chercher la virili avec son cceur,
et non avec son esprit.
Adevărul trebuie căutat mai întii cu inima şi nu cu
spiritul.
33 • La virili est comme la roşie du ciel: pour la con-
server pure, il faut la recueillir dans un vase pur.
Adevărul este ca rouă cerului: ca să-l păstrezi curat,
trebuie să-l aduni într-un Vas curat.
BERN ARDIN DE SA IN T -P IE R R E , Paul et
Virginie /Paul şi Virginii,
34 • Le plaisir peut s'appuyer sur l'illusion, mais If
bonheur repose sur la virili.
Plăcerea se poate sprijini pă iluzie, fericirea Insă se
întemeiază pe adevăr.
GHAMFORT, Maximes et Pensees /Maxime şi
cugetări.
35 • Ce qui est vrai â la lampe n'est pas toujours trai
au soleil.
Ceea ce este adevărat la lumina lămpii nu este întot
deauna adevărat la lumina soarelui.
36 • II y a des viritis qu'on a besoin de colorer pour
Ies rendre visibles.
Există adevăruri pe care trebuie să le colorezi ca să
devină vizibile.
8 cugetări fr a n c eze
#7 • L'erreur agite; la virile repose..

Eroarea ne oboseşte, adevărul ne odihneşte.
38 • Quand an frappe inulilement ă la porte de eertaints
piriteb, ii faut essayer fVy entrer par la fenetre.
Cînd baţi zadarnic la uşa adevărului, trebuie să încerci
•ă intri pe fereastră.
J . JO U B E R T , Pensees, maximes et cssais /Cugetări,
maxime .şi eseuri,
39 • î l n'y a qu'une chose qui se repete eternellement,
sens cesser d'elre neuve et ftcande: la p&iti.
Un singur lucru se repetă veşnic, fără a înceta de a fi
nou,şi fecund: adevărul.
40 o La pirîti ne regnera jamais seule; son sort est de
combnltre, et d'avoir pjir consequent d'illuslres erineniis.
Adevărul nu va domni niciodată singur; şoartadui estă
'de a lupta şi de a avea, aşadar, duşmani iluştri.
LACORDAIRE, Pensees j Cugetări.
41 . L'inconnu d'hier est la vădii de demain.
Necunoscutul de ieri este adevărul de miine.
FLAMMARION, L ’inconnu el Ies problemei
psychigues /Necunoscutul şi problemele psihice.
42 • î l n'y a pas de limiles ă la verile.
Adevărul nu are limite.
MAURICE MAETERLINCK, La sagesse et la
destinde /înţelepciune şi (festin.
43 • II n'y ă que Ies erreurs qui donnent du prix â la
pirite.
Numai eroarea pune în valoare adevărul.
44 •l Si ta veriti est au fond du puits, je me jetterai dans
le puits. ^ '
CU G ETĂ RI FRA N CEZE 9
■iacă adevărul' este în fundul fintînii, mă arunc ta

firitină.
JU L E S REN ARD, Journal / Jurnal.
i . . y
45 . L'arpour de la virili n'est pas le besoin de cerlilude
ut il est bien imprudent de confondre l'un avec Vautre.
Bragostea de adevăr nu înseamnă nevoie de certitu
dine şi este imprudent să confundăm una cu cealaltă.
' ANDRE G IDE, Pages de journal /Pagini de
jurnal.
\
46 • Nous n'allons pas ă la virili par Ies memes cheminş.
Nu mergem spre adevăr pe aceleaşi căi.
EDMOND JALOXJX, L ’Incertaine /Nehotărîta.
47 • Quand la verile est libre, 'et Verreur aussi\ ce n- est
pas Termin qui triomphe.•
Ctad şi adevărul şi eroarea se află în libertate, nu eroarea
este cea care triumfă. *
RO G ER MARTIN DU GARD, Jean Barois.
48 • La verile, c'est ce qui simplifie le monde et non ce
qui arie le chaos.
Adevărul este ceea ,ce simplifică lumea, nu ceea ce
creează haosul.
ANTOINE DE SA IN T-E X U PE R Y , Tcrre des
hommes /Pămînt al oamenilor.
49 • Le gout de la virili â tont prix est une passion qui
n'ipargne rien et ă quoi rien ne risiste.
Borinţa de a afla adevărul cu orice preţ este o pasiune
carii nu cruţă nimic şi căreia nimic nu-i rezistă.
50 • L a virili, comme la lumiere, aveugle.
Adevărul te orbeşte ca şi lumina.
A L B E R T CAMUS, La Chute J tăderea.
ADMIRAŢIE
51 • Uadmiration est la fille de Vignorancc.
Admiraţia este fiica ignoranţei.
C IIEV A LIER DE M ERIÎ, Maximes et Scntences f
Maxime şi sentinţe.
52 • Nons aimons toujours ceux qai nous admirent, et
nous n'cimons pas toujours ceux que nous admirons.
Ii iubim întotdeauna pe cei ce ne admiră, dar nu-i
iubim întotdeauna pe cei pe care-i admirăm.
LA ROCHEFOUCAULD, Reflexions ou \Sentences
et Maximes moraies /Reflecţii sau sentinţe şi
maxime morale.
5& • II est une admiration qui est fille du savoir.
Exista o admiraţie care este fiica ştiinţei.
J. JO U B E R T , Pensees, maximes et essaiş /
54 • L'admiration est un sentiment qui terase et n'at-
tendrit pas.
Admiraţia este un sentiment care zdrobeşte şi nu
înduioşează.
LACORDAIRE, Pensees /Cugetări.
AFACERE
65 • Dans Ies affaires, on n'a point cTamis, on n'a
que des correspondants.
în afaceri nu avem prietenii ci doar parteneri.
AL. DUMAS tatăl, Le Comte de Monte Crislo/
Cotitele de Monte Cristo.
56 • Les affaires ne sont jam ais sures tant qu'elles ne
soni pas ccnchies.
C U G ET A M FRA N CEZE 11
Afacerile jiu sînt sigure cit timp nu sînt încheiate.

D R IE U LA ROCH ELLE, Memoires de Dirk
Raspe I Memoriile lui Dirk Raspe.
AFECTARE
57 • Rien n'empechc lanţ d'etre nalurel que Venvie de
le pai'aitre.
Nimic nu ne împiedică mai mult de a fi naturali decîţ
dorinţa de a părea astfel.
LA ROCHEFOUCAULD, Reflexions ou Scntenees
et Maximcs morales / Reflecţii sau sentinţe şi
maxime morale.
AFECŢIUNE
58 • Lcs grandes pensees vienncnt du emir, et Ies
grandes affections viennent de la raison.
Marile cugetări vin din inimă, iar marile afecţiuni vin
din raţiune.
LO U IS DE BONALD, Maximes et Pensees /
Maxime şi cugetări.
59 • L a multitude des affections Hargit le cceur.
Mulţimea afecţiunilor lărgeşte inima.
J. JO U B E R T , Pensees, maximes et essais /
60 • Les grandes et pures affections ont cela de bon,
qu'apres le bonheur de les avoir iprouvâes, il reste le
bonheur de s'en souvenir.
Marile afecţiuni au avantajul că, după fericirea de a
le fi resimţit, ne rămîne fericirea de a ne aminti de ele.
AL. DUMAS fiul, Pensees /Cugetări.
12 ~ CUG ETĂRI f r a k c e z e
AJUTOB
61 • II se faat enlraider: c'est la lot de nalure.
Trebuie să ne ajutăm unii pe alţii: este o lege a naturii.
LA FON TAI NE, l'ablcs /Fabule.
62 • Un peu d'aide fail grund bien.
Puţin ajutor face mult bine.
/ CARMONTELLE, Proverbe* dramaliques /Proverbe
' dramatica.
63 • J'iniile la colombo: souvent jc jettc un brin d'herbe
â la fourmi qui se m ie.
Eu imit porumbelul: adesea arunc un fir de iarbă
furnicii care se îneacă.
J. JO U B E R T , Pcnsees, maximes el essais /
AMBIŢIE
64 • L'esclave n'a qu'un maltre, Vambitieux en a autant
qu'il y a de gens utiles ă sa fortune.
Sclavul nu are decît un stăpîn, ambiţiosul are atiţia
stăpîni cîţi îi pot fi de folos carierei sale.
LA B R U Y E R E , Les Caractires /Caracterele.
65 * L e plus grand mal que la fortune puisse faire auto
hommes est de les faire naître faibles de rcssources et
ambitieux.
Cel mai mare rău pe care-1 poate face oamenilor soarta
este de a-i face să se nască nevolnici şi ambiţioşi.
VAUVENARGUES, Reflexions et Maximes f
! Reflecţii şi maxime.
66 • L'ambition est de toutes les âmes, eUe mene leg.
petiteSf les grandes la menenl.
CU'SETAHI ffRAN CEZB ia
Ambiţia sălăşluieşte In toate sufletele, ea le conduce pe

cele mărunte, dar,este condusă de eele mari.
CJÎ ATEAURR IAND, Vie dt Banco /Viaţa Iul
Rameă.
•7 • L'ambition de âommer sur Ies esprits est la plus
forte âe toutes Ies passions.
Ambiţia de a domina asupra spiritelor este cea mai
puternică din tonte pasiunile.
NAPOLEON I, Pcrisees / Cugetări.
AMENMŢAKE
68 • Qui ne craint point la mort ne craint point Ies
mmaces.
Cine nu «e teme de moarte Vu se teme de ameninţări.
P IE R R E ^ CORN EILLE, Le Cid/Cidul.
AMTSTtRP.
6# * H font compenser Vabsence par h somenir., La
memoire est le miroir ou nous regardons Ies absents.
Trebuie să compensăm absenţa prin amintire. Memoria
este oglinda în care ii privim pe cei absenţi.
J. J0 U B E R T , Pensees, maximâs et essais /
7© • Â qm i bon des objets de souvenir, et meme des
pketographies? II est doux que Ies ckases menrent cmssi,
comme Ies hommes.
L a ee bun obiecte de amintire, şi chiar fotografii? E
bine ca şi lucrurile să moară, precum oamenii.
JU L E S RENARD, Journal / Jurnal.
14 C U G ETA RI FRA N C EZE
71 • Cest dans le souvenir que Ies choses prement leur

vraie place, dix ans plus tard.
Lucrurile îşi ocupă adevăratul loc în amintire, cu zece
ani mai tlrziu.
JEA N ANOUILH, Ne rdpeillez pas madame /N-o
treziţi pe doamna.
AM OK PROPRIU
72 • L'amour-propre est le plus grand de tous Ies flat-
teurs.
Amorul propriu este cel mai mare dintre toţi linguşi
torii.
73 • L'amour-propre est plus habile que le plus habile
homme du monde.
Amorul propriu este mai dibaci decît cel mai dibaci
om de lume.
74 • Quelque dâcouverte que l'on ait faite dans te pays
de l'amour-propre, il y reste encore bien des terres incon-
nues.
Oricîte descoperiri s-ar fi făcut In ţara amorului pro
priu, mai rămln încă multe tărîmuri necunoscute.
LA ROCHEFOUCAULD, Reflexioas ou Sentences
et Maximes morales /Reflecţii sau sentinţe şi
maxime morale.
75 • L'amour-propre est le grand ressort du genre
humain.
Amorul propriu este marele resort al speciei umane.
V O LTA IRE, Politique et Legislation /Politică şi
legislaţie.
C U G E T A lţi F R A N C E Z E 16
76 • Toutes les passions s'eicignent avec l'âge /L'a-

mour-propre ne meurt jamais.
Toate pasiunile se sting cu vîrsta; amorul propriu nu
moare niciodată.
V O LTA IRE, Stances / Stanţe.
77 • Le plus dangereux conseiller, e'cst Vamour-propre.
Cel mai primejdios sfetnic este amorul propriu.
NAPOLEON I, Pensecs /Cugetări.
78 • Les plaisirs de Vamour-propre ne cicatrisent pas
pour longtemps les blessures du cceur.
Plăcerile amorului propriu nu cicatrizează pentru mult
timp rănile inimii.
AL. DUMAS tatăl, Richard Darlinglon.
APARENŢĂ
79 • Gardc-ioi tanţ que tu vivras /De juger les gens sur

la mine.
Fefeşte-te, cît vei trăi, să judeci oamenii după cum
arată.
LA FONTAINE, Fablcs /Fabule.
ARMATĂ
80 • Un empire fondA par les armes a besoin de se
soutcnir par les armes.
Un imperiu întemeiat prin forţa armată are nevoie do
forţa armată pentru a se menţine.
M ONTESQUIEU, Considerations sur ies causes
de ta grandeur des Roinains et de leur decadence /
Consideraţii asupra splendorii şi decăderii
Romanilor.
18 C U G E T Ă R I FRAISTCEZE
AttTÂ.
81 * Le secret des arts est de wrriger la rwlure.
Secretul artelor este de a corecta natura.
‘ VOLT AI R E , Mpitres /Epistole..
82 • Toas Ies arts soni freres, checuri apporle une

hwiiere aux autres.
Toate artele sînt surori, fiecare aruncă o lumină asupra
celorlalte,
V OLTA IRE, Qie sur iă mort de la prinvesse de
Bayreuth /Odă la moartea prinţesei de Baypeulth.
83 • Etre natură dans Ies arts, c'esi elre sincere,

A fi natural in artă înseamnă a fi sincer.
J . JO U B E R T , Pcnsees, maximes el -msms l
84 . • Lorsqne nous oublions Vartiste"en regardanî sân

tableau, n'est-oc pas le plus grund doge que naos puissiom
faire de Varliste?
Ciad uităm de artist privindu-i tabloul, nu este oare
cel mai mare elogiu pe care îl putem aduce artistului?
AL. DUMAS tatăl, Intrigue et Amour /Intrigă şi
iubire.
85 • L'artiste, c'est un hommc de talent qui era# I#®-

jours qu'il debute.
Artistul este un om de talent care crede tot timpul că
debutează.
86 • Le samnt gtnireiise, Purtate wMădmdise.
Savantul generalizează, artistul individualizează.
W-m. P e jjwmuîs %t!& m râent: timtti'fm’t acs&M.
A nu fi niciodată «Mri$attâfe: in aseM t* « a gil tMNtt'
- - IPSliES 3RENARD, Journal I Jurnal.
88 * I f t ţ ţ ?st wxe demomtr&twn olum ia- ‘mature <e& it*
iflîiw
t/ trii!i
f'f/fP rC* ' ""/
Arta eşte o demonstraţie a cinei dovadă -eate naEbuna.
«E G R G âî SAR®, Erjm$ois te O k a m p i*Pra®şftia,
. •* copilul abandonat.
89 « L'art n'est p as urle imitătion, mais 'ime Gonqu&e.
M tenu nste 0 imitaţie, ci ■©cueerire; ^
ANDRR SUARfiS, Goethe, le grand EusopeenJ
. Goethe, marele european.
«0 .„L 'ort est de peindre wn sujet parlieulier avec assez
depm&mnce p m r que la gin^ralilc dorit il dependait s'y
comprcnne.
Arta înseamnă a zugrăvi un subiect particular cu destuii
forţă pentru a cuprinde in el generalitatea de care
depindea.
ANDRE G ID E, I ’aludes /Mlaştini.
91 • L vart hdbite Ies r&gions Jemp&râes.
Arta locrîejfte'.Hţ regiunile temperate.
92 * Seul l'art m'agree, parii de VinquUtude, qui tcnde â
la sireniti.
0 singură artă accept : aceea care, pornita din nelinişte,
tinde spre seninătate.
, ; AMPitE ;(M©E, Jaunnalj Jurnal.
93 • Un grand artiste n'a qu'un souci: deveniri? plus
humain possM e. C'e&t m m i gu'M deoient le plu s per-
sonneh *
3 — Cugetări franceze
18 cu geta u ! F ra n ceze
Un mare artist are o singură grijă: să devină cit mai

Uman. Astfel devine cit mai personal.
ANDRE G ID E, Reflcxions sur VAUcmagne /
' Reflecţii despre Germania.
94 • Le grand art est celui dont Ies imilations soni
Ugitimes, supportables; el qui n'est pas dăruit ni deprecia
par dles; ni elles par lui. '
Marea artă este aceea ale cărei imitaţii sînt legitime,
suportabile, şi care nu este distrusă şi nici depreciată,
de ele; şi nici ele de ea.
PAUL VALlSRY, Tel Quel j Ca atare.
95 • V art: une longue souffrance.
Arta: o lungă suferinţă.
EDMOND JA LO U X, Au-dcssus de la Viile j
Deasupra oraşului.
96 • V art est fait pour troubler. L a Science rassure.
Arta e făcută pentru a tulbura. Ştiinţa linişteşte.
G EORG ES BRA Q U E, Pensees sur Vart /Cugetări
despre artă.
97 • 11 faut ctre un homme vivant et un artiste posthumc.
Trebuie să fii un om viu şi un artist postum./
JEA N COCTEAU, Rappel ă I V i r c / Chemare Ia
ordine.
98 • Un chef-d'ceuvre est une pârtie d'echecs gagn&e

echcc et mat.
O capodoperă este o partidă de şah cîştigată prin
şah mat. ^ ■
99 ' m^Swlq la f eăliţfi, mbne ?bien rccoiiverte, a la ecrţiţ
d'ltnouvoir. '■ ■.
Numai realitatea, chiar bine ascunsă, are virtutea de a

emoţiona.
JEA N GOGTEAU, Le Cog el VArlequin /Cocoşul
şi arlechinul.
100 • Varliste a phis besoin d'&lre admirâ que d'clre

aimL
Artistul are mai multă nevoie de a fi admirat decit
de a fi iubit.
101 • Sans Ies morsures de la flamme, pas de parfum
de l'aloes.
Fără muşcăturile focului, aloea nu-şi revarsă parfumul.
H EN RY D i T m ONTHERLÂ n T, T ous feux eteints /
Cu toate focurile stinse.
*
102 • Le monde de Vart est ne avee nous, de la multipli-
citâ des eivilisations que nous avons dâcouverles.
Arta s-a născut odată cu noi, din mulţimea civiliza
ţiilor pe care le-am descoperit.
103 • Le monde de Vart n'est pas celui de VimmorlaUti,

c'est celui de la mâtamorphose. Aujourd'hui, la mela-
morphose est la vie meme de l'ceuvre d'art.
Lumea artei nu este cea a imortalităţii, ci a metamor
fozei. Astăzi, metamorfoza este însăşi viaţa operei de
artă.
ANDRfi MALRAUX, Ântitmmoires [ Antimcmorii,
104 • On ne peut pas faire uri ort qiii parle aux masseg
quand on n'a rien â leur dire. .< y*
CHGETAira B>KAMGSSZE.
Mu poţi face 6 arM care sâ vorbească maselor atunci

cînd nu ai nimic să le spui»
ANURlS M A LR A U X, U E spoir j Speranţa.
1QJ* • Qu'est-ce. que Part? — Ce par quoi Ies. form&s

dkvienmnt styh.
Ge este arta? — Acel ceva prin care formele devin stă'.
m . V arI est un antî-destin.
Arta este un anti-destin.
ANDPU? MALRAUX, Les Voex du sileitce- /rVocile
tăcem.
w m im m k .
1.07 •. L a moquerie est de toutes les injures celle qui se
p&refonne h mama.
Dintre toate jignirile, batjocura este ©ea care se iartă
cel mai greu.
108 • L a moquerie est souvenl indigence d'esprti. -
Batjocura este adesea sărăcie a spiritului.
LA B3Biry£BH , I m CamAhret / Caracterele.
B&EĂLI1 *
109 • Ce n'est pas le nombre des morts, Cest Vepoiwanle
de ceux qui sunşivent qui fait perdre les batailles.
Nil numărul morţilor, ci spaima celor care supravie
ţuiesc duce la pierderea bătăliilor.
VOLTAT'RTC, ITistmre de Ckarles X II /Istoria lui
Carol al X II-lea ;
' 'CtraCTARC'FR«£fOSSE îi
----------- <—------ -— —;------------- ---------- -------- ----- - r i
lt-0 • Entre metix Imips, labataiUe est plus âprc?, phm

sctmnte, mais il y a eertcdns minagemmts.
între lupii bătrlni, bătălia este mai aprigă, mai savantă,
dar există unele menajamente.
PAUL VALERY, Regards sur le monde -yctueil
Privire afeupra lumii contemporane.
fi&TBÎKlUŢji v
'I ’ f 1^ -
•111 • L'mfer des femmes, c'est la yieiUesse.
Infernul femeilor este bătrâneţea,
112 •. Peu de genş savant elre vicux. i
Puţini oameni ştiu să fie bătrâni.
LA ROCHEFOUCAULD, Rcflcxions ou Sentences
et Mctximes morales /Reflecţii sau sentinţe şi
1 * maxime moral®.
■118 « Cest nne granăe difformile de la nature qu'tm
vieittard ampureux. - .
Un bătrân îndrăgostit este o mare anomalie a naturii.
114 * L'on craint la rieiliesse que Ton n'est pas sur 4$
pouvoir aţteindre. <
Ne temem de bătrâneţe, deşi nu sîntem' siguri că c
putem atinge.
115 • L'on espere de vieillir et Ton craint la vieiîlesse,
c'est-ă-dire Von aime la vie et Ton fuit la mort.
Sperăm să îmbătrânim şi ne temem de bătrîneţe, adică
iubim viaţa şi fugim de moarte.
LA B R trY L R E , Les Caractires / Caracterele.
116 • Le soir de la vie apporle avec soi sa lămpi.

Amurgul vieţii îşj aduce eu sine lampa.
117 • Vous avcz pcut-etrc raison de penser ainsiy.rmis

voiis n'avcz pas raison de soutenir voire gpinion contra
nn vitillard.
Poate că ai dreptate să gîndeşti astfel, dar nu ai drep
tate să-ţi susţii părerea împotriva unui bătrln.
J. «JOUBERT, Pensâes, maziincs et cssais j
118 • Quand Ies feuilles de la vigne se rident et se se-
ckent, la groppe est plus sucree et plus vcrmeille.
Cînd frunzele viţei 6e zbîrcesc şi 6C usucă, ciorchinele
este mai dulce şi mai roşu.
H E N R I-FR E D ER IC AM IEL, Fragnients d'un
journal. intime / Fragmente dinlr-un - jurnal intim.
119 • Ce qu'il y a de triste, ce n'est pas d'.etre vieux;
Cest de n'etre plus jcune.
Ceea ce e trist nu e că eşti bătrîn, ci că nu mai eşti
ţînăr.
AL. DUMAS fiul, Pensccs /Cugetări.
120 • Les vieilles gcns craignent moins Verreur que le
riSquef
Bătrînii se tem nu atît. de greşeală cît de risc.
GrEORGES BERNAJNOS, La Tentdtion . du
desespoir / Tentaţia disperării.
BELŞUG
121 • L'abmdance est la mire des arls et des hcurcux
trqvaux.
Belşugul este mama artelor şi a muncii fericite.
VQ lirM llE y Le Mondain j Mondenii!.1
C U G E T Ă R I -F R A N C E Z E 23
BINEFACERE
122 • Un bienfait reprocM tint toujours lieu d'offense.
O binefacere care ţi se reproşează a fost întotdeauna
considerată o jignire.
' RACINE, Iphigenie.
123- • II y a du plaisir â renconlrer Ies yeux de celui â
qui Von vient de donner.
Este o plăcere să întîlneşti ochii aceluia căruia i-ai făcut
de curlnd un bine.
LA B R E V E L E , Les Caractkres /Caracterele.
124 • On peul resisler ă tont hors â la bienveillance,
La orice putem rezista, în afară de bunăvoinţă.
ROUSSEAU, Maximes et Sentences /Maxime şi
• sentinţe.
125 • Ne vaut-il pas mieux encore fairc des ingrats,
que de manquer ă faire le bien?
Mai bine să facem din semenii noştri nişte ingraţi declt
să nu făptuim binele.
D1DEIIOT, Discours sur la pocsie dramatique /
Discurs asupra poeziei dramatice.
126 • On n emporte avec soi que le bien qu'on a fait.
Nu luăm cu noi decît binele pe care l-am făcut.
SAINT-LAM BERT, Fables orientales / Fabule
orientale.
127 • Un bienfaiteur est plus qu'un pere.
Un binefăcător este mai mult decît un părinte. " - ‘
FLORIAN, Fables /FabuleY
128- .• Un- hopime de resşourccs pmt, toujours tirer d'un
mal un bien inatlendu.
m CU G ETĂ RI FR A N C EZ E
IJu om inteligent poate oricînd să scoată dintr-un rău

an bine neaşteptat.
D RIBU LA R G C R ELLE, Reveu.se tmmgeaiue J
Visătoare burghezie.
B l L\d i : ţ e ri
129 • Plus fail doucear que viulence.
Mai mult cistigi prin hlindeţe decit prin violenţă.
LA FONTAINE, Fables /Fabule.
190 • Soyez donx el indulgent âtou s; ne le soyez pas ă
mus-meme.
Fiiblînd şi îngăduitor cu toată lumea, dar nu cu tine.
BUtiVlTH
M l • N'ewions point â une sorte de gens leurs grandes
riehesses: ils ont mis leur repos, leur sânii, leur hmneur
et leur conscience pour Ies avoir; cela est trop cher, et il
n'y a rien â gagner â un tel mardii. >
Să nu invidiem bogăţiile unui anumit soi de oameni:
ca să le dobândească, ei şi-au pus în joc libertatea,
sănătatea, onoarea şi conştiinţa; e prea scump şi au-i
nimic de ciştigat dintr-un asemenea tîrg.
LA B R l’Y E R E , Les Caraeleres } Caracterele.
132 • Moins on a de richessc el moins on a de pe ine j
Cest possider le bicn que savoir s'en passer.
€ u c it a v em m a i pu ţină bo găţie cu a tît avem m a i
p u ţin e n ecazu ri; este b o g a t a ce la ce ştie să ren u n ţe la
b o g ăţii.
RKGNARD,' Le Joueur / Jucătorul.
CU G ETA M FRA N CEZE 25
133 • Ni la paucrcti ne peut avilir Ies âmes fortes, ni

la riehcsse ne peut elever Ies âmes basses.
Nici sărăcia nu poate înjosi sufletele tari, nici bogăţia
nu poate înălţă sufletele josnice.
VAUVENARG'UES, R e p e x io m et M a x im es /
KH • Le plus riche des Jumimes, c'est Veconoine. L e
plus panere, c'est Vavare.
ftaBil cel nsai bogat este economul. Cel mai sărac,
zgîrcilul. /
CHAMEORT, M a x im es et P en s eta / Maximo şi
' i-ugel.ări.
BUCURIE
• La profeţiile jqie a plus de secările que de guiett.

bucuria profundă cuprinde mai multă gravitato deeît
veselie.
MONTAI ONE, Essais , fisouri.
136 * S'il est crai que nos joics soni. courtes, la plupart
de nos afflidions ne soni pas longucs.
D acă e ad ev ărat că bu cu riile n o a stre sin i scuft-e, m a jo
r ita te a n ecazu rilo r nu d urează m u lt.
VAUVENAROU lîS , lie fle x io n s et M a x im e s /
RiU'hîHii si niaxime.
137 * L'at.fente A'une joie. caut quelqurfois plus que la

jpie mânie.
Aşteptarea unei bucurii valorează uneori mai mult
deeît însăşi bucuria.
lâDOUARD R S T A I Î N 1 t L ln fin u e aax. fn ain s de
26 C U G ETĂ RI FRA N C EZE
BUNĂTATE
138 • Tonte autre Science est dommageable â celui qui
n'a pas la Science de la bonţi.
Orice altă ştiinţă este dăunătoare aceluia care nu
cunoaşte ştiinţa bunătăţii.
139 • L a confiance en la bonţi d'autrui est un non leger
temoignage de la bonţi propre.
încrederea In bunătatea celorlalţi este o dovadă sigură
a propriei tale bunătăţi.
* MONTAI GNE, Essais j Eseuri.
140 • Rien n'est plus rare que la viritable bonţi; ceux
mâne qui croient en avoir n'ont d'ordinaire que de la
complaisance ou de la faiblesse.
Nimic nu este mai rar ca adevărata bunătate; chiar şi
aceia care cred că o au, de obicei nu au decît amabili
tate sau slăbiciune.
LA ROCIIEFOUCAULD, Reflexions ou Sentences
et Moximoa moroles / Reflecţii sau sentinţe şi
maxime morale.
4’
141 • Dans une sociiti bien riglic, Ies bons doivenX
servir de modele et Ies michants d'exemple.
Intr-o societate bine organizată, cei buni trebuie să
servească drept model, iar cei răi drept exemplu.
LOUIS DE BONALD, Maximes el Pensees f
142 • L a bonte dans Ies rapports est le principal charme
de la vie.
Bunătatea în relaţiile cu oamenii este principalul
farmec al vieţii.
CU G ETA U ! FR A N C EZ E 27
143 • Par-dessus touie chose., soyez bon; la bonle est

ce qiti desarme le- plus Ies homrnes.
înainte de orice, fiţi buni; bunătatea îi dezarmează
cel'maf mult pe oameni.
144 • II est plus facile d'elre bon pour tout le monde
que pour quetqu'un.
E mai uşor să fii bun pentru toată lumea deeît pentru
unul singur.
145 • II n'y a que Ies imbcciles qui ne soni pas bons.
Numai proştii nu sînt buni.
AL DUMAS fiul, Pensees /Cugetări.
146 • Ne me demandez pas d'elre bon: ne ine demandez
que d'agir eomme si je l'ekiis.
Nu-mi cereţi să fiu bun: nu-mi cereţi deeît să mă port
ca şi cînd aş fi.
JU L E S REN ARD , Journal / Jurnal.
147 • La bonte n'est qivunc irradiaiion du bonheur.
Bunătatea nu e deeît o iradiere a fericirii.
AND R E G ID E Les noueelles nourrilures /NToiie
fructe ale pămlnluLui.
CALITATE i
148 • Ce qui caut la pcine d'âtre fuit caut la peîne
d'etre bien fuit.
Ceea ee merită să fie făcut merită să fie bine făcut.
NICOLAS POU3SIN, Correspondance /
•Corcspoadenţă._
149 • Ce n'est pas assez d'avoir de grandes qualites',
il cn faut avoir l'iconomie. \
28 . CU G ETĂ RI FRA N CEZE
Nu e deajuns să ai calităţi maii, trebuie să ftii să' 1®

foloseşti, i ' ,^ "
150 • L a plupart des-'homntes ont, comme Ies planl&s;,
des proprUlis cacMeş que ie kasard fail decouvrir.
Cei măi mulţi oameni au, ca şi plantele, calităţi ascunse
pe care numai întâmplarea le descoperă.
LA. ROCHEFOUCAULD, Reflexions ou Senlcnces
et Maximes1 morales [ Reflecţii sau sentinţe şi
maxime mârâie.
151 • L'arl de savoir bien mettre en aeuvre de mMiocres

qualiUs dorine souvent plus de reputation que le v&ritable
merite. ;
Arta de a folosi cu iscusinţă;, calităţi mărunte duce
adesea la o mai mare reputaţie decît adevăratul merit.
LA ROCHEFOUCAULD, Premi&res Pensees f
Primelt cugetări.
152 • Le meme orgueil qui nous ţait blâmer Ies defavAs

dont nous nous croyons exempis nous porte â mâpriser
Ies bonnes qualilis que nous n'avans pas.
Acelaşi orgoliu^ care ne face să criticăm defectele de
care ne credem scutiţi ne face să dispreţuim calităţile
pe care nu le avem. '
153 • On ne doit pas juger d'un homme par ses grandes

qualiles, riiais par l'usage qu'îl sait en faire.
Un om nu trebuie judecat după calităţile lui, ci după
felul cum ştie să le folosească.
LÂ ROCHEFOUCAULD, Reflezions ou Sentemees
et Maximes- morufes /R eflecţii sau sentinţe *fi
maxime murale.
C U G E T Am F R A N C E Z E 29
154 • Une grande. qnalitt naturelle prend Iernam d'un

fponcţ «iee oti d'ime grande vertu, seten le bon ou te
mauvais uscigc qu'on en fait.
© mare calitate naturală fes numele unui mare viciu
sau al unei nutri virtuţi, după întrebuinţarea bună sau
rea pe care i-o dăm.
D IDEROT, Opinion des anciens pkăosophes j Cu
privire la filozofii vechi-.
155 • De toutes Ies qjialil.es de l'âme, la plus iminente
tgt la sagesse; la. plus utile est ta pmdence.
D in tre to a te c a lită ţile su fleteşti, cea m a i în a ltă esle
în ţelep ciu n ea, ia r cea m a i u tilă e p ru d enţa.
BART11ELEM Y, Voyage du jeitne Anarchusie /
. Călătoria tînărului Anarctiasis.
156 • Om niest pas un Jiomme d'esprit pour uvoir bmu-
coup d'idees, eomme on nast pas u,n bon general pour
Or’oir beaucoup de soldats.
U n om nu este in telig en t p entru că are m u lte idei,
d upă cum un general nu este bun pentru că are m ulţi
se îd a ţi. '
CU AMFOlîT, Mn.tiims et Pensfas / Maxime şi
cugetări.
157 . Les qualii.es de râme, quand elles soni vraiea, ord
tmjours besoin d/etre decime».'
C a lită ţile su fleteşti, cirul sin t a d ev ă ra te, au în to td eau n a
nev oie de a fi g h icite.
MADAME DE STA t'L , Corimm.
158' • II fatd'des qualitea de emir el d'esprit Ires rares
pour âire simieremeid emu. pur c a p ii ne noua «Iteiril pas
personnellemeiit.
30 C U G ETĂ RI FRA N CEZE
E nevoie de calităţi ale inimii şi ale spiritului foarte

rare ca să^tim mişcaţi de ceea ce nu ne priveşte pe noi
înşine.
ANDRîS G ID E, Journal / Jurnal.
159 • L a plus grancle marque de qualitâ que puisse

donner un homme, c'esl sa moderation dans Vexercice
d'un pouvoir qu'il a.
Cea mai mare calitate umană de care cineva poate da
dovadă, este moderaţia în exercitarea unei puteri.
IIEN’R Y DE MONTHERLANT, La Guerre civile (
Războiul civil.
CAIOMME
109 • II n'cst pas mal de couper une lele de Vhydre de

la calomnie dds qu'on en Irouve une qui retnue.
Nu o rău să tăiem un cap al hidrei calomniei, atunci
cind găsim unul care mişcă.
161 • Le meillcur parii qu'on puisse prendre. contre la
calomnie, c'esl de l'oublier.
Cea mai bună atitudine pe care o putem adopta faţă de
calomnie este să o dăm uitării.
VOLTAII’tE, Correspondanee /Corespondenţa.
162 » Plus une calomnie est difficile ă croire j Plus

potir lă- reienir leS sots ont de memoire.
Cu cit. o calomnie este mai greu de crezut, cu atît
proştii o reţin, mai uşor. :
CASIM iR DELAV1GNE, ,Us:eP,ţăntLd;Lid<>mrd /
Copiii'lui Edouard.
CAPODOPERĂ
163 »' Lcs chefs-d'ceuvre ne sont jam ais qae des Icnldli-
wV heureiises.
Capodoperele nu sint decît tentative lericitc.
GEORG E SAND, Franţois le Champi / Franţois,
' copilul abandonat.
•161 • Lc chef-d'ccuvre est garant da genie, Ic ginie
n’cst pas garant du chef-d'ceuvre.
Capodopera este o chezăşie a geniului, dar geniul nu
este o chezăşie a capodoperei.
ANDItE MALRAUX, Antimâmoircs / Anlimcmorii.
CARACTER
165 • Celui qui ne sait pas attenâre el souffrir est
comme celui qui ne sait pas se taire sur un secret.
Acela care nu ştie să aştepte şi să îndure este ca acela
care nu ştie să păstreze un secret.
FENELON, Les avenlures de Telemaque / Aventurile
lui Telemah.
16G • On peut jugcr du caractere des hommcs par leurs
entrepriscs. ' _ .
Caracterul oamenilor se poate judeca după acţiunile lor.
VOLTAIRE, Sticle de Louis -X IV j Secolul lui
Ludovic al XlV-lea.
167 • T a i eu pour principe de ne jamais fairc par
auîrui ce que je pouvais par moi-meme.
Am avut ca principiu să, nu fac niciodată., prin, altul
ceea ce puteam să fac prin mine însumi.
168 • On ir a rccours auz incectices que quand on
manque ■de preuves. :
==3==»K===S=======S=±S=
-CUGE'i'SEI VKAÎSrGEZE ' ‘'
83
Oamenii nu rectfrg Ia invective decit atunei clnd^nu an

dovezi.
D IB E R O T , Penşees pb&oseplriţtues / ftagafcftei
fiktsoftfca,
109 * C'est ten graiul malkeur 4e perdre p » in/ttm
caractere Ies droils que nos talents nous donnent sur ta
societe. . ,
Este o mare nenorocire şă pierdem prin caracterul
nos&ru drepturile pe oare latentele noastre ni 'le -âsm
asupra societăţii. V
170 v On fait peu de chose avec son inletligence, rien
avec son esprit et tout avec son caractere.
Puţine lucruri se fac cu inteligenţa, nimic eu spiritul,
totul cu -caracterul.
171 • Quiconque n'a pas de caractere n'est pas un
homme, c est ane chose.
Cine fiu are câracter nu este un om, ci un lucru.
CHAMFORT, Maximes et Pensees /Maxime şt
cugetări.
172 • On peut tout faire pour Ies autres, exceplS Me
dâgradsr son caractere.
Putem face -orice pentru ceilalţi, dar să nu de degra-,
dăm caracterul.
MADAME DE STAÎSL, Memcires /Moiaerii.
173 • Les circonstanceş sont bim peu ‘de chose, le carac
tere est 'tout. "
împrejurările nu reprezintă mare lucru, totul est©
caracterul.
, . , BENJAM IN CONSTANT, Adelphe.
■ oîJO E T A ei j a u u n c s z E : / £3
174 L e caractere est' Vidergie sourde et constante de

ia vdloritL J
Caracterul este «OSTgia discretă fi t m t e l » a
175 * <?n peat a m r de J'es-priL, de la Science,, meme du
gihzm, et ne pas w oir de caractere,.
Oamenii pot avea inteligenţă, nultură fi Chiar gemn,
dar nu şi caracter.
LAGORDAIRB, Pensees /Cugetări.
1■
;
CAlîTB
176 » Un liwe %sl im <ami qni ne trompe- jamais.
O carte estevup prieten care nu ne înşeală nieiodată.
/D ES BA R REÂ U X , Sorinele /Bonete.
177 » II ea’i plus Mcessair&d'etudier Ies Itommes que

Ies Uvrcs.
Este map necesar să studiem oamenii decît'cărţile.
LA ROGHJGFOUCAULD, Reflexions ou Scntence»
et Maximes moralns j R eflecţii sau sentinţe >şi
, majriine morale.
t! 8 • J'imagine & perne qneBe sorte de bon tipm t m m r

un livre qui ne porte pas ses lecteurs nu Mm.-
Nu-mi pot închipui la ce poate folosi o carte care nu
îşi îndeamnă cititorii la bine. 1
ROUSSBAU, Ju îk ou la nouvelle Heloise / Juîief
sau noua Etekft.
179 • 11 n'y ă rien de plus beau q d a n beau livre.

Nimic nu e mai frumos decît o carte frumoasă.
J . JO TJBERT, Pensie»,«w»riles«ltgMMfe f-CkgriBtal,
■ maxime şi eseuriL
£ - C U G ETA M FRA N C EZE
160 • Ce qni fait le succes d'un livre, c'cst d'elre la par

curiositi. Ce qui fait sa gloire, c'est d'elre relu pour sa
nourrir de lui.
Ceea ce face succesul unei cărţi, este să o citeşti din
curiozitate. Ceea ce îi face gloria, este să o reciteşti
pentru a-ţi hrăni spiritul.
A LFRED DE V IG N Y, Le journal d’un paite /
Jurnalul unui poet.
181 • Les livres soni des amis froids el sărs.

Cărţile sînt prieteni reci şi 6Îguri.
VICTOR H UaO, Les Miserables / Mizerabilii.
182 • Les livres ont les memes ennemis que l'homme:

le feu, Vhumide, les beies, le temps; ct leur propre contenii.
Cărţile au aceiaşi^ duşmani ca şi omul: focul, umidi
tatea, animalele, timpul; şi propriul, lor conţinut.
PAUL VALIÎRY, Litteraturc /Literatură.
183 • Un livre n'est apres lout qu'un exlraii du mono-

logue de son aulcur.
O carte nu este la urma urmei decît un extras din
monologul autorului.
PAUL VALlSltY, Tel Quel /Ca atare.
CAUZl
184 • Les grands embrasements naissent de peţiles âiin-

C-AlCS. , L. J*' v
Marile incendii se nasc din; şeîntei mici.
CARDINAL: D E J , R JC H ELIEU , Testaimut
' poliii<iue / Testament politic.
c u g etă ri fra n ceze 35
CĂLĂTORIE
185 • Quiconque a bcaucoup vu / Peut avoir beaucoup

retenu.
Cine a văzut multe poate să fi reţinut multe.
186 • ţJn voyage, pour etre instructif, doit elrc une

sorle de jugement sun Ies divers objets que vous renconirez.
O călătorie, pentru a fi instructivă, trebuie să consti
tuie un fel de apreciere asupra diferitelor lucruri pe
care le întîlnim.
STEN DIIAL, Journal / Jurnal.
187 • Le plaisir que nous peut procurer un voyage,

n'est qu'accessoire, On voyage pour VMucation.
Plăcerea pe care ne-o poate procura o călătorie nu este
decît accesorie. Călătorim pentru a ne educa.
ANDRfî G ID E, P-aludas /Mlaştini.
188 • Le voyage n'cst neccssaire qii'aux imaginations

courles.
Călătoria nu este necesară decît imaginaţiilor scurte.
COLETTE, Belles Saisons / Frumoase anotimpuri.
CĂSĂTORIE
189 • Je tiens mariage le plus beau ei le plus sur Stat

qui soit au monde.
Consider căsătoria ca fiind situaţia cea mai frumoasă
şi ceti mai sigură din cîte există pe lume.
' M AItGU EIlITE DE NAVARRE, Vlleptaineron /
ileptanieronuL
m EU GETA H I FRA N CEZE
190 • Le mariage est, sanş contredit, l'elat de perfection

Mciaki.
Căsătoria este, indiscutabil, starea de perfecţiona
socială.
NAPOLEON I, Pensâes / Cugetări.
191 • Un mariage heureux est une longue conversatum
fu* sattble kmjonts trop bră>e.
# căsătorie fericită este o hrngă conversaţie- care pare
întotdeauna prea scurtă.
ANDIUÎ MiAUROiS, Mâmoires /Msmwpik
CRARTÂ
i! V2 • Les quiereUes ne durerwient pas hmgtemps, si h
tort 11'etaili que âhm cote.
Certurile nu- ar dura mul* dacă vina n-ar fi deeit de e
parte.
LA ROCfeiEFOţJCAiţJLD, Hcftexions ou Sentetuxs
el Muximes morale* / Reflecţii sau sentinţe şi
maxime morale.
CELEBRITATE
#9® * Uelebrile: Vaeantage dl-etre comm de ceux qui ne
aous connaissent pas.
Celebritatea: avantajul de a fi cunoscut de cei eare nu
vă cunosc.
CRLYMFORT, Maxime* et Pense*» /Maxime şi
cugetări.
CELIBAT
194; • Le celibat, morne, desert et rude /N'esl plus la
Ubert'e,■, mais hien la solitude. ' . N.
cu g eta rxfra n ceze 89
Celibatul trist, pustiu şi aspru nu mai in S eam n ă liber

tate, ci singurătate. x ' *
M fL E ATKHER, La - Gigul I Cucuta.-
■• y‘
CERTITUDINE '
195 • Deux sârelâs valent mieux qu'une.
Două certitudini sînt mai bune decît una.
CffiBZUINŢÂ.
196 • Ne coupez pas ce qrn vons p&wez denouer.

Nu tăia ceea ce poţi desface.
' J . JO U B E R T , Pensees, maximes et essais /Cugetări,
1 ■- * " maxime şi eseuri.
CEYSTE
I•
197 • L'honneur est le diamant que la vcrtu porte au
doigt.
Cinstea este diamantul pe care virtutea îl poaHă pe
deget. ''
VO LTA IRE, Remarques /Observaţii.
CIVILIZAŢII!
198 • Une cinlisation me paraît se definir â la fois par

Ies questions fondantentales qu’elle pose, et par celles
qu'elle ne pose pas.
Cred că o civilizaţie se defineşte atît prin problemele
fundamentale pe care le pune, cit şi prin cele pe care
nu ie pune.
199 • L a vraie barbarie, c'est Dachau; la vraie civilisa-

tion, c'est d'ubord la pari de Vhomme qae Ies camps ord
voulu dăruire. ''
Adevărata barbarie este Dachau; adevărata civilizaţie
este mai întîi acea parte din om pe care lagărele au
vrut să o distrugă.
A'nDRE MALItAUX, A,ntirnâmoires / Anlimemoriî.
CÎŞTIG
\ - *
200 • II y a plus de. peine ă garder VargetU qu'â Vac~
qucrir.
E mai greu să păstrezi banii decît să-i cîştigi.
MONTAIGNE, Essais /Eseuri'
201 • On hasarde de perdre en voulant trop gâgner.

Gne vrea să cîstige prea mult riscă să piardă.
LA FONTAINE, Fables / FaLuIc.
202 • Qui perd gagne.

Gne pierde cîştigă.
SEDAl.N’ E, Pieces fugitives j Piese fugitive.
CLARITATE
209 * La darii est la politesse de l'homme de lellrcs.
Qaritatea este politeţea scriitorului.
J . ItENARD, Journal / Jurnal.
CLASICISM
204 • Le dassicisme tend tont entier vers larliiQţnzC'est
. Vart d'f xprimer le plus m disant le moins. C’est un. art
de pudcyr el de modestie. —1 " -:v
Clasicismul tinde în întregime spre litotă. Este arta

de a exprima cit mai mult spunînd cît mai puţin. E o
artă a pudorii şi a modestiei.
ANDRlS G ID E, Classicisme /Clasicism.
CONSOLARE
205 • Peu de chose nous console, parce que peu de chose
nous afflige.
Uşor ne consolăm, pentru că uşor ne şi întristăm.
PASCAL, Pensces /Cugetări.
206 • Quand on n'a pas ce que Von aime /II faut aimer
ce que l'on a.
Cind nu ai ceea ce îţi place, trebuie să-ţi placă ceea
ce ai. •
TH. C ORN EILLE, Nouvcau prologue de l’Inconnu /
Nou prolog al necunoscutului.
207 • Lcs consolations indiscretes ne font qu'aigrir Ies
violentes afflictions.
Consolările indiscrete nu fac dccît să sporească durerile
mari.
ROUSSEAU, JuMc ou la notivelle Heloise / Julie
sau noua Eloiză-
208 • Cest peut-elre la plus grande consolation des oppri-
mis que de se croire supirieurs â leurs îyrans.
Poate cea mai mare consolare a celor obidiţi este de a
se crede superiori tiranilor lor.
JU L IE N GREEN, Adrienne,. A;/esurat.
CONŞTIINŢĂ
209 • It n'y a pour l'hdmme qu uh.vrai mal}}cur,q,aiest
de se trouver en fante et d'avoir^qudque chose ă se reprocher.
4 i) C U G ETĂ RI FRA N CEZE
O1singură nenorocire adevărată poate lovi un om: aceea

de a fi vinovat şi de a avea ceva să-şi reproşeze. ,
LA BRUYfiIRE, Les Caraciei'es /Caracterele.
210 • La conscience est le sentiment intime, immediat,
constant de Vactiv ite du moi dans chacun des ph&nommes
de sa vie morale. .
Conştiinţa este sentimentul intim, imediat, constant
al activităţii euliii în fiecare din fenomenele vieţii lui
morale.
YOLTAiTtE, Dictionnaire des Sciences
philosophiqv.es I Dicţionarul ştiinţelor filozofice.
211 • La voix qui dit ă tous les homrnes „ne fais point.
ce que tu, ne voitdrais pas qu'on te fit*1’, sera toujours
entendue ’d'un boul de Vunivers ă l'autre.
Vocea care spune tuturor oamenilor „ce ţie nu-ţi place
altuia, nu-i face“, va fi. întotdeauna auzită de Ia un
eapăt la celălalt al universului.
VOLTAIRK, Melanges de litterature /Varietăţi
literare.
21 Ibis • Pour desrcndre en nons-memes, il faul d/abord

nous elever.
Pentru a coborî in noi Înşine, trebuie mai intîi să. ne
Înălţăm.
J . JO U BK RT, Pcnsees, maximes el essais /Cugetări,
maxime şi eseuri.
212 • II ,y a dans un eoin du cerveau de l'homme une

lumiere qui briile pour lui seul, qui lui montre le bien et
le m:d, le juste et. I'injuste, la droilure et la felonie. Celle
lumiere, c'e'st la Consfience.
Există intr-un ascunziş nl creierului omenesc o lumină
care arde numai pentru el, care îi arată binele şi răul,
CUG ETĂRI FRA N CEZE 41
dreptatea şi nedreptatea, loialitatea şi trădarea. Această

lumină este Conştiinţa.
[AL. DU3IAS tatăl-, La Conaeiance [ Conştiinţa.
216 • Le remords pricede la pertu comme Vaurore pre

cede le joixr.
Remuşearea precedă virtutea, aşa cum zorile preced
juna.
I jACORDA1R E , Pemee? / Cugetări.
214 • Je me suis mis d'accord avec mai-m6nie, ce qui

est bien la plus grande victoire que nous puissions rcm-
porter sur Fimpossible.
M-am pus de acord' cu mine Însumi, ceea ce egte. cea
mai mare victorie pe car# o putem repurta asupra
imposibilului.
EUG EN E FROMENTIN, DominiqtM.
COJTVERSAŢIE
215 • L a eonfiance fo urnit plus ă la conversation que

Fesprit.
Încrederea oferă mai mult material de conversaţie
decît inteligenţa.
LA ROCHEFOUCAULD, Reflexions ou Sentenres
et Maxinies morale* /Reflecţii sau scnlinţe şi
maxime ni orale.
216- • Une heure de conversation vânt mieux que cin-

quanle lettres.
0 oră de co n v ersaţie v aloro asă m ai m ult de cit cin cizeci
de scrisori.
MADAME DE SEVIG N fi, Leltres j $<-risori.
217 • 11 n'y a point dc gens dont la conversation soit si

mauvai.se qu'on n'cn puisse tirer quelque chose de bon.
Nu există oameni a căror conversaţie să fie atît de proas
tă, încît să nu putem găsi în ea ceva bun.
FîăNELON, L ’education des filles /Educaţia fetelor,
218 • II est des paroles qui montent comme la flamme et
d'autres qui tombent comme la pluie.
Sînt cuvinte care 6e înalţă ca flacăra şi altele care
cad ca ploaia.
M ĂRIE D’AGOULT, Râflexions et maximcs /
219 • Ce que Ies hommes vous pardonnent le moins„
c'est le mal qu'ils ont dit de vous.
Ceea ce oamenii vă iartă cel mai puţin, este răul pe care
l-au spus despre voi.
ANDRIÎ MAUROIS, De la conversation / Despre
conversaţie.
COîiTlîfGERE
220 • On se persua.de mieux, potir Vordinairc, par Ies
raisons qu'on a soi-meme trouvâes que par celles qui
soni venues dans l'esprit des autres.
Motiyelo pe care le găsim noi înşine ne conving de
obicei mai mult decît cele găsite de alţii. .
PASCAL, Pensees j Cugetări.
221 • L a conviction de l'esprit n'entraîne pas toujours
celle du cceur.
Convingerea spiritului nu o atrage întotdeauna după
sine şi pe cea a inimii.
VAUVENARGUES, Rcflexions et Maximes /
CU G ETA M FRAN CEZE 43
222 • L a conviction est la conscience de l'csprit.

Convingerea este conştiinţa spiritului,
CIIAMFORT, Maximes et Pensecs j Maxime şi
. ■ cu<j'.el-Ari.
c o p il ă r ie
223 "• L'cnfancc est le sommeil de la raison.

Copilăria este somnul raţiunii.
ROUSSBAU, Emile ou de Vcducation f iSmile sau
despre educaţie.
224 • V ingratilude la pios odieuse, mais la plus com-
mune et la plus ancienne, est celle des enfanls cnvers
leurs parents.
«.Ingratitudinea cea mai odioasă, dar şi cea mai obişnuită
şi mai veche, este cea a copiilor faţă de părinţi.
VAUVENARGUES, RefLexions et Maximes [
CItDLÎ
”225 • Qui pardmne au crime, en devient le complice.
“Cine H iartă pe criminal devine complice.
V OLTA IRE, L ’Eunuque j Eunucul.
226 • Jam ais au criminel son crime ne pardonne.
Să nu-i ierţi niciodată criminalului fărădelegea.
VICTOR IIUGO, Les châtiments /Pedepsele.
CRITICĂ
•Ş27 •. Un excdlenl critique semit im artiste, qui aurait
beaucoup de Science et de goâtf şans friju geş'et sans
■envie. Cela est difficile â trouver.,
CUG ETĂRI PR AK CEZE
Un critic excelent m fi un artist care ar aven w U »

cunoştinţe şi mult gust, dar ar fi lipsit de prejudecăţi
şi n-ar cunoaşte invidia. Aşa ceva e greu de găsit.
VO LTA IRE, Dictionnaire philosophique /
Dicţionar de filozofie.
228 • On ferait d'assez bonne critique si on ne se prioc-
cnpait pas toujows de dive plus de bien qu'on n'en perne,
ou plus de mal.
Ani face o critică destul de bună dacă nu am fi tot
timpul preocupaţi de a spune mai mult bine decit
gîndim, sau mai mult rău.
229 • Toute notre critique, deşt de reprocher â autrui
de tfavoir pas Ies qualites que nous croyons' avoir.
Toată critica noastră constă în a reproşa altora că nu
au calităţile pe care-credem că le avem noi.
J'U LES REN ARD, Journal / Jurnal.
230 • Le critique ne se rend pas compte que lorsqu'U
juge un auteur, c'esl lui-meme qui passe en jugement,
plus que l'auteur.
Criticul nu-şi dă seama că atunci cînd 11 judecă pe un
autor, el însuşi este judecat mai mult decit autorul.
H EN RY DE MONTHERLANT, Tous feux eteînis f
Cu toate, focurile stinse.
CUGETARE
231 • L'hdmme est visiblement fait pour penser; c'est

toute sa digniti et tout son m&rite; et tout son depoir est
de penser comme il faut.
Omul este, neîndoielnic, făcut pentru/a gîndi; în aceasta
constă toată denmitatea Şi tot meritul său; iar datoria
sa este de a gîndi cum trebuie.
eU G J ilA m t FR ANCEZE
232 • Pensâe fait la graudenr de Vhamme.

Cugetarea este măreţia omului.
PASCAL, Pmsees / Cugetări.
233 « Les pensâes smt lei imagts des choscs, comme
tes parolea mpt Ies images des pensâes. \
Cugetările sîut imaginile lucrurilor, aşa cum cuvintele
«fot imaginile cugetărilor.
ROLLIN, Trăite des Ltudes j Tratat despre studii.
234' • La dartâ ome Ies pensâes profandes.
Claritatea împodobeşte cugetările profunde.
VAUVBI'fAR'GUBS, Jfeflexions et Maximes l
Reflecţii şi cugetări.
235 • Les grandes pensees fieiment du mur.

Marile cugetări vin din: inimă.-
236 • Les maximes des hommes decetenl leur ecear.
Maximele oamenilor le dezvăluie inima.
237 • Lorsqu'une pensâe est trop faible potir porter une
expression simple,, c'esl la marque pour la rejeter.
Ctnd o cugetare este prea slabă pentru a putea fi expri
mată simplu, este semn că trebuie s-o respingem.
VAUVEX AR GL’E S, Jidftexions et Maximes /
238 • La pensâe console de taut, et remedie ă temi.

Cugetarea consolează şi găseşte leac la toate.
CHAStFOJt’f , Maximes et Pensees /Maxime şi
cugetări.
233 • Panier, c'est se moiwoir dans Vinfi.ni%

A gindi înseamnă a te mişca în infinit.
J.ACORDATRE, P ctscps / Cugetări.
46 CU G ETĂ RI FRA N C EZE
240 • L a pensie n'est qa'un iclair au milieu de la nuit,

Mais c'esl cel âclair qui est tout.
Cugetarea este un fulger în noapte. Dar acest fulger
este totul.
HEN RI ^POINCARlS, La Science et Vhypottese /
Ştiinţa şi ipoteza.
241 • Penser, c'est chercher des clairiîres dans une foret.

A cugeta înseamnă a căuta luminişuri într-o pădure.
242 • Une noble pensie est un bel arbre; elle vous pro-
tege el on entend, alentour, tomber la pluie qui ne mouiUe
pas.
O cugetare nobilă este un copac frumos; ea ne ocroteşte
şi auzim, împrejur, ploaia care nu ne udă.
'H E N R Y DE MONTHERLANT, Mors et Vita.
CULTURĂ
243 • L a culture est sur le chemin ou Ies kommes sont

engages dans leur combat pour le progres et le bonheur,
un tresor de reves et de travaux, de souvenirs et de dicou-
verles, un trişor qui peut etre utilisi pricisiment pour
promouvoir Ies esprits, pour promouvoir Ies hommes sur
le clcanin du progres et du bonheur.
Cultura se află pe drumul pe care oamenii s-au angajat
în lupta lor pentru progres şi fericire, o comoară do
vise şi muncă, de amintiri şi descoperiri, o comoară
care poate fi folosită tocmai pentru a ajuta la pro
păşirea spiritelor, la propăşirea oamenilor pe calea
progresului şi fericirii.
C U G E T Ă R I l'R A N C E Z E ' 47
244 • L a culture est une et indivisible, elle n'est pas

l'apanage de quelques hommcs qui la tircnt des nuagcs de
leurr tetes, mais le bien commun de tous Ies ftommes, et
c'esl dans Vhumanitâ qa'elle a ses solides racincs, c'esl
du profond des nations qu'elle tire son origine.
Cultura este una şi indivizibilă, ea nu este apanajul
cîtorva oameni care o scot din ceaţa minţii lor, ci bunul
comun al tuturor oamenilor; rădăcinile ei solide sînt
in oameni; ea îşi trage obîrşia din străfundurile naţiu
nilor.
ARAGON, La Culture cl Ies hommes /Cultura şi
oamenii.
245 • Le dotnaine de la culture est la vie de ce qui devrait

appartenir â la mort.
Domeniul culturii reprezintă viaţa a ceea ce ar trebui
să aparţină morţii. •
ANDRlS MALRAUX, Antimemoircs /Antimemorii.
216 • Une culture ne meurt que de sa propre faiblesse.
O cultură nu moare decît din propria ei slăbiciune.
ANDRE MALRAUX, La Tentation de VOccident /
Tentaţia occidentului.
247 • L a culture ne s'herite pas, elle se conquiert.
O cultură nu se moşteneşte, se cucereşte.
ANDRlS MALRAUX, Oraisons funebres, Ilommage
ă la Grece /Cuvîritări funebre, Omagiu Greciei.
CUMPĂTARE
248 "• Mie ax caut mcsnre qize tim&ritâ. ■'
Cumpătarea e mai de preţ decit îndrăzneala.
L a CHanscm de Liotand / Cintccul Jui Eeikilă'.
© m TG E E & R I V E S a tC E z k
2 1 9 * H 'ea rm x qul vk, c fe s sm ./ De vŞgîer «c» & i«b§

fcnsmt tout son empUm.
Fericit acela care trăîesfte cum pătat la el neasl,
'•i a v&gTaaam, fw ssfFataie.
25® • Da şm-fmte m i s m ţm k t m k esetmmMj Et mmâ.
qrn Von şeii suge m ec mbriâle.
Raţiunea -desăvârşită «vată enoe exagerare •'şi- -ceste M
trăim în cumpătam.
M O LIîîRE, Le Misanthrope [ Mizantrtefgâ.
251 * Mon vene ticsi pas grund, Inais je bois dans
mon verre. " '•
P a h a ru l m eu n u e i » , d a r h a m din paibarul im e».
A LFRED DE M USSEŢ, La coupc et Ies Uvr.es J lt o
ia mină pki-la g a ft.
CUNOAŞTERE
252 * II ri*est deşir plus naiurel que le deşir de conrmis-
sante.
Nu există dorinţă mai firească declt dorinţa de cunoaş
tere.
MONTAI GNE, Essais /Eseuri.
253 * Âpprenâs â te amuttlre, et âesemds tn bti+meme.
învaţă să te cunoşti şi coboară ta tine însuţi.
SPIER®E GQSNSilLLE, Cinna.
251 • II''faut se connaitre soi-meme: quand cela ne
servirail pas ă trouver le erai, cela au moins seri â regler
sa vie, et il n'y a rien de plus juste.
Trebuie să te cunoşti ;ge tine însuţi: dacă aceasta nuţfci
ajută să găseşti adevărul, iţi foloseşte cel puţin ;aăâ
arînduieşti viaţa, şi nu există nimic mai potrivit.
PASCAL, Pensees /Cugetări.
CU G ETĂ RI FRA N C EZE 49
255 • II n'y a point de connaissance innee, par la

raison qu'il n'y a point d'arbre qui porte des feuilles et
des fruiis en soriant de la terre.
Nu există cunoaştere înnăscută, pentru motivul că nu
există copac care să iasă din pămînt cu frunze şi fructe.
VO LTA IRE, Dictionnaire philosophique /
Dicţionar do filozofie.
256 • Nous dicouprons en nous-memes ce que Ies autres
nous ca client, et nous reconnaişsoris dans Ies autres ce
que nous nous cachons nous-memes.
Descoperim in noi înşine ceea ce ne ascund ceilalţi şi
recunoaştem în ceilalţi ceea ce ne ascundem nouă
înşine.
m Reflecţii şi maxime.
257 • Presque tous Ies malheurs de la vie viennent des
fausses idees que nous avons sur ce qui nous arrive.
Connaitre â fond Ies hommes, juger sainement des evene-.
ments, est donc un grand pas vers le bonlieur.
Aproape toate nefericirile vieţii ne vin de la ideile
greşite pe care le avem despre ceea ce ni se întîmplă.
A cunoaşte prolund oamenii, a judeca în mod judicios
evenimentele înseamnă aşadar a face un pas important
spre fericire.
- STENDHAL, Journal j Jurnal.
25S • Dis-moi qui t'admire et je te dirai qui tu es.
Spune-mi cine te admiră şi îţi voi spune cine eşti.
SA IN TE-BEU VE, Causeries du lundi /Causeriile
de luni.
259 • Tournez Ies yeux sur vous-meme, et gardez-vous
de juger Ies aclions d'aulrui. En jugeant Ies autres, on
50 CUG ETĂRI FRANCEZE
travaille cn vain; souvenl on se trompe, el on pechc

facttemerit, au lieu qu'en s’exaniinant et se jugearil
soi-meme, on s'occupe toajours avec fruit.
Priviţi-vă şi feraţi-vă de a judeca faptele altuia. Jude-
dîndu-i pe alţii facem un lucru inutil; adesea ne Înşelăm
şi păcătuim uşor; pe cită vreme examinîndu-ne şi
judecîndu-ne pe noi înşine, facem un lucru folositor.
ANATOI/E FRANCE, La nSlisserie Me la Beme
.Pddau.qu.el Birtul „La Reine Pedauque“.
260 * Celui qui nous airnc et nous admire le mieux,
Cest encore celui qui nous connaît le moins.
Acela care ne iubeşte şi ne admiră cel mai mult este
totuşi acela care ne cunoaşte cel mai puţin.
261 • JVons nous connăissons mîeux qu'il n'y parcat,
et nous nous gardons de reprocher ă autrui Ies difauts que
nous sommes sllrs d'avoir.
Ne cunoaştem mai bine decît se pare şi ne ferim să
reproşăm altuia defectele pe care slntcm siguri că le
avem şi i» i.
JU L E S RENARD Journal / Jurnal.
262 • L e meilleur rnayen pour apprendre ă se conndîtrc,
Cest (te chercher â comprcndre autrui.
Cel mai bun mijloc pentru a învăţa să ne cunoaştem,
este de a încerca să înţelegem pe alţii.
ANDRE G ID E, Journal / Jurnal.
263 • Ne croyez jamais rien de cc qu'on dit de couş,
mâne si Cest du bicn. 11 n'y a qn'iuie personne qui vous
connaisse, Cest vous.
Să nu crezi niciodată nimic din ceea ce se spune despre
tine, chiar dacă este de bine. Un singur om te cunoaşte,
tu însuţi.
C U G B T S îtl KBANCEZE 51
261 *i On se demandb qui nous connaît le piu sm al, nos

ennemis ou nos amis.
Net întrebăm cine ne cunoaşte- cel mai rău, duşmanii
sau prietenii noştri?
I1EN RY DE MONTHERLANTi, Tous ţeux cteints /
Cu toate focurile: stinse.
COBAJ'
265 • On ne peut rSpondre de son courage, quand on
nît fam ate’ iti dansr h- pirtt.
Nu putem răspunde de curajul nostru cînd nu am fost
niciodată Ini primejdie. *
LA HOGHEF'OXICAtJLD, Reflexions ou Sentences
et Maximes moroles /Reflecţii sau sentinţe şi
maxime morale.
266. m L a vraie epreme du courage /N'est qne dans le
danger que Von touche du doigt.
Adevărata prahă a curajului nu se vede deelt în pri
mejdia pe care nu o mai putem, evita.
LA FONTAINE, Fablea / Fabule.
267- » Le vrai courage trouve tdujmrs quelque ressource.
Adevăratul curaj găseşte întotdeauna puterea de a
lupta.
FENEL lON, Les aventuros de: Telemaque /Aventurile
Iui Teiemah.
268*. •>L e vroi coumge est ane conflance idavree que

rien ne trouble.
Adevăratul curaj, este o încredere deplină pe care
nimic nu o tulbură.
GONDILLAG, HisUire ancAenne l Istoria antică*
62 CUG ETĂRI FRA N CEZE
269 • II n'apparlient qu'au courage de regler la vie.

Numai curajul poate orîndui viaţa.
270 o Le courage a plus de ressources contre Ies disgrâces
que la raison.
Curajul poate lupta împotriva restriştilor mai bine
decît raţiunea.
271 • Cest un gr and avantage dans Ies affaires de la

vie que de savoir prendre Voffensive: l'homme attaquâ
transige toujours.
Este un mare avantaj în viaţă să ştii să iei ofensiva:
omul atacat acceptă întotdeauna să trateze.
BENJAM IN CONSTANT, Journal intime I Jurnal
intim.
272 • L a bravoure procede du sang, le courage vient de

la pensee.
Vitejia vine din sînge, curajul din gîndire.
273 • Le courage est comrne Vamour; ii veut de l'espâ-
rance pour nourriture.
Curajul este ca dragostea, se hrăneşte din speranţă.
274 • Le courage ne se contrefait p a s; c'est une vertu
qui echappe ă Vhypocrisie.
Curajul nu se poate simula; este o virtute care scapă
ipocriziei.
275 • On ne monte jam ais si haut que lorsqu'on ne sait
pas ou on va.
Niciodată nu urcăm atît de sus ca atunci cînd nu ştim
unde mergem,
NAPOLEON I, Pensees / Cugetări.
cu getă ri Fran ceze 53
276 • Le courage: une consiquence curieuse et banale

du sentiment d'invulnerabilii.
Curajul: o consecinţă ciudată şi banală a sentimentului
de invulnerabilitate.
ANDRE MALRAUX, Antimemoires /Antimemorii.
277 • Avânt le jour de sa mort, personne ne sait exacte-

merit son courage.
înainte de ziua morţii sale, nimeni nu-şi cunoaşte cu
.exactitate curajul.
JEA N ANOUILH, Becket.
CURIOZITATE
•
278 • On n'est curieux qu'ă proportion qu'on est instruit.
Nu sîntem curioşi decît pe măsura culturii noastre.
ROUSSEAU, Profession de foi du Vicaire Savoyardj
Profesiunea de credinţă a vicarului din Savoia.
279 • L a plus grande vertu de Vhomrne est peut-etre la

curiosile.
Cea mai mare virtute a omului este poate curiozitatea.
ANATOLE FRANCE, La vie litterairefViaţa lite
rară.
280 • îl existe un charme irresistible ă se meler de ce

qui ne nous regarde pas.
Există un farmec irezistibil în a ne amesteca unde nu
ne fierbe oala.
JEA N COCTEAU, Le Coq et l’Arlequin /Cocoşul
şi arlechinul.
54 CUG ETĂRI FRANCEZE
CUVÎNT
281 • C'est une belit harmoniv guand Ic ferire et le dire

vai$ enscmhle.
Cînd fapta şi spusa merg împreună, se realizează ©
frumoasă armonie.
MONTAIGNE, Essais /Eseuri.
282 • II est bon de parler, et mcilleur de se taire. ;

E bine să vorbeşti, dar mai bine e să taci.
283 • L e donx parler ne nuit de rien.
Vorba dulce nu e dăunătoare.
LA FONTAINE, Fablcs /Fabule.
284 '• II faut faire et non pas dire, et Ies effcts dâcident
mienx que Ies parolcs.
Trebuie să acţionezi şi nu să vorbeşti, faptele hotărăsc
mai bine decît cuvintele.
HOLlfiîRE, Le Festin de Pierre /Ospăţul lui Pierre.
285 • L a p&role a ete donn&e â l'homme pour cxpliquer

ses pensees; et, tont ainsi qae Ies pensees sont Ies poriraits
des choses, de mSme nos paroles sont-elles Ies portraits
de nos pensies.
Cuvîntul a fost dat omului ca să-şi explice gîndurile;
şi, aşa cum gîndurile oglindesc lucrurile, tot astfel şi
cuvintele noastre ne oglindesc gîndurile.
M OLl£lRE, Le Mariage force j Căsătoria silită.
286 • Tous Ies hommes sont semblables p ar Ies paroles,

et ce n'cst qae Ies actions qui Ies dicomrent diffârents.
Toţi oamenii se aseamănă prin cuvinte, numai faptele
îi deosebesc.
M O LlfiRE, VAvare /Avarul..
C 0G E T Â H I TBATJpRTB 55
287 • Comme on ne conncdt d'dbard Ies kommes que par

Ies paroles, U faut Ies croire ju squ â ce que ies aclions
Ies detruiseut.
Întrucît nu. cunoaştem la început oamenii decit după
cuvinte, trebuie să-i credem pînă cînd faptele le dezmint.
MADAME DE SlSVIGNfi,. Letlres /Scrisori.
288 • II faut des aclions el m n pas des paroles.

Trebuie fapte şi nu vorbe.
RACINE, Iphigcnie.
2 8 9 '* C'est une grande misere que de rîavoir pas assez

d'esprii pour bien parla\ ni assez dk jugement pour se
taire. ■>
Este trist cînd nu aveau destulă minte ca să vorbim
bine, nici destulă judecată ca să tăcem.
290 • II y a des gens quir p arieni un moment ac ani
d'avoir pensă.
Există oameni care vorbesc cu o clipă înainte de a fi
gîndit.
LA B R U Y E R E j Les Caracleres /Caracterele.
291 * Dăfiez-vous des beLles paroles .des gens qui se
vantent d'elre vertueux. Jugez par leurs actions, el non
par leurs discours.
Nu vă încredeţî în cuvintele frumoase ale oamenilor
care se laudă că sînt virtuoşi. Judecaţi-i după fapte şi
nu după vorbe.
FBNELON, L'Edu-calion des filles j Educaţia felelor.
292 • On parle toujours ,mal quand on h’a rien â dire.
Vorbim întotdeauna prost cînd nu avem nimic de spus.
V O LTA IRE, Commenlaire sur Corne iile /
Comentariu asupra lui Corn ei Ue.
5(> CU G ETĂ RI FRA N CEZE
293 • Un mauvais mot, une expression bizarre m'en

a quelquefois plus'appris que dix belles pkrases.
Un cuvînt nepotrivit, o expresie ciudată m-a învăţat
uneori mai mult decît zece fraze fumoase.
D IDEROT, Pensees detachees / Gînduri răzleţe.
294 • Les mots sont comme les monnqies: ils ont une
valeur propre avant d'exprimer tous les genres de valeur.
Cuvintele sînt ca monedele: ele au o valoare proprie
înainte de a exprima tot felul de valori.
RIVARO L, Pensees /Cugetări.
295 • •Avânt d'employer un beau mot, faites-lui une
{dace.
nainte de a folosi un cuvînt frumos, fă-i loc.
J . JO U B E R T , Pensees, maximes et essais j Cugetări,
maxime şi eseuri.
296 • Si bien qu'on parle, quand on parle trop, on finit

toujours par dire une belise.
Oricît de bine ai vorbi, cînd vorbeşti prea mult, sfîrşeşti
întotdeauna prin a spune o prostie. -
AL. DUMAS tatăl, Le Chevalier d’Harmental /
Cavalerul d’Harmental.
297 • L a parole est Vexpression vivante de l'âme; elle

sort d'elle comme l'eau sort d'une source.
Cuvîntul este expresia vie a sufletului; el iese din suflet
aşa cum iese apa din izvor.
298 • On peut dimolir une viile, bruler un livre, gratter
un marbre: on n'efface pas dans un cerveau Iii trace
d'une parole.
CUGETĂRI FRANCEZE 57
Poţi dărîma un oraş, arde o carte, zgîria o marmură:

nu poţi şterge urma unui cuvînt într-un creier.
EDOUARD ESTA U N lfî, Les choses voieni /
Lucrurile văd.
299 • Un bon mot vaul mieux qu'un mauvais livre.
Un cuvînt bun face mai mult decît o carte proastă.
300 • Les paroles que nous disons vont bien plus loin
que nous.
Cuvintele pe care le rostim ajung mult mai departe
decît noi.
HENRY D E MONTHERLANT, La ReUve du matinf
Schimbul de dimineaţă.
301 • Parler c'est dechirer un peu de soi-meme.
A vorbi înseamnă a rupe puţin din tine însuţi.
302 • Une lettre dăruit tojit. Une parole reconstruit tout.
O scrisoare distruge totul. Un cuvînt reconstruieşte
totul.
H EN RY DE MONTHERLANT, Tous feux eteints /
303 • Rien de plus bavard que les taciturnes quand ils
s'y mettent.
Nu-i om mai flecar decît omul tăcut atunci cînd începe
să vorbească.
JU L IE N GREEN, Terre lointaine / Pămînt
îndepărtat.
DATORIE
304 • Le devoir peut etre dafini Vobligation rigoureuse
de faire ce qui convient â la sociâti.
Datoria poate fi definită ca obligaţia riguroasă de a
face ceea ce este in folosul SQcietăţii.
RAYNAL, Histoire philosophique /Istoria filozofiei.
68 ■C U G ET A M TH ANCEZE
305 • Nai ne passedc d'tmtre droit que celui de teujanrs

faire sen demir.
Nimeni nu are alt drept debît acela de a=şi face datoria.
AUGUSTE COMTE, Systeme de polilique positiue /
Sistem de politică pozitivă.
306 • L e devoir, led em ir d'abord. Pais, apres, viendra
le bonheur, ou Ic malheurl peu importe; car mus mirez
fait ce que yous aurez du.
Datoria mai inlti, mpoi fericirea sau nefericirea, căci ai
făcut ceea ce trebuia să faci.
AL. ‘DUMAS tatăl, 'Lmiise Bernard.
307 • .L'accemplissement du dem ir est la vraie source
du bien intârieur.
îndeplinirea datoriei este adevăratul izvor al liniştii
sufleteşti.
308 • Ricn n'est plus dur que le demir en concsrrmce
avec Vaţfeztwn; ear il faut que le devair Pemporte.
Nimic mai greu deeît datoria in Întrecere ou afecţiunea ;
căci trebuie ca datoria să învingă.
309 • Sachons mettre le demir et la digniti aaant beat.
Să punem mai presus de orice datoria si demnitatea.
310 • Tout ce qui s'est fait de grund dans le m&nde g'est
fait au cri du demir; tout ce qui s'y est fait de miserable
s'est fait au nom de Vinteret.
Tot ce s-a făcut măreţ în lume s-a făcut la chemarea
datoriei; tot ce s-a făcut rău s-a făcut ba numele intere
sului.
LACORDAIRE, Pensees { Cugetări.
311 • Le plus grund hemheur dont on puisse jeuir dans
ce mondc, c'est d'avorr 'fait ce qu’on devetit faire.
CUG ETĂM ERA N C EZE 59
Cea mai mare fericire de care ne putem bucura in viaţă

este de a fi făcut ceea ce trebuia să facem.
AL. DCCMAS, fiul, Eensies / Cugetări.
312 • On ne doil rien ă quelqu'un qui ne vons a aide
que par interet.
Nu datarăm nimic aceluia care mi ne-a ajutat decît
din interes.
H EN RY DE, MONTHERLANT, La Guerre civile./
Războiul civil.
4
n llO T C IE
313 • î l est plus difficile de donner que de prendre.

E mai greu să dai declt să iei.
MONTAIGNE, Essaf» /Ese-uri.
314 • L a fmpm de donner mut miemx que ee qu'on donate*
Felul în care dai valorează nud mult declt ceea ce dai.
E IF .R R E CGRN EILLE, Le Menteur /Mincinosul,
315 • Une âme peut se dire generoase, quafid elle prend
plus de piaisir ă donner qu'a receooir.
Un suflet se poate numi generos atunci clnd îi face mai
multă plăcere să dea decît să primească.
CHEVALIER' DE M ERE, Maximcs ct Sentences /
31G • Ce qu'on nommc liberalile n'esl Ic plhs soueent
que la vanitâ de donner, que nous aimons mieux que ce
que nous donnons.
Ceea ce numim generozitate nu este de cele mai multe
ori decît vanitatea de a da, care ne place mai mult
decît ceea ce dăm.
LA ROGHEFOUCAULD, Reţlexions ou Sentences
et M a x im es m orales /Reflecţii sau sentinţe şi
maxime morale.
60 CU G ETĂ RI f r a n c e z e
f
317 • L a liberalite consiste moins ă donner beaucoup
qu'ă donner ă pfopos.
Generozitatea constă nu atît în ă da mult, ci a da atunci
cînd trebuie. .
318 • Le plus fort et le plus pbnible est de donner; que
coâte-t-il d'y ajouter un sourire?
Cel mai important şi mai greu lucru este să dai; ce te
costă să mai adaugi şi un zîmbet?
LA B R U Y fîR B , Les Caracteres /Caracterele.
319 • L a generosite doime moins de conseils que de

secours.
Generozitatea dă mai puţine sfaturi decît ajutoare.
320 • L a gânerositâ souffre des maux d'autrui, comme
si elle en itait responsable.
Generozitatea suferă pentru necazurile altuia, ca şi
cînd ar fi răspunzătoare de ele.
VAUVENARGUES, Reflexions et Maximes/
321 • Donner est un plaisir plus durable que recevoir,

car celui des deux qui donne est celui qui se souvient le
plus longtemps.
A da este o plăcere mai durabilă decît a primi, căci
acela care dă îşi aminteşte mai multă vreme.
CHAMFORT, Caracteres et Anecdotes /Caractere
şi anecdote.
322 • Quand tu donnes, donne avec joie et en souriant.
Cînd dai, dă cu bucurie şi zîmbeşte.
cu getă ri fra n ceze 61
DECENŢĂ
323 • II y a une bienseance â garder pour Ies paroles
comme pour Ies habits.
Există o decenţă care trebuie păstrată în cuvinte ca şi
în ţinută.'
FfîNELON, L ’education des fillesl Educaţia fetelor.
DEFĂIMARE
324 • Ceux de qui la conduite offre le plus ă rire [ Sont
toujours sur autrui Ies premiers ă medire.
Gei a căror purtare stîrneşte cel mai mult rîsul sînt
întotdeauna primii care defăimează pe alţii.
M O LlRRE, Le Tartuffe.
325 • L a mMisance est* fiile de Vamour-propre et de
l'oisivetL
Defăimarea este fiica amorului propriu şi a trîndăviei.
V O LTA IRE, hpltres / Epistole.
326 • Voulez-vous nuire ă quelqu'un? N'en dites pas

du mal, dites-en trop de bien.
Vrei să-i faci rău cuiva? Nu-1 bîrfi, ridică-1 în slăvi.
ANDRR S IE G F R IE D , Quelques maximes /Clteva
maxime.
327 • Ce que Ies hommes vous pardonnent le moins, Cest

le mal qu'ils ont dit de vous.
Ceea ce oamenii vă iartă cel mai puţin este ceea ce au
spus rău despre voi.
ANDRlS MAUROIS, De la eonversation /Despre
conversaţie.
i i CED G ETA EI-EB j !USDCEZE
DEFECT
■328 «• "11 n'appartienl quâux vgmnds kommes ă ’m m r
de gmnds defauts.
'Numaioameriii 'Hiaii au A fe c te :mari.
M% » :Les â&fauts de VMie sont mmmelles blessures da
corps; quelque soin qu'on prenne de Ies guârir, la cicatrice
parait toujours, et elles sont â tout moment ,en danger de
se rouvrir.
J)efectele.8nflatului.sînt.oaa’ănde-trupuhii;ori£lt rte-am
strădui să le ¥iadeoăm, cicatrieea ise vade;meEfiu şi eIe
sînt în orice .clipă .în .primejdie de a m redeschide.
330 • Les diiŞauisrjde Vesprit awgmeittent/m vieUlissant,
comme ceux du visage.
.Defectele spiritului «e accentuează *tad îmbătrinim,
ca şi cele ale feţei.
381 -• Nous n'amwns de petits defauts cque pour per-
suader que nous n'en aeons pas de grands.
Nu ne mărturisim defectele mici decît pentru a-i con
vinge pe ceilalţi că nu avem -defecte 'mari.
382 » Si m ns n'nvionspointde defauts, nous ne pren-
drions;pas> tant;de plaisir ă:enm najqmr!Âans les autres.
Dacă n-am avea defecte, nu ne-ar face atîta plăcere să
le oiservăm pe ale altora.
LA 'ROCHEFOUCAULD, Meflexions ou Sentences
ct Maximes mord.es /Reflecţii sau aentm ţe şi maxime
morâlc.
333 • C'est sans doute un mal que d'etre plein de'Ue-
fauts; mais c'est encore un plus gremd mal que d'en
, CUGET A lţi FRANCEZE: 6S-
âlre' pMm et> dâ pe. Ies vmloirtp&si rmmneâirep puisqim

deşt: y+ojm ttr emoPB cetui dVune iUusim: volmiaim:
Este, fără Îndoială, rău să ai multe defecte; dar este şt
madrău să.- aim u lteşi sănu vrei' să le recunoşti,; cădi
astfel. 11 mai adaugi şi. pe acela a i unei iluzii, voluntare.
PASCAL, . Pensees / Cugetări.
384 • Celui qui i'cnlr client des dâfauts d'autrui entre-
tient Ies aulres des tiens.
Acela care îţi vorbeşte despre defectele altora le vorbeşte
altora desprevale? tal».
D IDEROT; Opim&rr des oastea»: pMtesopdies / Cu
privire la filozofii vechi.
335 • Nous sommes conslerncs de nos rechutcs et de voir

que nos malheurs mente u'ont pu nous corriger de nos
defauts.
Sintem1consternaţi de recidivele noastre^ şi da consta*
tarea că nici măcar nenorocirile n-ou putut; să ne
îndrepte defectele.
VAUVENAKGUES, Reflexions et Maximes /
R eflecţii şi maxime.
336 • Les vcrlas qui mms>manquent, on Ies. nomme

d.âfauts.
Virtuţile Qpre ne lipsesc sini1 numite defecte.
H EN RY DE MONTHERLANT, LcSongc /Visul.
UE FIXITATE
337 • Qui pcut viere infame est indigne du jour.

Cine poate trăi în infamie eate nedenm de a trăii
P IE R R E C ORN EILLE, Le Cid /CiduL
64 CUG ETĂRI FRA N CEZE ,
338 • On n'enseigne pas â tendre l'auire joue â des gens

qui, dcpuis deux miile ans, n'ont jamais reşu que des
gifles.
Să nu-i învăţăm să întindă şi obrazul celălalt pe oamenii
care, de două mii de ani, nu au primit decît palme.
ANDRlS MALRAUX, L ’Espoir / Speranţa.
DEMONSTRAŢIE
339 • L'ividence paralyse la dimonstration.

Evidenţa paralizează demonstraţia.
P IE R R E R E V E R D Y , Le Ganl de crin /Mănuşa
din păr de cal.
DESPOTISM
340 • Le despote coupe l'arbre pour avoir le fruit.
Despotul taie pomul ca să aibă fructul.
MONTESQUIEU, L ’Esprit des lois \ Spiritul
legilor.
341 • Le gouvernement despotique est un ordre de choses

ou le supirieur est vil et Vinferieur avili.
Guvernul despotic este o ordine în care superiorul este
josnic, iar inferiorul înjosit.
CHAMFORT, Maximes et Pensees j Maxime şi
cugetări.
DEZONOARE
342 • Quand le dishonneur est public, il faut que la
vengeance le soit aussi.
Gînd dezonoarea este publică, tot astfel trebuie să fie

şi răzbunarea.
BEAUMARCHAIS, Ls Mariage de Figaro / Nunta
lui Figaro.
343 • Une tacfie tombee sur un nom ne s’efface p as;

elle le creuse, elle le ronge, elle le devore.
O pată căzută pe un nume nu se şterge; ea îl sapă, îl
roade, îl mistuie.
AL. DUMAS tatăl, Antony.
DIBĂCIE
344 • îl n'y a point d'accidents si malheureux dont Ies
habiles ne tirent quelque avantage.
Nu există întîmplări nefericite din care cei dibaci să
nu tragă^foloase.
LA ROCHEFOUCAULD, Reflexions ou, Sentences
et Maximes morales /R eflecţii sau sentinţe Şi
maxime morale.
345 • Ceux qui n'ont que Vhabileti ne tiennent en aucun
lieu le premier rang.
Cei care nu dispun decît de dibăcie nu ocupă nicăieri
primul loc.
VAUVENARGUES, Reflexions et Jlfaaames/Re'flec-
ţii şi maxime.
DISCREŢIE
346 • On ne devient vraiment intimes qu'enlre gens de

merne degre de discrition. Le reste, caractere, culture et
gouls importe peu.
6(K CtTGBTĂÎUFIlAJJICEZE
Numai oamenii ;cu ;aedişi %md; :def:discreţie idevin;euj

adevărat intimi. Restul — caracter, cultură j' gusturi; t- •
are . puţină imppitajiţa^
PAUL V A LfiRY , T d Quel/ Ca atare.
347 ;• L a sine&ite. est de verre; la ■discritionest de
diamant.
Sinceritatea est#" d.e sticlaj discreţia, este de diamant.
ANDRE MAUROIS, Conseils ă une jeune fille qui
dit tout ce qu’dle pense / Sfaturi pentru o fată care
spune tot ce gîndcşte.
DISPERARE
348 • Le descspoir est la plus gmnde de nos- erreurs.
Disperarea e cea mai mare dintre greşelile noastre.
VAUVENARGUES, Rdflexions et Maximes f
349 • Senls, ceiix qm le dâsespoir a toucMs de son aile,
devimnent claireoyanls.
Numai cei pe ceuie disperarea.i-aatins.cu aripa sa devin
clarvăzători.
EDGTJARD ESTA U N IE,. Les choses . voient
Lucrurile văd.
DISPREŢ
350 • II n'est replique si piquante qae le mepris silen-
cieux.
Nu există replică atît do. usturătoare ca dispreţul
tăcut
MONTAI GNIL, Essais /Eseuri.
'CUG E’E&BI FJWVNCEEE -şfi7
351 • I l hty m qu e tm x . quisaM>w6pristMespqm. ermg-

nent d’etre miprmâs.
Wumaioamenii 1de dispreţ se tem de a fi
dispreţuiţi.
LA ROCHEFO.UGA.ULD, BÂflfjcians ou :Scnteaces
el Mammes inorales /R cflojiţii.. sau sentinţe *•şi
..maxime-moraSe.
352 • Ce quirula toujours beaucoup nui, c'est quc j'ai
ilopjmtrs. ni&pr.is6 ceux. que je .rêsiimais.^pas.
Ceea ce . mita dăunat tn±otdeaima<mult jaste .de a fi
dispreţuit întotdeauna pe ,aceia pe care nu-i stimam.
-M 0N TES1JU IE3J,: Peuseesitlwerseş /.Cugetări
, diverse.
353 • L em ip ris est m im ntim m t irPîdf quv7te .ponsse â
ancun 'sentiment violent.
Dispreţul este un-sentimdlit rece, care'nu împinge la
nici un sentiment violent.
D IDEROT, Essai sur Ies regnes de Clutide <et de
Neron / Eseu asupra domniei lui Claudius şi Neron.
354 •. Nous nlavms pas asssz d'amtmrvpfepre .potir
didaigmr ie m ipvis, d'autrui.
<Nu avem .destui amor propTiu pfintEu n Efanlne .'nepăsă
tori la dispreţul altora.
. v'MATJVEîiARiG'UffiS, '■■Riftexhms et Maxiims /
■Reflecţii şi maxime.
355 • Le mepris doit etre le plus silencieux de nos
seniiments.
J)ispreţul trebuie să fie cel mai tăcut .dintre sentimen
tele noastre.
'■RTVAROL, 'Notes, Pensees :xt SMaximes /Note,
cugetări şi maxime.
356 • L a crainie du mipris rend susceptiblcs.

Teama de dispreţ ne face susceptibili.
STENDHAL, Journal / Jurnal.
357 • II est moins facile de cacher que l'on meprise,
que de cacher que Von aime.
E mai greu să-ti ascunzi dispreţul decît dragostea.
H EN RY DE MONTHERLANT, Tous feux eleints /
358 • Le mSpris fait pârtie de l'estime. On peui le mi-
pris dans la mesure oit on peut Vestime. Qui ne meprise
pas le mal, ou le bas, pactise avec lui.
Dispreţul face parte din stimă. Putem dispreţui In
măsura în care putem stima. Cine nu dispreţuieşte,
eeea ce e rău sau josnic, pactizează cu ele.
H EN RY DE MONTHERLANT, Lettre d'un phre
ă son fils I Scrisoarea unui tată către fiul său.
DRAGOSTE
359 • Joie d'amour qui vient sur le tard semble verte

“buche qui.brule et donne plus grande chaleur et d'autant
plus la buche vaut qu'elle fut lente â s'allumer.
Bucuria dragostei care viiie mai tlrziu pare un lemn
verde care arde şi dă mai multă căldură, iar lemnul e
cu atlt mai buh cu cit s-a aprins mai greu.
CHRfiTIEN DE TR O Y E S, Yvain qu le Chevalier
au lion /Yvain, Cavalerul cu leul.
360 • L'amour n'est pas un feu que Von tient dans la
main.
Dragostea nu-i un foc pe care să-l ţii în mină.
M ARGU ERITE DE NAVARRE, L ’Heptameron /
Heptameronul.
361 • En amour, l'innocence est un savant mystire,.

In dragoste, inocenţa este un mister savant.
:VLVTIIURIN R IÎG N IER , Satires / Satire.
362 • II n'âst point d'âme si cruelle /Qui tot. ou lard
ne se’ rende â l'amour. '
Nu există suflet, oricît de aspru, care să nu cedeze,
mai curînd sau mai tirziu, in faţa dragostei.
P IE R R E CORN EILLE, Psyche.
363. • L'amour dont la vertu n'est point le fondement /Se
dăruit de soi-meme et passe en un moment.
Dragostea care nu are ca temei virtutea se risipeşte şi
dispare repede.
P IE R R E CORNEILLE, L ’Illusion comique j
Iluzia comică.
364 • Vamour est un plaisir; l'honneur est un devoir.
Dragostea e o plăcere; onoarea* e o datorie.
P IE R R E CO RN EILLE, Le CwT/'CiduL
365 • L'amour est un tyran qui n'epargne personne.
Dragostea este un tiran care nu cruţă pe nimeni.
P IE R R E CO RN EILLE, Le Cid /Cidul.
366 • On a peine ă hair ce qu'on a bien aime.
Cu greu urîm ceea ce am iubit cu adevărat.
P IE R R E CO RN EILLE, Sertorius.
367 • Cest presque toujours la faute de celui qui aime,
de ne pas connaître quand on cesse de Vaimer.
Este aproape întotdeauna vina celui care iubeşte, cînd
nu-şi dă seama că nu mai este iubit. A
368 • De tdutes Ies passions violentes, celle qui sied le
moins mal aux femmes, c'est l'amour.
70 C U G ET Ă R I FRA N C EZ E.
Dintre toate pasiunile violente, dragostea este cea care

îi stă cel mar bine femeii.
369 • En amoîir, celui qui. est gueri le premier est
toujours le mieux gueri.
In dragoste, cel care se vindecă primul este întotdeauna
cel mai bine vindecat.
370 • 11 est impossible d'aimer ane seconde fois ce
qii’on a vcritablemcnt cesse d'aimer.
Este cu neputinţă să iubim a doua oară ceea ce am
încetat cu adevărat de a iubi.
371 • 11 n’y a qu'une sorte d'amour, mais îl y en a
miile diffirentes copies.
Nu există decît un singur lei de dragoste, dar există
mii de copii diferite.
372 • II y a plusieurs rcrnhles qui guerissent de Vamour,

mais ii n'y en a point dlnfaillible.
Există multe Teacuri care vindecă dragostea, dar nici
unul nu este infailibil.
373 • Vamour, aussi bien que le feu, ne peut subsister
sans un mouvement continuei; el il cesse de vwre dâs
(prii cesse d'cspirer ou de craindre.
Dragostea, ca şi focul, nu poate trăi tără o permanentă
agitaţie; ea moare în momentul în care încetează de a
spera sau de a se teme.
371. • Le pow oir que Ies personnes que nous aimons
ont sur nous est toujours plus grund que cehii que nous y
ac om nous-memes.
GTJGETXRI 'FHATJCEZE 71
Puterea pe care cei pe care li iubim o au asupra noastră

este Întotdeauna mai mare decît aceea pe care o avem
noi Înşine.
375 • On passe souvent de l'ămour â Vambition; mais
on ne rcvient guere de Vambition ă Vamovcr.
Oamenii trec adesea de la dragoste la ambiţie, dar de
la ambiţie nu se Întorc la dragoste.
376 • Quană on aime, on doutc souvent de ce que Von
croit le plus.
Cind iubim, ne Îndoim adesea de ceea ce credem cel
mai mult.
377 • Si on juge de Vamour par la plupart de ses effets,
il ressemble plus ă ia haine qu’ă Vamitie.
Dacă judecăm dragostea după majoritatea efectelor ei,
ea seamănă mai mult cu ura decît cu prietenia.
378 • Toutes Ies passions nous font faire des fautcs,
mais Vamour nous an fait faire de plus ridiaiks.
Toate pasiunile ne fac să comitem greşeli, dar pe cele
mai ridicole le facem din dragoste.
LA ROCHEFOUGAULD, Refbexions ou Sentences
. et Maximes morales /R eflecţii sau sentinţe şi
maximo morale.
379 -• Amoar l Amour! Quand tu nous tiensfOn peut
bien dire: Adieu prudenee!
Iubire, cînd tu ne stăpîneşti. putem spune: adio,
prudenţă!
380 • Paroles font cn amour des merveilles [ Tout cceur
se laisse ă ce charmc amollir.
In dragoste, cuvintele fac minuni: nici o inimă nu

rezistă farmecului lor.
LA FONTAINE, Contes et Nouvelles /Povestiri şi
nuvele.
381 • Plus que Von ne croit, ce nom d'epoux engage /Et
Vamour est souvent un fruil du mariage.
Cuvîntul „soţ“ angajează mai mult decît se crede, şi
dragostea este adesea rodul căsătoriei.
M O LlERE, Sganarelle.
382 • Vamour n'est pas un feu qu'on renferme en son
âme;
Tont nous trahit, la voix, le silence, Ies yeux;
Et Ies feux măi couverls n'en âclatent que mieux.
Dragostea nu este un foc pe care-1 Închidem în suflet;
totul ne trădează, vocea, tăcerea, privirea; iar flăcările
neacoperite bine izbucnesc mai puternic.
RACINE, Andromaque.
383 • II n’y a point, dans le coeur d’une jeune per-
sonne, un si violent amour auquel VinUret ou Vambition
n'ajoute quelque chose.
Nu există, In inima unui om tinăr, o dragoste violentă
căreia interesul sau ambiţia să nu-i adauge ceva.
LA B R U Y E R E , Pensees / Cugetări-
384 • L'amour et l'amitie s'excluent l'un Vautre.
Dragostea şi prietenia se exclud una pe cealaltă.
386 • Vharmonie la plus douce est le son de la voix de
celle que Von aime.
Cea mai dulce armonie este sunetul vocii aceleia pe
care o iubim.
LA B R U Y fiR E , Les Caracteres /Caracterele.
C U G E T Ă R I FR A N C E Z U 73
386 • Un beau-pere aime son gendre, aime sn brii.

Une belle-mere aime son gendre, n'aime point sa bra.
Tout est reciproque.
Un socru îşi iubeşte şi ginerele şi nora. O soacră îşi
iubeşte ginerele, dar nu şi nora. Şi reciproc.
LA B R U Y E R E , Les Caracteres / Caracterele.
387 • On aime sans raison, et sans raison Von hait.
Iubim fără motiv şi tot fără motiv urîm.
REGNARD, Les folies amoureuses / Nebuniile
dragostei.
388 • Vamour a des dedommagements que l'amitU n'a
pas.
Iubirea are consolări pe care prietenia nu le are.
M ONTESQUIEU, Pensees diverses / Cugetări
• diverse.
389 • Vamour est Vâtoffe de la mature que Vimagination
a brodee.
Dragostea este stofa naturii pe care imaginaţia a bro
dat-o.
V OLŢA IRE, Dictionnaire philosophique /
390 • L a blessure guerit, mais la marque reste, et cette
marque est un sceau qui preserve le cceur (Tune autre
atleinte.
Rana se vindecă, dar urma rămîne şi această urmă
este o pecete care apără inima împotriva unei alte răni.
391 • Vamour est privâ de son plus grand charme
quand l'honnetete Vabandonne.
Iubirea este lipsită de cel mai mare farmec al ei atunci
cînd cinstea o părăseşte.
74 C U G ET Ă R I ER A IfC EZ B
.392 « Uamour veritalde est mu feu âÂv&r-ant qui porte

son ardeur dam Ies aulres sentimente et ies anime d'une
vigueur nouvellc.
Dragostea adevărată este xm foc măstuitor «care îşi
dace flacăra la celelalte sentimente şi vie însufleţeşte
cu o vjgoare nouă.
393 • On a beau fu ir ce qui nous est cher., sen image,
plus vite qm la mar et Ies mute, nous .suit mm băut de
Vunivers; et portant ou Von se porte^ avec seu Ton y porte
ce qui nous fait viere.
în zadar fugim de ceea ce ne e drag, imaginea sa, mai
iute decît marea ţi Tînturde, ne urmăreşte plnă la
capătul lumii; şi oriunde am merge, ducem cu noi
ceea oe ne ajută să trăim.
ROTJSSEAU, Ju lie ou la nouveTle Heloîse / Julie
sau noua Eloiziî
394 * 11 est si doux ei'elre uimi pour soî-m&me.
E aşa de plăcut să fii iubit pentru tine însuţi.
BEAUMAFtCHAIS, Le bărbier de Sevilţe j
Bărbierul din Şevilla.
395 • L'amoiir est comme ies maladies 6pid£miqucs.
Mus on Ies craint, plus on y est expose.
Dragostea este ca ibolife epidemice. Cu cit te temi mai
mult de ele, cu atît eşti mai expus.
396 •• Un homme ainoureux est un hotnme qui veni
eire plus aimabîe qu'il ne peut; et voilă pourquoi tous
Ies amoureux sont riâicules.
Un îndrăgostit este un om care vrea să fie mai amabil
dorit poate; iată de ce'toţi îndrăgostiţii simt ridicoli,
CiJAM'FORT, M axim es et Pensecs j Maxime şi
cugetări.
CU G ETjfcîEt MIEAOTCEZE 75
397 • Les parfums caches el Ies amonrs secreţi se tra-

kisscnt.
Partumurile ascuns© şi< iubirile secrete se trădează.
398 • Quand, an aime, c’cst te m u r qai. fuge-.
Cînd iubim, inima © eea cane judecă,
J . .JO llB ER T , Pbnsees, mctximcs etessais / Cugetări.
maximo şi eseuri.
399 • H font a inter les gem mm potir soi, nmis poitr eu±.
Trebuie să iubeşti oamenii penfaus ’ei, sa; pent*® tine.
eQLLES B ’H A BLEV ILLE, K Q p lim is te /
OptimistuL
190 • Bepu is quc Ic monde csl monde, il n'y a jamais
cu d'hommc etrangU p ar ttne femmc pour lui avoir dit
quil Vaimail.
De ciad lumea este lume,, nu s-a văzut- niciodată un
bărbat sugrumat de o femeie pentru că r-a spus că o
iubeşte.
FLO R IA N , L e hon Pire / Părintele cel bun.
491 • On nxoffense persm ne en Paimant.

Nu jignim pe nimeni iubindu-1.
FLORIJtN, Le hm mânage ] Căsnicia eca bună.
402 • Pour etre aimâ, soycz discret j, L a cli des ccciurs,
cest le secret.
Pentru a îi iubit, fii discret, cheia inimilor este secretul.
FL Q îtlA N , Galatee.
493 • L'ccmmr est l-kistmre de la. vie des femmes, c'est

un episode dans celle des honmies.
Dragostea este istoria vieţii femeilor şi doar un episod

în cea a bărbaţilor.
MADAME D E ST A EL, De l'influence des passions /
Despre influenţa pasiunilor.
404 • En amour, la victoire de Vhomme, c'est la fuite.

In dragoste, victoria bărbatului este fuga.
NAPOLEON I, Maximes et Pensees / Maxime şi
. cugetări.
405 • L'amour est la seule passion qui se paye d'une

monnaie qu'elle fabrique elle-meme.
Dragostea este singura pasiune care se plăteşte cu o
monedă pe care o fabrică ea însăşi.
406 • L'amour est comme la fievre, il nalt et s'eteint
sans que la volontâ y ait la moindre part.
Iubirea este ca febra, ea se naşte 6i se stinge fără ca
voinţa să aibă cea mai mică contribuţie.
STEND HAL, De l'amour / Despre iubire.
407 • L'amour le plus heureux a ses orages; on peut

meme dire qu'il vit autant de ses terreurs que de ses
făicitâs.
Pînă şi dragostea cea mai fericită îşi are furtunile ei;
se poate chiar spune că ea se hrăneşte atît din spaime
cît şi din bucurii.
STEN D H AL, Armance.
408 • Aimer, c'est vivre par le cceur, par Vendroit le

plus vif et le plus consolant de notre etre.
A iubi înseamnă a trăi prin inimă, partea cea mai vie
şi mlngîietoare a fiinţei noastre.
409 • L'amitie est le terme et la recompense supreme

de l'amour conjugal.
Prietenia este capătul şi recompensa supremă a iubirii
conjugale.
410 • L'amour conjugal, le plus fort de tous pendant
qu'il subsisle.
Dragostea conjugală este cea mai puternică din toate
cît timp durează.
411 • L'amour vil de devouement, et, toul horrible que
soit la mort, il nous inspire le courage de la braver el de
mourir pour ce que nous aimons.
Dragostea trăieşte din devotament şi, oricît de oribilă
ar fi moartea, dragostea ne inspiră curajul de a o
înfrunta şi de a muri pentru ceea ce iubim.
412 • La, rbciprocite est la loi de l'amour.
Reciprocitatea este legea dragostei.
LACORDAIRE, Pensees / Cugetări.
413 • Le rayonnement de l'amour est aussi necessaire ă

la complete âclosion du gânie humain que le sont au germe
pigâtal la chaleur et la lumiere.
Strălucirea dragostei este la fel de necesară înfloririi
complete a geniului uman cum sînt pentru germenul
vegetal căldura şi lumina.
M ĂRIE D’AGOULT, Memoires / Memorii.
•414 • Aimer, c'est quelque chose, et le reste n'est rien.

A iubi înseamnă ceva, restul nu e nimic.
A L FR E D D E M USSET, Poesies nouvelles / Poezii
noi.
78 grncig!PffiBT-piKAfrjr?iB9fig
415 •>L e pladsir des. dhputes, deşt «te faime k pate.

Plăcerea certurilor este împăcarea.
ALlfEED D,E M'U-S&ET, On ne badine vas, asm:
Famour / Cu dragostea nu se. glumeşte.
416 • Ceux que nous avons aim is et que nous avons
perdur.ne sont phi& ott ils dtaient; mais Wsf sâni' toajţmrs
et partout ou nous sommes.
Cei pe oare iram iubit şi pe care i-am pierdut nu mai
Bînt unde erau; dar ei sînt întotdeauna şi pretutindeni
acolo unde sîntem noL
417 • E'n amour, ii n'y a de dernier a d ieu q m celui
qu'on ne dit pas.
Ultimul rămas bun, în dragoste, este; acela care nu, se
spune.
418 • II faut aimer ii’importe qui, nYimperle qaoi, n'im-
porte comment, pourvu qu!on aime.
Trebuie să iubeşti pe. oricine,, orice, oricum, numai să
419 • II y a deux manieres de prouver son amour ă

une femme: deşt de Vipouser si elle est libre et de la
respecter si elle ne Vest pas.
Există două feluri de a-ţi dovedi dragostea pentru o
femeie: căsătorindu-te cu ea dacă este liberă şi res-
pectînd-o dacă nu este;
426 • L ’amour ne va pas sans Vestime.
Nu se poate dragoste fără stimă.
421 • Lhomme qui a et& aimt, si pcw que ce: soit',, dune
femme, du moment que cet amour n'uvail ni le calcul, rii
Vinteret pour bases, est Hernellement Voblig6 de cette
CUG ETĂRI FR ANCEZE 79
femmer et, guoi ,qu'il fasse pour elle, il ne fera jam ais
autant qu'elle ji .foit pour lui.
Bărbatul care a fost iubit, cit de puţin, de o .femeie,
din moment ce această iubire nu avea la bază nici
calculul nici interesul, este pentru totdeauna îndatorat
acestei femei şi,, orice ar face pentru ea, nu va face
niciodată a tlt «iît a făcut ea pentru el.
422 • On £pmm>c le besoin dyadmer apm t d'aimer
quehqu’un.
Simţim nevoia de a iubi înainte de a iubi pe cineva
anume.
■A L. '©UM AS fipll, Tmsdesil Cugetări.
423 • L'on nabnc vraiment qac lorsquon uinie sans

raisons. m
Nu iubim cu adevărat decît atunci cînd iubim fără
motive.
ANAT0UE FRANCE. La vie lăterairej ^~iaţa
literară-
42 1 • II n'y a , en amoiir, de bonheur durablc et complet
qiu- dans Tatmospkcre translucide de Ia simârite parfaite.
In' dragoste nu există fericire trainică decît în atmosfera
translucidă a sincerităţii totale.
MAURI CP/ M AETERLIK O K, Le demblc jandin I
Dubla grădină.
425 • Le icmps ct Vabsencc embellisscnl Vamoiir.

Timpul şi absenţa înfrumuseţează dragostea.
M AURICE M A ETERLIN C K , Monna Yatma.
426 * Voir sans aimer, c'est regarder dans Ies tenebros.

A vedea fără a iubi înseamnă a privi în întuneric.
MAURTCK M A ETERLIN C K , La sogcssc- ct Ia
dcstincc f .înţelepciune şi destin.
80 CU G ETĂRI FRA N CEZE
427 • Ce qui nous attache a ax etres, ce sont ces miile

racines, ces fils innombrables que sont'Ies souvenirs de
la soiree de la veille, Ies esperances de la motinee du
lendemain; c'est cette trame continue d'habitudes donţ
nous ne pouvons pas nous digager'.
Ceea ce ne leagă de oameni sînt miile de rădăcini,
nenumăratele fire care sînt amintirile din seara prece
dentă, speranţele dimineţii de miine; este acea urzeală
neîntreruptă de obişnuinţe de care nu ne putem dezbăra.
428 • L'amour, dans l'anxUte douloureuse comme dans
le deşir heureux, est Vexigence d'un iout. II ne. nait, il
ne subsiste que si une pârtie reste â conquerir. On n'aime
que ce qu'on ne possede pas tout entier.
Atît în neliniştea dureroasă cît şi în dorinţa fericită,
iubirea este cerinţa unui tot. Ea nu se naşte şi nu rezistă
decît dacă o parte rămîne de cucerit. Nu iubim decît
ceea ce nu posedăm în întregime.
429 • En amour, il est plus facile de renoncer â un

sentiment que de perdre une habilude.
în dragoste,, este mai uşor să renunţi la un sentiment
decît să pierzi o obişnuinţă.
MARCEL PRO UST, Â la recherche du temps
perdu I în căutarea timpului pierdut.
430 • Le melange de l'admiration et de la pitie est une

des plus sures recetles de l'affection.
Amestecul de admiraţie şi milă este una din reţetele
cele mai sigure ale afecţiunii.
ANDRlS MAUROIS, A rid ou la vie de Shelley /
Ariei sau viaţa lui Shelley.
131 • L'amour, c'est beaucoup plus donner que recevoir.

Dragostea înseamnă mai mult a da decit a primi.
D R IE U LA ROCHELLE, Memoires de > Dirk
482 • On ne met pas â l'epreuve ce qu'on aime.

Nu punem la încercare ceea ce iubim.
H EN RY DE MONTHERLANT, L a Guerre civile /
/ Războiul civil.
433 • Aimer ce n'est point nous regarder Van Cautre

mais regarder ensemble dans la meme direction.
A iubi nu înseamnă a ne privi unul pe altul, ci a privi
împreună în aceeaşi direcţie.
SA IN T-EXU PEK Y, Terre des hommes /Pămînt
^ al oamenilor.
434 • Et comment s'aime-t-on sur terre ? — On lutte

ensemble.
Cum se iubesc oamenii pe pămînt ? — Luptînd împreună.
SIMONE DE BEA U V 01R , Les bouches inutiles /
( ' Gurile inutile.
DREPT
435 • Nul ne possede d'autre droit que celui de toujours

faire son devoir.
Nimeni nu are alt drept decit acela de a-si face întot
deauna datoria.
AUGUSTE COMTE, Systeme de politique positive /
Sistem de politică pozilivă.
82 c u o e t a h if r a n c e z e
DREPTATE
436 • -ihs gens henreux croicnf toujours avoir raison.
Oamenii fericiţi cred că au întotdeauna dreptate.
LA ROCHEFOUCAtjLD, Reflexions ou Sentences
et Muximcs rnorales /Reflecţii sau sentinţe şi
imaxime morale.
437 • L a justice sans la force est impuissante, îa 'force
sans l a justice est tyranniquc.
D reptatea fără putere este neputincioasă, puterea fără
dreptate este tiranică.
PASCAL, Pcnsees /Cugetări.
438 • Ne croyez ;pas que la justice habilc jamais dans
Ies ămes ou Vambilion domine.
Să au credeţi că dreptatea sălăşluieşte vreodată în
sufletele unde domină ambiţia.
BOSSU.RT, Oraisons funtbres /Guvîntări funebre.
431) • L a justice est entre l'exces de la demence d la
cruauti.
Dreptatea se află între excesul de clemenţă şi cruzime.
DIDEROT, Pensees phitosophirjucs / Cugetări
filozofice.
440 * On ne peul etre juste si Von n'est humain.
Nu poţi fi drept dacă nu eşti uman.
VAUVENARGUES, Reflexions et Maxinws /
441 • Prouver que j'ai raison scrait accorder que je
pnis avoir tort.
A dovedi că am dreptate ap însemna să fiu de acord
că s-ar putea să mă înşel.
BEAUMARCIIA1S, Le Mariage de Figaro /Nunta
lui Figaro.
G U C E T A K im A N C E Z B 83
•< IL faut. etrejpste. ornant dlitre- ggnereux, comm'e an

a des chemises avaht d'avoir des denteUes.
Trehuie»săfimidrepţi înainte,de a ii generoşi, aşa cum
avem cămăşi înainte de a avea dantele.
CHAMEORT; Maximes et Pensees: j Maxime ■şi
cugetări.
4£ft • A- y>-<p.bum uk> droit div pVas- sageţ mais non pas
im< droit du plus fort.
Există un drept al celui mai înţelept, dar nu un drept
al .celui mai tare.
J . JO U B E R T , Pensees, maximes et essais / Cugetări,
maxime şd eseuri.
444 • Rien ne s'assoit dans Vardre moral que sar la
justice.-; rien ne dure que par dle.
Totuîln ordinea morală sedmzează pe dreptate; nimic
nu durează decît prin ea.
LACORDAJ.ltE , Pensees / Cugetări.
445 •: II n'y a nulle trace de■ .justiţie dans Ies accidents,

dans Ies maladies, ni dans la plupart des hasards de la
vie exterieure qui frappent aaeuglement: le ban et le mi-
chanty le traître et le hiros, la sceur de charitâ et l'epi-
poisonneuse.
Nu există nici o urmă de justiţie in accidente, In boli,
în majoritatea întîmplărilor vieţii exterioare, care lovesc
orbeşte pe cel bun ca şi pe cel rău, pe trădător ca şi
pe erou, pe sora de caritate ca şi pe criminală.
MAURICB M AETERLINCK, Le temple enseveli /
Templul îngropat.
446 * Je crois qu'il est plus difficile encore d-'ctre juste
envers soi-meme qiiem’ers auirui.
Cred că este mai greu să fii drept faţă de tine Însuţi

decît faţă de alţii.
447 • Le vent redresse l'arbre apres l'avoir pencM.

Vîntul îndreaptă copacul după ce l-a aplecat.
CHARLES DE GAULLE, %e ţii de l’epee / Tăişul
săbiei.
DURERE
448 • II n'est affliction donf on ne vienne â bout.

Nu există durere pe care să n-o învingem.
LA FONTAINE, Contes et Nouvelles /Povestiri
şi nuvele.
449 • La douleur est un serpenl qui se glisse ă Iravers

toutes Ies barrieres el qui nous retrouve toujours.
Durerea este un şarpe care se strecoară printre toate
piedicile şi ne găseşte întotdeauna.
BENJAM IN CONSTANT, Journal intime / Jurnal
intim.
450 • Rien ne nous rend si grands qu'une grande dou

leur.
Numai suferinţa înnobilează.
A LFRED DE M USSET, La nuit de mai /Noaptea
de mai.
451 • Les douleurs profondes et pcrsormelles doivent

elre silencieuses, car en devcnanl objet d'art elles se
guirissent. L'exercice d'un talent console.
C U G ETĂ RI FRA N C EZE 86
Durerile profunde şi personale trebuie să fie tăcute,

căci devenind obiect de artă ele se vindecă. Exerci
tarea unui talent consolează. '
HENRI FR ED ER IC AM IEL, Fragmente d’un
journal intime /Fragmente dintr-un jurnal intim.
452 • On n'empechera jam ais celui qui souffre de croire
que la plus grande douleur est celle qu'il a.
Nu vom împiedica niciodată pe cel ce suferă să creadă
că durerea lui e cea mai mare.
453 • Pardonnons ă la douleur et sachons bien qu'il

est impossible d'imaginer un bonkeur plus grand que
celui que nous possedons eu celte vie humaine, si cloace
et si amere, si mauvaise et si bonne, ă la fois ideale et
recile, et qui contient toutes choses et concilie tous Ies
contrasles.
Să iertăm durerea şi să ştim că este cu neputinţă să
ne imaginăm o fericire mai mare decît aceea pe care
ne-o dă această viaţă omenească, atît de dulce şi atît
de amară, atît de rea şi atît de bună, ideală şi reală
totodată, şi care conţine totul şi împacă toate con
trastele.
ANATOLE FRANCE, Le jardin d'Lpicure j
. Grădina lui Epicur.
454 • La mort n'est pas une chose si sirieuse; la dou

leur, oui.
Moartea nu este un lucru atît de serios; durerea, da.
ANDRE MALRAUX, L'Espoir / Speranţa.
DUŞMAN
455 • 11 y asouvent plus d'orgueilque de bonţi ă plaindre
Ies malheurs de nos ennemis; c'est pour leur foire sentir
que nous sommeS au-dessus d'eux, que nous leur donnons
des marques de compassion.
Depltngem adesea nenorocirile duşmanilor noştri mai
mult din orgoliu decit din bunătate; le dăm dovezi de
compasiune pentru a-i face să simtă că le sîntem supe
riori.
456 • Nos ennemis approchent plus de la virili dans
Ies jugements quHls font de nous, que nous n'en appro-
chons nous-memes.
Duşmanii noştri se apropie mai mult de adevăr prin
judecăţile pe care le emit asupra noastră decît ne
apropiem noi înşine.
LA ItOCHEFOUGAULD, Râflcxions ou Scntences
el Maximes morales /R ellecjii sau sentinţe şi
maxime morale.
457 • Les inimities qui ne sont pas bien fondics soni
Ies plus opiniâtres.
Duşmăniile neîntemeiate sînt şi cele mai îndîrjite.
CARDINAL D E R E T Z , Maximes et Reflexions /
Maxime şi reflecţii.
458 • Jc n'ai pas d'ennemis quand ils sont malhcnrcux.
Nu am duşmani cînd aceştia sînt nefericiţi.
VICTOR IIUGO, L ’Annee tcrrible /Anul îngrozitor.
459 • Nos vrais ennemis soni silencieuoc.

Adevăraţii noştri duşmani sînt tăcuţi.
PAUL V A LERY , Tot Quel /Ca atare.
160 • Quand Vadversaire exagere nos forces, nos dcs-

seins, mutre profondeur; quand, pour exciter contre 'nous,
il nous peint sous des couleurs effrayanles — ii traoaiUe
pour nous.
Cind adversarul ne exagerează torţele, planurile, profun
zimea’ cîird, pentru a-i aţîţă şi pe alţii împotriva noas
tră, ne zugrăveşte In culori îngrozitoare — el lucrează'
pentru noi: -
PAUL VALERY, Itcgards sur le inonde aduci /
Privire asupra lumii contemporane.
461 • Le principal ennemi que l'homme ait â com-
battre est presque toujours lui-meme.
Principalul duşman împotriva căruia omul trebuii; să
lupte este aproape întotdeauna el însusi.
HENRT DE MONTHERLANT,' La Maree , du
soir I Mareea de seară.
EDUCAŢIE
462 • Ni la. bonne bducation ne fait Ies grands carac-
leres,. ni la mauvaise ne Ies delruit.
Nici educaţia bună nu formează caracterele mari, nici
cea rea nu le distruge.
FO N TEN ELLE, Gzar Pierre.
463 • L'ăLucation devcloppe Ies facult.es, mais ne Ies
cree pas.
Educaţia dezvoltă facultăţile, dar nu le creează.
V OLTA IRE, Poeme sur la loi naturelle /Poem
asupra legii naturalei
464 • L a premiere education est celle qui importe le
plus, et cette premiere education appartienl incontesta-
blement aux femmes.
Prima educaţie este cea mai importantă, şi ea aparţine

incontestabil femeilor.
465 • L'esprit de mon institution n'est pas d'enseigner
â Venfant beaucoup de choses, mais de ne jamais laisser
entrer dans son cerveau que des idees jusles el claires.
Quand il ne saurait rien, peu m'importe, pourvu qu'il
ne se trompe pas, et je ne mets de verites dans sa tete que
pour le garantir des erreurs qu'il apprendrait â leur place.
Scopul programului meu nu este de a-1 învăţa pe copil
multe lucruri, ci de a nu lăsa să-i pătrundă în creier
decît idei juste şi clare. Chiar dacă nu o să ştie nimic,
puţin îmi pasă; totul este să nu se înşele; nu îl învăţ
unele adevăruri decît pentru a-1 feri de greşelile pe
care le-ar putea învăţa în locul lor.
466 • Nous naissons faibles, nous avons besoin de for ce;
nous naissons depourvus de tout, nous avons besoin d'as-
sislance; nous naissons stupides, nous avons besoin de
jugement. Tout ce que nous n'avons pas â notre naissan-
ce, et dont nous avons besoin itant grands, nous est donni
par l'education.
Ne naştem slabi şi avem nevoie de putere; ne naştem
neputincioşi şi avem nevoie de ajutor; ne naştem măr
giniţi şi ayem nevoie de judecată. Ceea ce ne lipseşte
cînd venim pe lume, şi de care avem nevoie mai tîrziu,
ne este oferit prin educaţie.
467 • On fagonne Ies plantes par la culture, tt Ies

hommes par l'education.
CU G ETĂ R I FRA N CEZE 89
Plantele se formează prin cultivare şi omul prin edu

caţie.
RO USSEAU, Umile ou de l’education j Emile sau
despre educaţie.
468 • Les enfants ont plus besoin de modăes que de

critiques.
Copiii au nevoie mai mult de modele decît de critici.
J . JO U B E R T , Pensees, maximes et essais j Cugetări,
maxime şi eseuri.
469 • Ne vous flattez pas d'enseigner un grand nom-

bre de choses. Excilez seulemenl la curiosile. Contents
d'ouvrir les esprits, ne les surchargez point. Metlez-y
Velincelle.
Nu vă mindriţi cu predarea unui mare număr de cunoş
tinţe. Stîrniţi numai curiozitatea. Mulţumiţi-vă să
deschideţi minţile, nu le supraîncărcaţi. Puneţi în ele
scînteia.
ANATOLE FRANCE, Le jardin d'Epicure /
Grădina lui Epicur.
EGOISM
470 • C'est n'elre bon â rien que n'elre bon qu'â soi.
A nu fi bun decît pentru tine însuţi înseamnă a nu fi
bun de nimic.
V OLTA IRE, Melanges /Varietăţi.
471 • L'egolsme aspire â la solitude pour echapper ă

la dependance.
Egoismul aspiră la singurătate pentru a scăpa de de
pendenţă.
90 G O E E T A H K B R A B reE Z E
ELOeiN'IjA
472, •- L a v&ritable iloquence. consiste ă dire tout ce qu/il

foAit,, et d ne dire que ce qu’îl făut:
Adevărata elocinţă £onstă în a spune tot ceea ce tre
buie şii în- a* nu> spune decîfc ceea» ce trafonau-r
LA ROCHEFOUCAULD, Refteoeions ou;. Sentenees
et Msximes morales / Reflecţii san . sentinţe şi
maxime morale.
473= • L'art de la parenthese est un des grands seerets

de l'eloquence dans la sociiti.
Arta parantezei este unul din marile secrete ale eloeinţei
In societate.
CIîAMFOET, Mhximes et' PbnseesdWaxime şi
cugetări.
474 • Un orateur trop long est comme une horloge qai
sonnerait Ies minutes.
Un orator care vorbeşte prea mult este ca o pendulă
care ar bate la fiecare minut.
RQYER-COLLARD, Dismurs / Discursuri.
475 • Le plus grand orateur du monde est le succes.
Cel mai mare orator din lume este succesul.
NAPOLEON I , Pensees / Cugetări.
476 • L a vraie iloquence resigne Viloquence.

Adevărata elocinţă se dispensează de elocinţă.
A N D EE G ID E, Les nouvelles nourritures / Noile
fructe ale pămîntului.
ELOGIU
477 • Quand on fait notre eloge, on ne nous apprend

rieri de nouveau.
C UG ETĂRI FRA N C EZE ai
Cînd ni se face elogiul, :,nu aflfim nimic nou.

LA ROCHEFOUCAULD, Reflexions ,ou Sentences
el Maximes morales /R eflecţii lsbu sentinţe şi
maxime morale.
ENTUZIASM
478 • L a chose la plus rare est de joindre ta raison aveo
Vcnlhousiasme; la raison consiste â voir toujours Ies
choses comme clles sortt.
Cel mai rar lucru este de a uni raţiunea cu entuzias
mul; raţiunea constă în a vedea întotdeauna lucrurile
aşa cum sînt.
V'OLTAIRE, Dictionnaire philosopliique /
D icţionar de filozofie.
479 • Cest un signe de mediocrii que d'etre incapable
d'enîhousiasme.
A fi incapabil do entuziasm este un semn de mediocri
tate.
BAL.ZAC, Maximes et Pensees /Maxime şi cugetări.
EROU
480 • Le tombeau des heros est le cceur des vivanis.

Mormîntul eroilor este inima celor în viaţă.
* ANURE MALRAUX, Oraisons funebres, Jeartne
d'Arc I Cuvîntări funebre, .Teanne d’Arc.
EVENIMENT
481. • Les wenements naissent de pere inconnu. La

necessiti ri'esl que leur mere.
Evenimentele se nasc din tată necunoscut. Nevoia nu

e decît mama lor.
PAUL VAL1ÎRY, Regards sur le monde actuel /
privire asupra lumii contemporane.
EXAGERARE
482 • On dit peu de choses solides lorsqu'on cherche ă
en dire d'extraordinaires.
Puţine lucruri interesante spunem atunci cînd vrem
să spunem lucruri extraordinare.
VAUVENĂRGUES, Reflexions et Maximes.J
' Reflecţii şi maxime.
483 • L'exageration, en voulant agrandir Ies pelites
choses, Ies fait paraître plus petites encore.
Exagerarea, vrînd să mărească lucrurile mici, le face
să pară şi mai mici.
1 B ’ALEM BERT, tloges /Elogii.
EXEMPLU
484 • I J exemple souvent n'esl qu'un miroir trompe ut_
Exemplul nu este adesea decît o oglindă înşelătoare
P IE R R E CORNEILLE, Cinn»
485 • Vexemple touche plus que ne fait la menace.

Exemplul impresionează mai mult decît ameninţarea.
P IE R R E CO RN EILLE, Pohjeucte.
486 • Rien n'est si contagieux que Vexemple.
Nimic nu este atît de contagios ca exemplul.
LA ROCHEFOUCAULD, Reflexions ou Sentences
maxime morale.
CU G ETĂ RI FRA N CEZE
487 • L'exemple sert, Vexemple nuit aussi.

Exemplul este folositor, dar şi dăunător.
488 . Qu'un seul mouton se jette en la riviere / Vous na
verrez nulle âme moutonniere j Rester au bord; tous se
noieront ă tas.
E deajuns ca o singură oaie să se arunce în rîu, nu veţi
mai vedea nici una pe mal; toate se vor îneca cu gră
mada.
LA FONTAINE, Contes et Nouvelles /Povestiri şi
nuvele,
489 • II faut mettre le poids d'une vie exemplaire /
Dans Ies corrections qu'aux autres on veut faire.
Cînd vrei să critici pe alţii, trebuie să le oferi exemplul
unei vieţi ireproşabile.
M O LIfiRE, Le Misanthrope j Mizantropul.
490 • L'exemple est le plus'grand de tous Ies seducteurs.
Exemplul este cel mai mare dintre toţi seducătorii.
COLLIN D’H A RLEV ILLE, Les moeurs du jour /
Moravurile zilei.
491 • Ce n'est point tant par ses actes qu'un homme
amoureux de l'humanite se rend utile, que par son exem
ple.
Un om care iubeşte umanitatea se face folositor nu atît
prin actele sale cît prin exemplul pe care-1 dă.
ANDRlS G IDE, Pages inedites / Pagini inedite.
EXPERIENŢĂ
492. • Celui qui a eu Vexpkrience d'un grand amour
niglige l'amilU.
Acela care a trăit experienţa unei mari iubiri negli
jează prietenia.
94 a sT G E ia ia f r a u ^c e z e i
493 • U exp& knce confirme qrn la moUăsse ou Fi/i&at-

gence pour soi, et- la dm*t& powr tes aalres, ntestt qa'im
seal et minte vice.
E xp erien ţa confirm ă eă Huoiscrânea stra indulgenţa
fa ţă de sine şi asprim ea fa ţă de ceilalţi repreambă nm d
şi acelaşi v icia.
I A B K tJY Î3R E ,1 Lee Curaetires /CSu-aeterete.
494 • Uexpiriei tce. est. la mimmre d e bemeoup de cho-
ses.
Experienţa este memoria multor lucruri.
DEDERQT, Opinion des anciens phEosophes / Cu
privite la filozofii vechi
495 • Vesprit, la purele des intentions eă de V&mc ne
sauraient tenir tieu d'expirience:
Spiritul, puritatea intenţiilor şi a sufletului nu pot
înlocui experienţa.
MADAME DiE GEN-LLS,, Ies Veilleea. du Chuteau /
Serile la castel.
496 • L'experience des autres est ane sagesse qui m
profite â persoane.
Experienţa celorlalţi este o înţelepciune care nu folo
seşte nim ănui
’ EDOUARD ESTAU N IE, Vascension de
M. Rasttvre /Ascensiunea d-lui Basl&vre:
EXPLOATARE
497 • Toujaurs tisserons draps de soielJamcds n'en

serons mieux velues / Toujours serons pauores et naes /
Et toujours aurons faim et soif... j Nous avons du pain
ă grand'peine /Peu le matin et le soir moins... / Mais
CUG ETAM IH A N d E Z E 95
naive tramil enrichU J Celui p om qui nous travailhns /

Des nuits miHons grande pârtie / Veillans lent le jowr,
pour gagner !
Vom ţese mereu plnză de mătase, dar niciodată nu vom
fi mai bine îmbrăcate, întotdeauna vom fi sărace şi
prost îmbrăcate, şi ne va fi foame şi sete... Cu greu
putem avea o bucată de pîine, clte puţin dimineaţa
şi mai puţin seara... Dar munca noastră fl Îmbogăţeşte
■pe acela pentru care muncimI Muncim toată ziua şi
o-bună parte din noapte, pentru a ne cîştiga pîinca!
C H M T IE N D E TR O Y E S, Yvciin. ou le Chemi ier
a u ' lio,n j Yvain, Cavalerii] cu leul.
■198 • L'on voit ccrtains animaux farouchcs, des mâles

et des femettes, repandus par la campagnc, noirs, iivides
et loitt bruUs du soleil, attacMs ă l.a'torre qu'ils fouillent
et qu'ils remuent aveo mie opiniâtrct& invinciblc; ils
m t comme ane vaix articuUe, et, quand ils se levent sur
leurs pieds, ils montrcnt une face humaine, et en cffct
ils sont des hommes; ils se retirent la nalt dans des tani-
eres aii ils vivent de pain m ir, cTeau et de racines; ils
ipargnent aux autres hommes la peine de semer, de la-
bourer et d& recueillir pour vivre, et merîtent ainsi de ne
pas manquer de ce pain qu'ils ont semL
Se pot vedea unele animale sălbatice, masculi şi fe
mele, răspândite pe cîmp, negre, palide şi arse de soare,
legate de pămîntal pe oare-i scurmă şi pe care-I ames
tecă cu o încSpăţînare .de neînvins; au un fel de voce
articulată şi, dud se ridică în picioare, arată o faţă
omenească, şi stat oameni, Intr-adevăr; se retrag noap
tea in vizuini unde trăiesc cu pâine neagră, apă şi rădă
cini; li scutesc pe ceilalţi oameni de grija de a semăna,
96 cu g etă ri fra n ceze
a ara şi a strînge pentru' a trăi, şi merită astfel să ca

pete şi ei din plinea pe care au semănat-o.
LA BRUYfiltE, Les Caracteres / Caracterele.
499 • Vous etes perdus si vous oubliez que les fruits sont
â tous, et que la terre n'est â personne.
Sînteţi pierduţi dacă uitaţi că roadele sînt’ ale tuturor,
iar pămîntul al nimănui.
ROUSSEAU, De Vinegaliie parm i lei hommeş /
„ Despre inegalitatea între oameni.
500 • Cest la misere, le degout attachi ă un travail

ingrat et le desespoir de ne pouvoir parvenir, ă for ce de
peines, ă se faire un sort agreable, qui inspirent le decou-
-ragement, l'oisivele, la fainiantise, la dissolution et la
debauche. De quoi me serviră de me morfondre ă Vou-
vrage, je serai toujours gueux, se dit ă lui-meme Vhomme
qui 'n'a aucune propriile, Vhomme fouli d'impols, ă
qiii le gouvernement eideve inhumainement le fruit de
ses Services, Vhomme dont le mince salaire ne suffit pas
pour lui procurer les choses de premiere necessite; et il
reste dans l'inaction, ou, sHl travaille, ce n'est que pour
s'empecher de mourir de faim ; sentant toute la journee
le poids de sa triste existence et le malheur 'de sa condi-
lion, il cherchef des qu'il le peut, â oublier quelques mo
mente ses peines, et ă noyer ses soucis dans le vin.
Mizeria, dezgustul faţă de o muncă ingrată şi dispe
rarea de a nu reuşi, nici cu multă muncă, să-ţi faci o
soartă plăcută aduc descurajarea, trîndăvia, lenea şi
desfrîul. La ce îmi va folosi să mă spetesc muncind,
de vreme ce tot sărăntoc voi rămîne, îşi spune omul ca
re nu are nici o proprietate, copleşit de impozite, că
ruia guvernul îi smulge cu cruzime rodul muncii sale
omul al cărui salariu modest nu îi ajunge pentru a-şi

procura lucrurile de primă necesitate; şi rămîne inac
tiv sau, dacă munceşte, o face doar ca să nu moară
de foame; simţind toată ziua povara tristei sale exis
tenţe şi nefericirea condiţiei sale, el caută pe cît poate
sshşi uite pentru citeva clipe necazurile şi să-şi înece
amarul în băutură.
MARAT, L ’Ami du peuple / Prietenul poporului.
501 • Les commerşantş ou entremetteurs des echanges
doivent etre, dans leurs operalions, subordonn&s au bien
de la masse et non pas libres d'entraver les relations g&ni-
rales par toutes les manaeuares les plus ‘disastreuses.
Comercianţii sau intermediarii schimburilor trebuie să
fie, în operaţiunile lor, subordonaţi binelui maselor
şi nu liberi de a pune piedici relaţiilor generale prin tot
felul de manevre dintre cele mai dezastruoase.
CHARLES FOURIER, Critique de la civilisation /
Critica civilizaţiei.
FALSITATE
502 • II n'y a aucune difference entre la perle vraie
et la perle fausse. Le difficile, c'est d'avoir Vair desoU
quand on casse ou qu’on perii la perle fausse.
Nu-i nici o deosebire între perla veritabilă şi perla falsă.
Greu este să pari dezolat cînd o spargi sau o pierzi pe
cea falsă.
JULES RENARD, Jou rn al / Jurnal.
FANATISM
503 • Le fanatisme dirive de la superstition.
Fanatismul derivă din superstiţie.
MARQUIS D’ARGENSON, Memoires / Memorii.
504 • Lorsqix'une fais le fanatism? a gangrenâ un cer-

veau, la maladie est presque inmmble.
Ciad cangrena fanatismului a cuprins un creier, boala
este aproape incurabilă.
YOLTAIRE. Dietiormaire phitosophique j
505 • 11 n'tj a quxin p as du fanatisme ă ta barbarie.

De Io fanatism la barbarie nu e decît un pas. '
DfDEROT, E ssai su r’ le merite et la vertu / Eseu
despre merit şi virtute.
500 • II faut endorrnir le fanatisme afin de pouvoir

le deracincr.
Fanatismul trebuie adormit pentru a putea fi dezră
dăcinat.
NAPOLEON I, M aximes et Pensees / Maxime şi
cugetări.
FARMEC
507 • A cote du charmey la beau ti simple paraît fade,

panere et presque bete.
Pe lingă farmec, frumuseţea simplă pare fadă, săracă şi
aproape proastă.
HENRI-FRE d ERIC AMIEL, Fragments d'un
jm rn a l intime / Fragmente dintr-un jurnal intim.
508 • Le charme: ane maniire de s'entcndre repondre

oui sans avoir posi aiicune question claire.
Farmecul: un fel de a ţi se răspunde da, deşi nu ai adre
sat nici o întrebare clară.
ALBERT S-AMUS, L a Chutc I Căderea.
CDGETĂ3U FHASTCEZE «9
509 • Les femmes sorit extrbncs; elles sont mcillcures

ou pires que les hommes.
Femeile slut extreme; ele sînt ori mai bane ori mai rele
decît bărbaţii.
LA B R U Y £jR E , L es Caraclhtes / Caraetereiei
510 • II faut ne choisir pour epouse que la femme qu'on
choisirait pour ană si elle Hait Jwmme.
Trebuie să alegi ea soţie pe femeia pe care ai alege-o
ea- prieten dacă ar fi bărbat.
J. JOTJBERT, Pensees, m axim es et cssais /
511 • Dans les grandes crises, le lot des femmes est
d'adoucir ros revers.
In marile crize, menirea femeilor este de a ne îndulci
necazurile.
512 • Une belle femme platt aux yeux, une bonne
femme pkut au cceur; Vum est un bijou; Vautre est un tft-
sor.
O femeie frumoasă place ochilor, o femeie bună place ini
mii; una este o bijuterie, cealaltă este o comoară.
513 * Vextensiuni des privileges de la femme esi le
principe ginâral de tous progres sociaux.
Extinderea privilegiilor femeii este principiul general
al tuturor progreselor sociale.
CHARLES F O U R IE R , Critique de la civilisalion /
514 • II n'y a point de viciile femme. Toute, ă tout
âge, si elle aime, s i elle est bonne, elle donne ă Vhomme le
moment de Vinfini.
100 cu getă ri fra n ceze
Nu există femeie bătrină. Orice femeie, la orice vtrstă,

dacă iubeşte, dacă e bună, dăruieşte bărbatului clipa
infinitului.
JULES MICHELET, Histoire de France / Istoria
Franţei.
515 ® C'est sur Ies femmes que pese la civilisation.

C'etait aux femmes â l'attaquer. Quellc est aujourd'hui
leur existence? Elles ne vivent que de privations, meme
dans Vindustrie, oh l'homme a envahi jusqu'aux minu-
tieuses occupations de la couture, tandis qu'on voit des
femmes s'escrimer aux penibles travaux de la campagne.
N'est-il pas scandaleux de voir des athletes de trente ans
accroupis devant un bureau et voiturant avec des bras
velus une tasse de cafâ, comme s'il manquait de femmes et
d'enfan's pour vaguer aux vâtilleuses fonclions du bu
reau et du menage?
Pe umerii femeilor apasă civilizaţia; era aşadar firesc
ca femeile să o atace. Ce viaţă duc ele astăzi? Ele nu
trăiesc decît din privaţiuni, chiar şi în industrie, unde
bărbatul a acaparat pînă şi măruntele ocupaţii din
croitorie, în timp ce se pot vedea femei chinuindu-se
cu muncile grele ale cimpului. Nu este oare scandalos
să vezi atleţi de treizeci de ani ghemuiţi in faţa unui
birou şi plimbînd cu braţe păroase o ceaşcă de cafea,
ca şi cînd ar lipsi femeile şi copiii pentru a se ocupa de
măruntele ocupaţii ale biroului şi gospodăriei?
CHARLES FOURIER, Critique de la civilisation /
516 • Que Ies femmes gravent bien ceci dans leur mi-
nioire: „Celui-lâ seul est digne de leur amour qui Ies a
j ugies dignes de son respect
Femeile să ţină bină minte că numai acela e demn de

dragostea lor care le-a considerat demne de respectul
lui.
AL. DUMAS fiul, Pensees / Cugetări.
517 • Differemment, mais aussi completement que

l'homme, la femme est organisme en vue d'une activite
rationnelle, dont le principe est la liberti., dont le but est
le progres.
In mod diferit, dar la fel de complet ca şi bărbatul,
femeia este organizată în vederea unei activităţi raţio
nale, al cărei principiu este libertatea şi al cărei scop
este progresul.
518 • II est entierement contraire ă la raison de croire
que la vertu essentielle de la femme consiste dans le renon-
cement ă sa vie propre, qu'obiir et pâtir soit la loi du sexe
feminin.
Este absolut contrar raţiunii de a crede că virtutea
esenţială a femeii consta în renunţarea la viaţa ei pro
prie şi că supunerea şi suferinţa reprezintă legea sexu
lui feminin.
MĂRIE D’AGOULT, Memoires / Memorii.
519 • Ce qui fait le monde, c'est la femme. Elle y est
souveraine: rien ne s'y fait que par elle et pour elle. Or
la femme est la grande iducatrice de Vkomme; elle lui
enseigne Ies vertus charmantes, la politesse, la discre-
tion et cette fierţi qui craint d'etre importune. Elle mon-
tre ă quelques-uns l'art de plaire, ă tous l'art utile de ne
pas deplaire.
Femeia face lumea. Ea e suverană: nimic nu se face
decît prin ea şi pentru ea. Or femeia este marea educa
toare a bărbatului; ea îl învaţă virtuţile încîntătoare,
fpoliteţea, discreţia şi acea mîndrie care se teme să nu

ie supărătoare. Ea arată cltorva arta de a plăcea, §i
tuturor arta utilă de a nu displăcea.
ANATOLE FRANCE, L e jardin d'HZpicuro /
Grădina lui Epieur.
520 • II faul ă Vhomme bcaucoup d'întelligence pour

ne pas, avec d'igăîes qualitis, rester sensiblement au-
dcssous de la fcnimc.
Bărbatul are nevoie de multă inteligenţă pentru ca,
avînd aceleaşi calităţi ca femeia, să nu-i rămină mult
inferior.
ANDRlS GIDE, S i le grain ne meiirt... / Dacă
sămînţa nu moare...
621 m Une femme intelligenie est une femme avec la-

quellc on peut âtre cnissi bete que Von veut.
O femeie inteligentă este o femeie cu care poţi să fii
oricit de prost vrei.
PAUL VALlăRY, Mauvaises pensees el autres /
Gînduri rele şi altele.
52? • Pour beaucoup de femmes, le plus couvt chcpiin

pers la perfcction, c’est la tendresse.
Pentru nuilte femei, calea cea mai scurtă către perfec
ţiune este afecţiunea.
FRANgOIS MAURIAC, Asmodee.
523 • L e sacrifice n'en est p as un pour une femme qjii
aime son mari.
Nu există sacrificiu pentru o femeie caro îşi iubeşte
bărbatul.
ÂNDRE MAUROIS, Torre prom ise / Pămîntul
făgăduinţei
G ţld rT Â K I FH A KCU ZD 103
6M: • On n'airm pas ane femme pour ce cpfelh dit; on

aime ce qu'ette dit parce qu’an Vaime.
Nuiubim o»femeie pentru ceea* ce spune; ne place ceea
ce spune pentru că o iubim.
ANDRE MAURO IS, De la cmversation /'Despre
conversaţie.
525 • Ce stnggJSer- pom oir de la sensibiliti feminine
de dicouvrir le danger lă au il est le plus invisiblc [...]
qui m nierait Vexistence?
Gine ar putea nega existenţa acelei ciudate forţe a
sensibilităţii feminine de a descoperi primejdia' acolo
unda este mai invizibilă [...]?
526 • I I y a, chez Ies femmes, iot instinct de devoue-
ment et de protection, qui prime toute logique et qui, lors-
qu'il se manifeste, obnubile le raisonnement.
Există, la femei, un instinet de devotament şi de ocro
tire care întrece orice logică şi care, cînd se manifestă,
întunecă judecata.
DANIEL-ROPS, Mort, ou est ta victoire? /Moarte,
unde ţi-e victoria?
527 • Cest par le travail que la femme a en grande pâr
tie franchi la distance qui la siparait du mole; cHest le
travail qui peut seul lui garantir une liberii concrete.
Prin muncă femeia a străbătut în mare parte distanţa
care o despărţea de bărbat; numai munca îi poate
garanta o libertate concretă.
SIMONE DE BEAUVOLR, L e deuxieme sexe / Cel
de al doilea sex.
FERICIRE
528 ® Bonheur est plus doux â gouter quartd longtemps
il s'est fait attendre.
Fericirea este mai plăcută ctnd se lasă mult aşteptată.

CHRIÎTIEN DE TROYES, Yvain ou le Chevalier
au lion / Yvain, Cavalerul cu leul.
B29 • On n'est jâm ais si heureux ni si malheureux qu'on

s'imagine.
Nu sîntem niciodată nici atît de fericiţi şi nici atlt de
nefericiţi pe cit ne imaginăm.
et Maximes morales / Reflecţii sau sentinţe şi
maxime morale.
630 • Ni Vor ni la grandeur ne nous rendent heureux.

Nici aurul nici mărirea nu ne fac fericiţi.
LA FONTAINE, Philemon et Baucis.
631 • Le honheur des mechants comme un torrent
s'ecoule.
Fericirea celor răi se scurge ca un torent.
RACINE, Athalie.
632 • Un grand obstacle au bonheur, c'est de s'atlen-

dre â un trop grand bonheur.
Un mare obstacol in calea fericirii este de a ne aştepta
la o fericire prea mare.
FONTENELLE, Discours du bonheur / Discurs
despre fericire.
633 • Heureux celui qui, connaissant toul le prix d'une

vie douce et tranquille, repose son coeur au milieu de sa
familie, et ne connaît d'autre terre que celle qui lui a
donni le jour.
Fericit acela care, cunoscînd preţul unei vieţi paşnice
şi liniştite, îşi odihneşte sufletul In mijlocul familiei
şi nu cunoaşte alt pămînt decît acela unde a văzut

lumina zilei.
MONTESQUIEU, Lettres persanes / Scrisori
.persane.
534 • Ce n'est pas notre condition, c'est la trempe de

notre âme qui nous rend heureux.
Nu condiţia noastră, ci calitatea sufletului nostru ne
face fericiţi.
VOLTAIRE, Dictionnaire philosophique / Dicţionar
filozofic.
535 • Les instruments du^bonheur ne sont rien pour

qui ne sait pas les mettre en ceuvre, et Von ne seni en quoi
le vrui bonheur consiste qu'autant qu'on est propre ă le
gouter. •
Instrumentele fericirii nu sînt nimic pentru cel ce nu
ştie să le folosească, şi nu ştim în ce constă adevărata
fericire decît în măsura in care sîntem în stare să o gus
tăm.
ROUSSEAU, Julie ou la nouoelle Helolse / Julie
sau noua Eloiză.
536 • Si on ne voulait qu'etre heureux, cela serait bien-

tot fail: mais on veut etre plus heureux que les autres,
el cela est presque toujours difficile, parce que nous cro-
yons les autres plus heureux qu'ils ne sont.
Dacă n-am vrea decît să fim fericiţi, aceasta ar fi uşor
de realizat: dar vrem să fitil mai fericiţi decît ceilalţi,
şi astn e aproape întotdeauna greu, pentru că îi credem
pe c e ila lţi mai fericiţi decît sînt.
MONTESQUIEU, Mes pensees / Cugetările mele.
1QQ CU G ETĂ RI FRA N CEZE
537 * î l n'y aurait pas beaucoup (Tkeureux s'ti appar-

tcnait â autrui (le decider de nos occupalions et de nos
plaisirs.
D acă ar depinde de altul şă ne hotărască ocupaţiile
şi distracţiile, n-ar fi mulţi fericiţi pe lume.
538 • 11 y a des hommes qui vivent heumux sans le
■suv'oir.
S în t o am en i care trăiesc fericiţi fără s-o ştie.
VAUVENARGUES, Reflexwns et M aximes /
531) • II en est du bonheur comme des fnontres. Les
moins compliquees sont celles qui se dirangent le moins.
Cu fericirea este ca şi cafasu rile. Cele mai puţin com
plicate se defectează cel mai puţin. ,
5-10 • L e plaisir peut s'appuyer sur PMusion, mais
le bonheur repose sur la rialiti.
Plăcerea se poate sprijini pe iluzie, fericirea însă se
bazează pe realitate.
CriAMFORT, M axim es et Pensees / Maxime şi
cugetări.
541 • Chaque but atteint est moment de bonheur.
Fiecare scop atins este un moment de fericire.
RIVAROL, Pensees / Cugetări.
542 • II entre dans la composition de tout bonheur
Videe de Vavoir mbritL
In componenţa oricărei fericiri intră ideea de a o fi
meritat.
J. JOUBERT, Pensees, maximes etessais / Cugetări,
9 maxime şi'eseuri.
543 • Le bonheur est la ooeation de Fkomme.
Fericirea este vocaţia omului.
LACGRDAIRB, P m sâes J Cugetări.
544 • Les etres hcureux sunt gravcs. I h portant en eux

atlentivement laur cceur, comme im vcrre plcin que le
moindre mouvement peut faire iMborder ou briser.
Oamenii fericiţi sunt gravi. Ei îşi poartă cu -grijă mi
ma, ca pe un pahar plin pe care pînă şi cea mai mică
mişcare îl poate vărsa sau sparge.
BARBEY D’AUREVILLY, L es diaboliqucs j
Diabolicele.
545 • £tre heureur, c'est avoir depassâ l'inquietude du.
bonheur.
A fi fericit, înseamnă a fi depăşit neliniştea fericirii.
MÂURICE MAETERLINCK, L a sagesse et la
\ destinee / înţelepciune şi destin.
546 • II faut apprcndre ă etre hcureux, comme il faut
apprendre ă mourir.
Trebuie să învăţăm să fim fericiţi, aşa cum trebuie să
învăţăm să murim.
MÂURICE MAETERLINCK, Avânt le grand
silm ee I înainte de marea tăcere.
547 • T a i connu le bonheur, mais ce n'est pas ce qui
m'a rendu le plus hcureux.
Am cunoscut fericirea, dar nu asta m-a făcut cel mai
fericit.
548 • Le but, cosi d'elre heureux. On n'y arrit>c que
ientemeut. 11 y faut une applvcaLion quetidiemie.
Scopul nostru este de a fi fericiţi. Nu reuşim aşa uşor.
E nevoie de o străduinţă zilnică.
JULES RENARD, Jourrial l iurml.
549 • On ne vit pas pour etre heureux... Souffrc. Meurs.

Mais sois.ee que tu dois etre: un Homme.
Nu trăim pentru a fi fericiţi... Suferă. Mori. Dar fii

ceea ce trebuie să fii: un Om.
ROMAIN ROLLAND, Jean-Christophe.
550 • Pour etre heureux avec Ies etres, il ne faut leur
demander qne ce qu'ils peuvent donner.
Pentru a fi fericit în mijlocul oamenilor, nu trebuie să
le ceri decît ceea ce pot să dea.
TRISTAN BERNARD, L'enfant prodigue du
Vesinet / Fiul risipitor din Vesinet.
551 • 11 y a sur terre de telles immensitis de misere,
de detresse, de gene et d'horreur, que Vhomme heureux
n'y peut songer sans prehdre honte de son bonheur.
Există pe pămînt atita mizerie, tristeţe, sărăcie şi
groază, încît omul fericit nu se poate gîndi la ele fără
să se ruşineze de fericirea lui.
552 • Mon bonheur est d'augmenter celui des autres.
J'ai besoin du bonheur de tous pour etre heureux.
Fericirea mea constă în a o spori pe a celorlalţi. Am
nevoie de fericirea tuturor pentru a fi fericit.
553 • Que Vhomme est nt pour le bonheur, toute la na-
ture Venseigne.
Că omul e născut pentru fericire, toată natura ne-o
arată.
ANDRlS GIDE, Les nouvelles nourritures j Noile
fructe ale pămintului.
554 • Si nous ne reconnaissons pas plus souvent le
bonheur, c'est qu'U yient ă nous avec un visage autre que
celui que nous attendions.
Dacă nu recunoaştem mai des fericirea e pentru că
vine la noi sub o altă înfăţişare decît cea pe care o aş
teptam.
ANDRIÎ GIDE, S i le grain ne meurt... / Dacă
655 • Vous dirai-je ce qui me retient de croire â la vie

âternelle? C'est cette satisfaction quasi parfaile que je
goute dans Vefforl meme et dans la realisation immediate
du bonheur et de Vharmonie.
Să vă spun ce mă împiedică să cred în viaţa veşnică?
Acea satisfacţie aproape perfectă pe care o gust în
efortul însuşi şi în realizarea imediată a fericirii şi a armo
niei.
ANDRfî GIDE, Pages inediies j Pagini inediie.
656 • Ne peut rien pour le bonheur d'aulrui celui qui

ne sait elre heureux lui-meme.
Acela care nu ştie să fie fericit nu poate nimic pentru
fericirea altuia.
. ANDRR GIDE, Les nouvelles nourritures / Noile
557 • Le bonheur est une fleur qu'il ne faut pas cueiUir.

Fericirea este o floare pe care nu trebuie s-o culegem.
ANDRfî MAUROIS, Memoires / Memorii.
658 • Le bonheur est une longue patience.

Fericirea este o lungă răbdare. ^
JEAN COGTEAU, Les monstres sacres / Monştrii
sacri.
559 • Le bonheur n'est jam ais triste ou gai. II est le
bonheur.
Fericirea nu este niciodată tristă sau veselă. Este feri
cire.
ARMAND SALACROU, Hietoire de rire / Ca să
rîdera.
560 • II faut essayer d'ttre heureuxf ne serait-ce que
pour donner Vexemple.
110 CUGETĂRI, FR ANCEZE
Trebuie să Încercăm să fim fericiţi, fia numai şi pentru

a da exemplul.
JAGQJJ.ES PRifiKERT, ,Speologie / Spectacol'.
5*il • Si tu veux ‘ comprendre Va mot de, benhenr, il fau£
Ventendre cămine recompense el mm eomme but*.
I)ocă vrei să Înţelegi; cuvtntul fasnw^ tnebaie să-l,
înţelegi ea răsplată şi nu ca scop.
S A m T -E X M l’E R Y , Citttdslle /Citadela.
FU j OSOFLE
502 • Phildsopher, c'est douter.

A filosofa înseamnă a te Îndoi.
MONTAI GNE, Essais / Eseuri.
503 • L a philosophie m se venge point;:,etterit en pahe

d< i os vains efforts;. elle edaire doucemmts Ies kommes^
qw mus mulez abrutir p o m Ies rendre semblables ă
mus.
Filosofia nu se răzbună; ea zîmbeşte cu indulgenţă la
strădaniile voastre zadarnice;; ea îi luminează eu bUn
dele pe oămeni, în timpj ce voi vreţi să-i îndobitociţi
că să-i faceţi asemănători vouă.
VOLTAIRE, Dwtionnaire philotiophique j Dicţionar
de filozofie..
564 • Les faits, de quelque nature qn'ffls soient, sont la

vcritable richesse du philosophe.
Faptele, de orice natură ar fi, sînt adevărata bogăţie
0 filosofului.
DIDEROT, Pensdes sur l’interpretat ion de la
nature / Cugetări asupra interpretării naturii.
C U G ETĂ RI FRA N CEZE 111
565 • L a clarle est la bonne foi des philosophes.

Claritatea este buna-credinţă a filosofilor.
VAUVENARGUES, Rcflexions el M aximcs /
566 • Le philosophe qui veni eteindre scs passions,
ressemMe an chimiste qui pemSrait Meindre son feu.
Filosoful care vrea să-şi stingă pasiunile seamănă cu
chimistul care ar vrea să-şi stingă focul.
CI1AMKORT, M axim e « el Pensees /Maxime şi
cugetări.
567 • Les philosophes soni plus anaiomistes que mede-
cins: ils dissequeni -et ne guerissent p as.
Filosofii sînt mai degrabă anatomist! declt medici:
disecă dar nu vindecă.
fil VAROL, Pensees /Cugetări.
568 • Le poete s'mlerroge, Ic philosophe se regarde.
Poetul se întreabă, filosoful se priveşte.
J . JOUBERT, Pensees, maximes etessais /Cugetări,
maxime şi eseuri.
569 • Quand un philosophe vous repond, on ne com-
prend plus du tont ce qu'on lui avait demandâ.
Ghid un filosof îţi răspunde, nu mai înţelegi ce l-ai în
trebat.
ANDRE GIDE, Paludts /.Mlaşliui.
570 • Si un cmtemplatif se jette â Veau, il n'essaiera pas
de nager, il essaiera d'abord de comprendre Veau. Et il
se noiera.
Dacă un visător se va arunca în apă, el nu va încerca
să înoate, ci va încerca mai Întâi să înţeleagă apa. ‘Şi
se va îneca.
HENRI M1CHAUX, Plume, le Portrait de A i
Pană, portretul lui A
FOLOSINŢĂ
671 • Les biens d'un homme ne sont pas dans ses cof-
fres, mais dans l'usage de ce qu’il en tire.
Averea unui om nu se află în lăzi, ci în felul cum ştie
s-o folosească.
ROUSSEAU, Julie ou la nouvelle Heloise / Julie
sau noua Eloiză.
672 • Si nous pouvons etre utiles ă quelqu'un, soyons-le,
fut-ce sans beaucoup d'espoir ni d'attrait. Semons sans
compter les grains.
Dacă putem să fim folositori cuiva, să fim, chiar şi
fără multă speranţă sau plăcere. Să semănăm fără să
numărăm seminţele.
H EN RI-FRED ER IC AMIEL, Fragmente d’un
573 • Toate chose apparlient ă qui sait en jouir.
Orice lucru aparţine celui care ştie să-l folosească.
ANDRE G ID E, Si le grain ne meurt... /Dacă
sămînţa ny moare...
FORŢĂ
674 • L a force peut tout entreprendre contre les habiles.
Forţa poate întreprinde orice împotriva celor dibaci.
VAUVENARGUES, Reflexions et Maximes ]
675 • Le cyclone peut raser une viile, mais pas meme
decacheter une lettre, dinouer ce nceiid de fii.
Ciclonul poate să radă un oraş, dar nu poate nici măcar
să dezlipească o scrisoare, sau să desfacă acest nod de
aţă.
PAUL VALERY, Cahier B / Caiet B.
• CU G ETĂ RI FRA N CEZE 113
576 • II y a des forces morales qui sont plus puissan-

tes que Ies forces mililaires.
Există forţe morale mai puternice decît cele militare.
ANDRE MAUROIS, Terre promise / Pămîntul
făgăduinţei.
FRIVOLITATE
577 • L ă frivoliU est dure comme Vacier.
Frivolitatea este dură ca oţelul.
H EN RY DE MONTHERLANT, T ous f e u x e t e in t s /
FRUMUSEŢE
578 • Un beau visage est le plus beau de tous Ies spec-
tacles. * ’
Un chip frumos este cel mai frumos dintre spectacole.
LA B R U Y E R E , Les Caracteres j Caracterele.
579 • L a beauti plaît aux yeux, la douceur charme
râme.
Frumuseţea place ochilor, blîndeţea Incintă sufletuL
V OLTA IRE, Nanine.
580 • L a beauti n'est que'la promesse du bonheur.
Frumuseţea nu este decît promisiunea fericirii.
STENDHAL, De l’amour /Despre iubire.
581 • Pour donner â quelque chose le nom de beauti,
il faut qu'elle vous cause de Vâdmiration et du plaisir.
Ca să dăm unui lucru numele de frumuseţe, trebuie ca
el să ne provoace admiraţie şi plăcere.
V O LTA IRE, Dictionnaire philosophique /Dicţionar
de filozofie.
IM ' CU G ETĂ RI FRA N CEZE
682 • Le beau est superieur au sublime parce qu'il est

permanent et ne rassasie p as; tanăis qae le sublime est
relatif, passager et violent.
Frumosul ostc superior sublimului pentru că este per
manent şi nu satură; în timp ce sublimul este relativ,
trecător si violent.
H EN RI-FRED I lRTC AMIEL, Fragments d’un
journal intime j Fragmente dintr-un jurnal intim.
583 • II ne faul pas oublier que la beaute est une des
vertus de ce monde.
Să nu uităm că frumuseţea este una din virtuţile aces
tei lumi.
ANATOLE FRANCE, La vie litteraire /Viaţa
literară.
584 • La beaute est ce qu'il y a de plus puissant au
monde.
Frumuseţea este tot ce e mai puternic pe. lume.
ANATOLE FRANCE, Thaîs.
585 • L a fleur la plus belle est aussi la plus tot fanee.
Cea mai frumoasă floare se veştejeşte cel mai repede."
ANDRE G ID E, Les nouvelles nourrîiures /Noile
fructe alo pămîntului.
586 • II y a de la beauti dans tout, et oii il y a de la
beaute, il y a de la joic.
Există frumuseţe pretutindeni, şi unde e frumuseţe e
şi bucurie.
D R IE U LA ROCHELLE, Memoires de Dirlt
Jtaspe I Memoriile lui Dirk Raspe.
687 • L a beaute ichappe aux mots qui veulent la cerner.
Frumuseţea scapă cuvintelor care vor s-o cuprindă.
JU L IE N G REEN , Terre lointaine / Pămînt
îndepărtat.
3
CUGETĂRI FRAN CEZE 118:
GELOZIE
588 • II y a dans la jalousie plus d'amour-propre qus

d'amour.
In gelozie există mai mult amor propriu decît dran
goste.
589 • L a jalousie naît avec l'amour; mais clic ne meurt
pas toujours avec lui.
Gelozia se naşte odată cu dragostea, dar nu moare în
totdeauna odată cu ea.
590 • L a jalousie se nourrit dans Ies doutes; et cile de-
vient fureur ou elle finit, sitot qu'elle passe du doitte ă
la certitude.
Gelozia se hrăneşte din încToieli; ea devine furie sau
. se sfirşeşte de îndată ce trece de la îndoială la certitu
dine.
LA ROGHEFOUCAULD, Reflexions ou Sentcnces
el Maximes morales /R eflecţii sau sentinţe şi
maxime morale.
591 • L a jalousie, qui a un bandeau sur Ies yeux, n'est

pas seulement impuissante ă rien decouvrir dans Ies tene-
bres qui Venveloppent, elle est encore un de ces supplices
ou la tâche est â recommencer sans cesse.
Gelozia, care are ochii legaţi, nu este numai neputin
cioasă să descopere ceva în întunericul care o încon
joară, ea este şi unul din acele chinuri a căror menire
este de a reîncepe neîncetat.
MARCEL PROUST, Â la reeherche du temps
GENIU
692 • Le ginie n'est autre chose qu'une grande aptitude
â la patience.
Geniul nu este altceva decît o mare aptitudine pentru
răbdare.
BUFFON, Discours de reception ă F Academie /
Discurs de primire Ia Academie.
693 • L'invention - est Vunique preuve du ginie.
Invenţia este singura dovadă a geniului.
VAUVENARGUES, Reflexions et Maximes .
Reflecţii şi maxime'
694 • Les hommes de ginie sotU des mitiores destinis
â bruia" pour idairer leur siede.
Oamenii de geniu sint meteori destinaţi să ardă pentru
a-şi lumina secolul.
NAPOLEON I, Discours de Lyon, 1791 / Discursul
de la Lyon, 1791.
696 • Ginie ! O, longue impatience !
Geniul O, Îndelungată nerăbdare!
PAUL V A LERY, Ckarmes /Farmece.
696 • Le ginie ne s'analyse pas mieux que Vilectriciti'
On le posside.
Geniul nu se analizează mai bine declt electricitatea.
Il avem sau nu.
JEA N COCTEAU, Le Coq et l’Arlequin / Cocoşul
şi arlechinul.
697 • Le ginie recele en puissance son pire ennemii
la cilebriti.
Geniul ascunde virtual pe cel mai mare duşman al Iui:
celebritatea.
HEN RY DE MONTHERLANT, Tous feux eteints /
CU G ETĂ RI FRA N CEZE ' 117
598 • II y a, dans la decouverte, en art comme dans Ies

autrcs domaines, une sorte de signature du geme, et cette
signature n'a pas changi â travers Ies cinq millinaires
d'histoire que nous connaissons.
Există în descoperiri, în artă ca şi în celelalte domenii,
un fel de semnătură a geniului, şi această semnătură
nu s-a schimbat de-a lungul celor cinci milenii do
istorie pe care le cunoaştem.
ANDRlS MALRAUX, Les Conquerants /Cuceritorii.
GHINION
599 • L a guigne ne s'acharne que sur la belise.
Ghinionul nu se Indîrjeşte decît împotriva prostiei.
GLORIE
600 • L a gloire des grands hommes se doit toujours

mesurer aux moyens dont ils se sont serpis pour Vacquirir.
Gloria oamenilor mari trebuie să se măsoare întot
deauna cu mijloacele de care aceştia s-au servit pentru
a o dobîndi.
LA ROCHEFOUCAULD, Reflexions ou Sentencea
et Maximes morales /R eflecţii sau sentinţe şi
maxime morale.
601 • Aucun chemin de fleurs ne conduit â la gloire.

Nici un drum presărat cu flori nu duce la glorie.
602 e L a gloire n’est due qu'ă un cceur qui saU souffrir

la peine et fouler aux pieds les plaisirs.
±18 C U G ETĂ RI FRA N C EZE
Gloria nu se cuvine decît unei inimi care ştie să îndure

suferinţa şi să calce în picioare plăcerile.
FlilNELON, Les aventures de Teleinaque /Aventurile
lui Tclemah.
603 • Le d&sir de la gloire n'est poinl different de cei

instinct que touies les creatures ont pour leur conservation.
Dorinţa de glorie nu se deosebeşte de instinctul de
conservare pe care îl au ioate creaturile.
MONTESQUIEU, Lettres persanes / Scrisori
persane.
604 • C est en lettres de sang que Von ecrit la gloire.

Gloria se scrie cu litere de sînge.
LAMARTINE, La chute d’un ange / Căderea unui
înger.
605 • L a gloire ne peut etre oii la ceriu n'est pas.

Nu poate fi glorie acolo unde nu există virtute.
LAMARTINE, Premiires meditcuionş poctiques /
Primele meditaţii poetice.
606 • A h! la gloire, triste denree. Elle se paye cher et

ne se garde pas. Ne serait-elle point l'igoisme des grands
hommes, cormie le bonheur est celui des sots?
Ah, gloria, tristă marfă 1 Ea se. plăteşte scump şi nu
se păstrează. Nu este ea oare egoismul oamenilor mari,
aşa cum fericirea este cel al proştilor?
BALZAC, La peau de chagrin /Pielea de şagri.
607 • L a gloire est le soleil des morts.

Gloria este soarele morţilor.
BALZAC, La recherche de Vdbsolu /Căutarea
absolutului.
CU G ETĂ RI f r a n c e z e 119
608 • L a gloirc ne se donne qu'â ceux qui la sollicitent.

Gloria nu li se dăruie decît celor care o cheamă.
ANATOLE FRANCE, Les opinions de M. Jcrâme
Coignard /Părerile d-lui Jerome Coignard
609 • L a gloire est un effort constant.
Gloria este un efort stăruitor.
610 • Pour aimer la gloire, il faut faire grand cas des
hommes; il faut croire en eux.
Pentru a iubi gloria, trebuie să-i stimezi mult pe
oameni, să crezi în ei.
PAUL VALlSRY, Tel Quel /Ca atare.
GLUMĂ.
\
611 • II ne faut jam ais halarder la plaisanterie qu'avec
des gens polis ou qui ont de Vespril.
Nu trebuie să riscăm să glumim decît cu oameni poli-
ticoşi sau deştepţi.
LA B R U Y fiR E , Les Caracteres /Caracterele.
612 • L a plaisanterie est une sorte de duel oă il n'y

a pas de sang perse.
Gluma este un fel de duel în care nu se varsă sînge.
CHAMFORT, Maximes et Reflexions /Maxime şi
reflecţii.
GRAVITATE
613 • L a gravite est un mys’cre du corps invenle pour

cacher les defauts de l'esprit.
120 C U G ETĂ R I FR A N C EZ E
Gravitatea este un mister al trupului inventat pentru a

ascunde defectele spiritului.
et M aximes morales /Reflecţii sau sentinţe şl
maxime morale.
614 • L a graviti est le bouclier des sots.

Gravitatea este scutul proştilor.
MONTESQUIEU, Pensdes divcrses / Cugetări
diverse.
GREŞEALĂ
615 • Nous oublions aisiment nos fautes, lorsqu'elles

ne sont sues que de nous.
Uităm cu uşurinţă greşelile noastre, atunci clnd numai
noi le cunoaştem.
et M aximes morales /Reflecţii sau sentinţe şi
maxime morale.
616 • Les plus courtes erreurs sont toujours Ies meilleu-
res.
Greşelile care nu durează mult sînt întotdeauna şi
cele mai bune.
M O L lE R E , L'& ourdi / Zăpăcitul.
617 • Souvent on tire plus de fruit de ses fautes que de

ses belles actions.
Tragem adesea mai mult folos din greşelile noastre
decîţ din faptele frumoase.
FENELON, Les aventures de Telemaque /Aventurile
Jui Telemah.,
C U G E T Ă R I ,'F R A N C E Z E
618 e Rarement de sa fante on aime ie tbnoin.

Rareori ne place să avem martori ai greşelilor noastre.
VO LTA IRE, La Henriade.
619 o Une erreur involontaire se pardonne et s'oublie

aisemcnt.
O greşeală involuntară se iartă şi se uită uşor.
ROUSSEAU, Ju lie ou la nouvelle H eloîse / Julie
sau noua Eloizâ.
620 • Personne ne veut etre plaint de ses erreurs.

Nimeni nu vrea să fie compătimit pentru greşelile sale.
621 • L'erreur vient plutât d’ime faiblesse de caractere

que d'un defaut d’esprit.
Eroarea vine mai degrabă dintr-o slăbiciune a carac
terului declt dintr-un defect al spiritului.
ANATOLE FRANCE, Sur la pietre blaneke /Pe
piatra albă.
GUST
622 • En fait de gout, chacun doit etre le maitre chez soi.

In materie de gust, fiecare trebuie să fie stăpln la el
acasă.
V O LTA IRE, Les Guibres.
623 • Le gout est une aptitude â bien juger des chases de

sentiment. II faut doncavoir de Vâme pour avoir du gout.
122 c u g e t ă r i ^f r a n c e z e
Gustul este o aptitudine de a judeca ceea ce ţine de

sentiment. Trebuie aşadar să ai suflet ca să ai gust.
VAUVENARGUES, Introduction a la connaissanco
de l’esprit humain / Introducere la cunoaşterea
L spiritului omenesc.
624 • Le gout est le bon sens du ginie.
Gustul este bunul simţ al geniului.
CHATEAUBRIÂND, Essai sur la litlerature
anglaise /Eseu despre literatura engleză.
HAZARD
625 • Ce que nous appelons le hasard n'est et ne peut

etre que la cause ignoree d'un effet connu.
Ceea ce numim hazard nu este şi nu poate fi decît cauza
necunoscută a unui efect cunoscut.
VO LTA IRE, Dictionnaire philosophique /Dicţionar
de filozofie.
626 • Un gâneral victorieux n'a point fait de fautes

aux yeux du public; de meme que le general batiu a
toujours tort, quelque sage conduiie qu'il ait eue.
Un general victorios nu a făcut greşeli în ochii publi
cului; tot astfel cum generalul învins este întotdeauna
vinovat, oricît de înţelept s-ar fi comportat.
V O LTA IRE, Siecle de Louis X IV I Secclul lui
Ludovic al XlV-lea.
627 • II entre, dans toutes Ies actions humaines, plus

de hasard que de decision.
în toate acţiunile umane intră mai mult hazard decît
hotărîre.
ANDRlS G lD E, Journal / Jurnal.
CU G ETĂ RI FRA N C EZE ' 123
628. • L a conflance dans le hasard est une atiilude de

vaincu.
încrederea în hazard este o atitudine do învins.
HEN RI TROYAT, L'Araigne j Păianjenul.
IDEE
629 • On ne lire pas des coups de fasil aux idees.
în idei nu se trage cu puşca.
RIVARO L, Notes, Pensees et Maxinies /Note,
cugetări şi maxime.
630 • On resiste â Vinvasion des armees, on ne resiste

pas â Vinvasion des idees.
Rezistăm în faţa invaziei armatelor, dar nu rezistăm
in faţa invaziei ideilor. „
VICTOR IIUGO, IJistoire d'un crime / Istoria
-• unei crime.
IERTARE
631 • On pardonne tant que Von aime.

Iertăm atita timp cît iubim.
maxime morale.
632 • Je pardonne aisement., pour la raison que je ne

suis pas haineux; il me semble que la haine est doulou-
reuse. Lorsqae quelqiVun a youlu se reconcilier avec moi,
j'ai senti ma vaniti flattee, et j'ai cessi de regarder comme
ennemi un homme qui me rendait le service de me donner
bonne opinion de moi.
Iert cu uşurinţă, pentru că nu sînt duşmănos: am im

presia că ura e dureroasă. Cînd cineva a vrut să se
împace cu mine, vanitatea mi-a fost flatată, şi am
încetat de a-1 privi ca duşman pe omul care-mi făcea
serviciul de a-mi oferi o părere bună despre mine.
M ONTESQUIEU, Pensees diverseşi Cugetări
diverse.
633 • Qui pardonne a raîson, et la colere a tort.
Cine iartă are dreptate, mlnia greşeşte.
V O LTA IRE, Poime sur la lei naturelle /Poem
asupra legii naturale.
634 • On ne pardonne point â qui nous fa k rougir.
Nu-i iertăm pe cei care ne fac să roşim.
LA HARPE, Metanie.
635 • On s'ileve au-dessus de ceux qui insultent, en
leur pardannant.
Ne ridicăm deasupra celor care insultă, iertîndu-i.
NAPOLEON I, Pensees /Cugetări.
IGNORANŢĂ
636 • Ignorance est mere de tous Ies maux.

Ignoranţa e mama tuturor relelor.
RA BELA 1S, Gargantua et Pantagrud.
637 • Rien n'est si dangereux qu'un ignorant ami /
Mieux vaudrait un sage ennemi.
Un prieten ignorant e mai primejdios decît un duşman
înţelept.
638 • Vignorance toujours est prâte ă s'admirer /Faites-
vous des amis prompts â vous censurer.
Ignoranţa este întotdeauna gata să se admire; fă-ţi

prieteni care să te judece cu severitate.
BOILEA U, Art poetique /Arta poetică.
639 • C'est la profonde ignorance qui inspire le ton
dogmatique. Celui qui ne. sait rien croit enseigner aux
autres ce qu'il vient d'apprendre lui-meme: celui qui sait
beaucoup pense â peine que ce qu'tt dit puisse eire igno-
râ, et parle plus indifferemment.
Profunda ignoranţă este cea care inspiră tonul dogma
tic. Acela care nu ştie nimic crede că li învaţă pe cei
lalţi ceea ce de-abia a aflat el însuşi: aceluia care ştie
multe îi vine greu să creadă că ceea ce spune el ar pu
tea fi ignorat, şi vorbeşte mai simplu.
LA B R U Y E R E , L es Caraetkres / Caracterele.
640 • L'ignorance est moiys âloignâe de la ferite que le
prâjugâ.
Ignoranţa este mai aproape de adevăr declt prejude
cata.
D IDEROT, Lettre sur les sourds-muels /Scrisoare
despre surdo-muţi.
641 • Ni Vignorance n'est difaut (Tesprit, ni le savoir
n'est preuve de ginie.
Nici ignoranţa nu este un defect al spiritului, nici şti
inţa nu este o dovadă de geniu.
VAUVENARGUES, Reflexîons et M aximes /
642 • L'ignorance et la crainte sont les deux sources

fecondes des igarements du genre hurncdn.
Ignoranţa şi teama sînt cele două surse fecunde ale rătă
cirii speciei umane.
D ’HOLBACH, Textes choisis / Texte alese.
643 • Vignorance vacillc entre extreme audace et ex

treme timidite.
Ignoranţa oscilează între extrema îndrăzneală şi ex
trema timiditate.
PAUL V A LERY, Tel Quel /Ca atare
ILUZIE
644 • L'illiision est une pârtie integrante de la realiti;

elle y tient essentiellemenl, comme Veffet tient ă la cause.
Iluzia este o parte integrantă a realităţii; ea este le
gată de realitate aşa cum efectul este legat de cauză.
J . JO U B E R T , Pensees, maximes et essais /Cugetări*
maxime şi eseuri.
IMAGINAŢIE
645 • L a raison a beau crier, Vimagination a itabli

dans l'homme une seconde nature.
în zadar se revoltă raţiunea, imaginaţia a creat în om
o a doua natură.
646 • Celui qui a de Vimagination sans erudition a des

ailes et n'a pas de pieds.
Cine are imaginaţie fără erudiţie are aripi dar nu are
picioare.
647 • Vimagination est l'ceil de l'âme.
Imaginaţia este ochijil sufletului.
maxime şi eseuri.
CU G ETĂ RI f r a n c e l e 127
648 • C'est l'imagination qui perd Ies baiaiUes.

Imaginaţia pierde bătăliile.
INDIGNARE
649 • L'indignation n'est pas nne vertu en soi puisque
Ies gens sont indignes tantot par le faux, tanlol par le
vrai.
Indignarea nu este o virtute în sine, de vreme ce oa
menii sînt indignaţi cind de minciună, cind de adevăr.
H EN RY DE MONTHERLANT, Tous feux eleints /
INDULGENŢA
650 • L'indulgence est. une pârtie de la jusiice.
Indulgenţa este o parte a justiţiei.
J . JO U B B R T , Pensees, maximcs et essais / Cugetări,
maxime şi eseuri.
651 • L'indulgence est la parare des verius.
Indulgenţa este podoaba virtuţilor.
FLORIAN, Fablesj Fabule.
652 • Tout comprcndre rend tres indulgent.
înţelegerea te face îngăduitor.
MADAME DE STAÎiL, Cormne.
INFERN
/
653 • L'cnfer, c'est la medioeritâ.
Infernul este mediocritatea.
D R IE U LA ROCHELLE, Memoires de Dirk
Raspe I Memoriile lui Dirk Raspa.
INFINIT
654 • L'amour et la mort, Ies deux seuls points par
lesquels Vhomme touche â l'infini.
Dragostea şi moartea, singurele două elemente prin
care omul atinge infinitul.
655 • L'infini est dans le coşar de Vhomme, et non aii-
leurs.
Infinitul se află în inima omului, nu în altă parte.
H E N R Y DE MONTHERLANT, Tous feux eteints /
INGRATITUDINE
656 • On ne trouge guere d'ingrats, tont qu'on est en

âtat de faire du hien.
Nu întîlnim ingraţi atîta timp cit sîntem în stare să
facem bine.
LA ROCHEFQUCAULD, Reflexions ou Sentences
et Maxime» morales / Reflecţii sau sentinţe şi
maxime morale.
657 • L'ingratUude est mere de tout vice.

Ingratitudinea este mama tuturor viciilor.
LA FONTAINE, Contes et Nouvelles /Povestiri
şi nuvele.
658 • S'il fallait condamner / Tous Ies ingrats qui
sont au monde IÂ qui pourrait-oh pardonner?
Dacă ar trebui să-i condamnăm pe toţi nerecunoscă
torii din lumeţ pe cine oare am mai ierta?
659 • II vaut mieux s'opposer A Vingratitude que de

manquer aux miserables.
E bine să ne expunem ingratitudinii decit să nu-i aju
tăm pe cei nefericiţi.
LA B R U Y ÎIR E , Les Caractkres / Caracterele.
660 • J'ai, dans toutes mes passions, ditestâ le aice de

Vingratitude; et, si j'avais obligation au diable, je dirais
du bien de ses cornes.
In toate pasiunile mele, am detestat viciul ingrati
tudinii; şi dacă i-aş fi îndatorat diavolului, i-aş vorbi
de bine coamele.
V O LTA IRE, Correspondance / Corespondenţă.
661 • Je miprise Vingratitude comme le plus vttain

defaut du cceur. .
Dispreţuiesc ingratitudinea, pe care o consider cel mai
urlt defect al inimii.
662 • Quoi qu'en disent les misanthropes, les ingrats
et les pervers forment une exception dans l’espece hu-
maine.
Orice ar spune mizantropii, ingraţii şi perverşii consti
tuie o excepţie în specia umană.
INIMĂ
663 • L a plus belle victoire est de vaincre son cceur.

Cea mai frumoasă victorie este de a-ţi înfringe inima.
LA FONTAINE, Elegie aux nymphes de Vaux /
Elegie pentru nimfele din Vaux.
664 • Le coşar a ses raişons que la raison ne connaît

point.
Inima îşi are raţiunile ei pe care raţiunea nu le cunoaşte. .
.. PASCAL, Pcnsces J Cugetări.
665 • II ne faut pas juger Ies hommes sur *une seule el

premiere vue; il y a un intirieur et un casur qu'il faut
approfondir.
Nu trebuie să judecăm oamenii după ce i-am văzut o
singură dată; există un eu interior şi o inimă care tre
buie cunoscute în profunzime.
LA B R U Y E R E , Discours sur Thcophraste I Discurs
' asupra lai Teoiraşt.
666 • II y a des ceeurs bornâs comme des esprits.

Există inimi mărginite tot astfel cum există spirite
mărginite. x
MARQUIS D’ARGENSON, Memoires /Memorii.
' 667 • Les vices de Vesprit peuvent se corriger j Quand

le ceeur est maumis, rien ne peut le changer.
Defectele spiritului se pot îndrepta, dar cînd inima o
rea, nimic nu o poate schimba.
VOLTA1RE, Chartot.
668 • Quand le emir est bon, tont peut se corriger.

Cind inima e bună, totul se poate îndrepta.
G R E SS E T , Le Mâehani /Omul răni
669 • Les sens et Vesprit peuvent se tromper; raais

un coeur simple, encore qu'il puisse etre trompe, ne trompe
jamais.
'C U G E T A Ş I F R A N C E Z E l jil
Simţurile şi mintea se pot înşela; însă o inimă simpla,

eu toate că poate fi înşelată, nu însală niciodată.
B E R N A R D IN D E SA IN T -P IE R R E , La ehaumiere
indienne / Coliba indiană
670 • L a pire de toutes Ies mesalliances est celle du

cceur.
Cea mai rea dintre mezalianţe este cea a inimii.
CHAMFORT, Maximes et Pensees /Maxime şi
cugetări.
671 • L a raison peul nous avertir de ce qu'il fâut evi-

ter, le cceur seul nous dit ce qu'il faut faire.
Raţiunea ne poate avertiza de ceea ce trebuie să evi
tăm, dar numai inima ne spune ce trebuie să facem.
J . JO U B E R T , Pensees, maximes etessais /Cugetări,
• maxime şi eseuri.
672 • Le cceur d'un homme d'Ltat doit elre dans sa tete-

Inima unui om de Stat trebuie să fie In capul său.
673 • Les plus riches prescnls deviennent sans vcdeur,

Quand ce n'est que la main qui donne, et noii le
coeur.
Cele măi bogate daruri îşi pierd valoarea atunci cînd
numai mina le oferă şi nu inima.
AL. DUMAS tatăl, Hamlet.
674 . II est bon que le coeur soit na'if et que l'esprit ne

Ic soit pas.
E bine ca numai inima să fie naivă, nu şi spiritul.
ANATOLE FRANCE, La vie litteraire / Viaţa
literară.
675 • Les v&rites dicouverles par Vintelligencc demeu-

rent steriles. Le cceur est seul capable de ficonder ses reves.
H verse la vie dans tout ce qu'il aime. Cest par le senti
ment que les semences du bien sont jeties sur le monde.
Adevărurile descoperite de inteligenţă rămîn sterile.
Numai inima este In stare să-i fecundeze visurile. Ea
toarnă viaţă In tot ce iubeşte. Prin sentiment sînt arun
cate asupra lumii seminţele binelui.
ANATOLE FRANCE, Les opinions de Jerom e
Coignard J Părerile lui Jârâm e Coignard-
676 • L e cceur devierii jeune en vieillissant.

Imbătrinind, inima întinereşte.
EDMOND JA LO U X, L ’Incertaine / Nehotărâta.
677 • Les hommes se serveai surtout du câţi droit, et

le cceur est â gauche.
Oamenii se folosesc mai mult de partea dreaptă, şi
inima e în stînga.
H EN RY DE MONTHERLANT, Tous finiş: eteints I
678 • On ne voit bien qu'avec le cceur. L'essentiel est

invisible pour les yeux.
Nu putem vedea bine decît cu inima. Esenţialul este
invizibil ochilor.
SA IN T-E X U PE R Y , L e Petit Prince /Micul Prinţ.
679 • Le cceur a sa mimoire.

Inima îşi are memoria ei.
A L B E R T CAMUS, La Ckute / Căderea.
INSPIRAŢIE
680 • L'inspiration est Vhypothese qui riduit Vauteur
au role d'un observateur.
Inspiraţia este ipoteza care reduce autorul la rolul unui
observator.
PAUL V A LERY , Tel Quel /Ca atare.
INTENŢIE
681 • Le desşein fait le crime, et non le Jiasard.
Intenţia face crima, nu hazardul.
CARDINAL D E R IC H E LIE U , Mirauas.
INTERES
682 • Les vertus se perdent dans Vinteret, comme Ies
fleuves se perdent dans la mer.
Virtuţile se pierd în interes aşa cum fluviile se pierd
în mare.
683 • L'intiret met en amare toutes sortes de vertus et
de vices.
Interesul pune în mişcare tot felul de virtuţi şi de vieii.
684 • L'intiret parte toutes sortes de lemgues, et joue
toutes sortes de personnages, meme celui de (Leşin!eresse.
Interesul vorbeşte tot felul de limbi şi interpretează
tot felul de personaje, chiar şi pe cel al dezinteresatului
et Maximes marales /Reflecţii sau sentinţe şi
maxime morale.
685 • Intiret obtient tout, reconnaissance rien.
Interesul obţine totul, recunoştinţa nimic.
LA MOTTE-IIOUDAR, Fables /Fabule.
13 1 CU G ETĂ RI FRA N CEZE
686 • L'intâret est plus aveugle que l'aruour.

Interesul este mai orb decît dragostea. V
V OLTA IRE, Le Depositaire / Depozitarul.
687 • L'intiret nra point de temples, niais il est adore.
Interesul nu are temple, dar este adorat.
VO LTA IRE, Olympie.
688 • L'intiret n'est la clef que des actions mlgaires.
Interesul este doar cheia acţiunilor vulgare.
NAPOLEON I , Maximes et Pcnşees /Maxime şi
cugetări.
689 • L'inleret et le talent soni Ies seuls conseillers con-
sciencicux et lucides.
Interesul şi talentul sînt singurii sfătuitori conştiincioşi
şi lucizi.
BALZAC, Le cure de Tours / Preotul din Tours.
690 • L'inleret personnel n'est que la prolongation en
nous de VanimaliU; l'lmmanilâ ne commence dans
l'homme qu'avec le desinteressement.
Interesul personal nu e decît prelungirea în noi a anima
lităţii; omenia nu începe în om decît odată cu dezin
teresul.
HENRI-FRISDISRIC AM IEL, Fragments d'un
INVIDIE
691 • Jam ais un envieux -ne pardonne au mârite.
Invidiosul nu iartă niciodată meritul.
P IE R R E C ORN EILLE, Surena.
692 * II y a encore plus de gens sans iniâret que sans
envie.
cu getă ri fra n ceze L35
Există mai mulţi oameni lipsiţi de interes decît de in

vidie.
693 • L a plus veritable marque d'etre n6 avec de grandes
qualites, c'esi d'etre n6 sans envie.
Cea mai autentică dovadă că te-ai născut cu mari cali
tăţi este cînd te-ai născut lipsit de invidie.
694 • L'envie est dăruite par la veritable amitie, et la
coquetterie par, le veritable amour.
Invidia este distrusă de adevărata prietenie şi coche
tăria de adevărata iubire.
695 • L'envie est plus irreconciliable que la haine.
Invidia este mai neiertătoare decit ura.
ţ
696 • L'envie est une fureur qui ne peut souffrir le
bien des aulres.
Invidia este o furie care nu poate suferi binele celor
lalţi.
697 • L'envie est une passion timide et honteuse que
l'on n'ose jam ais avouer.
Invidia este o pasiune timidă şi ruşinoasă pe care nu
îndrăznim niciodată să o mărturisim.
698 • No'.re envie dure toujours plus longtemps que le
bonheur de ccux que nous envions.
Invidia noastră dăinuie întotdeauna mai mult decît
fericirea celor pe care îi invidiem.
LA ROCHEFOUCAULD, Reflexions ou Scntences
et Maximes morales j Reflecţii sau -senlin^c şi
maxime morale.
lîiti C U G E T Ă R I JT JA ÎÎO S Z E
699 • Les envieux mourront, mais non jamais Venvie.

Invidioşii vor muri, dar invidia niciodată.
MOLIERE, T a rtu ffe.
700 • L'homme qui dit qu'il n'est pas heureux, pourrait

du ntoins le devenir par le bonheur de ses amis et de ses
proches; Venvie lui ote cette derniere ressource.
Omul care spune că nu este fericit, ar putea cel puţin
să devină prin fericirea prietenilor şi rudelor sale; invi
dia ii înlătură Insă această ultimă resursă.
I A BRUT®RE, Les Caracîeres j Caracterele.
701 • L'emulation est Valiment du genie, Venvie est le

poison du ceeur.
Emulaţia este hrana geniului, invidia este otrava ini
mii.
VOLT AI RE, Stâncos / Stanţe.
702 • Venvie qui parle et qui cri'e est toujours maladroi-

te; c'est Venvie qui se tait qu'on doit craindre.
Invidia care vorbeşte şi care strigă este întotdeauna
stîngaee; să ne temem de invidia care tace.
RIVAROL, Pensees / Cugetări.
703 • L'envie avouâe, c’est du courage, presque une

excuse.
Invidia mărturisită este curaj, aproape o scuză.
704 • Venvie n'est pas un noble sentiment, mais
î'hypocrisie nun plus, et je chercke ce qu'on gugne â rem-
placer l'une par l'autre.
Invidia nu este un sentiment nobil, dar nici ipocrizia,
şi mă întreb ce cîştigă cel ee înlocuieşte una cu cea
laltă.
C U G ETĂ R I FRA N CEZ Y.',l
705 • L 'cnvie n'est qu'une peur de voir de la beaiite

qu'on ne pourrait pas realiser soi-meme.
Invidia nu este declt teama de a vedea frumuseţea pe
care nu ai putea să o rea'izezi tu însuţi.
IPOCRIZIE
706 • L'hypocrisie est un hommage que le vice rend

â la vertu.
Ipocrizia este un omagiu pe care viciul 11 aduce virtuţii.
maxime morale.
707 • Si tu te rases le crâne, ne garde pas une medie

pour le dimanche. *
Dacă te razi In cap, nu păstra o şuviţă pentru duminică.
JEA N GOCTEAU, Rappel ă l'ordre /Chemare la
ordine.
708 • Nul homme n'est hypocrite dans ses plaisirs.

Nici un om nu este ipocrit în plăcerile sale.
ALBERT CAMUS, La Chute /Căderea.
IRONIE
709 • Sans l'ironie le monde serait comme une foret

sans oiseaux; l'ironie c'est la gaiete de la reflexion et
la joie de la sagesse.
Fără ironie lumea ar fi ca o pădure fără păsărele; iro
nia este veselia gindirii şi bucuria înţelepciunii.
ANATOLE FRANCE, L a oie litteraire /Viaţa
literară.
710 • L'ironie est la pudeur de VhumanitL

Ironia este pudoarea umanităţii.
JU L E S REN ARD , Journal j Jurnal.
711 • L'ironie ne desseche p as: cile ne brule que Ies
mauvaises herbes.
Ironia nu usucă: ea nu arde decît buruienile.
JU L E S REN ARD , Journal / Jurnal.
ISPITA
712 • Tout est tentation â qui la craint.

Totul este ispită pentru cine se teme de ea.
LA B R U Y E R E , Zes Caractires /Caracterele.
713 • II ne faut pas mettre dans une cave un ivrdgne
qui a renanei au vin.
Nu trebuie să ducem într-o pivniţă pe un beţiv care
s-a lăsat de băutură.
LESAGE-, G il Blas de Santillane.
ISTORIE
714 • L a veritable hisloire est celle des meeurs, des lois,

des arts et des progres de l'esprit humain.
Adevărata istorie este cea a moravurilor, a legilor, a
artelor, şi a progreselor spiritului uman.
V O LTA IRE, Lettres / Scrisori.
715 • Les premiers fondements de toule l'histoire soni

Ies ricits des peres aux enfants, transmis ensuile d'une
giniration ă une autre.
Baza întregii istorii o constituie povestirile părinţilor
către copii, transmise apoi de la o generaţie la alta.
716 • 2’ous Ies peuples ont Acrit leur histoire quand

ils ont pu ecrire..
Toate popoarele şi-au scris istoria atunci cînd au pu
tut să scrie.
do filozofie.
717 • L'histoire est le passe de la vie, se survivant ă
lui-meme dans un souvenir icrit.
Istoria este trecutul vieţii, care îşi supravieţuieşte lui
însuşi îiitr-o amintire scrisă.
718 • II y a, dans la petite autant que dans la grande
histoire, des instants decisifs qui âchappent ă Vanalyse.
Atît în istoria măruntă, cît şi în cea mare, există mo
mente hotărîtoare care scapă analizei.
EDOUARD ESTS lUNUS, La vie secrete /Viaţa
secretă.
ÎMPRUMUT
719 • 11 est des circonstances oh, si vous pretez voire
argent, vous vous faites un ennemi secret', refusez-le,
vous avez un ennemi ouvert.
Sînt împrejurări în care, dacă dai bani cu împrumut,
îţi faci un duşman secret; refuză-1, vei avea un duşman
pe faţă.
VO LTA IRE, Fragments historiques j Fragmente
istorice.
ÎNCĂPĂTÎNARE
720 • L a petitesse d'esprit fait Vopiniâlrete, et nous ne
croyons pas aisement ce qui est au-delâ de ce que nous
voyons.
140 CUG ET A R I FR A N C EZ E
îngustimea spiritului dă naştere încăpăţlnării, şi ne

vine greu să credem ceea ce nu putem vedea.
. LA ROCHEFOUCAULD, Reflexions ou Sentences
maxime morale
În c red ere
721 • Tonte confiance est dangeureuse si ette n'rst en-

tiere.
Orice încredere este primejdioasă dacă nu este totală.
•LA B R U Y E R E , Les Caracteres /Caracterele.
/
722 • Chez le meme etre, les bonheurs perdus par un
manque de confiance dansent un ballet exaspiri avec les
catastrophes provoqyLies par un exces de confiance.
La aceeaşi fiinţă, fericirile pierdute dintr-o lipsă de
încredere dansează un balet exasperat cu catastrofele
provocate dintr-un exces de încredere.
723 • On ne doit pas accorder sa confiance ă quclqu'un
qui ne sourit jamais.
Nu trebuie să acorzi încredere unui om care nu zîmbeşte
niciodată.
I n d o ia l A.
724 • L'appHit de savoir naît du doute.
Dorinţa de a şti se naşte din îndoială.
ANDRE G ID E, Les nouvelles nourritures /Noile
fructe ale pămlntului.
ÎNDRĂZNEALĂ
725 • Qui ose a peu souvent la fortune cmtraire.
Cine îndrăzneşte rareori nu reuşeşte.
MATHURIN R fiG N IE R , ScUires /Satire.
726 • Quand la Mmtriti est heureuse, elle ne trouve plus
de censeurs.
Clnd Îndrăzneala reuşeşte, n-o mai critică nimeni.
L E SA G E , Le diable boiteux /Diavolul şchiop.
727 • Le succes fut toujours un enfant de Faudace.
Succesul a fost Întotdeauna un fiu al Îndrăznelii.
VOLTAJ R E , Catilina.
728 • Qui sait tout souffrir peut tout oser.
Cine ştie să sufere poate Îndrăzni totul.
729 • II est de ces instants oh Faudace est prudence.
Există momente In care Îndrăzneala Înseamnă prudenţă.
CASIMIR DELAVIGN E, VSpres siciliennes /
Vecerniile siciliene.
ÎNGĂDUINŢĂ
730 • Les esprits Ugers sont disposes â la complaisance.
Uşuraticii sînt dispuşi la îngăduinţă.
ÎNGÎMFARE
731 • Celui qui croit pouvoir trouver en soi-meme de
quoi se passer de tout le monde se trompe fort; mais celui
qui croit qu'on ne peut se passer de lui se trompe encore

davantage.
Cel care crede că poate găsi în el mijlocul de a se lipsi
de toată lumea se înşeală tare; dar acela care crede că
lumea nu se poate lipsi de el se înşeală şi mai tare.
LA ROCHEFOUCAULD, Reflexions ou Sentenees
etMaximes morales /Reflecţii sau sentinţe şi
maxime morale.
732 • Qu'est-ce qu'un fat sans sa fatuite? Otez Ies ailes
â un papillon, c'est une chenille.
Ce este un îngîmfat fără îngîmfarea lui? Smulgeţi ari
pile unui fluture, rămîne o omidă.
cugetări.
733 • L a fatuite s'accompagne toujours d'un peu de

soltise.
îngîmfarea e însoţită întotdeauna de puţină prostie.
ANDRE G IDE, Pages de journal /Pagini de
jurnal.
În şela re
734 • Le vrai moyen d'elre trompe, c'est de se croire plus

fin que Ies autres.
Cel mai bun mijloc de a fi înşelat este de a te crede mai
şiret decît ceilalţi
LA ROCHEFOUCAULD, Reflexions ou Sentenees
elMaximes morales / Reflecţii sau sentinţe şi
maxime morale.
735 • C'est double plaisir de tromper le trompeur.
A înşela pe cel ce te înşală este o dublă plăcere.
CU G ETĂ RI FRA N CEZE 1 43
ÎNTREBARE
736 • Les questions montrent Velendue de Vesprit, et
Ies reponses sa finesse.
întrebările arată întinderea spiritului, iar răspunsurile
îi arată fineţea.
J . JO U B E R T , Pcnsees, niaximes et essais j Cugetări,
maxime şi eseuri.
ÎNTUNERIC
737 • L'obscurU6 est le royaume de Verreur.
întunericul este împărăţia greşelii.
ÎNŢELEGERE «
738 • Mieux vânt comprendre peu que comprendre mal.
Mai bine să înţelegi puţin decît să înţelegi greşit.
ANATOLE FRANCE, La Revolte des anges /
Revolta îngerilor.
730 • Un. Hat bicn dangercux: croire comprendre.
O stare primejdioasă: a crede că înţelegi.
PAUL VALERY, Tel Quel / Ca atare.
ÎNŢELEPCIUNE
710 • Des faiz de nul ne vueil j a enqucrir j Ne â'autrmj
biens avoir la teste emflee j Ne moy tuer potir-terre conque-
rir I Si riche n'est qui aii: que sa ventree / iPotir sens
avoir. ne vueil langue doree / Ne pour honeur lanî soa-
frir de mesaise / Tous telz estas n'est que veni et fumâe
II me souffist que j e soye bicn aise.
lill CU G ETĂ RI FRA N CEZE
De faptele altiiia nu mă ocup şi nici avutul altuia nu

mă interesează; nu vreau să mor pentru a cuceri pă-
mînturi; oricît ai fi de bogat, tot atîta mănînci! Pot
fi înţelept fără să am darul vorbirii şi îmi pot păstra
onoarea fără să Îndur neplăceri; toate acestea nu sînt
decît deşertăciuni; îmi este de ajuns să mă simt bine.
EUSTACHE DESCHAMPS, Balade / Baladă.
741 • Rompre pauli pis que ployer /Et esbranle mieulx
que cheu.
A te rupe este mai rău decît a te îndoi, şi a te
clătina este mai bine decît a cădea.
ALAIN CH ARTIER, L a beUe dame sans mercy /
Frumoasa doamnă neîndurătoare.
742 • L a sagesse a ses excis et n'a pas moins besoin
de moderation que la folie.
înţelepciunea îşi are excesele ei şi are tot atîta nevoie
de moderaţie ca şi nebunia.
MONTAI 6 N E , Essais j Eseuri.
743 • II est plus aise d'elre sage pour Ies autres, que
de Vetre pour soi-meme.
Este mai uşor să fii înţelept pentru ceilalţi, decît pen
tru tine.
744 • L a sagesse est ă Vâme ce que la santi est pour
le corps.
înţelepciunea este pentru suflet ceea ce sănătatea este
pentru trup.
etMaximes morales /Reflecţii sau sentinţe şi
maxime morale.
745 • II est ecrit qu'ă nul il ne faut faire /Ce qu’on
ne peut ă soi-meme elref ţait.
Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face.

LA FONTAINE, Contes et NouveUes /Povestiri şl
nuvele.
746 • Le sage est minager du temps et des paroles.
înţeleptul îşi economiseşte timpul şi cuvintele.
747 o Que de tout inconnu le sage se mefie.
înţeleptul să se ferească de orice necunoscut.
748 ® Â foTce de sagesse on peut etre blâmable.
Din prea multă înţelepciune se pot face greşeli.
M O LIERE, Le Misanthrope.
749 « Â îous evenements le sage est prepari.

înţeleptul este. pregătit pentru orice întîmplare.
M O LIER E, Les fmtimes savantes /Femeile savante.
750 « Ce n'est pas etre sage /Qu'etre plus sage qu'il

ne faut.
A fi mai înţelept decît se cuvine nu înseamnă a fi
înţelept.
QUINAULT, Armide.
751 • L a sagesse est la base de toute verlu.

înţelepciunea este baza oricărei virtuţi.
752 • Si le arai bonheur apparlicnt cm sage, c'est parce
qu'il est de tous les hommes celui ă qui la fortune peut
le inoins oier.
Adevărata fericire aparţine înţeleptului pentru că, dintre
toţi oamenii, el este cei căruia soarta îi poate lua cel
mai puţin.
ROUSSEAU, Julie ou la nouvelle Heloise j Julie
. sau noua Eloiză.
116 CUGEŢAH I f r a n c e z e
753 • Sois homme sensible, mais sois homme sage;

si tu n'es que Van des deux, tu n'es rien.
Fii sensibil dar şi înţelept; dacă eşti numai una din două
nu eşti nimic.
ROUSSEAU, Umile ou de l’education j Emile sau
despre educaţie.
754 • L a sagesse n'est autre cliosc que la Science du
banheur.
înţelepciunea nu este alteeva decît ştiinţa fericirii.
DIDEROT, Opinion des anciens pkilosopkcs j Cu
privire la filozofii vechi.
755 II y a plus de fous que de sages, et dans le sage
meme, il y a plus de folie que de sagesse.
Există mai mulţi nebuni decît înţelepţi şi chiar şi în
înţelept există măi multă nebunie decît înţelepciune.
CIIAMFORT, Maxiirws et Pensces j Maxime şi
cugetări.
756 • L a sagesse est la force des faibles.
înţelepciunea este tăria celor slabi.
757 • Quand je ramasse des coquillagcs et que j'y trouve
des perles, j'exlrais Ies perlcs et je jette Ies coquittages.
Cind adun scoici şi găsesc în ele perle, extrag perlele
şi arunc cochiliile.
J . JO U B E R T, Pensces, maximes et essais /Cugetări,
maxime şi eseuri.
758 • Les sots parlcnt du passâ, Ies sages du present,
Ies fous de l'avenir.
Proştii vorbesc de trecut, înţelepţii de prezent, nebunii
de viitor.
NAPOLEON I, Pensees j Cugetări.
759 • L a raison et l’amour luttent d'abord violemment
dans une âme qui s'eleve, mais la sagesse nalt de la paix
qui finit par se faire entre Vamour et la raison.
Raţiunea şi iubirea luptă la început violent într-un su

flet care se înalţă, dar înţelepciunea se naşte din pa
cea care se statorniceşte în cele din urmă între iubire
şi înţelepciune.
760 • Le verităble sage n'est pas celui qui voit, mais ce
lui qui, voyant le plus loin, aime le plus profondement Ies
hommes.
Adevăratul înţelept nu este acela care vede, ci acela
care, văzînd cel mai departe, iubeşte cel mai profund
oamenii.
MAURICE M AETERLINCK, La sagesse ei la
destinde / înţelepciune şi destin.
761 • Qucl est Vhomme sage qui n'ait pas sa folie?
Care om înţelept nu-şi are nebunia lui?
MAURICE M AETERLINCK, Monna Vanna.
762 • Si tu ne peux etre un homme de genie, sois un
sage. Ce n'est d'ailleurs pas plus comrnode.
Dacă nu poţi fi un om de geniu, fii un om înţelept.
De altfel nu e mai comod.
JU L E S REN ARD, Journal /. Jurnal.
763 • Cesse de croire que la sagesse est dans la resigna-
tion.
încetează de a crede că înţelepciunea constă în resem
nare,
ANDRE C ID E, Les nouveUes nourritures /Noile
761 • C'esl sur le reci qu'il nous faut edifier notre sa
gesse, et non point sur Vimaginaire.
Trebuie să ne clădim înţelepciunea pe real, nu pe ima
ginar.
766 • Les choses qui m us arripent, sauf exception, ne

sont rien par elles-memes. Elles sont indifferentes; ni bon-
nes ni mauvaises. Tout d&pend de l'id&e que m us mus
en faisons.
Lucrurile care ni se întîmplă, cu unele excepţii, nu re
prezintă nimic în sine. Ele sînt indiferente, nici bune
nici rele. Totul depinde de felul cum le privim.
JU LES R031AINS, Les hommes de bonne volante /
Oamenii de bunăvoinţă.
JIGNIRE
786 • Qui se laisse oulrager merite qu'on Voutrage.
Cine acceptă jignirile le merită.
P IE R R E GORNEILLE, Le Cid /Cidul.
JUDECATĂ
767 • Ce qu'il y a de plus facile et de plus usuely c'est
de juger; ce qu’il y a de plus malaise et de plus rare,
c'est de bien juger. — Pourquoi? parce que pour juger,
il suffit de Vetourderie et de la sottise, et que pour bien
juger il faut beaucoup de reflexion et de sagesse.
A judeca este lucrul cel mai uşor şi mai obişnuit; mai
greu şi mai rar este să judeci bine. — De ce? Deoarece
pentru a judeca e de ajuns să fii superficial şi prost,
iar pentru a judeca bine e nevoie de multă gîndire şi
înţelepciune.
HENRI-FRE d ERIC AMIEL, Fragments d'un
jpurnai intime /Fragmente dintr-un jurnal intim.
768 • II est bien plus difficile de se juger soi-meme que
de juger autrui.
C U G ETĂ RI FRA N C EZ E 149
Este mult mai greu să te judeci pe tine. însuţi decît sfi

judeci pe altul.
SA IN T-EXU PIÎRY, Le Petit Prince /Micul Prinţ.
769 • N'atiendez pas le jugement dernier. II a lieu tous
Ies jours.
Nu aşteptaţi judecata de apoi. Ea are loc în fiecare zi.
ALBERT CAMUS, La Chute / Căderea.
LACRIMĂ
770 • Ce n'cst pas toujours de tristesse que l'on pleure;
il entre bien des sortes de sentiments dans la composilion
des larmes.
Nu plîngem întotdeauna de tristeţe; în compoziţia
lacrimilor intră multe feluri de' sentimente.
MADAME D E SEVIGNE Lettres / Scrisori.
771 • Les larmes sont le langage rnuet de la douleur.
Lacrimile sînt limbajul, mut al durerii.
de filozof, e.
772 ® Les larmes, c'est comme le feu, ga brâle.
Lacrimile sînt ca focul, ard.
AL. DUMAS tatăl, Louise Bernari.
773 • II est dangereux de se laisser aller â la volupU
des larmes; elle âie le caurage et meme la volante de guerir.
Este primejdios să ne lăsăm pradă voluptăţii lacrimi
lor; ea ne slăbeşte curajul şi chiar şi voinţa de a ne vinr
deca.
H EN RI-FRED ER IC AMIEL, F r a p n e r d s d ’un
journal intime / Fragmente dintr-un jurnal intim.
774 • La. plus soite exageralion est celle des larmes.
Elle agace comme un robinet qui ne ferme pas.
160 CU G ETA U ! FRA N CEZE
Cea mai proastă exagerare este cea a lacrimilor. Ea

irită ca un robinet care nu se Închide.
LAŞITATE
775 • II y a des gens qui reticent volontiers ce qu'ils

ont dit, comme on retire une 6p6e du venire de son adver-
saire.
Există oameni care retractează uşor ceea ce au spus,
aşa cum ar scoate o sabie din pînteeul adversarului.
776 • L a lâchetâ ne sait pas profiter des leţons que la

ginerositi lui donne.
Laşitatea nu ştie să profite de lecţiile pe care i le dă
generozitatea.
MARCEL PROUST, Jean Santeuil.
LAUDĂ
777 • îl y a des reproches qui louent, ei des louanges

ui midisent.
Îixistă reproşuri care laudă şi laude care defăimează.
778 • Le refns des louanges est un deşir d'elre loue
deux fois.
Refuzul laudelor este o dorinţă de a fi lăudat de două
ori.
779 • No as ne louons d'ordinaire de bon cceur que ceux
qui nous admirent.
Nu lăudăm de obicei, din toată inima, decit pe cei care
ne admiră.
CU G ETĂ RI FR A N C EZ E 151
780 • Peu de gens sont assez sages pour preferer le

blâme qui leur est utile ă la louange qui Ies trahit.
Puţini oameni sînt destul de înţelepţi pentru a prefera
critica ce le este folositoare, laudei care îi trădează.
LA ROGHEFOUGAULD, R eflex io n sou Sentences
maxime morale.
781 • C'est un grand signe de mediocrite de louer tou-
jours moderement.
A lăuda întotdeauna cu moderaţie este un mare semn
de mediocritate.
782 • Nous aimons quelquefois jusqu'aux louanges que
nous ne croyons pas sinceres.
Ne plac uneori pînă şi laudele pe care nu le credem sin
cere.
VAUVENARBrUES, Reflexions et M aximes /
LĂCOMIE
789 • On hasarde de pcrdrc cn voulant tout gagner.
Cel ce vrea să cîştige prea mult riscă să piardă.
LA FONTAINE, Fables / Fabule.
LECTURĂ \
784 • Veiude a ete pour moi le souverain remcde con
tre Ies degouls de la vie, n'ayant jam ais eu de chagrin
qii’une heure de lecture n'ait dissipâi
Studiul a fost pentru mine remediul suveran împotriva
neplăcerilor vieţii, căci n-ain avut niciodată un necaz
pe care o oră de lectură să nu-1 fi risipit.
M ONTESQUIEU, Pensees diverses /Cuget ări
diverse.
162 CCRQXX&Bl JH A N C E Z E
786 • Ce riesttpas assez de tout Ure /II faut digber

ce qu'on lit.
Nu e de ajuns să citeşti tot, trebuie să digeri ceea ce
citeşti.
CHEVALIER D E B O U FF L E R S, Fables /Fabule.
786 • II est impossible de depenir tres instruit si on ne

lit que ce qui pleât.
Este cu neputinţă să devii foarte instruit dacă nu ci
teşti decît ceea ce îţi place.
J . JO U B E R T , Pensees, maximes et essais /Cugetări,
maxime şi eseuri.
787 • Chacune de nos lectures laisse ane graine qui

germe.
Fiecare din lecturile noastre lasă o sămlnţă care în
colţeşte.
JU L E S R EN ARD, Journal / Jurnal.
788 • Chaque lecteur est, quand il lit, le propre lecteur

de soi-meme. L'ouvrage de Vecrivain n'est qu'une espece
dinstrument optigue qu'il offre au lecteur afin de lui
permettre de discerner ce que, sans ce livre, il n'eul peut
itre pas pu en soi-mâme.
Fiecare cititor este, atunci cînd citeşte, propriul său
cititor. Opera scriitorului nu este declt un fel de instru
ment optic pe care îl oferă cititorului pentru a-i per
mite să disceamă ceea ce, fără acea carte, nu ar fi vă
zut poate în el însuşi.
MARCEL PROUST, Â la recherche du lemps
C U G ETA ŞI FR A N C EZ E 153
LEGE
789 • Faire une loi et ne pas la faire exâculer, c'est
autoriser la chose qu'on veut aifendre.
A face o lege şi a nu o aplica, Înseamnă a autoriza lu
crul pe care vrem să-l interzicem.
CARDINAL DE R IC H E LIE U , Memoires /Memorii
790 • Ce n'est point le corps des lois que je cherche,
mais leur âme.
Nu corpul legilor îl caut, ci sufletul lor.
IIO N TESQ U IEU , L ’Esprit des lois /Spiritul legilor,
LENE
791 • L'orgueil et la paresse soni Ies deux sourccs de
tous Ies vices. •
Orgoliul şi lenea sînt cele două surse ale tuturor vici
ilor.
LIBERTATE
792 • L a liberte n'est pas oisiveti, c'est un usage libre
du temps, c'est le choix du travail et de l'exerdce; etre
libre, en un mot, n\est pas ne rien faire,, c'est elre seul
arbilre de ce qu'on fait ou de ce qu'on ne foit point.
Libertatea nu înseamnă trîndăvie, ci o folosire liberă
a timpului, alegerea muncii şi a exerciţiului; a fi liber, în-
într-un cuvlnt, nu înseamnă a nu face nimic, ci a fi
tu însuţi arbitrul a ceea ce faci sau a ceea ce nu faci.
LA B R U Y E R E , Les Caracteres /Caracterele.
793 • L a liberii est le droit de faire ce que les lois per-
mettent. .
Libertatea este dreptul de a face ceea ce permit legile.

M ONTESQUIEU, L ’esprit des lois / Spiritul
legilor.
794 • L a liberii est un bien qui fait jouir des autres biens-
Libertatea este un bun care ne face să ne bucurăm
de celelalte bunuri.
MONTESQUIEU, Reflexions et Pensees /Reflecţii
şi cugetări.
795 • Pourquoi la liberie esl-elle si rare ? Parce qu'elle

est le premier des biens.
De ce libertatea este atit de rară? Pentru că este cel
mai preţios dintre bunuri.
VOLTAIRE, Dictionnaire philosophique j Dicţionar'
de filozofic.
796 • L a liberie n'est pleincment assuree que lorsque

Vesprit public est forme; c'esi-ă-dire lorsque le peuple
connaît ses droils et ses devoirs, qu'il a une idee des hom-
mes, des passions qui Ies font mouvoir.
Libertatea nu este pe deplin asigurată decit atunci cînd
spiritul public este format; adică atunci cînd poporul
îşi cunoaşte drepturile şi îndatoririle, are o idee formată
despre oameni şi pasiunile care îi frămîntă.
797 • Si la liberte des opinions doit etre illimiiie, c'est
pour servir la patrie, non pour la pcrdre.
Dacă libertatea opiniei trebuie să fie nelimitată, este
pentru a sluji patria, nu pentru a o pierde.
MARAT, L 'A m i du peuple /Prietenul poporului.
798 • Renoncer d sa liberii, c'est renonccr â sa qualiti

d'hommc, aux droils de Vhumanite, meme â ses devoirs.
\ ^
C U G ETĂ RI FRA N C EZ E 155
A renunţa la libertatea ta înseamnă a renunţa la cali

tatea ta de om, la drepturile umanităţii şi chiar la înda
toririle tale.
799 • Tout homme itant ni librc et maître de lui-meme,
nul ne peni, sous quelque pritexte que ce puisse elre,
Vassujettir sans son aveu.
întrucit omul se naşte liber şi stăpîn pe soarta sa, ni
meni nu poate, indiferent de pretext, să-l supună fără
voia sa.
ROUSSEAU, Du contrat social j Despre contractul
social.
800 • L a liberte est illusoire si cile n'est pas generale:

il li’y a qu'op'pression lâ ou le libre essor des passions
est rcslreint â Vextreme ipinorili.
Libertatea este iluzorie dacă nu este generală: nu
există decît asuprire acolo unde elanul pasiunilor este
limitat la o minoritate.
CHARLES FO UR1ER, Critiifue de la civilisation /
Critica civilizaţiei
801 • Faire la loi et lui obiir voiontairemcnt, n'est-ce

pas lâ la plus kaute expression de la liberti?
A face legea şi a i te supune de bună voie, nu este oare
aceasta cea mai înaltă expresie a libertăţii?
802 • La liberie, c’est-ă-dire le droit de faire ce qui ne
nuit pas ă autrui.
Libertatea, adică dreptul de a face ceea ce nu dăunează
celorlalţi.
803 • L a liberti est l'ensemble des droits, qu'aucune
societ-i riguliere ne peut ravir ă ses membres, sans violer
la justice et la raison.
Libertatea este ansamblul drepturilor pe care nici o

societate legal constituită nu le poate răpi membrilor
ei, fără să violeze justiţia şi raţiunea.
LACORDAIRE, Pensees / Cugetări.'
804 • L'oiseau en cage ne sait pas qu'il ne sait pas voler.
Pasărea din colivie nu ştie că nu ştie să zboare.
805 • L a liberti est la mere de tous biens, quand elle
est alliee ă la justice.
Libertatea este mama tuturor binefacerilor, atunci cînd
este aliată cu dreptatea.
ANDRE G ID E, Journal / Jumal>
806 o Eire le soldat ni d'un roi, ni d'un general, mais
d'une idee. C'esl pcal-elre cela la liberie.
Să fii soldatul nu al unui rege şi nici al unui general,
ci al unei idei. Poate că aceasta este libertatea.
LOUIS ARAGON, La Semaine sainle / Săptămîna
mare.
807 e Reconnaître la liberte d'un autre, c'est lui donner
raison contre sa propre souffrance.
A recunoaşte libertatea altuia înseamnă a-i da drep
tate împotriva propriei sale suferinţe.
ANDRfi MALRAUX, La conclition humaine /
Condiţia umană.
808 ® L a liberie appartient ă ceux qui Vont conquise.
Libertatea aparţine celor care au cucerit-o.
ANDRE MALRAUX, Discours ă la Chambre des
deputes, 1943 / Discurs în Camera deputaţilor, 1945.
809 • Je sais mal ce qu'est la liberti, mais je sais bien
te qu'est la liberation.
CUG ETART FR A N C E Z E 157
Nu prea ştiu ce este libertaţea, dar ştiu bine ce Înseamnă

eliberarea.
ANDRE MALRAUX, Antimemoires /Antimemorii.
LEVIBĂ '
810 • L a langue est un Instrument dont U ne faut pas
faire crier Ies ressorts.
Limba este un instrument ale cărui resorturi nu tre
buie să le faci să sclrţîie.
811 • Les langues sont Ies vraies mMaittes de Vhistoire.
Limbile sint adevăratele medalii ale istoriei.
RIVARO L, Pensies /Cugetări.
LINGUŞIRE
812 • L a flatterie est une fausse monnaie qui n'a de
cours que par notre oaniti.
Linguşirea este o monedă falsă care nu are curs decît
datorită vanităţii noastre.
813 • Si nous ne nous flattions pas nous-memes, la
flatterie des autres ne nous pourrait nuire.
Dacă nu ne-am linguşi noi înşine, linguşirea celorlalţi
nu ne-ar putea dăuna.
maxime morale,
814 • Tont flatteur vit aux depens de celui qui Vlcoute.
Linguşitorul trăieşte pe socoteala celui care-1 ascultă.
LA FONTAINE, Fahles /Fabule.
815 • Plus on aime quelqu'un, moins U faut qu'on le
flatte.
158 CU G ETĂ R I FRA N CEZE
Cu cit iubeşti mai mult pe cineva, cu atît trebuie să-l

linguşeşti mai puţin.
MOLI&RE, Le Misanthrope /Mizantropul.
816 • Un flatteur est un esclave qui n'est bon pour aucun

maître.
Linguşitorul este un sclav care nu e bun pentru nici
un stăpîn.
MONT.ES QUIEU, Pensees diverscs / Cugetări
diverse.
817 • Qui sait flatter sait aussi calomnier.

Cine ştie să linguşească ştie şi să defăimeze.
NAPOLEON I, Maxintes et Pensees/ Maxime şi
cugetări.
LINIŞTE
818 • Quand on ne trouve pas son repos en soi-meme,

il est inutile de le chercher ailleurs.
Cînd nu Iţi găseşti liniştea în tine însuţi, zadarnic o
cauţi în altă parte.
LA ROCHEFOUCÂULD. Reflexions ou Sentences
maxime morale.
LIT ER A T U R I
819 • Rien n'est beau que le arai, le vrai seul est aima-
Ue.
Nimic nu este frumos în afară de adevăr, numai ade
vărul este plăcut.
BOILEA U, llpUres / Epistole.
8?0 • Tous Ies genres soni bons, hors le genre ennuyeux.

Toate genurile sint bune, în afară de genul plicticos.
' VO LTA IRE, L ’ehfant prodigue- Preface / Fiul
risipi tor-Pref aţă.
821 • L a littârature est Vexpression de la sociite, comtne
la parole est Vexpression de Vhomme.
Literatura este expresia societăţii, aşa cum cuvintul
este expresia omului.
LOUIS DE BONALD, M aximes et Pensecs /
LUMINĂ
822 • Cest la nuit qu’il est beau de croire ă la lumiere.
Noaptea este frumos să crezi în lumină.
BDMOND ROSTAND, Chanteder.
LUPTĂ
823 • II n'y a pas cinquante manieres de combaitre,
il n'y en a qu'une, c'est d'etre vainqucur.
Nu există cincizeci de feluri de a combate, ci unul sin
gur: a fi învingător.
ANDRlS MALRAUX, L ’Espoir j Speranţa.
»
MATERNITATE
821 • Si jeune que ce soit, le jour oii Von perd sa mere,
on devient vieux tont ă coup.
Oricît de tînăr ai fi, în ziua în care iţi pierzi mama im-
bătrîneşti dintr-o dată.
825 • Une mere est une femme, mais ce n'est plus la
femme, c'est la mere.
O mamă este o femeie, darea nu mai este femeia, ci

mama.
826 • ' Une mere veuve ne devrait jamais se remaricr I
En rayant de sa vie le nom du pere de ses enfants, elle
devient presque une Strângere pour eux.
O mamă văduvă nu ar trebui să se recăsătorească ni
ciodată 1 Ştergind din viaţa ei numele tatălui copiilor,
ea devine aproape o străină pentru aceştia.
AL. DUMAS fiul, Pensees j Cugetări.
'827 • L a maternile, la plus redouiable el la plus belle
des passions, parce que clesinîeressâe.
Maternitatea esto cea mai redutabilă şi cea mai fru
moasă dintre' pasiuni, pentru că este dezinteresată.
LDOUARD ESTA U N lE, Madame Clapain.
MĂRIRE
,
P°j8 o II y a du merite sans elevation mais il n'y a
point d'elcvation sans quelquc merite.
Există merit fără mărire, dar nu există mărire fără oa
recare merit.
829 • L'elevation est au merite ce que la parure est aux
belles personnes.
Mărirea este pentru merit ceea ce este podoaba pentru
femeile frumoase.
LA ROCHEFOUCAULD, Reflexions ou Senlences
et Maximes moralcs j Reileeţii sau sentinţe şi
maxime morale.
MEDIOCRITATE
830 • Les esprits mediocres condamnent d'ordinaire
tout ce qui passe leur portee.
Spiritele mediocre condamnă de obicei tot ceea ce Ie

depăşeşte înţelegerea.
et Maximes moralei ] Reflecţii sau sentinţe şi
maxime morale.
831 • Les petits ruisseaux soni transparente parce qu'Us

sont peu profonds.
Riurile mici sint transparente pentru că nu sînt adinei.
VOLTAIRE, Lettre ă M. Pitol, de VAcademie des
Sciences / Scrisoare către dl. Pi tot, de la Academia
de Ştiinţe.
832 • L a mediocriii refuse toujours d'admirer et sou-

venl d ’approuver.
Mediocritatea refuză întotdeauna sa admire şi uneori
chiar să aprobe. “
JOSEPH Dlî MAISTRE, Lettres et Opuscules /
Scrisori şi opuscule.
833 « On n'esi jam ais midiocre quand on a beaucoup
de bon sens et beaucoup de bons- sentimente.
Un om nu este mediocru cînd are bun simţ şi sentimente
bune.
J . JOUBERT, Pensees, maximes et essais /Cugetări,
inaxime şi eseuri.
831 • Ceux qui cherchent toujours leurs aises, ă s’inslal-

ler toujours „le mieiix p?ssibleu, grand signe de medio-
crite.
A căuta tot timpul să-ţi fie comod, să te instalezi „cît
mai bine“, iată un mare semn de mediocritate.
ANDRlS GIDE, Pages de journal /Pagini de
jurnal.
MEMORIE
835 • L a mbnoire est la mere des Muscs.
Memoria este' mama muzelor.
VO LTA IRE, De l'ăme / Despre suflet.
836 • L a mâmoire est ioujours aux ordres du ceeur.
Memoria ascultă întotdeauna de porunca inimii.
RIVARO L. Notes, Pensccs et M aximes / Note,
cugotări şi maxime.
837 • Une tete sans mhnoire est une place sans garnison.
Un cap fără memorie este o fortăreaţă fără garni
zoană.
NAPOLEON I, Maximes el Pensecs /Maxime şi
cugetări.
MERIT
838 * L a marque d'un merite extraordinaire est de voir
que ceux qui l'envient le plus soni contraints de le loucr.
Dovada unui merit extraordinar este de a vedea că aceia
care îl invidiază cel mai mult sînt nevoiţi să-l laude.
839 • La nature fait le merite, et la fortune le met en
oeuvre.
Meritul e de la natură, norocul îl scoate în evidenţă.
810 • Le monde recompense plus souvent Ies apparences
du merite que le mârite meme.
Lumea răsplăteşte mai adesea aparenţele meritului de-
cit meritul însuşi.
811 • On ne doit pas juger du merite d'un homme pur
ses grandes qualiies, mais par l'usage qu'il en sait faire.
Nu trebuie să judecăm meritul unui om după marile
lui calităţi, ci după felul cum ştie să le folosească.
LA ROCIIEFOUCAULD, Reflcxions ou, Sentences
et M aximesmorales /Reflecţii sau sentinţe şi
maxime morale.
842 • Les hortimes sont trop occupes d'eux-memes pour

avoir le loisir de penklrer ou de discerner les autrest
de lă vient qu'avec uri grand.merite et une plus grande
modestie Von peut etre longtemps ignore.
Oamenii sînt prea preocupaţi de ei înşişi pentru a avea
răgazul de a pătrunde sau de a-i observa pe ceilalţi:
aşa se explică de ce un om cu un merit mare şi cu o
modestie şi mai mare poate rămîne mult timp necu
noscut.
LA. BRU YfîRE, Les Caracteres /Caracterele.
843 • Le mirite est la seule voie que eleve aux premieres
places.
Meritul este singura cale care îl înalţă pe om în primele
locuri.
FENELON, L ’edugation des filles /Educaţia fetelor.
844 » Le merite lienl lieu des plus nobles ăieux.
Meritul ţine loc de cei mai nobili strămoşi.
DESTOUCHES, L a farce du naturel.
845 • II est une espece d'aristocraţie bien plus noble

et plus elevee, selon moi: deşt que chacun soit fils de ses
amvres.
Există o aristocraţie mult mai nobilă şi mai înaltă,
după mine: fiecare să fie fiul operelor sale.
MARQUIS D’ARGENSON, Memoires I Memorii.
846 • II faut beaucoup de merite pour sentir vivement

celui des autres.
Trebuie să ai mult merit ca să-l simţi cum se cuvine
pe al altora.
JOSEPH DE MAISTRE, Letlres et Opuscules /
Scrisori şi opuscule.
164 C U G E T A M FR A N C E Z E .
847 • L e mirîte se cache, U faut Palier tromer.

Meritul se ascunde, trebuie căutat.
FLOREAN, Fabtes f Fabule.
Bl KŞI^RIK
848 • 11 n'y a aucun metier qui n'ait son apprena

tissage.
Nici o meserie fără ucenicie.
LA BR U Y ER E, L es Caracteres /Caracterele.
849 • L a grandeur d'un mâtier est, peut-eire, avani
tout, d'unir les hommes: il n'est qu'un luxe veritable,
et c'est celui des relatians humaines.
Măreţia unei meserii este poate, înainte de orice, de
a-i uni pe oameni: nu există decit un singur lux adevă
rat şi anume cel al relaţiilor umane.
SAINT-EXUP1SRY, Terre des hommes / Pămînt
al oamenilor.
MIJLOC
85(1 • Tous les moyens soni bons quand ils soni effica-
ces.
Toate mijloacele sînt bune atunci cind sînt eficace.
JEAN-PAUL SARTRE, Les mains sales /Mlinile
murdare.
MINCIUNĂ
851 • Qui ne se sent point assez ferme de mâmoire, ne
se doit pas meler d'etre menteur.
Cine nu are memorie bună nu trebuie să mintă.
MONTAI ONE, E ssais /Eseuri.
852 • II faut bonne mâmoire apres qu'on a menti.
Mincinosul trebuie să aibă memorie bună.
PIERR'E CORNEILLE, L e Menteur /Mincinosul.
853 • Quiconque est capable de mentir est indigne

d'itre corupte au. nonibre des kommes.
Cine este capabil de minciună este nedemn de a fi con
siderat om.
F lS N E L O N , Les aventurez de T e le m a q u e /
Aventurile lui Telemah.
854 • Les plus detestables mensonges sânt ceux qui

se rapprochent le plus de la verile.
Minciunile cele mai detestabile sînt cele care se apropie
cel mai mult ele adevăr.
ANDRfi GIDE, Si le grain ne meurt... /Dacă
MÎNIE
855 • II n'est passion qui ebranle tant la sincârite des

jugements que la colere.
Nu există pasiune care să zdruncine atit de mult sin
ceritatea părerilor ca mînia.
856 m-Le violent est sauve du desespoir par la colere.
Omul violent e salvat de disperare prin mlnie.
HENRY DE MONTHERLANT, Tous feux eteints /
m oarte
857 o Comtes ni ducs ni les rois couronnâs / Ne se

pourront â la mort derober [ Car, quand ils ont grands
tresors amasses / Plus ti leur faut partir â grand regret /
a =====_ ^ ^ = = s = = ;=
166 CUGEŢARI FRANCEZE
Mieux leur valul Ies employer â bien / Car quand ils

sont en terre ensevelisj Ne leur sert plus ni château ni
citi.
Nici conţii, nici ducii, nici regii încoronaţi nu vor putea
scăpa de moarte: căci, cu cit au adunat comori mai
mari, cu atît mai greu le vine să plece. Mai bine le-ar
fi întrebuinţat cu folos: căci la nimic nu le vor mai
folosi nici castelele, nici cetăţile atunci cînd ii va aco
peri ţărîna.
Chanson de croisade I Cîntec de cruciadă {1147).
858 • De rien ne servenl plours ne plains f Tous mour-
rons, ou tari ou briefment / Nul ne peut garder longuc-
ment / Le trişor de tous biens mondains.
Lacrimile nu folosesc la nimic; vom muri cu toţii, mai
curînd sau mai tîrziu. Nimeni nu poate să păstreze
multă vreme comoara bunurilor lumeşti.
CHARLES D’ORLEANS, Ballades /Balade.
859 • Pourquoi crains-tu ton dernier jour? II ne con
fere non plus â ta mort que chacun des autres.
De ce te temi de cea din urmă zi a ta ? Ea nu contribuie
mai mult la moartea ta decît fiecare din celelalte.
860 • Nul ne meurt avant son heure.
Nimeni nu moare pînă nu-i vine ceasul.
MONTAIGNE, E ssais /Eseuri.
861 • Mourir pour son pays, c’est payer une dette.
A muri pentru ţara sa înseamnă a plăti o datorie.
ROTROU, Iphigenie / Ifiglienia.
862 • L a pompe des enlerremenţs inieresse plus la
vanite des vivants que la memoire des morts.
jPompa înmormîntărilor interesează mai mult vanitatea
celor în viaţă decît memoria morţilor.
CU G ETĂ RI f r a n c e z e 167.
863 • Le soleil, ni la mort ne se peuvent regarder fixe-

ment.
Nici soarele, nici moartea nu se pot privi în faţă.
et Maximes morales j Reflecţii sau sentinţe şi
maxime morale.
864 • L a mort ne surprend point le sage /II est toujours
preţ ă partir.
Moartea nu îl surprinde pe înţelept, el este întotdeauna
gata de plecare.
LA FONTAINE, Fables / Fal iile.
865 • L a nature a mis remede â tont, fors ă la mort.
Natura a găsit leac pentru toate, în afară de moarte.
LA FONTAINE, Contcs et Nouvelles / Povestiri şi
nuvele.
866 .o On n'a point pour la mort de dispense de Rome.
Pentru moarte nu ne trebuie dispensă.
MOLIfiRE, L ’Etourdi / Zăpăcitul.
867 • On ne meurt qu'une fois, et c'est pour si longlrmps.
Nu murim decît o singură dată, şi pentru multă vreme.
MOLI ERE, Le depit amoureux / Necazurile
dragostei.
8f8 • Se trouve la mort si terrible, que je hăis plus la
vie parce qu'elle m'y mene, que par Ies epines dont elle
es1 semee.
Moartia mi se pare atît de îngrozitoare, îneît detest
viaţa mai mult pentru că mă duce la moarte decît din
cauza spinilor cu care e presărată.
MADAME DE SEVIGNE. iMlres / Scrisori.
✓
866 • LHnstant oii nous naissons est un pas vers la
mort.
Clipa în, care na naştem este un pas către moarte.

VOLTAIRE, Supplement aux Melanges de Poesie /
Supliment la varietăţi poetice.
870 • L a frvart est un sommeil sans râves.
Moartea este un somn fără vise.
871 • II n'est pas sage âe prSfîrer la mort, Vhorrible
et froide mort, aêc son silence Eternei, ă n'importe quelle
souffrance physique ou bien morale qui la peut retarder.
Nu este înţelept să preferăm moartea, moartea îngro
zitoare şi rece, cu eterna ei tăcere, oricărei suferinţe
fizice sau morale care o poate întîrzia.
MAURICE MAETERLINCK, Monna Vanna.
872 • Les difauts de nos morls se fanent, leurs qualitis
fleurissent, leurs vertus iclatent dans le jardin de notre
souvenir.
Defectele morţilor noştri se veştejesc, calităţile lor înflo
resc, virtuţile lor strălucesc în grădina amintirii noastre.
JU LES RENARD, Journal /Jurnal.
873 • L a mort est atroce ă qui n'a pas rempli sa vie.
Moartea este îngrozitoare pentru acela care nu şi-a
realizat viaţa.
' ANDRfî GIDE, Les nouvelles nourritures / Noile
fructe ale pămlntului.
874 • L a mort ne nous livre pas seulement aux vers,
mais aussi aux hommes, ils rongent une mimoire, ils
la decomposent.
Moartea nu ne abandonează numai viermilor, ci şi
oamenilor, ei rod o amintire, o descompun.
FRAN'COIS MAURI AC, Le myst&re Frontenac j
Misterul Frontenac.
C U G E T A Ş I r f iA N C E Z « 169
875 • L a mort est la seule certitude qui n'apporte 'aucime

p a i x .'
Moartea este singura certitudine care nu linişteşte.
JEAN COCTEAU, L e Potomak.
876 • Les morts laissent autant de mystere qu'îls en
emportent. 1
Morţii lasă tn urm ă t o t a tîta m ister c it iau cu ei.
HENRY DE MONTHERLANT, La Releve du
m ălin / Schimbul de dimineaţă.
877 • Je me moque bien du mipris de la mort. S'il ne
tire pas ses racines dune responsabiliti accepţie, il n'est
que signe de pauvreti ou exces de jeunesse.
Nu mă interesează dispreţul faţă de moarte. Dacă nu-şi
trage rădăcinile dintr-o responsabilitate acceptată,
nu e decît semn de sărăcie sau exces de tinereţe.
SAINT-EXUPERYk Terre des hommes /Pămînt a]
oamenilor.
878 • Ă quoi bon mourir volmtairement, se sacrifier
ă Videe qu'on veut donner de soi?
La ce bun să mori de bună voie, să te sacrifici pentru
ideea pe care vrei să o oferi despre tine?
ALBERT CAMUS, La Chute /Căderea.
MODĂ ' /
879 • Les modes changent, itant nies elles-memes du
besoin de changement.
Modele se schimbă, fiind şi ele născute din nevoia de
schimbare.
MARCEL PROUST, Â la recherche du tcmps
. p erd u p ln căutarea timpului pierdut.
880 • L a mode, cet ari qui ne se satisfalt que d'iphimere.
Moda, această artă care se hrăneşte doar din efemer.
R. BABATIER, Canard au sang /Raţă în sînge.
MODESTIE
881 • L a fausse modestie - est le dernier raffinemcnt
de la vanite.
Falsa modestie este cel mai mare rafinament al vanităţii.
882 • L a modestie est au mirite ce que Ies ombres sont
aux figures dans un tableau: elle lui donne de la force
et du relief.
Modestia este, pentru merit, ceea ce sînt umbrele pentru
figuri intr-un tablou: ea îi dă forţă şi relief.
883 • Un liomme modeste ne parle point de soi.
Un om modest nu vorbeşte despre el.
LA BRU YÎ5R E, I.es C araclercs / Caracterele.
884. • L a modestie est le seul eclat qu'il soit permis
d'ajouler ă la gloire.
Modestia este singura strălucire pe care ne este în
găduit să o adăugăm gloriei.
CH. PINOT DUCLOS, C onsidcrations s u r h s
m oeurs /Consideraţii asupra moravurilor.-
885 • L a modestie extreme a ses dangers ainsi que l'or-
gueil.
Extrema modestie are primejdiile ei, ca şi orgoliul.
ROUSSEAU, J u l ie ou la nouvelle H eloîse / Julie
saU noua Eloiză.
886 • L a fausse modestie est le plus decent de tous Ies
mensonges.
Falsa modestie este cea mai decentă dintre toate min
ciunile.
CHAMFORT, M a x im e s el l'e n s e es /Maxime şi
cugetări.
887 • II est impossible au arai savant de n'elre point'
modeste: plus il fait, et micux ii voit ce qu'il reste ă faire.
CU G ETA M FRAN CEZE \ 171
Savantului adevărat îi este cu neputinţă să nu fie

modest: cu cît face mai mult, cu atît vede mai bine
cit îi rămlne de făcut.
ANATOLE FRANCE, L a vie liU eraire /Viaţa
literară.
MORALA
888 • Travailîons donc ă bien penser: voilâ le principe

de la morale.
Să ne străduim să gîndim bine: iată principiul moralei.
PASCAL, P cn sees /Cugetări.
889 • L a seule leqon de morale qui convienne â l'cnfance,

et la plus importante ă tout âge, est- de ne jam ais faire de
mal' â personne. •
Singura lecţie de morală care se potriveşte copilăriei,
şi cea mai importantă la orice vîrstă, este de a nu face
niciodată rău nimănui.
ROUSSEAU, £ m i l e ou de Veducat ion /Emile sau
despre educaţie.
890 • L a morale est le pain des âmes.

Morala este pîinea sufletelor.
J . JO U B E R T , Pensees, maximes etessais /Cugetări,
maxime şi eseuri.
891 • L a morale est dans Ies faits, pas dans Ies senti-
ments.
Morala stă în fapte, nu în sentimente.
892 • Ne jam ais rien faire comme Ies aulres en art\
en morale, faire comme tout le monde.
In artă să nu faei niciodată? nimic ca şi ceilalţi; in

morală, să faci ea toată lumea.
JU L E S REN AED, J o u r n a l / JurnaL
808 • Le propre de toute morale, c'est de considerer la
vie humaine comme une pârtie que Von peut gagner ou
perdre, et d'enseigner â l'homme le moyen de la garder.
Specificul oricărei morale este de a considera viaţa ome
nească o partidă care se poate cîştiga sau pierde, şi
de a-i arăta omului mijlocul de a o păstra.
SIHONE DE BEAUVOIR, P o u r u n e m orale de
l ’a m b ig u i te /Pentru o morală a ambiguităţii.
MULŢUMIRE
894 • Est bicn fou du cerveau / Qui pretend contenter
tout le monde et son pere.
E nebun acela care vrea să mulţumească pe toată ltfmea.
LA FONTAINE, F a b le s /Fabule.
895 • Si vous observez avec soin qui sont Ies gens qui
ne peuvent louer, qui blânvni tozijours, qui ne sont con-
tens de personne, vous reconnalirez que ce sont ceux memes
dont personne n'esl content.
Dacă veţi observa atent pe acei oameni care nu pot
lăuda, care critică întotdeauna, care nu sînt mulţumiţi
de nimeni, veţi recunoaşte că sînt tocmai aceia de
care nimeni nu este mulţumit.
LA B R U Y E R E , L es C aracteres / Caracterele.
MUNCĂ
896 • L'homme naquit pour trmailler, comme l'oiseau

pour voler.
T
C U G E T A M FRA N CEZE. 173
Omul s-a născut oa să muncească, precum pasărea să

zboare.
R A B E L A IS, Gargantua et Pantagruel [ Gargantua
şi Pantagruel.
897 • Le travail et le plaisir, tres dissemblables de
natare, s'associent pourtant de je ne sais quelle jointure
naturelle.
Munca şi plăcerea, foarte diferite prin natura lor, se
unesc totuşi prin nu ştiu ce legătură firească.
MONTAIGNE, E ss a is / Eseuri.
898 • Le travail eloigne de nous trois grands maux:
Vennui, le vice et le besoin.
Munca îndepărtează de noi trei mari rele: plictiseala,
viciul şi nevoia. ,
VO LTA IRE, Candide-
899 • Le travail est souvent le pere du plaisir.

Munca este adesea mama plăcerii.
VO LTA IRE, D isco u rs su-r l'h om m e / Discurs despre
om.
900 • Le travail, entre autres avantages, a celui de rac-

courcir Ies journi&es et d'Gtendre la vie.
Munca are, printre alte ayantaje, şi pe acela de a scurta
zilele şi de â lungi viaţa.
D IDEROT, Clawde et N ero n /Glaude şi Neron.
901 • Le fruit du travail est. le plus doux des plaisirs.

Rodul muncii este cea mai plăcută desfătare.
VAUVENARGUES, R e fle x io m et M a x im e s /
Reflecţii şi \maxime.
174 CU G ETĂ RI FRA N CEZE '
902 • Le travail de l'esprit est le repos du ccsur.

Munca spiritului este odihna inimii.
CHEVÂLIER DE B O U FFL ER S, P o esies et
P idces fugitives I Poezii şi piese fugitive.
903 • Le genie commence Ies beaux ouvrages, mais
le travail seul Ies acheve.
Geniul începe operele frumoase, dar numai munca le
isprăveşte.
J . JO U B E R T , P e n s ee s, m a x im cs el essais /Cugetări,
maxime şi eseuri.'
904 • Notre meilleur ami, c'est encore le travail.
Cel mai bun prieten al nostru este tot munca.
COLLIN D’H A RLEV ILLE, L e s m o eu rs d u j o u r j
Moravurile zilei.
905 • Les noix ont fort bon gout; mais il faut les ouvrir.
Nucile sînt foarte gustoase, dar trebuie să le spargi.
FLO R I AN, F a b le s /Fabule.
906 • Pour faire quelque ckose il faut travailler, et
travailler ă tete reposee.
Pentru a realiza ceva, trebuie să munceşti, şi să munceşti
cu mintea limpede.
907 • Travaillons, car le travail est le pere du plaisir;
mais ne nous affligeons jamaiş. RâfUchissons sainement
avant de prendre un parii; une fois decides, ne changeons
jamais. Avcc l'opiniâtrete, Von vient ă boul de lout.
Să muncim, căci munca este mama plăcerii; dar să nu
ne Întristăm niciodată. Să ne gîndim serios Înainte de
a lua o hotărîre, dar, odată hotărîţi, să nu ne răzgîndim.
Cu perseverenţă Învingem totul.
STENDHAL, J o u r n a l / Jurnal.
C U G E T A M FB A N C ÎX 5E 17fi
908 • Une seule expirience se fortific en moi: tout

dipend du travail. On lui doit tout, et c'est le grand rigu-
lateur de la vie.
O singură experienţă sc întăreşte în mine: totul depinde
de muncă. Ei îi datorăm totul, ea este marele ordonator
al vieţii.
JTJLES REN ARD, J o u r n a l / Jurnal.
909 • On riapprend pas ă dessiner en regardant un pro-

fesseur qui dessine tres bien. On n’apprend pas le piano
en icoutant uri virtuose. De meme, me suis-je dit souvent,
on riapprend pas ă icrire et ă penser en ecoutant un komme
qui parle bien et qui pense bien. II faui essayer, faire,
refairc, jusqu'ă ce que le mit ier mire, comme on dit.
Nu înveţi să desenezi uitindu-te la un profesor care
desenează foarte bine. Nu înveţi pianul ascultind un
virtuoz. Tot astfel, mi-am spus adesea, nu înveţi să
scrii şi să gîndeşti ascultîndu-1 pe un om care vorbeşte
bine şi gîndeşte bine. Trebuie să încerci, să faci, să re
faci, pînă ajungi să stăpîneşti bine meseria.
ALAIN, Propos / Cuvinte.
910 * Le travail! L a seule chose qu'on ne regrette jamais.

Munca! Singurul lucru pe care nu îl regretăm niciodată.
PIERR .E BEN O IT, K o cn igsm a rk .
MUZEU
911 • Un musie est une niorgue. L a scule chance de

s'emouvoir est d'y reconnaître un anii. Un ami derriere
le cadavre.
176 C U G ETA ŞI FRA N CEZE
Un muzeu este o morgă. Singura şansă de a te emoţiona

este de a recunoaşte un prieten. Un prieten în spatele
cadavrului.
JEA N COCTEAU, Essai de eritique indirecte /Eseu
de critică indirectă.
STATURĂ.
912 • L a nature recommence toujours Ies memes ckoses,
Ies ans, Ies jours, Ies heures; ainsi se fait une espece
d'infini et <Teternei.
Natura reîncepe mereu aceleaşi lucruri, anii, zilele,
ceasurile; aşa se creează un fel de infinit şi de eternitate.
PASCAL, P e n s e e s / Cugetări.
913 • Jam ais la nature ne nous trompe; cest toujours
nous qui nous trompons.
Natura nu ne înşală niciodată, noi ne înşelăm.
914 • Obscrvez la nature et suivez la roate qu'elle vous
trace.
Studiaţi natura şi urmaţi calea pe care v-o arată ea.
ROUSSEALT, E m ile ou d e f e d u c a t i o n /Emile sau
despre educaţie.
915 • L a nature n'est point avare, la nature n'esi point
prodigue, la nature ne s'epuise point: ce soni des mots
vides de sens.
Natura nu este zgîrcită, nu este risipitoare, nu se epui
zează: sînt cuvinte lipsite de sens.
MARMONTEL, E lem en ts lilteraires / Elemente
literare.
916 • Les râgles de la societe on s'y soustrait pour un
temps; rien n\echappe aux lois de la nature.
Ne putem sustrage, pentru o vreme, regulilor societăţii;

nimic insă nu scapă legilor naturii.
MĂRIE D’AGOULT, Memoires j Memorii.
NAŢIUNE i
917 • Une nation ti’a de caractere que lorsqu'elle est

lîbre.
O naţiune nu are caracter decît atunci cînd este liberă.
MADAME DE STA EL, De la litterature /Despre
literatură.
NĂBAV
918 • Chacun a son defaut ou toujours il revient / Honte

ni peur n'y remâdie.
Fiecare îşi are năravul lui, la care se întoarce mereu;
nici ruşinea, nici teama nu-1 vindecă.
919 • Le naturel toujours sort-et sait se montrer / Vaine-

ment on l'arrete, on le force ă rentrer j II rompt tout,
perce tout, et trouve enfin passage.
Năravul iese la iveală şi ştie să se arate, în zadar 11
oprim, îl silim să se ascundă, el rupe tot, străpunge tot
şi găseşte drum liber.
BOILEA U, Satire X I.
920 • Rien n’altere en nous. Ies penchants de la nature.

Nimic nu schimbă în noi înclinaţiile fireşti.
ROUSSEAU, Julie ou la nouvelle Heloîse / Julie
sau noua Eloiză.
UB CU G ETĂ RI FRA N C EZ E
921 • D'un cygne il ne peul jamais / Tomber que des

plumes blanches.
De la o lebădă mu pot cădea declt pene albe.
VICTOR IIUGO, Les chanls du crepuscule I
Cîntcccle amurgului.
922 • Les plus courlcs folies sont toiijours les meillcures.

Nebuniile cele mai scurte simt întotdeauna cele mai bune.
M A R G U ER ITE D E NAVARRE, L'Hcptameron /
Hcptamcronul.
923 • II y a des folies qui se prennent comtne les maladies

conlagieuses.
Există nebunii care se iau ca bolile contagioase.
LA ROCHEFOUCAULD, Reflexions ou Serelenecs
et M aximes moralei { Reflecţii sau sentinţe şi
maxime morale.
984 • L a folie nmis suit dans ţous les temps de la vie;

si qudqu un paraît sage, deşt seulement parce que ses
folies sont proportionnees â son ăge et ă sa fortune.
Nebunia ne urmăreşte în. toate momentele -vieţii; unii
par înţelepţi numai pentru că nebuniile lor sînt pe
măsura vlrstoi şi. situaţiei lor.
LA ROCHEFOUCAULD, Reflexions rrtmalcs /
Reflecţii morale.
925 • Les vieux fous sont plus fous que les jeunes.
Nebunii bătrîni slnt mai nebuni declt.' cei tineri.
LA ROCHEFOUCAULD, Reflexions eu Sentcnces
et M aximes moralcs j Reflecţii sau sentinţe şi
maxime morale.
026 * II y a plus de fous que de sages, et. dam le sege

meme, U y a plus de folie que de sagesse.
Există mai mulţi nebuni decît înţelepţi, şi chiar şi în
eel înţelept există mai multă nebunie decît înţelepciune.
CHAMFORT, M axim es et 1‘cnsees /Maxiure şi
cugetări.
NEHOTÂBÎKE
927 • L'indecis ion, Vanxiiti est â Tesprit et ă Vâme

ce que la queslion est au corps.
Nehotărîrea» neliniştea sint pentru minte şi sulfet. ceea
ce tortura este pentru trup.
CHAMFORT, Maximes et Pensees I Maxime: şi
cugetări1.
928 • Uindieision est le plus grand supplice de la vie.

piehotărîrea este cel mai mare chin al vieţii
BENJAM IN CONSTANT, Journal intime [ Şurnat intim.
NEÎNCREDERE
929 • Rien n'est plus capable d'&ter t&us Ies ham sm tk
ments, que de marquer de la defianee«
Nimic nu înlătură mai mult toate sentimentele bune
decît neîncrederea.
MADAME DE SEV I ONE, Lettres / Scrisori.
NENOROCISE
930 • II n'est pas bon (Titre malheureux, ntais il est

bon de V’avoir 6tâ.
1S« CU G ETĂ RI FRA N C EZE
Nu e bine să fim nenorociţi, dar e bine să fi fost.

CHEVALIER DE M ERE. M-aximes ot Scnlenccs /
- Maxime şi sentinţe.
931 • II faut de plus grandcs vertus pour soutenir
la bonne fortune que la mauvaise.
E nevoie de virtuţi mai mari pentru a suporta norocul
decît pentru a suporta nenorocul.
LA ROCHEFOUCAULD, Rcflexions ou Sentences
el M aximes moralcs / Reflecţii sau sentinţe şi
maxime morale.
932 • II ne se faut jamais- moqner des misârables / Car
qui peui s'assurer d'etre toujours heureux?.
Să nu rîdem niciodată de cei nenorociţi, căci bine
poate fi sigur că va fi întotdeauna fericit?
LA FON TAINE, Fables /Fabule.
933 • Tout le malheur des honimes vienl d'unt seule
chose, qui est de ne savoir pas demeurer en repbs dans
une chambfe. .
Toată nenorocirea oamenilor vine de la un singur lucru,
şi anume că nu pot sta liniştiţi intr-o cameră.
934 • Quand vous vous trouvez malheureux, songez
aux plus malheureux que cous; la recette este infaillible.
Cînd ştnteţi nefericiţi, gîndiţi-vă la cei mai nefericiţi
ca voi; reţeta nu dă greş.
MADAME DE MAINTENON, Lettre â d ’Aubigne I
Scrisoare către d’Aubigne.
935 • Le plus malheureux de tous Ies hommes est celui

qui croit Vetre; car le malheur dâpend moins deă choses
qu'on souffre que de Vimagination avec laquelie on aug
mente son malheur. /
Cel mai nenorocit dintre toţi oamenii este acela care se

crede astfel; căci nenorocirea depinde mai puţin de
necazurile pe care le îndurăm decit de imaginaţia cu
care ne mărim nenorocirea. -
FlSNELON, L es aventures de Teldmaquo /Aventurile
lui Telemah.
936 • Rien ne rafraichît le sang comme de secourir les
malheureux.
Nimic nu răcoreşte sîngele mai mult decît ajutorarea
celor nenorociţi.
V O LTA IRE, Lettre h Boisgelin J Scrisoare către
Boisgelin.
937 • II n'y a rien de si infortunâ qu'un homme qui
n'a jamais souffert.
Nimic mai trist decit un ord care nu a suferit niciodată.
JO SE P H DE M A ISTRE, M axim es et P ensies /
938 • Pensez aux maux dont vous etes exempts.
Gîndiţi-vă la nenorocirile de care sinteţi scutiţi.
maxime şi eseuri.
939 • Le malheur qui n'esl plus n'a jam ais existe.
Nenorocirea care a trecut nu a existat niciodată.
M Ă R IE-JO SEPH CIî E N IE R , F e n e lo n .
940 • L'infortune est la sage-femme du g&nie.
Nefericirea este moaşa geniului.
NAPOLEON I, M aximes et Pensees /Maxime şi
cugetări.
941 • II faut supporter avec courage les malheurs que
Von ne peut pas combattre.
182 c u g eta m fra n ceze
Trebuie să suportăm cu curaj nenorocirile pe caTe nu

ie putem evita.
AL. DUMAS tatăl, Les Mvhicans de Paris /
Mohicanii din Paris.
M8 • L'Jiomme est un apprenti, la douleur est son

maître.
Omul este un ucenic, durerea îi este învăţătorul.
A L FR E D DE M USSET, La Huit d'oetobre /
Noaptea de octombrie.
943 • J e n'aâmets pas que Vbomme sous les coaps
ăe Vadoersitâ se laisse abattre.
Nu admit ca omul să se lase zdrobit de loviturile soartei.
ANDRE G ID E, L cs nouvdles nourritures /Noile
< fructe ale pSiţjîntului.
NEPĂSARE
944 • Si ioute notre prevoyance ne peut renăre notrc

me henreuse, combien moins notre nonchalance\
Dăcă toată grija noastră nu ne poate face viaţa fericită,
ou atît mai puţin ne-o poate face fericită nepăsarea.
VAUVENARCcUES, Reflexions el Maximcs /
NERĂBDARE
945 * L'impatience est un grand obstade au succte.

Nerăbdarea este o mare piedică la calea succesului.
C U G ET Ă M FRA N CEZE 183
NEVINOVĂŢIE
946 • U mut mieux hazardez i e sauver un coupable
que de condamner un innocent.
E mai bine să riscăm să salvăm un vinovat rîecit să
condamnăm un nevinovat.
VOLTA1RE, Zadig.
947 • L'idee la plus naturelle â l'homme, celle qjii tui
vient na'ivementt comme du fond de sa nalure, est PâGfe
de son înnocence.
Ideea cea mai firească, omului, cea care îi vine. în mod
naiv, din străfundurile fiinţei, este ideea inocenţei sate.
ALBERT CAMUSc La Chute /■Căderea.
NEVOIE
948 • L a neeessăd nous d&livre de Vembarras du ckoix.
Nevoia ne scapă de greutatea alegerii.
VATJVENARGUES, Râflexinns et Maximes /
Reflecţii şi maxim».
NOROC
949 • Chacun est arlirnu de sa Ioane fortune.

Fiecare îşi făureşte singur norocul.
MATHURIN RJâGNIER, Satire X 1 IL
950 • II faut gowerner la fortune comnm la sw&t:

en jouir quand elle est bonnet prendre patienee qrmnd
elle est maumise,: et ne faire fam ais de grands remedes
sans un extreme besofn.
Trebuie să ne purtăm cu norocul ca şi cu sănătatea:

să ne bucurăm de el clnd e bun, să avem răbdare cînd
e rău şi să nu folosim niciodată leacuri tari fără a fi
absolut necesare.
951 • L a fortune fait paraUre nos pertus el nos oiccs,
comme la lumiere fait paraitre Ies objets.
Norocul ne scoate la iveală virtuţile şi viciile, aşa cum
lumina face să apară obiectele din întuneric.
952 • L a fortune ne parait jam ais si aveugle qu'â ceux
â qui cile ne fait pas de bien.
Norocul nu pare nimănui atît de orb ca acelora cărora
nu le face bine.
L A ROGHEFOUCAULD, R eflex ion s ou Sentences
-■et M axitnes m oralcs / Reflecţii sau sentinţe şi
maxime morale.
953 • L a fortune ne donne rien, ette ne fait que preter

pour un temps; demain cile redemande â ses faporis ce
qu'elle semble leur donner pour toujours.
Norocul nu dă nimic, el dă doar cu împrumut pentru
un timp; mline el cere înapoi de la favoriţii lui ceea ce
pare să le dea pentru totdeauna.
L A BRUYÎ5RE, L es C aractircs / Caracterele.
OBIŞNUINŢĂ
954 • Vusage nous dirobe le prai visage des choses.

Obişnuinţa ne ascunde adevărata faţă a lucrurilor.
MONTAI GNE, E ssa is / Eseuri.
955 • La coutume fait 't.out., jusqu'en amour.

Obişnuinţa este hotârîloare, pînă şi în dragoste.
VAU VEN ARO UES, K eflex ion s et M ax im es f
OM
956 • II est pios nicessaire d’eludier Ies hommes que
Ies Ii eres.
Este mai necesar să studiem oamenii decît cărţile,
LA ROCHEFOUCAULD, H eflcxions ou Sentences
et M axim es m orales j Reflecţii sau sentinţe şi
maxime morale.
957 • ...de tout tempsj Lcs petits ont păli des sttftises des
grands.
...dintotdeauna, cei mici ati suferit de pe urma prostiilor
făcute do cei mari.
LA FONTAINE, F ab les / Fabule.
958 • L'homme n'est qiiun roşeau, le plus fttiblc de la

nature, mais c'est un roşeau pensant.
Omul nu e decît o trestie, cea mai slabă din natură, dar
e o trestie cugetătoare. *
PASCAL, Prnsâcs / Cugetări.
959 • Un homme inegal n'est pas un seul hommc, ce

sont phisieurs.
Un om inegal nu este un singur om, sînt mai mulţi.
LA B R U Y filiE , L cs C araciercs / Caracterele.
960 • L cs hommes sont toas freres., ei ils s'entrc-dechi-

rcnl; Ies betes farouches sont moins cruelles. Les lions
ne font poiM la guerre aux lions, ni Ies ligrcs aux ti-
XS6 C U G ETĂ RI FRA N C EZE
greş; ils nUattaqaent que Ies 'animaux d ’espcecs

rcntes: l'homme seul, malgri sa raison, fait ce que Ies
mimcmx sctns raison ne firent jamais.
Toţi oamenii sînt fraţi şi se sfişie unii pe alţii; fiarele
sălbatice sînt mai puţin crude. Leii nu se războiesc
între ei, nici tigrii; ei nu atacă decit animalele de altă
specie: numai omul,în ciuda raţiunii sale,, face ceea ce
animalele lipsite de raţiune nu au făcut niciodată.
FlSNELON, L es aventures de T elem aque / Aventurile
lui Tfilemah.
96Î • L'homme digne ă'etre icouti est celui qui ne se

sert de la parole que pour la pensie, et de la pensie
que prniţ la virili et la. pertu.
Omul demn de a fi ascultat este acela care nu se folo*
seşte de fcuvînl decît pentru a-şi exprima gindirea, şi
de’ gîndire pentru adevăr şi virtute.
FENELON, Lettre ă M . D aciar / Scrisoare către
dl. Dacier.
962 • Deux sortes diwmmes: ceux qui pensent et ceux

qui s'amusent.
Sînt două feluri de oameni: cei eare gîndesc şi cei care
m amuză.
963 • Pour faire de gmndes choses, it ne faut pas elre
un si gr and ginie; il ne faul pas elre au-dessus des ham*
mes; il faut etre avec cux.
Ga să faci lucruri mari, nu trebuie să fii un mare geniu;
n u trebuie să fii deasupra oamenilor; trebuie să Si.
eu ei.
MONTES QUIEU, C akiers j Caiete.
C U G E T A ia F R A N C E Z E 187
984 • Ce soni Ies grandcs aclions qui louent Ies grcmds

hommes. t
Faptele mari îi Iau iâ pe oamenii mari.
V O LTAIR E, Lettrc ă Jean Schoiwaloiv / Scrisoare
către Jean Schouvalow.
965 • De lous Ies enimaux, Vhomme est le plus parfa.it,

le plus heureux, et celui qui vil le plus longtemps. Au
Meu donc de nous itonner et de nous plaindre du malheur
et de la brieveti de la vie, nous devons nous ilonncr et
nous filicitcr de notre bonheur el de sa darie.
Dintre toate animalele, omul este cel mai perfect, col
mai fericit şi acela care trăieşte cel mai mult.- Aşadar
în loc să ne mirăm şi să ne plingem că viaţa e nefericită
şi scurtă, trebuie să ne mjrăm şi să ne bucurăm de fe
ricirea noastră şi de durata ei.
V O LT A IR E, Lettres pkilosophiques / Scrisori
filozofico.
966 • Le grand homnie d'elat est celui dont il reste de

gremds monuments utiles ă la patrie.
Mare om de stat este acela de la care rămln mari monu
mente folositoare patriei.
967 • Les titres ne servent de rien pour la posUriti,

le m m (Tun homme qui a foit de grandes choses impose
plus de respect que toutes les epitheles.
Titlurile nu folosesc la nimic pentru posteritate, nu
mele unui om care a făcut lucruri mari impune mai
mult respect decît toate epitetele.
V O LTAIR E, S itele de L o tu s X I V / Secolul lui
Ludovic al XlV-Iea.
968 • Din: que Vhomme est un compose de force et de

faiblesse, de lumiere et d'aveuglemeni, de petitesse et de
grandeur, ce n'est pas lui faire son proces, c'est le defi-
nir.
A spune că omul este alcătuit din forţă şi slăbiciune, din
lumină şi orbire, din meschinărie şi măreţie, nu înseam
nă a-1 supune judecăţii, ci a-1 defini.
, DIDEROT, Pensees philosop'hiques / Cugetări
filosofice.
969 • L a serenite nhabite 'que dans l'ârne de Vhonune de

bien; il fait nuit dans celle du mâchant.
Seninătatea nu sălăşluieşte dccît în sufletul omului
bun; în sufletul celui rău e noapte.
DIDEROT, Pensees dctachees / Cugetări răzleţe.
970 • L'homme le plus heureux est celui qui fait le

bonheur d'un plus grand nombre.
Omul cel mai fericit este acela care face fericirea mai
multora.
DIDEROT, Discours sur la poesic dramatique /
Discurs asupra poeziei dramatice.
971 • Malheureuse condition des hommes I â peine

Vesprit est-il parvenu ă sa maturite, que le corps commen-
ce ă s'affaiblir.
Nefericită condiţie a oamenilor! Spiritul de-abia a
ajuns la maturitate, şi trupul începe să slăbească.
DIDEROT, Pensees philosopkiques j Cugetări
filozofice.
972 • II ne faut pas juger des hommes par ce qu'ils

ignorent, mm* par ce qu'ils sacent, et par la maniere
dont ils savent.
Nu trebuie să judecăm oamenii după ceea ce nu ştiu,

ci după ceea ce ştiu şi după felul în care ştiu.
973 • Les grands hommes le soni qnelquefois jusque
dans les petites choses.
Oamenii mari sînt uneori mari pînă şi în lucrurile mici.
974 • L'humanite est la premiere des vertus.
Omenia este cea dinţii dintre virtuţi.
975 • Nous dâcouvrons en nous-memes ce que les au-
tres nous cachent, et nous reconnaissons dans les autrcs
ce que nous nous cachons â nous-memes.
Descoperim în noi înşine ceea ce ne ascund ceilalţi şi
recunoaştem în ceilalţi ceea ce ascundem de noi înşine.
YAU VEN ARG U ES, Flcflexions et M axim cs /
976 • On ne peui corrigcr les hommes qii’en les faisant
voir tels qu'ils sont.
Nu-i putem corecta pe oameni decît arătîndu-i aşa
cum sînt.
BEAUMARCHAIS, P refa ce du M ariuge de F ig a ro I
Prefaţă la Nunta lui Figaro.
977 • Ceux qui ne donnent que leur parole pour garant

d'une asserti-on qui regoit sa forcc de ses prcuves. resscm-
blent â cel homme qui disait: J'ai Vhonnenr de t'ous
assurer que la torre tourne autour du- solcil.
Cei care îşi dau doar cuvîntul drept garanţie pentru o
afirm:'ţie pe care numai dovezile o pot întări, seamănă
cu acel om care spunea: am onoarea să vă asigur că
pămîntul se învîrteşte în jurul soarelui.
190 CU G ETĂ RI FR A N C EZ E
978 • D am ies grandes choses, Ies hommes se montrent

comnie il leur convienl de se mordrer; dans ies pelites,
ils se montrent comme ils sont.
In lucrurile mari, oamenii se arată aşa cum le convine;
In cele mici, ei se arată aşa cum sint.
979 • II enf esl de la valeur des hommes comme de celie

des diamants, qui, â nne certaine mesure de grosseur,
de puretâ, de perfeclion, ont un prix fixe el marqui, mais
qui, par delâ eette mesure, restent sans prix et ne trou-
vent point d'acheteurs.
Valoarea oamenilor este ca aceea a diamantelor care,
la o anumită grosime, puritate, perfecţiune, au un
preţ fix, dar care, dincolo de această măsură, rămla
fără preţ şi nu găsesc cumpărători.
GIIAMFORT, M axin ies et P en sees j Maxime şi
cugetări.
980 • Tous Ies “hommes, sans exception, prisentent deux

aspects: V um p ar lequd ils ressemblent, el Paulrc par
lequel ils different. Or, c’est ce que Ies hommes ont de
commun entre eux qui est important; ee qu'ils ont de
different est peu de chose; car ils ont en commun le mi-
racle de la vie et de la pem ie, et ils ne different que par
des nuances tres fines cForganisation et d'Mueation.
Toţi oamenii, fără excepţie, prezintă două aspecte:
unul prin care se aseamănă şi celălalt prin care diferă.
Or, important este ceea ce oamenii au în comun; ceea
co ii deosebeşte este puţin lucru: căci ei au în comun
mi. acelui vieţii şi al gîndirii şi nu diferă docit prin nuan
ţe foarte fine de organizare si de educaţi.-.
. R IVA R O L, Pensees , Cugetări.
CU G ETĂ RI FRA N CEZE (Ht
981 • Les grands hommcs soni des mete&res destines ă

bruler potir idairer la tcrre.
Oamenii mari sfiit meteori meniţi să ardă pentru a
lumina pămlntul.
NAPOLEON I, -M axiincs el re n s e e s / Maximo şi
cugetări.
982 • Les hommes ne sont ni gân&ralement bons ni

gineralement maupais, mais ils possedcnt et exereent
Unit ce qu'il y a de bon et de mauvais ici-bas.
Oamenii nu BÎnt nici în general buni nici în general
răi, dar posedă şi folosesc tot ceea ce este bun şi rău
în lumea aceasta.
983 • Un homme, viritaUement h&mme, ne hait point;

sa colege et sa manvaise'humeur ne pont point au-delâ
de la minute.
Un om cu adevărat om nu urăşte; mînia şi proasta
sa dispoziţie nu depăşesc clipa.
NAPOLEON I, M em orial de Sainte-H elene /
Memorialul de la Sfinta Elena.
984 • II n'y a pas un homme qui ait le droit de mipri-

ser les kammes.
Nu există om care să aibă dreptul de a-i dispreţui pe
oameni.
A L F R E D D E Y I6 N Y , L e Jo u r n a l d ’un p o e t e !
Jurnalul unui poet.
985 • L'homme est son proprc Promethâe.

Omul este propriul său Prometeu.
JU LES M ICHELET, H istoire de F ran ce / Istoria
Franţei.
986 • Un homme qui monte change d'horizon; il est

toujours plus grund ou plus petit que lui-meme.
Un om care urcă îşi schimbă orizontul; el este întot
deauna mai mare 6au mai mic decît el însuşi.
987 • Pour etre un grand homme il faut avoir fait de

grandes choses; mais il ne suffit pas d'avoir fait de gran-
des choses pour etre un grand homme.
Pentru a fi un om mare trebuie să fi făcut lucruri mari;
dar nu este de ajuns să fi făcut lucruri mari pentru a fi
un om mare.
MĂRIE D’AGOULT, Pensees, Reflexions et
Maximes / Cugetări, reflecţii şi maxime.
988 • II existe entre Ies honnites gens un lien mysti-

rieux qui Ies unit avant meme qu'its se connaissent.
Intre oamenii de treabă există o legătură tainică ce
îi uneşte înainte chiar de a se cunoaşte.
989 • L'komme nalt avec ses vices; il acquiert ses vertus.

Omul se naşte cu vicii; virtuţile le dobîndeşte.
990 • L'homme vraiment libre est celui qui sait refuser
une invitation â dîner, sans domter de pretexte.
Omul cu adevărat liber este acela care ştie să refuze
o invitaţie la masă fără să dea pretexte.
991 • Quand un homme ne parle que de ce quHl sait,
il a toujours faur plus savant que nous.
Cînd un om nu vorbeşte decît despre ceea ce ştie, pare
întotdeauna mai savant decîţ noi.
992 • Un homme civilise c'est celui qui aime mieux

recevoir un coup de poing qu’une gifle.
Un om civilizat este acela care preferă să primească
im pumn decît o palmă.
993 • Vivre et juger sa vie: quel est Vhomme capable
des deux?
A trăi şi a-ţi judeca viaţa: care este omul capabil de
amîndouă?
JULES RENARD, Journal / Jurnal.
994 • Assumer le plus d'humanitt, voilâ la bonne for

mule.
A-ţi asuma cit mai multă omenie, iată formula cea
bună.
ÂNDRljj GIDE, Les-nourritures terrestres / Fructele
pămîntului.
995 • Les grands hommes meurent deux fois, iţne fois

comme hommes, et une fois comme grands.
Oamenii mari mor de două ori, o dată ca oameni şi o
dată ca mari.
PAUL VALfiRY, Cahier B / Caiet B.
996 • Jître humain, c'est comprendre tous les mouve-

ments des hommes.
A fi uman înseamnă a înţelege toate comportările oa
menilor.
HENRY DE MONTHERLANT, Aux fontainea
dur deşir / La fintinile dorinţei.
997 • fttre soi-mime jusqu'au bout, sans concession.

Fii tu însuţi pînă la capăt, fără concesii.
194 C U G ETA Bi FRA N C EZE
998 • Nous connaitrons la lune et noiis ne cormaissons

pas l'homme.
Vom cunoaşte luna şi nu cunoaştem omul.
999 9 Ua homme qui ck.de â sas impulsions n'est pas
un homme.
Un om care nu se stăplneşte nu e om.
HENRY DE MONTHERLANT, Tous fcwx eleints /
1000 • Mire homme c'est priciskment etre responsable.
Cest connaîlre la hanţe en face d'une misere qui ne sem-
blait pas dkpendre de soi. Cest etre fier d'une victoire
que Ies camarades ont rcmportee. Cest sentir, en posanl
sa pier re, que Von contribue ă bâtir le monde.
A fi om înseamnă a fi responsabil. înseamnă a cunoaşte
ruşinea în faţa unei nefericiri care nu părea să depindă
de tine. înseamnă a fi mîndru de o victorie pe care au
obţinut-o tovarăşii tăi. înseamnă a simţi, aşezîndu-ţi
piatra, că şi tu contribui la construirea lumii.
1001 • L'homme se decouvre quand ii se mesure avec
Vobstade.
Omul se descoperă atunci cînd se măsoară cu obstacolul.
1002 • Une fois pris dans l'kvencment, Ies hommes ne
s'en effraient plus. Seul l'inconnu kpouvante Ies hommes,
Mais, pour quiconque l'affronte, il n'est dkjă plus l'in
connu.
O dată prinşi în evenimente, oamenii nu se mai sperie
de ele. Numai necunoscutul îi înspăimîntă pe oameni.
Dar pentru oricine îl înfruntă, el nu mai este necunoscut.
SAINT-EXUPJÎRY, Terre des hommes / Pămînt
al oamenilor.
1009 • Le plus grand mystere n'esl pas que nous so~

yuns jetes au hasard (sur la terre)... c'est que, dans cette
prison, mus tirions de nous-memes des imctges assez
puissant.es pour nier notre nâant.
Misterul cel mai mare nu este că sîntcm aruncaţi la
întîmplare (pe pămint)... ci acela eă, in această închi
soare, găsim în noi înşine imagini destul de puternice
pentru a ne contesta neantul.
ANDRE MALRAUX, /
L e s n o y e r s d e V A lten b u rg
. Nucii din Altenburg.
1004 * Un homme est lu somnie de ses actes, de ce qu'il

a fa it,d e ce qu'il petit faire. Rien autre,
Un om este suma aetelor sale, a ceea ce a făcut, a ceea
ce poate să facă. Nimic altceva.
ANDRIÎ MALRAJJX, La c o n d it ia n kumaine I
Condiţia umană.
1005 • S'il ne eroii plus qu'il puisse sauver ses frerest

Vkomme est perdu.
Dacă nu mai crede că îşi poate salva fraţii, omul este
pierdut.
MAXENCE VAN DER MEERSCH, Corps et
âmes I Trupuri şi suflete.
ONOARE
1006 • L'honneur est comme une tle escarpie et sans

hords I On n'y peut plus rentrer des qu'on cn est dehors.
Onoarea este ca o insulă prăpăstioasă si fără ţărmuri;
odată ce ai ieşit din ea, nu te mai poţi întoarce.
BOILEAU, Satires / Satire.
1007 • L'honneur parle; il suffit; ce soni lâ nos ora-

des.
Onoarea vorbeşte, e de-ajuns; acestea sint oracolele
noastre.
RACINE, Iphigenie.
1008 • Des lois que nous suivons la premUre est l'hon-
neur.'
Dintre legile după care ,ne conducem, cea dinţii este
onoarea.
VOLTAIRE, Ocdipc.
1000 • On a perdu bien peu quand on garde l'honneur.

Am pierdut destul de puţin cînd ne-a rămas onoarea.
VOLTAIRE, Adelaide du Guesclin,
1010 • Quand on a iout perdu, quand on n'a plus d'es-

poir I L a vie est un opprobre, et la mort un devoir.
Cînd ai pierdut totul, cînd nu mai ai nici o speranţă,
viaţa este o ruşine şi moartea o datorie.
VOLTAIRE, Merope.
1011 • Le trafic de l'honneur n'enrichit pas.

Traficul cu onoarea nu îmbogăţeşte.
VAUVENARGUES, RSfl.exions et Maximes I
1012 • L 'estime vaut mieux que la cilebriiâ, la considS-

ralion vaut mieux que la renommed, et l'honneur vaut
mieux que la gloire.
Stima valorează mai mult decît celebritatea, conside
raţia valorează mai mult decît rcnumele şi onoarea
valorează mai mult decît gloria.
CHAMFORT, Maximes, et Pensees I Maxime şi
cugetări.
1013 • On ne transige pas avec l'honneur.

Cu onoarea nu se fac compromisuri.
1014 • L a religion de l'honneur a son dieu toujours

prisent dans notre cceur.
Religia onoarei îşi are zeul mereu prezent In inima
noastră.
1015. • L'honneur, c'est la poisie du devoir.
Onoarea este poezia datoriei.
ALFRED DE VIGNY, Le journal d’un po&te /
- Jurnalul unui poet.
O PERi • •
1016 • Les beaux ouvrages n'enivrent pas, mais ils

enchantent.
Operele frumoase nu îmbată, dar încîntă.
J . JOUBERT, Pensees, maximes et essais / Cuge
tări, maxime şi eseuri.
1017 • Le seul beau moment d'un ouvrage est celui oh

on l'icrit.
Singura clipă frumoasă a unei opere este cea în care o
scrii.
ALFRED DE VIGNY, Le journal d’un poete I
, Jurnalul unui poet
1018 • Oeuvre qu'oh Ut, ceuvre qui dure; oeuvre qu'on

relit, oeuvre qui reste.
Opera pe care o citim, operă care dăinuie; opera pe care
o recitim, operă care rămîne.
t«8 cu geta m an
1019 • Qtiand m est h fils de ses ammat\ tm est ten-

jours de la meiileure fam i’le du numele.
Gînd eşti fiul operelor itale, aparţii întotdeauna celei
mai bune familii din lume.
AG. M JM A S tu i, jPensees./CugetM.
1020 •' Une ceuvre d'art n'est supirieure que si elU
est, >m mâne lemps, un symîbole et Fezpression exccdte
d'une realitâ.
O operă de artă nu e superioară decît dacă este, In ace
laşi timp, un simbol şi expresia exactă a unei realităţi.
MAUPASSANT, h a vie errante / “Viaţa rătăcitoare.
MSI » Ckacmie de nos ceuvres doit elre une crise, pres-
que une revolution.
Fiecare operă a noastră trebuie să constituie o criză,
aproape o revoluţie.
1022 • Certains ouvrages sont ertes par leur public.
Certains autres erbent leur public.
Unele opere sînt create de publicul tor. Altele îşi cre
ează publicul.
PAUL VALERY, Tel Quel j Ca atare.
1023 • L a darie des ceuvres est celle de leur atiliti.
Durata operelor este cea a utilităţii lor.
PAUL .VALERY, Litteratvrc / Literatură.
1021 • L a valeur des ceuvres de Vhmmne ne reside point
dans ellcs-mcmes, mais dans Ies d-iveloppements qu'elles
regoivenl des autres et des circonstanccs ulterieures.
Valoarea operelor omeneşti nu se află în ele, ci în dez
voltările pe cave le primesc de la ceilalţi şi de la împre-
fosările ulterioare.
PAUL VALERY, T d Quelil Ca atare.
C U G E T Ă R I E R A iT C E Z E
1025 • Le meilleur ouvrage est celui qui gardc son se

cret le plus longtemps.
Cea mai bună operă este aceea care îşi păstrează cit
mai mult timp secretul.
1026 • Vaeuvre dure en tant qu'elle est capable de pa-
raître tont autre qm son ardem Havait plite.
Opera dăinuie atîta timp cit este in stare să pară cu
totul alta decît a făcut-o autorul ei.
PAUL VALERY, Littcrature / Literatură.
1027’ • Nous ne savons jainais davanee si telle ceuvre
vivra. Ele est un germe qui est plus ou moins viable;
ii a, besoin des circonstances, et Te plus faible peut itre
favoris6 par elles.
Nu ştim niciodată- dinainte dacă o operă va trăi. Ea
este un germen mai mult sau mai puţin viabil; are ne
voie de împrejurări, şi ptnă şi cel' mai; plăpînd poate fi
favorizat de acestea.
PAUL YALfiRY, Tel Quel / Ca atare.
1028 • Lorsqii’une ceuvre semble en avance sur son
ipoque, c'est simplement que son ipoque est en retard sur
etle.
Cînd o operă pare să-şi devanseze epocă, înseamnă pur
şi simplu că epoca este în întîrziere faţă de ea.
JEAN COCTEAU, Le Coq et VArlequin l Cocoşul
şi arlechinul.
1029 • Notre ceuvre ne s'adresse qu'aux personnes
imettant sur ta nteme longueur d'ondes que nous.
Opera noastră nu se adresează decît acelora care emit
pe aceeaşi lungime de undă ca şi noi.
JEAN COCTEAU, Journal' d’un inconnu / Jurnalul
unui necunoseut.
200 C U G ET Â BI FRA N CEZE
OPINIE
1030 * Uopinion est la reine du monde.
Opinia publică este regina lumii.
PASCAL, Pensies / Cugetări.
1031 ® Uopinion est si bien la reine du monde que,
quand la raison veut la combattre, la raison est condam-
nie â la mort.
Opinia publică este In asemenea măsură regina lumii
Incit, atunci cind raţiunea vrea să o combată, raţiunea
este condamnată la moarte.
VOLTAIRE, Dictionnairc philosophique / Dicţionar
de filozofie.
1032 9 Si Vopinion.est la reine du monde, Ies philosophes
gouvernent cette reine.
Dacă opinia publică este regina lumii, filosofii conduc
această regină.^
VOLTAIRE, L ettre ă d'A lem bert / Scrisoare către
d’Alembert.
1033 • Tot ou lard Ies hommes qui pensent ei qui ecri-
oent gowsrnent l'opinion; el l'opinion, comme cous savez,
gouverne le monde.
Mai aurind sau mai tirziu oamenii care gîndesc şi care
scriu conduc opinia publică; iar opinia publică, după
cum ştiţi, conduce lumea.
D’ALEMBERT, Dialogues I Dialoguri.
1034 • Celui qui fait dcpcnetrc sa conduite de l'opinion
n'cst jam ais sur de lui-meme.
Acela a cărui comportare depinde de opinia publică nu
e niciodată sigur de el însuşi.
MARMONTKL, Bclisaire.
1035 • L'opinion est la reine da monde, parce que la sot-

tise est lă reine des sots.
Opinia publică este regina lumii, pentru că prostia este
regina proştilor.
CHAMFORT, Maximei ct Pcnsees j Maxime şi
cugetări.
1036 • Ne discutez jamais. Vous ne convaincrez per
soane. Les opinions sont commc des clous; plus on tape
dessus, plus on les enfonce.
Nu discutaţi niciodată. Nu veţi convinge pe nimeni.
Părerile sînt ca nişte cuie; cu cît baţi mai mult în ele,
cu atît intră mai adine.
AL. DUMAS. f iul, Pcnsees /Cugetări.
OPTIMISM
1037 • L ’ă â se marque noii moins păr ses mouchcs el

moustiques que par ses roses et ses nuits d'âtoiles.
Vara se face simţită în aceeaşi măsură prin muşte şi
ţînţari, ca şi prin trandafiri şi nopţi înstelate.
MARCEL F'ROUST, Jean Sanlcuil.
ORB
1038 • Les aveugles nous apprennent â voir.

Orbii ne învaţă să vedem.
JU L E S REN ARD, Journal I Jurnal.
ORGOLIU
1039 • Vorgueil n'est pas tonjours la marque des grands
cceurs.
Orgoliul nu este întotdeauna semnul inimilor mari.
P IE R R E CORNEILLE, Surena.
tftift * L'orgueil ne reussil jamais. mieux que quani

il se couvre de modestie.
Orgoliul nu reuşeşte niciodată mai* bine ca atunci eind
se acoperă de modestie.
CHEVALIER DE MlSRlS, Maximes et Sentences /
1041 • L'orgueil est 6gal dans tous Ies homines, et il n'y
a de diffârence qii’mix moyens et ă la maniere de le mettre
au jour.
Orgoliul este acelaşi la toţi oamenii, deosebirea constă
doar In mijloacele şi în modul de a-1 arăta.
1042 • Si nous n'avions point cForgueil, noas ne mus
plaindrions pas de celui des autres. '
Dacă nu am avea orgoliu, nu ne-am pllnge de al celor
lalţi.
LA RQCHEFQUCAULD, Reftexwns om Sentenees
et Maximes moraVss / R eflecţii sau sentinţe şi
maxime morale.
1043 • l i faut difinir Porgueil comme une passion şui
fa ă que, de towt ce qui est au monde, Von nrestime que soi.
Trebuie să definim orgoliul ca o pasiune care face ca,
din tot ce este pe lume, să nu ne stimăm decît pe noi.
LA B R U Y E R E , Les Caractâres de Theophraste /
Caracterele lui Teofrasfc
1044 • L'orgueil est le premier des tyrans ou des conso
late urs.
Orgoliul este cel dintîi dintre tirani sau dintre consola
tori.
GH. PINOT DUGLOS, Considerations sur tas
moeurs /Considferaţii asupra moravurilor*
1045: •. Les mgvueik blesses sont plus dungercux. que;
les inLârils lâsâs*
cu g etă ri fra n ceze
Orgoliile rănite sini mai primejdioase decit interesele

lezate.
LO U IS DE BONALD, Maximes iest Pmseesil
1046 • U orgaeil est en iums comme la forteresse du
m al.
Orgoliul se află în noi ca o fortăreaţă a răului.
VICTOR HUGO, Les Miserables /Mizerabilii.
1047 • II y a deux degrâs d'orgueil: l'un oă Tons'ap-
prouve soi-meme; Vautre oii Von ne peut s'accepter.
Cclui-d est probablemmt le plus raffin l.
Există două fehiri de orgoliu: unul în care te aprobi
pe tine însuţi; celălalt în care nu te poţi accepta. Acesta
din urmă este probabil cel mai rafinat.
H EN RI-FRJSD ERJC AM1EL, Fragmente d'un
1048 • II y a la fausse modestie, mais M rCy a pas de
faux orgueU.
Există falsă modestie, dar nu există fals orgoliu.
JU L E S REN ARD. Journal / Ju rn a l
1049 • L'enaie et le m ipris soni les deux arrets du
tribunal de Vorgueil.
Invidia şi dispreţul sînt cele două sentinţe date de tribu
nalul orgoliului.
PAUL VALTÎRY, Tel Quel /Ca atare.
PACE
1050 * P aix est tresa' qu'dn ne peut trop loer.
Pacea este o comoară pe care nu o putem preţui Înde
ajuns.
CHARLES D'ORLILANS, Ballades /Balade.
1051 • II n’y a de paix veritable que dans Vindependance

des peuples.
Nu există pace adevărată decît în. independenţa popoa
relor.
MAURICE TIIO REZ, Les communistes franţais
pendant la deuxieme guc-rre mondiale I Comuniştii
francezi în timpul celui de al doilea război mondial.
PASIUNE
1052 • Ceux qui ont eu de grandes passions se trou-

venttoute leur vie heureux el malheureux d'en etre gu&ris.
Cei care au avut pasiuni mari sînt, toată viaţa lor, şi
fericiţi şi nefericiţi că s-au vindecat. ,
1053 • L a durie de nos passions ne dipend pas plus
de m us, que la durce de notre vie.
Durata pasiunilor noastre nu depinde de noi mai mult
decît depinde durata vieţii noastre.
1954 • L a passian fait sduvent un fou du plus habile
homme et rend souvent les plus sots hăbiles.
Pasiunea face adesea un nebun din omul cel mai dibaci,
şi îi face adesea dibaci pe proşti.
1055 • Les passions en engendrent souvent qui leur sont
contraires: Vavarice produit quelquefois la prodigaliti,
et la prodigaliti. Vavarice: on est souvent ferme par fai-
blesse, et audacieux par timidite.
Pasiunile dau adesea naştere altor pasiuni care le sînt
contrare: zgîrcenia produce uneori risipă şi risipa zgîr-
cenie; sîtttem adesea tari din slăbiciune şi îndrăzneţi
din timiditate.
1056 • Les passions les plus violentes nous laissent
quelquefois du relâche; mais la vaniti mus agite toujours.
Pasiunile cele mai violente ne lasă uneori puţin răgaz;

vanitatea însă ne agită în permanenţă.
1057 • Les passions sont les seuls orateurs qui persua-
dent toujours.
Pasiunile sînt singurii oratori care conving întotdea
una.
LA ROCIIEFOUCAUI/D, Reflexions ou Sentences
et Maximes moralcs /Reflecţii sau sentinţe şi
maxime morale.
1058 • En sachant la passion dominante de chacun,
on est sur de lui plaire.
Cunosclnd pasiunea dominantă a fiecăruia, sîntem siguri
că îi vom plăcea.
1059 • Les passions dominâes sont vertns.
Pasiunile stăpînite sînt virtuţi.
a PASCAL, I ’cnsces /Cugetări.
1060 • Les passions sont les vents qui enflent les voiles
du navire; elles le submergent parfois, mais sans elles
il ne pourrait voguer.
Pasiunile sînt vînturile care umflă pînzele corăbiei;
uneori, ele o îneacă, dar fără ele corabia n-ar putea pluti.
VOLTAIRE, Zadig
1061 • Une grande passion malheuTeusc est un grand
moyen de sagesse.
O mare pasiune nefericită este un bun mijloc de a deveni
înţelept.
ROUSSEAU, Julie ou la nouvcllc Heloise / Julie
sau noua Eloiză.
1062 • II n'y a que les passions, et les grandes passions,
qui puissent dever Vdrne aux grandes choses.
Numai pasiunile, şi anume marile pasiuni, pot înălţa
sufletul către lucruri mari.
206 C U G ETA M FRA N C EZE
1063 • On declame sans fin contre Ies passions; an leur

impute toutes Ies peines de Vhomme, et l'on oublie qu'dles
sont aussi la source de tous ses plaisirs.
Condamnăm neîncetat pasiunile; le imputăm toate
nefericirile omului şi uităm că ele slut şi izvorul tuturor
plăcerilor sale.
D IDEROT, Pensees pkilosGpkiques j Cugetări
filozofice.
1064 • A urions-nous cultive Ies arts sans Ies passions?

et la reflexion, toute seule, nous aurait-dle fail connaXtre
nos ressources, nos besoins, et notre industrie?
Am fi cultivat oare artele fără pasiuni? şi judecata,
singură, ne-ar fi ajutat oare să ne cunoaştem posibili
tăţile, nevoile şi IndemînareaP
1065 • Les passions ant appris aux hommes la raison.
Pasiunile i-au ajutat pe oameni să descopere raţiunea.
1066 • Nous devons peui-etre aux passions Ies plus
grands avantages de l'esprit.
Poate că pasiunilor le datorăm cele mai mari foloase
ale spiritului.
1067 • L a sagesse fait durer, les passionis font vivre.

înţelepciunea ne ajută să rezistăm, pasiunile ne ajută
să trăim.
CHAMFORT, Maximes el Pensees /Maxime şi
cugetări.
1068 • Pour apprecier ta passion d'un komme, ii faut

savoir le prixy aux yeux de cel homme, de toutes les
choses qu'il sacrific ă sa passion.
CU G ETĂ RI FRA N CEZE 20?
Pentru a aprecia pasiunea Ţinui om, ar trebui să cunoaş-

tem ce preţ au pentru el toate lucrurile pe care le sacri
fică pasiunii sale.
1069 • Lcs passions foni moins de mal que l'ennui,

car Ies passions tendent toujours â diminuer, iandis qm
l'ennui tend toujours â s'accroîlrc.
Pasiunile fac mai puţin rău decît plictiseala, căci pasiu
nile tind tot mai mult să scadă, in timp ce plictiseala
tinde tot mai mult să crească.
B A R B E Y D’A U R EV ILLY, Une oieille maîlresse J
O veche prietenă.
1070 • Nous n'avons aucune pnissance sur Ies passions

lanţ que nous n'en connaisSns pas Ies vraies causcs.
Nu avem nici o putere asupra pasiunilor atîta vreme
fcît nu Ie cunoaştem adevăratele cauze.
ALAIN, Propos /Cuvinte.
1071 • L a passion n'esl pas l'idee fixe, le cerne ctroit

impose aux prioccupations, la canalisation de la vie
selon une pente unique, mais bien plutot un bouillonnement
effervescent, anarchique de la vie, comme d'un corps sous
la morsure d'un acide.
Pasiunea nu este o idee fixă, o Încercuire strinsă a preo
cupărilor, canalizarea vieţii pe o pantă unică, ci mai
degrabă o efervescenţă anarhică a vieţii, ca a unui corp
sub muşcătura unui acid.
JU L IE N GRACQ, Un beau tenebreux /Un frumos
îngîndurat..
PATRIE
1072 • Un bon soldat ne se rend pas vivant.
Un soldat bun nu se predă viu.
La Chanson de Roland j Cîntecul Iui Roland.
1073 • Â tous Ies coeurs bien nis que la patrie est chere l
Cit de scumpă le este patria tuturor inimilor nobile!
VOLTA IRE, Tancrede.
1071 • Le pain dans sa patrie vaut encore mieux que
des biscuils en pays elranger.
Plinea in patria ta e mai bună decit prăjiturile in ţară
străină. '
VO LTA IRE, Lettre ă M. Delisle de Salcs / Scrisoare
către dl. Delisle de Sales.
1075 • Vamour de la patrie est la premiere religion
de rhomme civilise.
Dragostea de patrie este cea dinţii religie a omului
civilizat.
1070 • L a premiere des verlus est le devouement â la
patrie.
Devotamentul faţă de patrie este cea dinţii dintre vir
tuţi.
NAPOL1ÎON I, Pensees /Cugetări.
1077 • Sans la patrie, lliomme est un point perdu dans
Ies hasards du temps et de Vespace.
Fără patrie, omul este un punct pierdut în hazardul
timpului şi al spaţiului.
1078 • Une patrie se compose des morts qui Vonl fon-
dee aussi bien que des vivants qui la continuent.
C U G ETĂ RI FRA N C EZE 20 9
\
O patrie se compune atît din morţii care au lntemeiat-o,

cit şi din cei vii care o continuă.
x E R N E ST RENAN, Discours et conferences /
Discursuri şi conferinţe.
1079 • Le patriotisme des humbles, le patriotisme de

Jeanne d'Arc, paysanne de France abandonnee par son
roi et brulee par l'Eglise, traverse toate notre histoire
comme ane trainee de lumiere.
Patriotismul celor umili, patriotismul Jeannei d’Arc,
ţăranca franceză părăsită de regele ei şi arsă pe rug de
biserică, străbate Întreaga noastră istorie ca o dîră de
lumină.
MAURICE THOREZ, Fils du peuple j Fiu al
poporului.
PĂMÎNT
1080 • L a terre n'est qu'un grain de sabie dans le

desert infini des mondes. Mais, si Von ne souffre qae sur
la terre, elle est plus grande que tout le reste du monde.
Pămîntul nu este decît un grăunte de nisip în deşertul
infinit al lumilor. Dar dacă nu există suferinţă decît
pe pămînt, atunci el este mai mare decît tot restul lumii.
ANATOLE FRANCE, Le jardin d'Fpicure /
PĂTRUNDERE
1081 • Rien ne ressemble plus ă une maison en ruines

qa'une maison en train de se bâtir. Surtout pour Ies gens
qui passent vite et observent mal.
CU G ETĂ RI FR A N C E Z E -
Nimic nu seamănă mai mult cu o casă in ruină declt o

casă în construcţie. Mai ales pentru oamenii care trec
repede şi observă prost.
JEA N COCTEAU, Le Coq el l'Arlequin /Cocoşul
şi arlechinul.
PEDANT
1082 • Un sot n'est qu'ennuyeux, un pâdant est insup-

porlable.
Un prost nu este decit plictisitor, un pedant este insu
portabil.
NAPOLEON I, Maximes et Pensees j Maxime şi
cugetări.
PEISA J
1083 • Les bcaux paysages nous apprennenl â comudtre
la nature, comme un portraitiste fiabile nous apprend â
connaître le visage de notre ami.
Peisajele frumoase ne Învaţă să cunoaştem natura,
aşa cum un portretist Indemlnatic ne învaţă să cunoaş
tem chipul prietenului nostru.
DIDEROT, Pensees detachees /Cugetări răzleţe.
PERFECŢIUNE
1084 • L a perfectibilii^ est â la perfection ce que le
temps est ă Viternite.
Perfectibilitatea este pentru perfecţiune ceea ce timpul
este pentru eternitate.
CHEVALIER DE B O U FP L E R S, Pensees et
■ Fragmente /Cugetări şi fragmente.
1085 • Se rapprocher incessamment de la perţeclion

absoluet c'est le besoin innâ, c'est l'heureuse nicessith
imposee ă l'homme, c'est le devoir.
A te apropia neîncetat de perfecţiunea absolută este
o nevoie înnăscută, o necesitate fericită impusă omului,
este o datorie.
MĂRIE D’AGOULT, Memoires j Memorii.
1086 • „Perfection“ c'est travail.
„Perfecţiune*1 înseamnă muncă.
PAUL VALIÎRY, LitteraXure j Literatură.
PERFIDIE
1087 • L'oiseau ne sent rien 'quand on lui coupe Ies
plumcs de ses ailes, mais il ne peut plus voler.
Pasărea nu simte nimic c.înd îi tai penele de la aripi,
dar nu mai poate zbura.
PICTURĂ
1088 • On retroave Ies poetes dans Ies peintres, el Ies
peinires dans Ies poe’es. L a vue des tableaux des grands
maîtres est aussi utile ă un auleur que la lecture des grands
ouvrages â un artiste.
Ii regăsim pe poeţi în pictori şi pe pictori în poeţi.
Contemplarea tablourilor marilor maeştri este la fel de
utilă unui scriitor ca şi lectura marilor opere unui pic
tor.
■ DI DEROT Pensees detachees /Cugetări" răzleţe.
1089 • Dans la peinlure il s'etablii commc un pont mys-
teruux entre l'âme des personnagcs et celle du spedateur.
212 CU G ETAŞI FRAN CEZE
f - - - -1 - - - -- - - ......................................... -
In pictură se stabileşte un fel de punte misterioasă

între sufletul personajelor şi cel al spectatorului.
EUGfiNE DELACROIX. Journal / Jurnal,
1090 • L a moralite de Vartiste est dans la force et la

virile de sa peinture. En peignani la r6alite, en lui in
filtrării, cn lui insufflant la vie, il a ei6 assez moral: il a
Me erai.
Moralitatea artistului constă în forţa şi adevărul pic
turii sale. Pictînd realitatea, infiltrîndu-i, insuîlîndu-i
•viaţă, el a fost moral: a fost autentic.
B A R B E Y D 'A U R EV ILLY, Vne vieiUe maîtresse /
O veche prietenă
1091 • On croit savoir ce qu'est la peinture, mais il

n'y a que Ies grands peintres qai le savent.
Credem că ştim ce este pictura, dar numai pictorii mari
ştiu.
. BR 1E U LA ROCHELLE, M e m o ir e s d e IH rk
~ H a rp e I Memoriile tui. Dirk Easpe.
PLĂCERE
1092 • Un plaisir est plus grand qni vîent sans qu'on
y pense,
O plăcere este mai mare cînd vine pe neaşteptate.
THfiOPHILE DE VIAU. Pyrome et Thisbţ.
1093 • Nos plaisirs Ies plus donx ne eoni point sam

tristesse. v
Plăcerile noastre; cele mai mari nu sint lipsite de tris
teţe.
F IE R B E CORNEILLE, Horare
1094 • Tel est Vordre des choses J Que toujours quelque

ipine accompagne Ies roses.
Stă în firea lucrurilor să nu existe trandafiri fără spini.
. ROTROU, Les Sosies / Sosiile.
X, '
1095 • Pour plaire aux autres, il faut parler de ce qu'ils
aiment et'de ce qui les touche, eviter les' disputes sur
Ies choses indifferentes, leur fairerarement des questions
ei ne leur laisser jam ais croire qu'on prâtejid avoir plus
de raison qu'eux.
Pentru a plăcea celorlalţi, trebuie să vorbim de ceea
ce le place lor şi de ceea ce îi interesează, să evităm dis
putele asupra lucrurilor indiferente, să le adresăm rare
ori întrebări şi să nu-i .lăsăm niciodată să creadă că
pretindem a avea mai multă minte decît ei.
LA ROCHEJSOUCAULD, Reflexions diverses /
1 Reflecţii diverse.
1096 • Un homme ă qui personne ne plait est hien plus
malheureux que celui qui ne plait â personne.
Un om căruia nu-i place nimeni este mult mai nefericit
decît acela care nu place nimănui.
LA ROCHEFOUGAULD, Reflexions ou Sentences
maxime morale.
1097 • Nul bien sans mal, nul plăisir sans alarmes.
Nici un bine fără rău, nici o plăcere fără nelinişti.
1098 • Un sage jouit des plaişirs et s'en passe comme
on fait des fruits en hiver.
Un înţelept ştie să se bucure de plăceri şi să se lipsească
de ele ca de fructe iama.
H ELV ETIU S, Maximes et Pensees j Maxime şi
cugetări.
m CU G ETĂ RI FRA N CEZE
1099 • I i y a deux mani&res de pltiirc: ămuser et interes-

ser.
Sînt două feluri de a plăeea: amuzlnd şi interesînd.
1100 • Le bonkeur ressemble ă un diamant, et le plaisir
â une goiitte d'eau.
Fericirea seamănă cu un diamant şi plăcerea cu o pică
tură de apă.
CHEVALIER DE B O U FF L E R S, Pensees et
Fragments /Cugetări şi fragmente.
1101 • Quand on veni plaire dans le monde, il faut se

T&soudre ă se laisser apprendre beauconp de choses qu'on
sait par des gens qui Ies ignorent.
Dacă vrei să placi în lume, trebuie să accepţi să ţi se
spună multe lucruri pe care le ştii de către oameni care
le ignoră.
CHAMFORT, M aximes et Pensees /Maxime şi
cugetări.
1102 • Sans un peu de travail, on ti'a point de plaisir.
Fără muncă nu-i plăcere.
y FLO R I AN, F ables /Fabule.
PLICTISEALĂ
1103 • Nous pardonnons souvent â ceux qui nous en-

nuient, mais nous ne pouvons pardonner â ceux que nous
ennuyons.
Ii iertăm adesea pe cei.care ne plictisese, dar nu-i pu
ţeau ierta pe cei pe care noi li plictisim.
LA ROCHEFOUCAULD, Reflexions ou Sentencee
a M aximes morales /Reflecţii sau sentinţe şi
maximo morale.
cu g etă ri fra n ceze £1:5
noi • L'ennui est cntrâ dans h monde par la pmesse.

Plictiseala a intrat în lume o dată cu lenea.
LA B R U Y fiR E , Les Caracteres / Caracterele.
1105 « Nolre ennemi le plus grand, c'est l'ennui.
Duşmanul nostru cel mai mare este plictiseala.
VOLTA1RE, Epître ă Mme Denis, sa niece /
Epistolă către dna Deniş, nepoata sa.
POEZIE
1106 • L a paSsie est une espece de musique, il faut

Ventendre pour en juger.
Poezia este un fel de muzică, trebuie să o auzi ca să o
apreciezi.
V OLTA IRE^ Lettres philosophiqiies / Scrisori
filozofice.
1107 • L a societe a besoin de poetes, comme la nuit a

bcsoin d'âtoiles.
Societatea are nevoie de poeţi aşa cum noaptea are
nevoie de stele.
CHEVALIER DE B O U FF L E R S, Pensees et
Fragments /Cugetări şi fragmente.
1108 • On ne peut trouver de poisie nulle part, quand

on n'en porte pas en soi.
Nu poţi găsi poezie nicăieri cînd nu o porţi în tine.
1109 * L ’art ne fa it que des vers, le ceeur seul est poete.

A rta nu face deeit versu ri, n u m ai m im a e poetuL
ANDR& CHEUî IE R , La Me’pubHque des M tres I
Republica literelor.
216 CU G ETĂ RI FRA N C EZ E
1110 • L ’important, ce n'est pas de faire des vers an

dăir de lune: c'est de Ies faire bohs.
Important nu este să faci versuri sub clar de lună,
ci să le faci bune.
' JU L E S REN ARD, Journal / Jurnal.
1111 • Un beau poeme murit lentement, comme un fruit.
Un poem frumos se coace încet, ca un fruct.
ALAIN, Propos I Cuvinte,
.1112 • L a poisie est une religion sans■espoir.
Poezia este o religie fără speranţă.
JEA N COCTEAU. Journal d'un inconnu / Jurnalul
unui necunoscut.
1113 • Le pire drame pour un poete deşt d'eire admire
par malentendu.
Cea mai mare dramă pentru un poet este de a fi admirat
din neînţelegere.
1114 • Un reveur est toujours mauvais poete.
Un visător este întotdeauna un poet prost;
JEAN COCTEAU, Le Coq et VArlequin /Cocoşul
, şi arlechinul,
POLITEŢE
1115 • L a politesse n'inspire pas toujours la bonţi,

l'equite, la complaisance, la gratitude; elle en donne du
mcrins Ies apparences, et fait paraître l'homme au dehors,
comme il deprait etre inUrieurement,
Politeţea nu sugerează întotdeauna bunătate, echitate,
complezenţă, gratitudine; ea oferă însă aparenţele lor
şi face să pară omul pe dinafară aşa cum ar trebui să
fie pe dinăuntru.
1116 • Les maniâres polies donnent cours au merils

el le rendent agrâable, et il faut avoir de bien emincntes
qualites pour s e sOutenir sans la politesse.
Manierele frumoase pun în valoare meritul şi-l fac plă
cut; trebuie să aibă cineva calităţi deosebite pentru a'
i se trece cu vederea lipsa de politeţe.
LA BRU YIilRE, Les Caraclhm /Caracterele.
1117 • La politesse est â Vespril ce quc la grâec est au
visag-e.
Politeţea este pentru spirit ceea ce graţia este pentru
YOLTAIRE, Stâncos/ Stanţe.

1118 • La verUable politesse consiste â marqucr de la
biema illance aax hommes
Adevărata politeţe consta în a manifesta bunăvoinţă
faţă de oameni.
ROUSSEAU. Maxime* et Sententvs! Maxime şl
SCI) lin ţ o .
1111» •■■La politesse est la flcur de VhumanUe. Qui n'est

pas ossez poli n'est pas assez hmnain.
Politeţea este floarea omenirii. Cine nu este destul de
politicos nu este destul de uman. ..
J . JO U B E R T , l'cnsecs j Cugetări.
1'1‘JO • Je ne sais ce qui est le pire. des prrsonnes qui
ne s'excusent pas, ou des personnes qui s'excasenl pen
dant cinq miniites.
Nu ştiu ce e mai rău, să mrte scyzi deloc sau să te scuzi
timp de cinci minute.
HENRY DE MONTIIERLANT. Tom fea.r. eteints f
218 C U G E T A M FH A N C E Z E
PO LITICI
1121 • II est inconlestable, et c'est la maxime fonda-
mentale de tout le droit polilique, que Ies peuples se soni
dminâ des chefs pour defendre lenr liberte, et non pom
Ies asservir.
Este incontestabil, şi aceasta este maxima fundamen
tală a întregului drept politic, că popoarele şi-au ales
şefii pentru ă le apăra libertatea şi nu pentru a-i înrobi.
ROUSSEAU, De Vinegalite parmi Ies hommes /
Despre inegalitatea dintre oameni.
1122 • Moi, tout; le resle, rien. Voilâ le despotisme,
1'aristocraţie et lenrs partisans. Moi, c'est un autre;
un autre, c'est moi: voilâ le regime populaire et ses
partisans. Apres cela, dicidez.
Eu, totul; ceilalţi, nimic. Iată despotismul, aristocraţia
şi partizanii lor. Eu, e un altul; un altul, sînt eu: iată
regimul popular şi partizanii lui. Acum, decideţi.
CHAMFORT, Maximes et Pensees / Maxime şi
cugetări.
1123 • Une constitution juste, libre et sage ne peut re-
poser que sur l'egaliti des droits de tous Ies citoyens et
ne doit admetlre d'autres titres aux emplois et aux charges
de l'Etat que Ies talents et Ies vertus, d'autre priviUge
de servir la Patrie que le zele civique.
O constituţie justă, liberă şi înţeleaptă nu se poate baza
decît pe egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor şi
nu trebuie să admită alte titluri la funcţiile de Stat de
cît talentele şi virtuţile, alt privilegiu de a sluji Patria
decît zelul cetăţenesc.
1124 • Le fondement de tout goueernement libre est que
nul peuple n'est soumis de droit ă un autre peuple, qu'U
ne doit avoir d'autres lois que celles qu'U s'est donnies
A lui-meme, qu'il est souverain diez lui, et souverain indi-

pendant de toute puissance humaine.
Fundamentul oricărui guvern liber este că nici un po
por nu este supus de drept unui alt popor, că el nu tre
buie să aibă alte legi decît cele pe care şi le-a dat el
singur, că este suveran la el acasă, şi suveran indepen
dent de orice putere omenească.
MARAT, L'Ami du peuple /Prietenul poporului.
1125 • L a politique n'a pas de cceur, elle n'a que de la
lele.
Politica nu are inimă, ea nu are decît cap.
NAPOLEON I, Pensees f Cugetări.
1126 • Le caeur d'un homme d'Etal doit elre dans sa
tete.
Inima unui om de Stat trebuie să se afle în capul său.
1127 • L a haule politique n'est que le bon sens appli-
quâ aux grandes choses.
Politica înaltă nu este decît bunul simţ aplicat Ia lucru
rile mari.
NAPOLEON I, Memorial de Sainte-Helenej
Memorialul de la Sîînta Elena.
1128 • Les traites s'executent lanţ que Ies inlh'its vânt
de concert.
Tratatele se aplică atîta timp eît interesele coincid.
1129 • On ne conduit un peuple qu'en lui montrant
un avenir.
Nu poţi conduce un popor decît arătîndu-i viitorul.
NAPOLEON I, Pensees j Cugetări.
1130 • La democratic se confond cxactement, povur
moi, avec la souverainetâ naţionale. L a democraţie, c’est
220 C tfG E T A R I F R A N C E Z E
le gouvernement du peuple par le peuple, et la souVerai-

nete naţionale, c'est le peuple axergant sa souveraineti
sans entrave.
Democraţia se confundă, pentru mine, cu suveranita
tea naţională. Democraţia înseamnă conducerea popo
rului de către popor, iar suveranitatea naţională
înseamnă poporul exercitîndu-şi fără piedici suverani
tatea.
CHARLES DE GAULLE, Conference de presse,
Londres, 27 mai 1942 /Conferinţă de presă, Londra,
27 mai 1942.
1131 • Si un gouvernement perdait sa responsabilite
essentielle, il perdrail, du tneme coup, sa justification.
Dacă un guvern şi-ar pierde răspunderea sa esenţială,
el şi-ar pierde, în acelaşi timp, şi justificarea.
CHARLES DE GAULLE, Discoursau centre des
hauws. etudes militaires j Discurs la centrul de
înalte studii militare, 3 noiembrie 1959.
1132 • Seule Vaction commune parvient ă la longue â
iduquer l'un par Vautre Ies militanis, â corriger leurs
deviations, â leur faire rcconnailre leurs erreurs, ă leur
faire rejeter ce qui n'a rien ă voir avec le communisme.
Numai acţiunea comună reuşeşte în cele din urmă să
educe, unul prin celălalt, pe activişti, să le corecteze
devierile, să-i facă să-şi recunoască greşelile, să-i facă
să respingă ceea ce nu are nimic comun cu comunismul.
1133 • Plus il regne d'idâes fausses sur Ies communistes,
plus on est ameni â se dire qu'ă Vorigine de ces idees
doivent se trouver des interels opposes â ce que nous con-
naissions la verile Ies concernant.
Cu cît circulă mai multe idei false despre comunişti,
cu atît sîntem mai înclinaţi să spunem că la originea
.... —
acestor idei trebuie să se găsească interese ce se opun

cunoaşterii adevărului cu privire la ei.
1134 • Vhomme communiste, c'est celui qui met
Vhomme au-dessus de lui-meme. L'homme communiste,
c'est celui qui ne demande rien, mais qui veut tont pour
Vhomme. Oui, il ehvie miile choses, le bonheur, la săriţi,
la secur Ui, mais pour tous, et au prix de sa sânte, de
son bonheur, de sa securiie, de son existencc.
Ornul comunist este acela care pune omul mai presus
de el Însuşi. Omul comunist este acela care nu cere
nimic, dar vrea totul pentru om. Da, el vrea o mie de
lucruri, fericire, sănătate, securitate, dar pentru toţi,
şi cu preţul sănătăţii sale: al fericirii, securităţii, exis
tenţei sale.
ARAGON, L ’hcmine communiste j Omni comunist.
m\
1135 » Le role hislorique des communistes est d'aider
la socieii future â se digager de la societc aclnclh, comme
le papillon se degage de la chrysalide.
Rolul istoric al comuniştilor este de a ajuta societatea
viitoare să se desprindă din societatea actuală,, aşa cum
fluturele se desprinde de crisalidă.
MAURICE THOREZ, Fils du peuph j Fiu al
' v poporului.
1136 » Vn systeme. iconomique qui ne salt que faire

des excedents de sa production et'qui en est reduit â Ies de-
truire, â Ies bruler, tandis qne Ies masses sont en proie
au besoin et au chomage, â la faini et ă la ruine, est un
rigime condamni, et qui doit disparaître.
I In sistem economic care nu ştie ce să facă cu surplusul
producţiei lui economice şi care este nevoit să-l dis
trugă, să-l ardă, în timp ce masele sînt lăsate pradă
C U G ETĂ RI FRA N CEZE
nevoilor şi şomajului, foametei şi ruinei, este un regim

condamnat şi care trebuie să dispară.
MAURICE THOREZ, Oeueres / Opere.
POPOR
1137 • Ce qui n'est point utile â l'essaim, n'est point
utile â l'abeUle.
Ceea ce nu este folositor stupului nu este folositor nici
albinei.
M ONTESQUIEU, Pages de journal /Pagini de
jurnal
1138 • II n'y a d'histoire âigtie d'attention que celle
des peuples libres.
Nu există istorie demnă de atenţie, decît cea a popoa
relor libere.
CHAMFORT, Maccimes et Pcnsics j Maxime şi
cugetări,
1139 • Dans un gouvernement bicn constitui, le peuple
est le viritable souverain, maitre absolu de la nation;
ă lui seul appartient essentiellement Vautor iti supreme,
et de lui seul imanent tous Ies pouvoirs, tous Ies privi-
leges, toutes Ies prerogativa.
Intr-un guvern bine constituit, poporul este adevăra
tul suveran, stăpîn absojut al naţiunii; lui îi aparţine
in mod esenţial autoritatea supremă, şi numai de la
el emană toate puterile, toate privilegiile, toate prero
gativele.
1140 • L a salut de l'£tat etani la loi supreme et Cobti-
gation d'y veUler le premier des devoirs du citoyen; di?wn-
cer â ta patrie comme traStres tous ceux qui attaquent
Ies droits du peuple et mettent en danger ta Hberti puMi-
CUG ETĂRI TRA N CEZE 223
que, est non seidement le droit des kabitants de chaque

pfflage, de chaque bourg, de chaque viile, de chaque pro-
vince; mais le droit de chaque individu.
Salvarea Statului fiind legea supremă, iar obligaţia de
a veghea la aceasta fiind cea dinţii din îndatoririle
cetăţeanului, denunţarea ca trădători a tuturor acelora
care atacă drepturile poporului şi pun în primejdie
libertatea publică este nu numai dreptul locuitorilor
fiecărui sat, al fiecărui tîrg, al fiecărui oraş, al fiecărei
provincii, ci dreptul fiecărui individ.
MARAT, L'Ami du peuple /Prietenul poporului.
1141 • Quand le gouvernement viole Ies droiis du peuple,
l'insurrection est pour le peuple le plus sacri et le plus
indispensable des devoirs.
Gînd guvernul violează drepturile poporului, insurecţia
este datoria cea mai sacră şi cea mai indispensabilă
a poporului.
R O B E SP 1E R R E , Â la Convention naţionalei
Către Convenţia naţională.
1142 • Le peuple est le sol vivant de la patrie. C'est de
lui que part tout ce qui monte; c'est en lui que rentre
tout ce qui descend.
Poporul este pămîntul viu al patriei. De la el porneşte
tot* ceea ce urcă; la el se întoarce tot ceea ce coboară.
1143 • Un peuple est une communaute qui n'a qu'une
âme et qu'une hisioire.
Un popor este o comunitate care nu are decît un singur
suflet şi o singură istorie..
LACORDAIRE, Pensees / Cugetări,
1144 • Un peuple est gr and quand il produit de grands
hommes.
22 4 cu g etă ri fra n ceze
Un popor este mare atunci cînd produce oameni mari.

G. DUHAMEL, Discours aux nuages / Discursuri
către nori.
PREJUDECATĂ
1145 • II faut bien connaître les prejuges de son siecle,
afin de ne Ies choquer pas trop, ni trop Ies suivre.
Trebuie să cunoşti bine prejudecăţile secolului, ca să
nu- le desconsideri prea mult şi nici să nu le urmezi
prea îndeaproape.
MONTESQUIEU, Cahiers, Maximes gdnirales de
politique / Caiete, maxime generale de politică.
1146 • Pour juger Ies hommes, il faut leur passer Ies
prejuges de leur temps.
Pentru a-i judeca pe oameni, trebuie să trecem cu ve
derea prejudecăţile vremii lor.
MONTESQUIEU, Pensees diverses / Cugetări
diverse.
1147 • L e prejuge est une opinion sans jugement.
Prejudecata este o părere fără judecată.
VOLTAIRE, Dictionnaire philosophique / Dicţionar
de filozolie.
1148 • Les prâjugâs sont la raison des sots.
Prejudecăţile sînt raţiunea proştilor.
VOLTAIRE, Poeme sur la toi naturelle / Poem
asupra legii naturale.
1149 •' Ne jugeons pas les hommes du passi selon nos
prejuges d'aujourd'hui.
Să nu judecăm oamenii din trecut după prejudecăţile
noastre de astăzi.
MAURICE MAETERLINCK, Avânt le grund
silence / Înainte de marea tăcere.
1150 • Les paradoxes d'aujourd'hui sont Ies prejugis

de demain.
Paradoxurile de astăzi slnt prejudecăţile de mîine.
MARCEL PROUST, Les Plaisirs et les Jours /
Plăcerile şi zilele.
PREVEDERE
1151 • II vaut mieux employer notre esprit â suppor-

ter les infortunes qui nous arrivent qu'â privoir celles
qui nous peuvent arriver.
E mai biner să ne străduim să suportăm nenorocirile
care ne vin declt să le prevedem pe cele care ne pot
veni.
maxime morale.
PRIETEN IE
1152 • V ăm i qui souffre seul fait une injure â Vautre.

Prietenul care suferă singur îl jigneşte pe celălalt.
ROTROU, Venceslas.
1153 • II est plus honteux de se difher de ses amis que
d'en Sire trompi.
Este mai ruşinos să te fereşti de prietenii tăi decit să
fii înşelat de ei.
1154 • Dans Pamitii, comme dans Vamour, on est
souvent plus heureux par les choses qu’on ignore, que
ar Celles que Von sait.
{ u prietenie, ca şi în dragoste, slntem adesea mai fericiţi
prin ceea ce ignorăm decît prin ceea ce cunoaştem.
CU G ETAU! f r a n c e z e
1155 • Le plus grand effort de Vamitii n'est pas de

montrer nos difauts â un ami, c'est de lui faire mir Ies
dens.
Cea mai mare strădanie a prieteniei nu este de a arăta
defectele noastre unui prieten* ci de a-1 face să şi le vadă
pe ale lui.
1156 • Les amities renouies demandent plus de soins
que celles qui n'ont jamais etâ rompues.
Prieteniile refăcute cer mai multă grijă decît cele care
nu au fost rupte niciodată.
1157 • Nous pardonnons aisement ă nos amis les di-
fauls qui ne mus regardent pas.
Iertăm cu uşurinţă prietenilor noştri defectele care nu
ne privesc.
1158 * Quand nos amis nous ont trompes, on ne doit
(pic de Vindiffirence aux marques de leur amilii, mais
on doi! loujours de la sensibilite â leurs malkeurs.
Cînd". prietenii noştri ne-au înşelai, nu trebuie să mani
festăm decît indiferenţă la dovezile lor de prietenie,
dar trebuie întotdeauna să fim sensibili la necazurile
lor.
1159 • Quelque rare que soil le virităble amour, il Vest
encore moins que la vkrilable amitie.
Oricît de rară ar fi adevărata iubire, ea este încă mai
puţin rară decît adevărata prietenie.
LA ROCHEFOUCAULD, R&flexions ou Sentence»
maxime morale.
1160 • Enlre amis il ne faul jam ais qu'on s'abandonne f
Aux traits d'un courroux serieux. ,
între prieteni nu trebuie să existe supărare.
C U G ETA M FR A N C EZ E
1161 • II faut de ses amis endurer quelque chose.

Trebuie să suferi puţin din cauza prietenilor.
MOLI & RE, L'fitourdi / Zăpăcitul/
1162 • II faut aimer ses amis avec leurs dâfauts.
Trebuie să ne iubim, prietenii cu defectele pe care le au.
1163 • II y a des sortes d'amilii que Vabsenee et h
temps ne finissent jamais.
Există prietenii care rezistă absenţei şi timpului.
MADAME DE SEVIGNE, Lettres / Scrisori.
1164 • Uan ne peut aller îoin dans 1'amitii, si Von
n'est pas disposi â se pardonner Ies uns aux aulres Ies
petits defauts.
Nu putem merge departe în prietenie dacă nu sîntem
dispuşi să ne iertăm unii altora micile defecte.
LA BRUYERE, Les Caracteres j Caracterele.
1165 • L'amilii d'un gr and homme est uri bienfait des
dieux.
Prietenia unui om mare este o binefacere a zeilor.
VOLTAIRE, Oedipe.
1166 • V am ilii est la consolation de ceux qui se trou-
vcnt accablis par les sots et les mechants.
Prietenia este consolarea acelora care sînt copleşiţi de
proşti şi de răi.
VOLTAIRE, Lettres j Scrisori.
1167 • Toutes les grandeurs de ce monde ne valent pas
un bon ami.
Toate măririle din lume nu valorează cît un bun prieten.
VOLTAIRE, Jcan.net et Colin.
1168 • On n'a besoin que de soi pour riprimer ses pe»-
chants, on a quelquefois besoin d'autrui pour discerner
228 C U G ETA M FRA N C EZE
ccux qu'il est permis de suivre; et c'est â quoi sert Vami

tti d'un homme sage, qui voit pour nous sous un autre
point de vue Ies objets que nous avons intirit ă bien con-
naltre.
Nu avem nevoie decîţ de noi înşine pentru a ne înfrîn-
ge pornirile, dar uneori avem nevoie de alţii pentru a
discerne ceea ce este îngăduit să urmăm; la aceasta
foloseşte prietenia unui om înţelept, care vede pentru
noi, dintr-un alt pUnct de vedere, ceea ce ne interesează
să cunoaştem bine.
ROUSSEAU, Julie ou la nouvelle Heloîse / Julie
sau noua Eloiză.
1169 • II n'y a que ia main d'un ană qui arrache l'epi-
ne du cceur.
Numa i mina unui prieten poate smulge spinul din inimă.
H ELV ET î US, Maximes el Pensees / Maxime şi
cugetări.
1170 • L e sori fait Ies parents, le choix fait Ies amis.
Părinţii ni-i dă soarta, prietenii ni-i alegem singuri.
D E L IL L E , Malheur et Pilie /Nefericire şi milă.
1171 • Peut-etre faut-il avoir senti Vamour pour bien
connaître Vamitti.
Poate că trebuie să fi simţit dragostea ca să cunoşti
prietenia.
CHAMFORT, Maximef et Pensees /Maxime şi
. cugetări.
1172 • Les ronces couvrenl le chemin de Vamitti, quand

on n'y passe pas souvent.
Mărăcinii acoperă cărarea prieteniei cînd trecem rar
pe acolo.
R IV A RO l., Pensees / Cugetări.
1173 • Nous perdons toujours Vamitii de ceux qui

perdent notre estime.
Pierdem întotdeauna prietenia celor care pierd stima
noastră.
1174 • Quand mes amis sont borgnes, je Ies regarde de
profil.
Cînd prietenii mei nu au decît un ochi, îi privesc din
profil.
1175 • Qui n'a pas Ies faiblesses de Vamilii n'en a pas
Ies forces.
Cine nu are slăbiciunile prieteniei nu are nici forţele
ei.
J . JO U B E R T , Pensees, maximes etessais j Cugetări-
maxime şi eseuri,
1176 • A quoi bon tant d'amis ? Un seul suffil quand

il nous aime.
La ce bun atîţia prieteni? Unul singur e de ajuns cînd
ne iubeşte.
FLO R I AN, Fables /Fabule.
1177 • Le subljme de Vamilie est moins â mourir pour

son ami dans une occasion eclatante qu'â se sacrifier
journellement et obscurement pour lui.
Ceea ce este sublim în prietenie nu este atît a muri
pentru prietenul tău într-o ocazie strălucită cît a te
sacrifica pentru el zilnic şi cu discreţie.
1178 • Cette vie d'homme qui est si courte pour Ies plus
frivoles entreprises est pour Ies amitiis humaines une
ipreuve difficile et de longue huleine.
2â0 CU G ETĂ M FRA N CEZE
Această viaţă care este a ttt de soartă pentru acţiunile

cele mai frivole este, pentru prietenii, o încercare grea
şi de lungă durată.
D ELA CRO IX, Journal I Jurnal.
1179 • L'amitii est le plus parfait des sentimente de

l'homme, parce qu'il est le plus libre, le plus pur et te
plus profond.
Prietenia este cel mai desăvârşit dintre sentimentele
omeneşti, pentru că este cel mai liber, cel mai curat
şi cel mai profund.
LÂCORDAIRE, Pcnsees /Cugetări.
1180 • Le fii dont on renoue Ies amities rompues n'est

qn'un fii d'araignee.
Firul cu care se înnoadă prieteniile rupte nu este declt
un fir de păianjen.
D E Ş IR E NISARD, Aegri Somnia,
1181 » Un ami, c'est celui qui devine toujours quand

on a besoin de lui.
Prieten este acela care ghiceşte întotdeauna cînd ai
nevoie de el.
JU L E S R EN A RD ~ Journal / Jurnal.
1182 o C'est nne grande preuve de noblcsse que Vadmir a-

tion survive â l'amitie.
Este o dovadă de mare nobleţe când admiraţia supravie
ţuieşte prieteniei.
1183 • J'appelle VamUie un ort, parce qu'elle s'inter-

roge, se corrige sans cesse et signe une paix qui ivite
Ies guerres de l'amdur,
Numesc prietenia o artă pentru că îşi pune Întrebări,

se corectează neîncetat şi semnează o pace care evită
războaiele iubirii.
1184 • L'amitU parfaite est une crâation de Vhomme.
L a plus haute de toutes.
Prietenia perfectă este o creaţie a omului. Cea mai înaltă
din toate.
1185 • L'amitU passe pour vaine, dans un ăge de hâte
et d'esprits forts. Qu'est-ce que l'amitU pour celui qui
la sacrifierait â un principe? Qu'est-ce que l'amitU dans
un monde qui crache sur Ies dilicatesses du coeur? Je
m'en balance, comme ils disent. Pleurera bien qui pleu-
rera le dernier.
Prietenia e considerată deşertăciune, într-o epocă
aspră şi grăbită. Ce este prietenia pentru acela care* ar
sacrifica-o unui principiu? Ge este prietenia într-o lume
care dispreţuieşte delicateţile inimii? Nu mă intere
sează, spun ei. Cine plînge la urmă plinge mai bine.
1186 • Seule l'amitU trouve le regard ou la phrase tres
simple qui panse nos blessures.
Numai prietenia găseşte privirea sau fraza foarte sim
plă care pune balsam pe rănile noastre.
JEÂ N GOCTEAU, Journal d'un inconnu. / Jurnalul
unui necunoscut,
1187 • Les arrds de la veriti n'ont gas d'amis.
Prietenii adevărului nu au prieteni.
H EN RY DE MONTHERLANT, La Mărie du
soirj Mareea de seară.
PRIM EJD IE
1188 • Ă vaincre sans pârii on triomphe sans gloire.
Cine învinge lără primejdie triumfă fără glorie.
P IE R R E CORN EILLE, L e Cid.
4&Ş CU G ETĂ RI FRA N C EZE
1189 • Lc trop d'attention qu'on a pour le. danger fait

le plus souvent qu'on y tombe.
Atenţia prea mare pe care o acordăm primejdiei ne
face de cele mai multe ori să cădem in ea.
LA FONTAINE, Fabks /Fabule.
1190 '• Lu peine a ses plaisirs, le pârii a ses charmes.
WeeazuJ are plăcerile lui, primejdia farmecul ei.
V OLTA IRE, La Henriade.
1191 • C'est la connaissancc des dangers q ain ou s Ies
fait cruindre.
Cunoaşterea primejdiilor ne face să ne temem de ele.
ROUSSEAU, Emile ou de Veducat km [ Emile sau
t despre educaţie.
1192 • On ne jouit de soi-meme que dans le danger.

Omul nu se preţuieşte pe sine decît în primejdie.
NAPOLEON I , Pensees /Cugetări.
1198 • On n'affronte pas le danger quand on n'a păs
Vâlan de la temârite ou le pressentiment de la victoire.
Nu înfrunţi primejdia cînd nu ai elanul temerităţii
sau presentimentul victoriei.
H E N R I-F R E d E r IC AM IEL, Fragmente d'un
journal intime j Fragmente dintr-un jurnal intim.
1194 • C'est une gramle sollise que de mepriscr un

danger.
Este o mare prostie să disproţuieştî primejdia.
- ANATOLE FRANCE, Sur la pierre blanche /Pe
piatra albă.
1195 * L 1attrait du danger est au fond. de tontes Ies
grandes passions.
r— - .......... ■------ =
CUGETĂRI FRAN CEZE 233
Atracţia primejdiei se află la baza tuturor mărilor

pasiuni.
ANATOCE FRANCE, Le jardin E p i c u r e i
Grădina Iui Epicur.
p r o f u n z im i:
1106 • La plus vCritable profondeur est la limpide.

Adevărata profunzime este cea. limpede.
PA UE VALEJ! Y. C a h ier U /Caid B.
PROGRES
1107 • L a raison a fail plus de progres eu cirigi unneea

que le fanalismc n'en avait fait en quinze ecnts ans.
Raţiunea a făcut mai multe progrese în douăzeci de
ani decît a făcut fanatismul în o mie cinci sute de ani.
VO LTA IRE, iMtres ! Scrisori.
1108 • Lcs vrais hommcs de progres sânt ceux qui ont
pour point de dipart un respect profond du passe. Tout
ce que nous faisons, tout ce que nous sommes est Vabou-
tissant d'un travail seculaire.
Adevăraţii oameni progresişti sînt cei care au ca punct
de plecare un respect profund al trecutului. Tot ceea
ce facem, tot ceea ce sîntem este rezultatul unei munci
seculare. -
E R N E ST RENAN, Preface aux Soueenirs d’enfanct
et de jeunesse /Prefaţa la Amintirile din copilăria
şi tinereţe.
PROMISIUNE
1199 • Nous promettons selon noi- esperances, el noua

tenons selon nos craintcs.
Promitem după speranţele noastre şi îndeplinim după

temerile noastre.
LA RQCHEFOUCAULD, Reflexions ou Sentcnces
st Maximcs moralcs j Reflecţi) sau sentinţe şi
maxime morale.
1200 • Le plus lent â promettre. est toujours le plus
fidele ă tenii'.
Cine promite cel mai greu îndeplineşte cel mai sigur.
ROUSSEAU, Emile ou de Vedueation I Emile sau
' despre educaţie.
1201 • Le meilleur moyen de tenîr sa parole est de ne

jam ais la donner.
Cel mai bun mijloc de a-ţi ţine cuvîntul este să nu îl
dai niciodată.
NAPOLEON I, Pensâes I Cugetări.
1202 • Deux sortes de promesses soni sacrSes: celle

faite ă un enfant, et celle faite ă un enhemi.
Sînt două feluri de promisiuni sacre: cea făcută unui
copil şi cea făcută unui duşman.
H EN RY DE AIONTHERLANT, Tous feux eteints /
PJtO SU B
1203 • Un sot n’a pas assez d'Stoffe ponr &re bon.

Un prost nu are destulă stofă pentru a fi bun.
LA ROCHEFOUCAULD, Reflexions ou Sentcnces
et Maximes moralcs j Reflecţii sau sentinţe şi
maxime morale.
1204 • Un sot gui ne dit met ne se distingue pas d*im
savant qui se tait.
CU G ETA M FRAN CEZE 235
Un prost care nu spune nimic nu se deosebeşte de un

savant care tace.
M O LlERE, Le depit amoureux /Necazurile
dragostei.
1205 • Un sot savant est sot plus qu'un sot ignorant.
Un prost savant e mai prost decît unul ignorant.
M O L lE R E , Les femmes savanles /Femeile savante.
1206 • Un sot trouve toujours un plus sol qui Vadmire.
Un prost găseşte întotdeauna pe unul şi mai prost care
să-l admire.
BOILEAU, L'Art poetique / Arta poetică
1207 • II n'y a rien qui rafraîchisse le sang comme d'avoir
su âviter de faire une sottise.
Nimic nu ne satisface mai mult decît evitarea unei pros
tii.
1208 • Si la pauvreiâ est la mere des crimes, le defaut
d'esprit en est le pere.
Dacă sărăcia este mama crimelor, prostia le este tată,
LA B R U Y E R E , Les Caracteres /Caracterele.
1209 • L a sottise et la vanite sont compagnes insepa-
rables.
Prostia şi vanitatea sînt tovarăşe nedespărţite.
BEAUMARCHAIS, La Măre coupable / Mama
vinovată.
1210 • II y a des sottises bien habillees comme ii y
a des sots tres bien vetus.
Există prostii bine costumate, aşa cum sînt şi proşti
bine îmbrăcaţi.
1211 • L a sottise ne serait pas tout ă fait la sottise, si
elle ne craignait pas l'esprit. L e vice ne serait pas tout
â fait le vicet s'il ne hatssait pas la vertu.
±
236 c u g e t ă r i f r a n c e z e
Prostia nu ar.fi cu totul prostie dacă nu s-ar teme de

inteligenţă. Viciul nu ar fi cu totul viciu dacă nu ar
urî virtutea.
CIIAMFORT, Maximes et Pensees / Maxime şi
cugetări.
1212 • Le suffrage d'un sot ţait plus de mal que sa

critique.
Aprobarea unui prost face mai mult rău decît critica
sa.
FLORIAN, Fables I Fabule.
1213 • Le sot a un gtand avanlage sur l'homme d'es-

prit: il est toujours content de lui-meme.
Prostul are un mare avantaj faţă de omul deştept:
este întotdeauna mulţumit de el însuşi.
1214 • Ce rVest pas la mechanceU qui fait le plus de

mal, c'est la belise.
Nu răutatea face cel mai mult rău, ci prostia.
1215 • Rien n'est plus redoutable qu'un sot
Nimic nu este mai de temut decît un prost.
ANDRfi G ID E, S i le grain ne nieurt... /Dacă
săminţa nu moare...
PRUDENŢA
1216 • L a prudence et Vamour ne soni pas fuiss Pun
pour Vautre; ă mesure que Vamour croit, la prudence
diminue.
C U G E T Ă R I FR A N C E Z J3 237
Prudenţa şi dragostea nu sînt făcute una pentru cea

laltă; cînd dragostea creşte, prudenţa^ slăbeşte.
LA ROCHEFOUCAULD, Reflexions ou Scntcncet
et Maxime& moralcs / Reflecţii sau sentinţ^ şj
maxime morale •
1217 • Quoique Von soit parent des chicns, U faut tou-
jours porter un bâton.
Deşi eşti rudă cu cîinii, e bine să ai întotdeauna băţul
,1a tine.
M ARQUIS D’ARGENSON. Memoires /Memorii.
1218 • L a prudence n'est qu'une quaiite: îl ne faut pas
en faire une vertu.
Prudenţa nu e decît o~calitate: nu trebuie să facem din
ea o virtute.
1219 • Prudence n'est que 'Veiiphemisme de peur.
Prudenţa nu este decît eufemismul fricii.
JU L E S R EN ARD, J«urmii / Jurnal,
IUT111K
1220 • L a justice sa n sla for ce est impuissanle; la, force

sans la justice est tyrannique.
Justiţia fără putere este neputincioasă; puterea fără
justiţie este tiranică.
PASCAL, Pensecs / Cugetări.
1221 • II y a bien un droit du plus suge, mais non pas
un droit du plus fort.
Există un drept al celui mai înţelept, dar nu un drept
al celui mai tare.
J . JO U B E R T . Pensees. maximes etessais /Cugetări.
maxime şi eseuri.
238 CUG ETA B I FBA N C EZ E
1222 • 11 n'y a pas de foree sans adresse.

Nu există putere fără dibăcie.
NAPOLEON I , Pensete /Cugetări’.
BAŢIUNE
1223 • L a derniere dâmarche de ta raison est de receti?

naître qu'il y a une infinită de choseş qui ta surpassent.
Ultimul demers al raţiunii este de a recunoaşte că există
o infinitate de lucruri care o depăşesc.
PASCAL, Pensies j Cugetări.
1224 • L'edacation montre le ctiemin, la raison seule
peut determiner ă le suivre.
Educaţia ne arată drumul, dar numai raţiunea ne poate
determina să îl urmăm.
MARQUTS D’ARGENSON, Memocres /Memorii'.
1225 • L a Raison est la fille du Temps, et elle aitend
tout de son pere.
Raţiunea este fiica Timpului şi aşteaptă totul de la
tătăl ei.
VO LTA IRE, UHomme aux quaranle ecus /Omul
eu patruzeci de scuză
122G * La raison seule nous apprend â connaitre te
bien et te mal.
Numai, raţiunea ne învaţă să cunoaştem binele şi răul.
ROUSSEAU, Emile ou de l’education / l5mile sau
despre educaţiei,
1227 • Le cceur nous trompe en miile manieres et n'agîc
qae~ par un principe toujours suspect; mais la raison.
n'a d'aulre fin que ce qui est bien; ses râgtes sont suees,
dkiires, faciles dans la conduite de la vie.
C U G E T Ă R I K R A ÎSC E Z E
Inima na înşală in fel şi chip şi nu acţionează decît în

virtutea unui principiu întotdeauna suspect; raţiunea
Insă nu are alt scop decît oeea ce o bine; regulile ei de
comportare in viaţă sînt sigure, clare, simple.
ROUSSEAU, Ju lie ou 4a nouvelle H elolse /Julie
sau noua Eloiză.
1228 . n n'esl pas dormi ă la raison de reparer toas

Ies vices de la nature.
Raţiunea nu are puterea de a îndrepta toate beteşu
gurile naturii.
1229 • L a raison et la liberii soni incompatibles avec
la faiblesse. 1
Raţiunea şi libertatea sînt incompatibile cu slăbiciu
nea.
1230 • L a raison ei le sentiment se conseillent et se
suppleent, tour â tour. Quicohque ne consulte qn'un des
deux et renonce â l'autre, se prive inconsideriment d'une
pârtie des secours qui nous ord iti accordes pour naos
conduire.
Raţiunea şi sentftaentijd se sfătuiesc şi se completează
rlnd pe rînd. Cine nu consultă decît una din ele şi re
nunţă la cealaltă, se lipseşte în mod nechibzuit de aju
toarele care ne-au fost date pentru a ne conduce.
1231 « L a raison ne connaît pas Ies interels du coeur.
Raţiunea nu cunoaşte preocupările inimii.
VAUVENARGUES, Reflexiens et M aximee /
1232 • Le premier des dons de la nature est celle for ce

de raison qui vous eleve au-dessus de vos propres passions
et de vos faiblesses, et qui vous fait gouverner vos qmU-
tis mernes, vos talents et vos vertus.
Primul dintre darurile naturii este acea forţă a raţiunii

care vă ridică deasupra propriilor pasiuni şi care vă
face să fiţi stăpîni pe calităţile, talentele şi virtuţile
voastre.
1233 • Nolre raison nous rend quelquefois aussi mal-
heureux que m s passions; et Von peut dire de l'homme,
quand il est dans ce cas, que c'est un malade empoison-
nb par son mbdecin.
Raţiunea ne face uneori la fel de nefericiţi ca şi pasiu
nile; şi se poate spune despre omul care se află în aceas
tă situa'ţie că este un bolnav otrăvit de mediul său.
CHAMFORT, Maximes et Pensees I Maxime şi
cugetări.
,,
1234 • L a Science fait le savant la raison fait l'homme;
la science est de quelques-uns la raison est de tous.
Ştiinţa îl face pe savant, raţiunea îl face pe om; ştiinţa
aparţine cîtorva, raţiunea este a tuturor.
1235 • L e premier acte de la raison contre le mal, c'est
de le prâvenir.
Cel dintîi act al raţiunii Împotriva răului este de a-1
preveni.
RĂBDARE
1236 • Patience et longueur de temps / Font plus que
force ni que rage.
Răbdarea si timpul fac mai mult decît forţa sau mînia.
LA FONTAINE, Fables /F- bule.
1237 • II n'y a point de chemin trop long ă qui marche
lentement et sans se presser; il n'y a point d'avaniages
trop eloignes ă qui s'y prbpare par la patience.
CU G ETĂ EU F R A N C E Z E 241
Nn există drum prea lung pentru acela care merge încet

şi fără să se grăbească: nu există răsplată prea îndepăr
tată pentru acela care se pregăteşte să o obţină prin
răbdare.
LA R R U Y E R E , Les Caraciercs / Caracterele.
1238 • La palience est l'art d'esperer.
Răbdarea este arta de ă spera.
VAUYENAIIGUES, Iteflexions et Maxime» l
Reflecţii şi maxima*
k Ao
1239 • Cest faiblesse de cMer aux maux, maîs e’est
folie de les nourrir.
A ceda în faţa răului este o slăbiciune, dar a-1 alimenta,
este o nebunie. •
JMONTAIGNB, E ssais /Eseuri.
1210 • On se corrige quelquefois mieux par Ui vue du
mal gue p a f Vexemple du bien.
Uneori ne corectăm mai repede la vederea răului deeft
prin exemplul binelui.
PASCAL, JLettre o M ile de Roannez / Scrisoare
către dra de Roaimc*.
1211 • Dans un mSchant homme, U n'y a pas de
Îuoi faire un grand homme.
In om rău nu poate fi un om mare.
» LA B E U Y ÎIR E , L es Caracthrcs / Caracterele,.
1242 • Le plus grand ennemi du m£chdnit c'est celui
qui lui ressemble.
(lei mai mare duşman al omului rău este acela care li
Bcamănă.
MAR1VAUX, Le. paysmn parvenit / Ţăranul ajuna,
1243 • L'origine du mal a toujours 6t& un ablme, dont

persoane n'a pu voir le fond. .
Originea răului a fost întotdeauna un abis al cărui
fund nu l-a putut vedea nimeni.
de filozofie.
1244 • Tout mal arrive avec des ailes et s'en retourne
eri bouau.
Râul vine în zbor şi pleacă şchiopâtînd.
VO LTA IRE, Lettre ă M im de Luizelbourg I Scrisoare
către dna de LutzeJbo.urg.
1245 • Les mâchanis sont toujours surpris de trouver
de l\hobilete dans les bons.
Oamenii răi sînt întotdeauna surprinşi cînd găsesc
iscusinţă la cei buni.
VAUVENARGUES, R efleaion s et Maxtmes /
1246 • A tous les maux il est deux remedes: le temps
et. ie silence.
Pentru orice rău sînt două leacuri: timpul şi tăcerea.
AL. DUMAS tatăl, Villefort.
1247 • Le mal n'a pas besoin de culture; il nalt sans
priparation, comme les ronces dans une terre abandon-
nee.
Răul nu are~nevoie de cultură; el se naşte fără pregă
tire, ca mărăcinii într-un pămint părăsit. ,
LACORDA1RE, Pensecs I Cugetări.
1248 • II vaut encore mieux ne rien faire que de faire
l< mal. '
Mai bine să nu faci nimic decît să faci rău.
JU L E S RENARD, Jou rn al / Jurnal.
CUGETĂRI FRA N CEZE 243
1249 • Qiiand on seme des ipines on ne va pas sans

sabots.
Cine seamănă spini nu umblă fără saboţi.
H EN RI POURRAT Gaspard des montagnes /
Gaspard din munţi.
BĂZBOI
1260 • L a guerre est un mal qui deshonore le genre hu-
main.
PiiLzboiul este un rău care dezonorează specia umană.
FlâNELON, Dialogues des morts / Dialogurile
morţilor.
1251 • Le nombre des maladies qui nous tuent est assez
grand, et no're vie esl assez courte pour qu'on puisse se
passer du fttau de la guerre.
Numărul bolilor care ne lîcid este destul de mare şi
viaţa noastră este destul de scurtă ca să ne putem lipsi
de flagelul războiului.
VO LTA IRE, Lettre ă Mme du Deffand / Scrisoare
către dna du Deffand.
1252 • II y a deux especes de plâns de campagne: Ies

bons et Ies mauvais. Quelquefois Ies bons ichouent par
des circonstances forluites; quelquefois Ies mauvais rlus-
sissent par un caprice de la fortune. .
Există două feluri de planuri de bătălie: cele bune şi
cele rele. Uneori cele bune nu reuşesc din pricina unor
împrejurări întimplătoare; uneori cele rele reuşesc
printr-un capriciu al soartei.
NAPOLEON I , Pensees /Cugetări
1253 • L a guerre est l'acle par lequel un peuple risiste.
â rinjusiice au prix de son sang.
\
'<BS!
wm ■ ţTUGETAHI F’h A W C E Z E
Războiul este actul prin care un popor rezistă nedrep

tăţii cu preţul sîngelui sţţu.
1254 • Toute guerre de delivrance est sacrie; toate
guerre ă ’oppression est maudile.
"Orice război de eliberare este sacru; orice război de
asuprire este blestemat.
LACORDAIRE, Pensees ] Cugetări.
1255 * L a guerre, Vart de tuer cn grand ei de faire avee
gloire ce qui, fait cn petit, conduit ă la potence.
Războiul, arta de a ucide pe scară mare şi de a face cu
glorie ceea ce, făcut pe seară mică, duce la spîuzurătoare.
J.-II. F A B R E , Sowenirs entoimîogiqucs /Amintiri
entornologice.
1256 • Quand Ies riches se font la guerre, ce sorit des

ijpauvres qui meurent.
Cînd bogaţii se războiesc, săracii sînt cei care mor.
JEAN-PAUL SA R TR E , Le Diable et le Bon
Dieu I Diavolul şi bunul dumnezeu.
«&ZBUNARE
1257 • L a vengeanee procede toujours de la faibleşse de
Tâme, qui ri’eSt pas căpable de supporter Ies injures.
Răzbunarea purcede întotdeauna din slăbiciunea sufle-
ţului, care nu este în stare să suporte jignirile.
' LA ROCHEFOUCAULD, Reflexions ou Sentences
maxime morale.
1258 • Pour savoir se venger, il faut savoir souffrir.
Pentru a şti să te răzbuni, trebuie să ştii să suferi.
V O LTA IRE, Merope.
CUG ETAH T F R A N C E Z E &45..
1250 • .4 vec voire egal, la vengeance est tiouleuse; avee

voire superieur, c'esi am folie; avec voire inferieurt
e'est une lâcheie.
Cu egalul vostru, răzbunarea este îndoielnică; cu supe
riorul vostru, este o nebunie; cu cel inferior, este o>
laşitate*
D1DEROT, Claude el Neron.
1260 • Les femmes plQircnt Ies morts, Ies hommes Ies
vtngcnl.
Femeile îşi pllng morţii, bărbaţii îi răzbună.
AL. DU.VIAS tatăl, L a Jeunesse des Mousquclaires fi
Tinereţea muşchetarilor.
1261 • La vengeance est boileuse, elle vient â pas lenls
I Mai# elle vient.
Răzbunarea e şchioapă, ea .vine încet, dar vine.
VICTOlt HUGO, H em atii,
ItECUN OSjTtXŢĂ
1^,2 * L' orgaeil hc v.eul pas devair, ei Vamour-propre
nc veni pas payer.
Orgoliul nu vrea să răeaină dator şi amorul propriu
vrea sa plătească.
LA ROGHEEOUCARLD, Jîeflexions ou Sentences
elMaximes morales /Reflecţii sau sentinţe şj
maxime morale.
1263 • II n y a guere au monde un plus bel exces qua
celui de la reconnaissance.
Nu există 'pe- lume-un- exces mai frumos decît excesul!
de recunoştinţă.
LA B R U IE R E , Les Caractires /Caracterele.
246' C U G ETĂ RI FRA N C EZE
1264 • On n'est jam ais quitte cnvers ceux qui vous ont
oblige; car lorsqu'on ne leur doit plus d'argent, on leur
doit cncore de la reconnaissance.
Nu ne plătim niciodată faţă de cei ce ne-au îndatorat;
căci atunci cind nu le mai datorăm bani, le datorăm
iacă recunoştinţă.
AL. DUMAS t&tăl, L e conte de Monte-Cristo. / Con~
• lele de Monte-Cristo.
REGRET
1266 • Quand on se rcpent, on ne le dit pas avani de

le prouver, on le prouve avant de la dire.
Gînd regreţi, nu o spui înainte de a o dovedi, ci o dove
deşti înainte de a o spune.
AL, DUMAS fiuî, Pensâcs /Cugetări.
RELATIVITATE
1266 • Les choses ont pour unique mesure Vimportancţ

que nous leur donnons.
Singura măsură a lucrurilor este importanţa pe care
noi le-o dăm.
E.-M. DE VOCUE, L e Maltre de la mer j Stăpînul
mării.
REPROŞ
1267 • Les reproches ne sont fails qu'ă ceux que Von
esâme.
Nu le facem reproşuri decît celor pe care îi stimăm.
FLORIAN, Fables /Fabule.
REPUTAŢIE
1268 • Quelque honte que nous ayons miritie, il est
presqne toujours en notre pouvoir de retablir notre ri-
putalion.
Oricîtă ruşine am fi meritat, este aproape întotdeauna
în puterea noastră să ne recîştigăm buna reputaţie.
LA ROCHEFOUCAULD, Reflexions ou Şentences
maxime morale.
1269 • Un homme qui niglige sa riputation est indigne
d'en avoir.
Un om care îşi neglijează reputaţia nu merită să o
aibă.
V O LTA IRE, Lcttres / Scrisori,
1270 • Le disir d'occuper une place dans Vopinion des
hommes a donne naissanci ă la riputation, la ceiebrite
et la renommee, ressorts puissants de la şotiile qui par-
tent du meme principe.
Dorinţa de a ocupa un loc în opinia oamenilor a dat
naştere reputaţiei, celebrităţii şi renumelui, resorturi
puternice ale societăţii care au în comun acelaşi prin
cipiu.
CH. PINOT DUCLOS, Considerations sur Ies
moeurs / Consideraţii asupra moravurilor.
1271 • Vhomme a toujours deux riputations: celle
qu'il mirite, et celle qu'on lui ţait; rărcment il laisse
apreş lui celle qu'il mirite.
Omul are întotdeauna două reputaţii;, cea pe care o
merită şi cea care i se face; rareori lasă după el pe
cea pe care o merită.
AL. DUMAS tatăl, La Tour Saint-Jacques /Turnul
Saint- Jacques.
■-24# ' CU G ETĂ RI FRA N CEZE
RESEMNARE
1272 % II n'y a pas de riisignation au:mdl,Un'ya pm Se
r&iignation au mcnsonge, il îdy a quhine seule tîwse â
faire âPegard de ce qui est mauvais, et c'est de le d&ruire.
■Nu trebuie să existe resemnare In faţa răului şi nici in
faţa minciunii; un singur lucru rămtne de făcut' faţă
de ceea ce este rău: să-l distrugem.
PAUL CLAUDEL, Le Pere humitie j Tatăl umilit.
RESPECT
1273 • Le respect rCcst autre chose que Pavea de ia su
p eriorii de quelqu’un.
Respectul nu este altceva decît recunoaşterea superio
rităţii cuiva.
CH. PINOT DUGLOS, Considcrations sur Ies
moeurs /Consideraţii asupra 'moravurilor.
1274 • Il y a deux momcnts de sa vie ou tont homrne
est respectabile: son enfance et son agonie.
Există două momente în viaţă ctnd orice om este demn
de respect: copilăria şi agonia sa.
IIE N R Y D1C MONTIIERLANT, Carnete j Carnete.
RESPONSABILITATE
1275 • L a responsabilii seule des ades fait pour cha-

cun leur imporlance et leur apparence niest rien.
Numai responsabilitatea faptelor le conferă importan
ţă, aparenţa lor nu înseamnă nimic.
ANDRE Oi DE, Pftludes j Mlaştini.
1276 • Je travaille ă ma table de bois, sur mu ehaise
de bois, avcc mon porte-plume de bois, ce qai ne m'ent-
pâche pas (Vetre responsăble, dans une certaine mesure,

du cours des astres.
Lucrez la masa mea de lemn, pe scaunul meu de lemn,
cu tocul meu de lemn, ceea ce nu mă împiedică să fiu
răspunzător, intr-o oarecare măsură, de mersul aştrilor.
JEA N GOCTEAU, Le Coq et VÂrlequin [ Cocoşul
şi arlechinul.
1277 • Nai ne peut se scntir, â la fois, responsăble et
desesperâ.
Nimeni tiu 'se poate simţi, M acelaşi timp, responsabil
fi disperat.
SA IN T-E X U PE R Y , Pilele de guerre l Pilot de
război.
REUŞITĂ
1278 » -Vons reussircz toujours qnand vous aurez des
huangcs â ăonner.
Veţi reuşi Întotdeauna efetdveţi avea de împărţit laude,
MARAME DE MAINTENON, Leitre au Cardinal
de Noaillcs /Scrisoare Către Cardinalul de Noailles.
1279 • On est assez sâr de răissir qnand an parte auz
passions des gcns plîttât qu’ă îeur raisan.
Putem fi siguri că reuşim cînd ne adresăm pasiunilor
oamenilor mai degrabă decît raţiunii lor.
VOLTA.IRE, latre.
1280 • Rarement râusşil-on qnand on suit un plan qui
n'est pas le sien.
Rareori reuşim după un plan care nu e al nostru.
V OLTA IRE, SikeU de Louis X IV / Secolul lut
/ Ludovic al XlV-lea.
1281 • L'art d'etre tantât tres audacieux et tanîoî tres

prudent est l'art de riussir.
Arta de a fi eînd foarte îndrăzneţ, clnd foarte prudent
este arta de a reuşi.
1282 • II y a des moments o ă tout r&ussit. II ne faut

pas s'effrayer: ga passe.
Avem momente in care totul ne reuşeşte. Nu trebuie
să ne speriem: trece
eev o ltA
1283 • Se râvolter con re Ies mnux inkvi'ables et souf-

frir ceux qu'on peut evi’er, grand siene de faib’csse.
Que dire d'un homme qai s'imp'itientc con re ,le mauvais
temps et qui souffre patiemment uni înjure?
A te revolta împotriva relelor inevitabile şi ale supor
ta pe cele ce se pot evita este un semn de mare slăbi
ciune. Ce să spunem despre un om care se indignează
pentru că e vremea rea, dar suferă răbdător o insultă?
R1VAROL, Pensees / Cugetări.
REVOLUŢIE
1284 • II ne peut y avoir revolution que lâ ou U y a con-

Science.
Nu poate fi revoluţie decît acolo unde este conştiinţă.
JEA N JA U R E S , Mtudes sociălistes / Studii
socialiste.
RIDICOL
1285 • Le plus dangereux ridicule des vieilles persan-

nes qui ont 6te aimables, c'esl d'oublier qu'elles ne le soni
plus.
Cea mai ridicolă primejdie a persoanelor în vîrstă care
an fost frumoase este de a uita că nu mai sînt.
1286 • Le ridicule deshonore plus que le deshonnnur.
Ridicolul dezonorează mai mult declt dezonoarea.
LA. ROCHEFOUCAULD, Reflexions ou Sentences
eţ Maximse morales /Reflecţii fa u sentinţe şi
maxime morale.
1287 • Ce qui est nâcessaire n'est jam ais ridicule.
Ceea ce e necesar nu e niciodată ridicol.
CARDINAL DE R E T Z , Mdmoircs j Memorii.
1288 • Ah l bon D ieul dW-je en jnoi-niâme, ne senlt-
rons-nous jam ais que le ridicvtle des autres?
Aii! doamne, mi-am spus, nu vom simţi oare niciodată
dccît ridicolul celorlalţi? ' '
M ONTESQUIEU, Lettrcs persanes / Scrisori
persane.
1289 • J e ne sais rien de ridicule comme un mâdecin

qui ne meurt pas de vieillesse.
Nimic nu mi se pare mai ridicol ca un medic care nu
moare de bătrîneţe.
VO LTA IRE, Lettres / Scrisori.
1290 • On n'imagine pas combien il faut d'esprit pour
n'elre jamais ridicule.
Nici nu ne imaginăm de cită inteligenţă avem nevoie
ca să nu fim niciodată ridicoli.
CIIAMFORT, Maximes el Pensees /Maxime şi
cugetări.
252 C U G ETĂ M FRA N CEZE
1291' • La peur du ridicole oblie-nt de noas Ies pires

lâcheUs..
Teama de ridicol determină în noi cele mai mari laşităţi.
ANDRE G ID E, Les noueeUcs nourritures /Noile
fructe ale păuiintutui.
Rt*C
1292- * Les chemins les mieux btvlhm soni cerf.es les plns
surs. Mais n'mpere pas y foire levent beaocoup de gibier.
Căile cele mai bătute sînt fără îndoială cele mai sigure.
Dar nu spera şă găseşti acolo mult- vînat.
AX DR12 G ID E, Pa.ges de journal j Pagini de jurnal.
RÎ3
12.93 • Rire cSt le propre de l'homme.
Pusul este specific omului.
RABELATS, Gargantua et Pantagruel.
1294 • La plus perdue de loutes les journees est eette
ai) Pon n'a pas. ri.
O zi eu adevărat pierdută este cea în care nu ai ri».
CHA-Vfl-'ORT, Maximes et Pensees IM asime- şt
cugetă*»
KIŞIXK
I29ă • Mieux mut la mart qm la hanţe.
Alai bine moartea dccît ruşinea-,
AL. DÎJMÂS lifil ăt, L b conte de Monte-CriHo ( Con
tele de Monte O isto
CU G ETĂ RI f r a n c e z e 2:>4
SlltĂ ClE
1290 • Celui est ridic qui reţoit plus qu'il ne consume;
celui-lu .est panere dotU la depense exce.de la recette.
®8tc bogat acela care cîştigă mai mult decît consumă;
este sărac acela ale cărui cheltuieli ii depăşesc venitul.
LA BRUYClRE, Les Caracteres / Caracterele.
1297 • Un hornme n'rst pas panere parce qu'il n'a
TÎen , mais parce qu'il ne travaillc pas.
Un om nu.este sărac pentru că nu are nimic, ci pentru
ea- nu munceşte.
HO NTESQUIEU, L'Esprit des lois / Spiritul
legilor.
1298 • Qui craiul la pauvrete n'est pas digne de l'opu-
ience. /
Cine se7 teme de sărăcie nu e demn de bogăţie.
VO LTA IRE, Lettrcs / Scrisori.
«flEPTK’ISM
1299 • Le sceplicisme est la carie de Vintelligence.
Scepticismul este 6aria inteligenţei.
VICTOR HUGO, Les Miserables /Mizerabilii.
«OOP
1800 • .4 jjui cent la fin, tous les moyens sont. bons,
hormis l,es malhonnetes.
Pentru cine urmăreşte un scop, toate mijloacele sint
bune, in afară de cele necinstite.
E -M. DE VOGUH, Le Maltre de la uter / SlSpinul
milrij.
SCRIITOR
1301 • Avan* donc que d'ecrire, apprenez â pcnser.
înainte de a scrie, învăţaţi să gîndiţi.
BOILEAU, Ari poetique /Arta poetică.
1302 • II ne faut pas mettre du vinaigre dans ses icrits;
il faut y mettre du sel.
Nu trebuie să pui oţet în scrierile tale, trebuie să pui sare.
M ONTESQUIEU, Cahiers /Caiete.
1303 • Un homme qui Scrit bien, n'ecri* pas comme ori
terii, mais comme il ecrit; et c'est souvent en parlunJ
mal qu'il parle bien.
Un om care scrie bine, nu scrie cum se scrie, ci cum scrie
el: şi adesea cînd vorbeşte prost vorbeşte bine.
D IDEROT, Pensees philosophiques /CugelAri
filozofii
/ e.
1304 • On ne doit jamais Serirc que de ce qu'on uime.
L'oubli et le silence sont la puni'ion qu'on inflige ă ce
qu'on a trouve laid ou commun, dans la promenade â
Iravers la vie.
Nu trebuie niciodată să scriem decît despre ceea ce iu
bim. Prin uitare, prin tăcere pedepsim ceea ce am con
siderat urît sau obişnuit, in plimbarea de-a lungul
vieţii.
E R N E ST RENAN, Preface aux Souvenirs d’enfance
et de jeunesse / Prefaţă la Amintirile din copilărie
şi tinereţe.
*
1305 • £crire, c'est vene fagon de parter sans eire inter-
rompu.
A scrie este un fel de a vorbi fără a fi întrerupt.
1306 • Un classique est un Scrivain qui veille sur la
iradition.
C IÎG E T Â R I F R A N C E Z E 265
Un clasic este un scriitor care veghează asupra tradi

ţiei.
1307 • Quand il s'agit d'icrire on est scrupuhux, on
regarde de tr£s prds, on rejette tont ce qui n'est pas verile.
Mais tant qu'il ne s'agit que de la vie, on se ruine, on se
rend malaae, on se tue pour des mensonges.
Cind este vorba de scris, sîntem scrupuloşi, privim
totul Îndeaproape, aruncăm tot ceea ce nu este adevăr.
Dar cînd e vorba doar de viaţă, ne ruinăm, ne îmbol
năvim, he omorîm pentru nimicuri.
MARCEL PROUST, Le temps relrowS /Timpul
regăsit
1308 • Raconter Ies ivânements, c'est faire connaître
Vopera par le livret seulement; mais si j'ecrivais un
roman je tâcherais de diffârencier Ies musiques succesşi-
ves des jours.
A povesti evenimentele înseamnă a face cunoscută
opera numai prin libret; dacă aş scrie insă un roman
aş încerca să diferenţiez melodiile succesive al zilelor.
MARCEL PROUST, Chroniques /Cronici.
1309 • Construire un personnage de fici ion, c'est partir
de ce que l'on est, puis enirer dans ce que l'on n'est pas,
ct finir par ce qui vous est contraire.
A construi un personaj de ficţiune înseamnă a pleca
de la ceea ce eşti, apoi a intra în ceea ce nu eşti şi a
sfirşi prin ceea ce îţi este contrar.
1310 • J'enfonce la plurrie dans mon coeur pour en
ramencr des mots.
îmi înfig pana în inimă ca să scot din ea cuvinte.
H EN RY DE MONTIIERLANT, T o u s f e u x etcin t3 }
Cu toate focurile stinse;
25t> CU G ETĂ RI FRA N C EZE
1311 • Le-s hommes el Ies femmcs ne soni poinl qm fes

porlcurs de leur pusse, Ies heriliers d'an monde, Ies res-
ponsables d'ime sirie d'actes, ils soni aassi Ies graines
de l'avenir. L e romancier n'est pas qu'un juge qui lem
demande compte de ce qui ful, ii est aussi Pun d'eux,
un elre avide de savoir ce qui sera, qui questionne passion-
nimeni ces destins individuels en quetc- d'une grande
riponse lointaine.
'Bărbaţii şi femeile nu sint doar purtătorii trecutului
lor, moştenitorii unei lumi, răspunzători ai unui şir
de acte, ei aînt şi germenii viitorului. Romancierul nu
este doar un judecător care le cere socoteală de ceea ce
a fost, el este în acelaşi timp unul de-ai lor, o fiinţă dor
nică de a şti ceea ce va fi, care scrutează cu pasiune
aceste destine individuale în căutarea unui mare răs
puns îndepărtat.
ARAGON, La semaine sainte / Săp'ămîna mare.
1312 • L a pensie voie et Ies mols vont ă pied. Voild,
toui ’le drame de Pecrivain.
Gindul zboară şi cuvintele merg pe jos. lată toată drama
scriitorului.
JUL1EN G REEN , Journal / Jurnal,,.
SECRET
1313 • Celui â qui vous dilcs voire secret, devient maUr®
de voire liberte.
Acela căruia ii încredinţaţi un secret devine stăpîn al
libertăţii voastre.
LA ROCIIEFOUCAULD, Memoires /MemoriL
1311 * CommcTit pritendons-nous qu'un autre garde neu
tre secret, si nous n'avans pn le garder nous-mem.esî
Cum putem pretinde ca altul să ne păstreze secretul,

dacă nu l-am putut păstra noi.înşine?
LA ROCHEFOUCAULD, Muzimes /Maxime.
1315 • îl n'est point de secrets que le tcmpş ne reaele.
Nu există secrete pe care timpul să nu le dezvăluie.
RAGINE, Britannicus.
1316 • Tonic revzlation d'un secrel est la faute de celui

qui Va confie.
Orice dezvăluire a unui secret este greşeala celui care
l-a încredinţat.
LA B R U Y E R E , ,Lf:s Caraclcres j Caracterele.
1317 • Dire le secret d'autrui est une trahism, dire le

sicn est une sottisc.
A spune secretul altuia este <?trădare, a-1 spune pe al tău
este o prostie.
V OLTA IRE, L ’indiscret j Indiscretul.
1318 • II est bien malheurcux que Ies femmes ne s&işnt

pas ambassadeurs, parce qn'il est bien peu de secreta
que Von parvicndrail ă leur cacher.
li trist că femeile nu sînt ambasadori, căci puţine se
crete le-ar rămîne ascunse.
AL. DUMAS tatăl, Eean.
8H5TSI8ILITATE
1319 • Les biens el ies numi qui nous arriyent ne nova

touehent pas selon leur grandeur, mais seîon nolre sen-
sib iţite.
Binele sân răul care ni se întîmplă nu ne impresionează

prin proporţiile lor, ci în funcţie de sensibilitatea noas
tră.
I;A ROCHEFOUCAULD, Reflexions ou Scntences
el Maximes moraies /Reflecţii sau sentinţe şi
maxime morale.
SENTIMENT
1320 • II est plus difficile de dissimuler Ies sentiments
que Von a que de feindre ceux que Von n'a pas.
E mai grou să ascundem sentimentele pe care le avem
decît să ne prefacem că le avem pe cele care ne lipsesc.
LA ROCHEFOUCAULD, Maximes postkumes ]
Maxime postume.'
1321 • Ritm n'approche plus des sentiments bas que
VorgueU, et rien n’esl plus preş des senliinenis elev£s
que la modestie.
Nimic nu se apropie mai mult de sentimentele inferi
oare ca orgoliul şi nimic nu e mai aproape de sentimen
tele înalte ca modestia.
MONTESQUIEU, Pages de Journal / Pagini de
jurnal.
1322 • Au moment oi/Vartiste pense ă Vargent, il perd
le sentiment du beau.
In momentul cînd artistul se gîndeşte la bani, el pierde
sentimentul frumosului.
D IDEROT, Penşces delichces /Cugetări răzleţe.
1323 • L a slteilile du sentiment nourrit la pensee.
Uscăciunea sentimentului hrăneşte gîndirea.
VAUVENARGUES, Reflexions et Maximes f
132-4 • En fait de senliments, ce qui petit â're âpalu6

ri'a pas de valeur.
în materie de sentimente, ceea ce poato îi evaluat nu
are valoare.
qugetări.
1325 • Les beaux sentimen!s embellissent.
Sentimentele frumoase înfrumuseţează pe om. •
maxime şi eseuri.
1326 • Le jour oă il n'y aura plus par mi les kommes
ni enthousiasme, ni amour, ni adoru ion, ni devouement,
creusons la terre jusqu'ă son centre, met orts-y cinq cent
milliards de birils de poudre ei qu'elle ecl Je en pieces
comme une bombe au milieu du firmamen-,. •
In ziua în care nu vor mai exista pe lume nici entuziasm,
nici iubire, nici adoraţie, nici devotament, să săpăm
pămîntul pină în centrul lui, să aşezăm acolo cinci sute
de miliarde db butoaie de pulbere şi să-l facem să explo
deze ca o bombă în mijtocul firmamentului.
A LFRED DE VIGNY, Journal d'un poete /
Jurnalul unui poet.
1327 • Dans les senliments les plus opposes en appa-
rcnce, il y a toujours une racine commune.
Chiar şi în sentimentele cele mai opuse în aparenţă,
există întotdeauna o rădăcină comună.
D R IE U LA ROCHELLE, Memoires de Dirk
1328 • L a haine n'est pas mauvaise en soi, ni la force
en soi, ni Fambiiion en soi. Elles sont bonnes ou mauvaises
sclon Vapplicătion qu'on en fait.
Nici ura, nici forţa, nioi ambiţia nu şînt rele în sine.

'Ele sînt bune sau rele după modul în care sînt aplicate.
H EN RY DE MGNTHERLANT, A u * fontaines du
deşir I La fîntînile donatei.
SERVIABILITATE
1329 • J l faiit, autant qu'on peut, obliger toul le monde.
Trebuie, pe cit putem, să îndatorăm pe toată lumea.
LA FONTAINE, Fdbles j Fabule.
SERVITUTE
1330 • Les grandes vertus se cachent ou se perdent ordi-
nuirement dans la servitude.
Marile virtuţi se ascund sau se pierd de obicei în ser
vitute.
MONTESQU1EU, Rome.
1331 • L a servitude, tombeau des nations.

Servitutea, mormînt al naţiunilor.
CONDTLLAC, Ilistoire ancienne / Istoria antică.
1332 • Partout ou l'homme veut se vendre, il trouve des
acheteurs.
Pretutindeni unde omul vrea să se vîndă, găseşte cum
părători.
LACORDAIRE, Perisees j Cugetări.
/
SEVERITATE
1333 • L a seviriU privienl plus de fautes qu'elle n'en
reprime.
CUG ETAU! FR A N C EZ E 261
Severitatea preîntâmpină mai multe greşeli. decît pe

depseşte.
NAPOLEON I, Alaximes et Pensees /Maxime şi
cugetări.
1334 • II faat clre severe, ou du moins le paraîlre.
Trebuie să fim severi, sau cel puţin să părem.
MADAME DE GIRARD1N (DELPHIiNE GAYţ,
C est la fante du mari / Din vina soţului.
SFAT
1335 • On ne dorine rien si libcraleuient que ses cojiseilş..
Nimic nu dăm cu atîta generozitate ca sfaturile.
LA ROCHEFOUCAULD, Reflexiens eu Sentehees
et Alaximes morales / Reflecţii sau sen tinţe şi
maxime morale.
1336 • Tel ţait. mâtier de cohsciller autrui j Qui- ne
voit goutle en ses propres affuires.
Unora le place să-i sfătuiască pe alţii, dar nu se pricep
deloc nici In treburile proprii.
LA FONTAINE, Contes et Nouvellcs /Povestiri şl
nuvele.
1337 • Les conseils de la vicillesse eclaireni sans eehauf-
fer, cornme le soleil de l'hiver.
Sfaturile bătrîneţii luminează fără a încălzi, ca soarele
de iarnă.
VAUVENARGUES, Reflexions et Alaximes f
x
SIMPATIE
1338 • Nous avms du peneltunţ potir ceux qui mon-
trenl du goul paur nous.
262 . .C U G ET A U ! F R A N C E Z E
li simpatizăm pe cei ce ne Simpatizează.

M ARQUIS D ’ARGENSON, Memoires /Memorii.
SIMPLITATE
1339 • L a simpliciti affectee est une imposture deli

cate.
Simplitatea afectată este o impostură delicată.
LA ROCHEFOUCAULD, Reflexions ou SentenceS
et Maxirncs tnorales /Reflecţii sau sentinţe şi
maxime murale.
r
1340 • II y a ’guelques rencatilres dans la vie ou la vi-
ritk et la simplicitâ soni le mdilleur manige du mondg.
Există în viaţă unele situaţii în care adevărul şi simpn-
ţaţea eînt cea mai potrivită atitudine.
LA BRU Y fiR E , Les Caraoiâros./Caracterele,
1311 • L'originalită n'exdut pas la simplicitd.
Originalitatea nu exclude simplitatea,
1342 • Tout ce qui est commun est simple; mais tout
ce qui est simple n'est pas commun. L a simpliciie est
un des principaux caracleres de la beauti; clic est esscn-
tielle au sublime.
Tot ce este obişnuit este simplu, dar nu tot ce este sim
plu este obişnuit. Simplitatea este unul din principa
lele caractere ale frumuseţii; ea este esenţială subli
mului.
D IDEROT, Pensecs detachees j Cugetări răzleţe.
SINCERITATE
1343 • L a şin drili est une ouverture de coeur. On la
troace en fort peu de gens; et celle que Von voit d'ordinai-
cu g etă ri fra n ceze 26a
re, n'est qu'ime fine dissimulation pour atiircr la con-

fiance des auîres.
Sinceritatea este o deschidere a inimii. Se găseşte Ia
puţini oameni; şi aceea pe care o vedem de obicei nu
este decît o fină disimulare menită să atragă încrederea'
celorlalţi.
LA. ROCIIEFOUCAULD, Reflexions ou Sentences
maxime morale.
1344 • Les personnes faibles ne peuvent etre sinceres.

Persoanele slabe nu pot fi sincere.
1345 • Qu'y a-t-il de plus doux et de plus commode
que d'eire sincere, toujours tranquille, d'accord avec
soi-meme, n'ayant rien â craindre ni â inventer?
Ce poate fi mai plăcut şi mai simplu decît să fii sincer,
totdeauna liniştit, împăcat cu tine însuţi, neavînd
nici de ce te teme, nici ce inventa?
FENELON, L ’education des filles / Educaţia fetelor.
1346 • II y a peu de passions constantes; il y en a

beuucoup de sinceres.
Există, puţine pasiuni constante; multe însă sînt sin
cere.
1347 • II est impossible d'etre sincere avec autrui avant

qu'on ait appris ă l'eire envers soi-meme.
Este cu neputinţă să fii sincer cu ceilalţi pînă nu ai
învăţat să fii cu tine însuţi.
MAURICE MAETEREINCK, Le double jardin'f
Dubla grădină,
&»4 C U G ETA M FRA N CEZE
SINGURĂTATE
1348 • II tiy a que le michant qui soit seul.

Numai omul rău e singur.
D ÎB E R O T, Le pere de familie /Tatăi de familie.
1349 • L a solitude est ă l'esprit ce que la diete est au

mrps.
Singurătatea este pentru spirit ceea Ce dieta este pentru
corp.
VAUVENARGUE'S, Reflexions et Maximes /
13oO * On peat tont acquerir dans la solitude, kotmis

ie caractere.
Totul se poate dobîndi în singurătate, în afară de ca
racter.
STEN DIIAL, De Vamour j Despre iubire.
8LĂMGH1NE
1351 • Le haine des faibles n'cst pas si dangereuse que

leur amitie.
Ura celor slabi nu este atit de primejdioasă ca priete
nia lor.
VAUVENARGUES, Lteflexions et Maximes /
1352 • L a faiblesse qui conserve vaut miettx que la

force qui dăruit.
Slăbiciunea care conservă e mai bună decît forţa oare
distruge.
maxime şi eseuri.
CU G ETĂ RI FRA N CEZE # 55
*353 • La faiblesse a la ressowrce de mipriser h s ham-

mes qui Tinsullcnt.
•Slăbiciunea are puterea de a-i dispreţui pe oamenii
care o insultă.
BENJAM IN CONSTANT, Journal intime / Jurnal
4 inliin.
1354 . Tu as cspere apprendre â nager sans te jet&r
d Veau, prendre des forces sans desccndre dans Varene,
csquL’cr la peine en Tajournani, troiit’cr ta mesure sans
risquer la defaite; tu as ete indolent, craintif, orgueilleux,
imp'reeoyanl: ă qui la fautc? tu as manquc tous Ies co-
dies, donc marche â pied ou assieds-toi.
Ai nădăjduit să înveţi să înoţi fără să te arunci în apă,
să capeţi foiţe fără să cobori in arenă, să scapi de muncă
amînînd-o, să-ţi găseşti măsura fără să rişti înfrîngerea;
ai fost indolent, fricos, orgolios, imprudent: pine e de
vină? ai'pierdut toate trăsurile, aşadar mergi pe jos
sau aşază-te.
MENRI-PKJîDlărtIC AMIEL, 'Fragmenta d'un
journal intime j Fragirfcnle dintr-un jurnal in tini.
1355 • Provoquer ce quon redoute est moins signe de
emtrage que de faiblesse.
A provoca un lucru de care ţi-e teamă e mai mult un
Benin de slăbiciune decît de curaj.
GEORGES BERNANOS, La Tentat ion du
desespoir/Tentaţia disperării.
SOCIETATE
135<* * Nous naissons, nous vieons pour la sociitL
Ne nastem si trăim pentru societate.
’ " ' BOI LE AU, Satire X.
2G 6 CU G ETĂ RI FRA N CEZE
1357 • T a i loujours m que pour riussir dans le monde,

il faut avoir Pair fou el etre sage.
Am văzut întotdeana că pentru a reuşi în lume, tre
buie să pari nebun şi să fii înţelept.
r. M ONŢESQUIEU, Varutics /Varietăţl.
1358 • Silot que Ies hommcs sont en sociblk, tis perdent
le sentiment de leur faiblesse.
De îndată ce oamenii se află în societate pierd senti
mentul slăbiciunii lor.
M ONŢESQUIEU, L'Esprit des lois / Spiritul
legilor.
1359 • L a sociSte a, quoi qu'on fasse, beaucoup d'em-

pire sur le bonheur; ei, ce qu'elle n'approuve pas, il ne
faut pas le faire.
Orice am face, societatea are multă influenţă asupra
fericirii; şi nu trebuie să facem ceea ce ea nu aprobă.
. MADAME DE STA EL, Corinne.
1360 • Ceux qui n’ont pas souffert ne savent rien;

ils ne connaissent ni Ies biens, ni Ies maux; ils ignorent
Ies hommes; ils s'ignorent eux-memes.
Cei ce n-au suferit nu ştiu nimic; nu cunosc nici binele
nici răul, îi ignoră, pe oameni şi se ignoră şi pe ei înşişf.
FENELON, Les aventuros de Telemaque /
Aventurile lui Telemah.
SPERANŢĂ
1361 • L'esperance est le plus utile et le plus pernicieux
des biens.
C U G E T AHI FF-ANCJSZE 267
Speranţa este cel mai folositor şi mai primejdios dintre

bunuri.
VAXJYENARGUES, Reflexions et Maximes /
1382 • IJespoir est le meitteur midecin que je connaisse.
Speranţa' este cal mai bun medic pe caro-1 cunosc.
ALEXA N DRE DUMA3 tatăl, La Reitus Alargat/
Regina Margot.
1383 • Vespoir des hommes, c'est lear raison de vivre
ei de mourir.
Speranţa oamenilor este raţiunea lor de a trăi şi de a
muri.
ANDRE MALRAUX, Las conqudranls /Cuceritorii.
81’mrr
1364. • Ce n'est pas assez d ’avoir Vesprit bon, metis le

principal est de l'appliqncr bien.
Nu e de'ajuns să ai inteligenţă, trebuie să o foloseşti
bine.
D ESGA RTES, Discours de ta methode I Discurs
asupra metodei.
13G5 • Les hommes ne croient jam ais.les autres capa-
blcs de ce qu'ils ne sont pas capablcs de fdire cux-menies.
Oamenii nu îi cred niciodată pe ceilalţi capabili să facă
cocă ce nu pot face ei înşişi.
CARDINAL DE R ETZ, Maximes et Ref.exions f
Maxime şi reflecţii.
1300 • D'oă vient qii'iin boiteux ne nous irrite pas,-et
lin esprit boiteux nous irrite? Ă cau.se que un boi-eux
reccnnaît que nous allons droit, et qu'un esprit boiteux
2 fB C U G E T Ă R I f BA M G EZ E
)
dil que. c'est noua qui boitons; suna cela, noua ’e n aurionş
pilie el non colere.
Cum.se face că ufi şchiop nu no irită, dar un spirit şchiop
ne irită? Pentru că un şchiop recunoaşte că noi mergem
drept, pe cînd un spirit şchiop spune că noi şchiopă
tăm; altfel ne-ar produce milă si nu minie.
PASCAL, Pensces I C u g etă*
1367' • Aprea Vespril de disccrnemcnl, ce qu'il y a an
monde-de plus rare, ce soni ha diumunls ct Ies perlea.
După spiritul de discernământ, şi mai rare pe lume silite
diamantele şi perlele.
LA BRU YI^liE, -1*8 Caracieres /C aractere*
- ' /
1368: • Quand on court apres l'esprit, on atirape tot
sollise.
Cine aleargă după minte, se alege cu prostia.
MONTESQUIELf, Pensies divcrscs / Cugetăr»
• diverse..
1369 • Si ce n'est pas une ceriu que d'avoir dc Vespriti,
ce n'est pas un crime d'en manqucr. _ •
Dacă a avea inteligenţă nu este o virtute, a nu av-es*
nu este o crimă.
D IDEROT, Pensees philosophiques / Cugetări
filozofice,
1370 •: L'csprit ne ticni pas lieu de saeoir.

Inteligenţa nu poate înlocui cultura.
VAUVENARGUES, Reflexions et AUiximeş.k
Reflecţii şi max/n?e„
*
1371 • TI n'est ricn de si absent que la prcscnce. d'cspritt
Nimic nu este mai ahsent ca prezenţa de. spirit.
RIVARQ L, Nete», Pensees. ci Maxime* /Hotejj,
. cugetări şi maxkdeş
1372 • Chaqvte csprit a sa lie.

Fiecare spirit îşi are drojdia lui.
1373 • La, mture a fait deux sortes d'esprits cxccllents!.
ies uns pour produire de belles pensees ou de bdles ac-
tions, et Ies autres pour Ies admirer. .
Natura a făcut două feluri de minţi superioare: unele
pentru a produce cugetări sau acţiuni frumoase şi ce-N
lelate pentru a le admira.
J . JO U B E R T , Pensees, rtiaxinies et essais / Cugetări,
maxime şi eseuri.
MEL
1374 • Le style est Vhomine mâne.
Stilul este omul însuşi.
1375 • Le style n'cst que Vordre et le mouvemcnt qu’on
tnet dans ses pcnsies. •
'Stilul nu este decît ordinea şi mişcarea pe care le punem
In gindire.
BUFFO N, Discours sur le style / Discurs asupra
stilului,
1376 • L'alUgorie, rarement sublime, est presque t&u-
jours froiâe et obscure.
Alegoria, rareori sublimă, este aproape întotdeauna
rece şi obscură.
D ID ERO T, Pensees detachees / Culegeri răzleţe.
1377 • Le style n'est que le mouvement de l'âme.
Stilul nu este decît mişcarea sufletului.
JU L E S M ICHELET, Mon Journal / Jurnalul meu.
1378 • 11 ne peut y avoir, d'un coli, la fon&e, de Vau-
tre, le fond. Un mauvais style, c'est une pensee impar-
.faite.
27 0 CU G ETĂ RI FRA N CEZE
Nu poate exista, pe de o parte forma, pe de alta fon

dul. Un stil prost înseamnă o gîndire imperfectă.
1379 • L a beaule du syle est dens sa discret ion.
Frumuseţea' stilului constă In discreţia lui.
1380 • Le syle, c'esi le mol qu'il faul. Le resle importe
p eu .‘
Sti.ul este cuvîntul care trebuie. Restul nu are impor
tanţă.
I3bl • Le style, c'est Vhabitude, la seconde nature de
la pmsee.
Ştii ii) înseamnă obişnuinţă, a doua natură a gîndirii.
1382 • L'imuge est, dans le style, un germe de corrup-
tion.
In stil, imaginea este un germen de corupţie.
JU L E S RENARD. Journal I Jurnal.
1383 o Le style, pour l'ecrivi in, aussi birn que pour
le printre, est une queslion t on de echnique, maus de
Vision. Ii est la revâludon de la difference qualilative qu'il
y a dans la fo.ţori dont nous apparaîi le moride.
Stilul, pentru scriitor ca şi pentru pictor, este o ches
tiune nu de tehnică, ci de viziune. El este revelaţia di
ferenţei calitative ce există In felul în care ne apare
lumea.
MARCEL PROUST, Le temps relrouve /Timpul
regăsit.
1384 • Le style resulte d'une sensibilii6 spiciale â l'fyard
du langage. Ceia ne s'acquiert p as; mais cela se deve-
veloppe.
Stilul rezultă dintr-o sensibilitate specială faţă de lim
baj. Aceasta nu se dobîndeşte dar se dezvoltă.
PAUL VALERY, Rcgards sur le monde actuel /
Privire asupra lumii contemporane.
C U G ETA M FRA N C EZE 271
1385 • J e propose Vabsence d'un slyle. Avoir du style

au lieu d'avoir un style.
Propun absenţa unui stil. A avea' stil in loc de a avea
un stil. -
JEA N GOCTEAU, Itappel ă l’ordre / Chemare la
ordin.
1386 • Qa est-cc que le style? Pour bien des gcns, une

fagon compiiquîe de dire des choses tres simples. D'apres
nouş: une fagon tres simple de dire des choses compli-
quees.
Ge este stilul? Pentru mulţi oameni, un mod complicat
de a spune lucruri foarte simple. După noi: un mod foarte
simplu de a spune lucruri oompiicate.
JEA N GOCTEAU, Le Secret professionnel / Secretul
* profesional.
STIMĂ
1387 • L'estime mut nueux que la căebritc, la considi-

raiion vau: mieux que la renommie.
Stima valorează mai mult decît celebritatea, conside
raţia valorează mai mult decît renumeîe.
CHAMFORT, Maximes et Pensces j Maxime şi
cugetări.
13S8 • Tout. vieillit, meme l'estime, si Von n'y prend

Sarde.
Totul îmbătrîneşte, chiar şi stima, dacă nu sîntem
atenţi.
J . JO U B E R T , Pensees, maxitnes et essais I Cugetări,
maxime şi eseuri.
273, C U G E T Ă R I FR A N C E Z Ă
STRĂDUINŢĂ
1389 • Ceux qui s'appliquent trop aux petitcs chosrn.
dcviennent ordinairement incapables des grandes.
Cei care se ocupă prea mult de lucrurile mărunte devia
de obicei incapabili de cele mari.
LA ROCHEFOUCAULD, Itcflexions ou Sentence»
et Maximes morales /Reflecţii sau scutiriţ.©; şţ
maxime morale.
SUCCES-
1396 • Les succes suffiseni pour la reputation, mais
imn pas pour la gloire.
Succesele sint de ajuns pentru reputaţie, dar nu şi
pentru glorie.
V OLTA IRE, Diciionnaire philosophique /Dicţionar
de filozofie.
1391 • Un succes qui n'a point de suite nrest rien,
Un succes care nu are urmări nu înseamnă nimic.
V OLTA IRE, Siecle de Ixntis X I V / Secolul M
Ludovic al XIV-ţese
SUFERINŢĂ
1392 • L a pire souffrance est dans la solilude qui l'accom-

pagne. L'exprimer aussi delivre; mais peu de mols soni
•moins eonnus des hommes que ceux de leurs douleurs
profondes.
Cea mai grea suferinţă se află în sigurătatea care q
însoţeşte. A vorbi despre ea ne uşurează; dar puţina
cuvinte sînt mai necunoscute de oameni ca acelea ala
durerilor lor profunde.
C U G ETĂ RI FR A N C EZ E
1393 • L a souffrance ne peut avoir de sens qtte quanâ

cile ne mene pas ă la mort; et elle y .mim presque &em-
jonrs.
Suferinţa nu puste w m . sens decît atunci cînd nu
dune la moarte; şi duce aproape întotdeauna.
ANDK& MALJiAUX, La Conditwn humaimt i
Condiţia umana.
SUFLET
1391 • Une grunde âme est au-dcssus de l'injure, da

l'injuslice, de la douleur, de la moquerie, et cile serait
invulnerable si elle ne souffrait par la compassim.
Un suflet mare este deasupra jignirii, a nedreptăţii,
a durerii, a batjocurii, şi ar fi invulnerabil dacă nu ar
nuferi din, compasiune.
LA B R U Y E R E , L e s C aractires / Caracterele.
1395 • Une âme pese infiniment plus qu’un royaumet
un empire, parfois plus que le -genre humain.
Un suflet clntăreşte infinit mai mult decît un regat,
uni imperiu, uneori mai inult dceît specia umană.
s M ICHELET, IILstoirc de F ran ce /Istoria Franţei.
1399 • Tout est possiMe dans Vâme humamet elle esl
â tout instant susceptibile de tous Ies changemenîs, m
peut faire surgir le bonheur au milieu du dîsespoir.
Totul este cu putinţă în sufletul omenesc, el este in
orice clipă suseeptibil de schimbare, fericirea poate
apărea în mijlocul disperării.
DRIEU I A ROCII E LLE, M em cires de Dirk
itaspe jfMemoriile lui Dirk Raspe.
«UPEESÎTÎTE
1397 L a supcrstition cause miile accidents.
Superstiţia provoacă nenumărate nenorociri.
LA FONTAINEj Contcs et Nouvellcs J Povestiri şi
nuvelo.
1398 * L'hemme n'-cst superstiiieux que parce qu'il est
raintif; ii ne craint que parce qu'il est ignorant.
Omul nu este superstiţios decît din teamă, şi nu se
teme decît pentru că este ignorant.
D ’IIOLBACH, Texlcs choisis j Texte alese.
ŞTIINŢA
1399 • Science safts conscience n'est que ruine de Târne.
Ştiinţa fără conştiinţă nu e decît ruina sufletului.
R A B EL A IS, Gargantua et Pantagruel.
1100 • Toutes Ies Sciences sont infinies en l'elendue

de leurs recherchcs.
Toate ştiinţele sînt infinite în întinderea cercetărilor
lor.
PASCAL, Pensees / Cugetări.
1401 • Ce que Von sait est peu de ckose en comparaison

de ce qiTon ne sait pas; quelquefois mJeme ce que Ton
ne sait pas est jusLment ce qu'tt scmble quon devrait
plus tât savoir.
Ceea ce ştim este puţin faţă de ceea ce nu ştim; uneori
chiar ceea ce nu ştim este tocmai ce se pare că ar trebui
să ştim în primul rînd.
FON TEN ELLB, Utilitedes Mathâmatiqiws-Prcface f
Utilitatea matematicii — Prefaţă.
CU G ETĂ RI FRA N CEZE 27 6
1402 • II faut apoir beaucoup 6tudi& pour savoir peu.

Trebuie să studiem mult ca să ştim puţin.
M ONTESQUIEU, Pensees diverses /Cugetări
diverse.
1403 • Plasieurs ont dit: Que ne sais-je pas? Mon-
taîgne disait: Que sais-je?
Mai mulţi au spus: Ce nu ştiu? Montaigne spunea:
Ce ştiu?
VO LTA IRE, Diclionnaire philosophique /Dicţionar
de filozofie.
1404 • II ne faut pas juger d'un homme par ce qu'ii
ignore, mais par ce qu'ii sait.
Nu trebuie să judecăm un om pentru ceea ce ignoră, ci
pentru ceea ce ştie.
VAUVENARX1UE3, Reflexions el Maximes /
1405 • L a morale doit âtre l'âtoile polaire de la Science.
Morala trebuie să fie steaua polară a ştiinţei.
CHEVALIER DE B O U FFL E R S, Pensees el
Fragnients / Cugetări şi fragmenle.
1406 • Ceux qui conlribuent par leurs dâcomertes aux
progres des Sciences, et ceux qui Ies font respecter en Ies
rendant utiles, ont igalement droit â l'estime des hommes
et doioent nous elre igalement chers.
Cei care contribuie prin descoperirile lor la progresele
ştiinţelor şi cei care le fac respectate punîndu-le în apli
care au în aceeaşi măsură dreptul la stima oamenilor
şi trebuie să ne fie la fel de dragi.
CONDORCET, Montigni.
1107 * II y a au monde quelque chose qui vaut micux
q ic Ies jouissances malerielles, mieux que la fortuner
276 C U G ET A M FRA N C EZE
taieux que la santi eHc-m&me, c'est le ăivouement 4 fa

seience.
Există pe lume ceva ce valorează mai mult decît plă-
eerife materiale, averea şi chiar sănătatea: devotamentul
stimtâ»
^ AUGtJSTIN T H IE R R Y , P riface ă Dix «as
(Tdiudes 1usetoriqu.es /Prefaţa la Zece ani de studii
istorice.
M08 * On ne cmnaît pas mmpletement une Science
tara qu'on n'cn soit pas Vhistoire.
Nu cunoaştem complet o ştiinţă atit timp cit nu-i
ştim istoria.
AUGUSTE GGMTE, Couri de phăosophîe posilive /
Curs di filozofie pozitivă.
1409 • L a Science n'a pas de patrie.
Ştiinţa ne are patrie.
LQ U IS PA STEU R, Discours d'inauguration de
VInstitut Pusteur /Discurs de inaugurare a Insti
tutului Paeteur.
1410 • On (aii la science avcc. des faits, comme on fait
une maison avec des pier râs; niais une accumulătiqn de
faits n’est pas nan plus une Science qvdm tas de pierres
n'est une maison.
Ştiinţa se face cu fapte, aşa cum o casă se.face cu pie
tre; dar o acumulare de fapte nu este o ştiinţă, aşa
cum o grămadă de pietre nu este o casă.
IIEXRI POLNCARE, ie Science et l'hypoxldsse /
Ştiinţa şi ipoteza.
1411 • Savoir, et ne point faire usage de ce qu'on şuti,
eyest pire qu'ignorcr.
A «ti şi a nu folosi ceea ce ştii e mai rău deeit a ignora.
ALAfN, Prepos j Cuvinte.
C IH S B T A ill V R JM SC EZE ■22J
1412 • II faut n'appeler scicncc que Vcmemble des re-

celles qai reussissent toujours. Tout le veste est littâm-
ture.
Nu trebuie să numim ştiinţă decât ansamblul reţetei*»
oare reuşesc întotdeauna. Restul o literatură.-
PAUL VALKRY, Moralite» j Moralităţi.
1413 * Un vâritable savant, qui travaille dans sân Ia-

boratoire, n'ecrii point sciatice avec 6’.
Un, savant adevărat, care lucrează în laboratorul -său,
nu scrie ştiinţă cu Ş.
CHARLES PIÎUUY, Cahiers de la Quinzaine /
Caielclc chenzinei.
1111 . L a scicncc: iine longue et syslemaiiqm cnnio-

site. .
Ştiinţa: o lungă şi sistematică curiozitate.
ANDRE MAUROIS, T e m promise I Păfnî-ntul
făgăduinţei.
1115 • Les plus importanfes decouvertes scierilifiqu.es

soni le risuhat de la patiente obscrvation de peUls fails
subsidţuves, si particyliers, si m cnusindinant si .imper-
ceptibkment la balance — que ton ne consentait pas
jasqu'alors â en tenir comple.
Gele mai importante descoperiri, ştiinţifice slnt rezulta
tul observării atente a unor miei fapte subsidiare, atît
de specifice, atât de mărunte,, înelinînd atît de imperttsp-
tihil balanţa, incit nimeni nu consimţea pîna atunci
să ţină seama de de.
AîtURfi CHUE, Pages de jaum al l Pagini de
jurnal.
TACT
1416 • Ne clochez pas devant Ies boiteux.
Nu şchiopătaţi în faţa şchiopilor.
R A B EL A IS, Gargantua et Pantagruel.
1417 • II y a un tact moral qui s'ilend â tout et qua.le
rnickant n'a point.
Există un tact moral care cuprinde totul şi pe care
omul rău nu-1 are.
D ID ERO T, Discours sur la poisic dramaXique /
~ Discurs asupra poeziei dramatice.
1418 • Le tact, c'est le bon gout applique au maintien,

ct â la conduite.
Tactul este bunul gust aplicat la ţinută şi conduită.
CIIAMFORT, Maximes et Pensâes/ Maxime şi
cugetări.
141.9 • Le tact dans Vaudace c'est de savoir jusqu’ou on
peut aller trop loin.
Tactul în îndrăzneală înseamnă a şti piuă unde poţi
merge prea departe.
JEA N COCTEAU, Rappel ă l’ordre / Chemare Ia
ordine.
ta len t
1420 • Le talent est un don qne Dieu nous a fait en

secret et que nous r&v&lons sans le savoir.
Talentul este un dar pe care Dumnezeu ni l-a făcut
în secret şi pe care noi îl dezvăluim fără să ştim.
M QNTESQUIEU, Pensees diverses ./ Cugetări
diverse.
CU G ETA M FRA N CEZE 279
1421 • Le arai talent, le vrai ginie a nne certaine sim-

pliciţi qui le rend moins inquiet, mo 'n ? remuant, moins
prompt ă se montrer, qu'un appar, n et faiix talent,
qu'on prend pour viritable et qui.n'est qu'une vainc ar-
deur de briller, sans moyens pour y riussir.
Adevăratul talent, adevăratul geniu are o anumită
simplitate care îl face mai puţin neliniştit, mai puţin
agitat, mai puţin grăbit să se arate decît un fals talent,
care este luat drept veritabil şi care nu e decît o am
biţie deşartă de a străluci, fără posibilităţi de reuşită.
ROUSSEAU, Julie ou la nouvdle Heloise / Julie
„ sau noua Eloiză.
1422 • Nos plus sârs protecleurs sont nos talents.
Ocrotitorii noştri cei mai siguri sînt talentele noastre..
• Reflecţii şi maximo.
1423 • L'homme de talent retombe toujours sur ses patlcs.
Omul talentat, cade întotdeauna în picioare.
1424 • Si j'avais du talent, on m'irhiîerait. Si Von
imitait, je deviendrais ă la mode. Si je dcvenais ă la
mode, je passerais bientol de mode. Donc, il vaut mieux
que je n'aie pas de talent.
Dacă aş avea talent, aş fi imitat. Dacă aş fi imitat, aş
deveni modern. Dacă aş deveni modern, m-aş demoda
repede. Aşa că c mai bine să n-am talent.
JU L E 9 REN ARD, Journal / Jurnal.
TATĂ
1425 • Un emir de pere est le chef-d'ceuvre de la na-
ture.
O inimă de tată este capodopera_ naturii.
Â BBfî PREVOST, Manon Lcscaut.
CU G ETĂ RI FRA N C EZE
TĂCERE
M28 • Qrnnd un komme n'a rien ă ăire de nauveau,

que ne se lail-il?
Cînd un om nu are nimic nou de spus, de ce nu tace?
SIONTES-QUIEU, Pensdes /Cugetări.
M27 « Le siience est, apres la parole, la seconda puis-
sartee du monde.
Tăcerea este a doua putere a lumii, după cu vipi.
1428 • Le siience est une grande certa. î l n'est ane lâ-
ekete fue si Vtwmeur exige de le rompre.
Tăcerea este o mare virtute. Ea nu este laşitate decit
dacă onoarea cere să o întrerupem.
LACGRDAIRE, P e n s e e s j Cugetări.
MW • Le siience n’est jam ais ridicule.
Tăcerea nu e niciodată ridicolă.
BJ2NRY DE MON'fHERLANT, Tom feux eteintsI
Cu toate focurile Stinse.
tărie
1430 • II n'y a que Ies personnes qui ont. de la fermeti
ftii puissm t a voii; une veritable doueeur.
Numai persoanele care au tărie pot avea o adevărată
bîîndeţe.
4431 • Noits avans lous ctssez de force pour supporter
Ies m aur d'aulrui.
Avem toţi destulă tărie ca să suportăm necazurile
altora.
LA ROCII EFOUCAULD, R e fle x iv e ? ou S en ten ces
el M ărim ea monden / R eflecţii seu sen tinţe şi
maxime morale.
CUGETAM FRAKTCEZE 281
------------- -- ------ . .r -------- ------------------------------------ —
TEAMĂ
1432 • De toutes Ies passions la peur est celle qui aţţai-
blit le plus le jugement. *
Dintretoate sentimentele, teama este cea care slăbeşte
cel mai mult judecata.
CARDINAL DE R ETZ, Mcmoircs /Memorii.
1433 • Quand on a peur, toat orgueil sltamanise.
Ciad ne e teamă, orice orgoliu se umanizează.
VOLTA1RE, Melmges /V arietăţi.
1434 • Je croim le connu plus qm Pinconnu.
Mă tem de cunoscut mai mult decît de necunoscut.
- - PAUL VALRRY, C ahier S /C aiet, B*
TEATRU .
1435 • Les spcclacles sorit ţaits pourf le peuplc, et ce
n'est que par teurs effets sw' lui qu'm petit ddtermmer
leurs qiialites ctbsolues.
Spectacolele sîrtt făcute pentru popor, iar calităţile
lor absolute nu pot fi determinate decît prin efectele
pe care le au asupra poporului.
fîijUSSEA-U, Du contrat social j Despre contractul
social.
1436 • Si qnelqu'un. petit ierire des pieces de thiâtre,
je lui dirai: „Soyez uctear, soyez souffleur^ soyez copiste;
occupes, si vous poupez, toutes les places du m ăier; et
en merne temps ccrivez vingt ou irente piee.es; on verra'
hien etisaite si vous Stas capable dr'en dorire uneu.
Dacă cineva vrea să scrie piese de teatru, îi voi spune:
„Fii actor, sufler, copist; ocupă, dacă,poţi, toate sluj
bele dm această meserie; şi ta acelaşi timp scrie două-
zeci sau treizeci de piese; vom vedea după aceea dacă

eşti la stare gă seni una singură*4.
ALAIN, Propos / Cuvinte.
TEORIE
1437 • Toule thiorie n'est bonne que si cile permet non
le repos mais le plus grund travail. Tonte iheorie n'est
bonne qu'â condition de s'en serv ir pour pousser outre.
O teorie nu e bună decît dacă permite nu odihna ci
munca intensă. O teorie nu e bună decît cu condiţia
de a ţe servi de ea pentru a merge mai departe.
ANDRE G ID E, P agei diversei / Pagini diverse.
TIMP
1438 • Le lemps guirit Ies douleurs el Ies qucrelles.

Timpul vindecă durerile şi neînţelegerile.
PASCAL Pensees / Cugetări.
1439 • Ceux qui emploient mal leur temps sont Ies
remiers â se plaindre de sa brievetL
gei care îşi întrebuinţează rău timpul sînt cei dinţii
care se plîng că e scurt.
LA B R U Y E R E , L es CaracUres / Caracterele.
1440 • L e temps est le grund art de l'homme.
Timpul este marea artă a omului.
NAPOLEON I , Lettre au roi de Naples, 1 marş
1807 I Scrisoare către regele Neapolelui, 1 martie
1807.
1441 • On n'est pas ni pour lagloire, lorsqu' on ne con-
nalt pas le prişo du temps. ;
C U Q E T A lU F R A N C E Z E 283
Cine nu cunoaşte preţul tirtipului nu este născut pentru

glorie.
VAUYENARGUES, Itefîexiona et M aximea /
1112 • Le temps esl un serpent qui mord celui qui ne

so.it pas l'employer, et qui caresse celui qui saii le mettre
ă profit.
Timpul este un şarpe care 11 muşcă pe cel ce nu ştio
să-l folosească şi care îl mingiie pe cel ce ştie să pro
fite de el.
AL. DUMAS tatăl, Vrbain Grandier.
1443 • Le temps confirme ou brise Vomilii.

Timpul confirmă sau distruge prietenia.
LA 0O RD A IRE, Pensees / Cugetări.
1444 • Le temps, dans sa fuite, blesse ou tue nos senli-

ments Ies plus anlents et Ies plus tendres.
în fuga sa, timpul răneşte sau ucide sentimentele noas-
tro cele mai Înflăcărate şi cele mai gingaşe.
ANATOLE FRANCE, L e ja r din d ’Upicure f
1445 • II faut avoir samuri Vanxieti d'attendre pour
connaître le prix du temps.
Trebuie să fi trăit neliniştea aşteptării ca să cunoaştem
preţul timpului.
1446 • Le temps ne se mesu/e guire qu'aux emotions
qui le traversent.
Timpul nu se măsoară decîţ după emoţiile care îl stră
bat.
13DOUARD ESTAUNIifî, L ' a s c e n s io n d e
Jtf. Badevrcl Ascensiunea dlui BasWvre.
284 CUGETAM FRANCE2SK
1447 * Rie a ne s'ekim l que 'per le imţps et fa peHeeat,

el suriout le bonktw.
Nimic -nu se obţine deeîi cu §î« p şi răbdare, mai ales
fericirea.-
EDMONI) JA LO U X, Â u -d essm de la Viile t
R easapra oraşelai-
1118 • Las jours spnt peut-etre egaux pour une hortogey

mais pas p&ur un hpmme.
Zilele stot poate egale pewi.ru un ceasornic, dar n u f enfcr»
uit om.
ălA RCEL RRO&TST, Chroniques /Cronici.
t ix er eţe
1440 • 11 ne seri de rien <f&re jeune sans etre beţie

a eirc belic
ni d'eirc oeuc sans
saîis circ jeune. ,
Nu foloseşte
Sţl/1 la nimic să fii tlnSră fără să Iii fmmansi,
nici să fii frumoasă fără să fii tlnără.
1450 * L a jcunesse est une ivresse cantinuelle; e'cst
la fievrc de la raison.
Tinereţea este o beţie continuă; ea este febra raţiunii;,
LA ROGHEFOUCAULD, R e fle x io n s o u Sentencts
■et Maxium t i m i d e i sa» sentinţe şi
maxime morale
1451 • Les jeunes ge.ns comtwssmt phthât Vam&m §u.e
la beauti.
Ţinem se pricep jn&imu&Ja decât ia .frumuşele.
1452 • Les orages de la jeunesse soret m virm iifa de
jwurs hrilism ts.
Furtunile tinereţii sînt înconjurate de zile strălucitoare.
m W E N A R G U JB Ş , m ţ t e x i o n s eţ M a x itn .es f
Reflecţii/şi maxime.
1463 • Chaquc heure de temps perdu dans la jeuncsse

est une chance de malheur pour l'avenir.
Fiecare ceas pierdut in tinereţe este o şansă de neferi
cire pentru viitor. \
NAPOLtSON I, Pensces /Cugetări.
1454 • La jeunesse est sacree ă ca ase de. ses perils.

Respcclez-la tonjours.
Tinereţea este sacră din cauza primejdiilor ei. Respec
taţi-o întotdeauna.
LACORDA1RE, Pensees / Cugetări.
1466 • L a jeunesse est finie des que ce que je pense s'im

prime dans ce que je fais — tandis que ce que je fais
s'incruste dans ce que je pense.
Tinereţea s-a sfirşit in ippmentul în care ceea ce gin-
desc se imprimă în ceea ce fac, in timp ce ceea ce fâc
ee încrustează in ceea ce gindesc.
PAUL VALERY, Cahier B /Caiet B.
TOLKRCNl'I
1456 • La discorde est le grand mal du genre humain,

st, la toUranee en est le seul reniMe.
■Discordia este marele rău al speciei umane, iar tole
ranţa este singurul leâc.
1457 • Qu'est-ce que la tolcrance? Crest Vapanage de
ŢhumanitL
Ce este toleranţa? Apanajul umanităţii.
1458 • II est dair que tout particulier qai persecute
un ho nune, son frere, parce qu'il n'est pas de son opinum,
est un nvonstre.
286 CUG ETA R I FRA N C EZE
Este limpede că orice ins care persecută un om, fra

tele său, pentru că nu este de părerea lui, este un mon
stru.
de filozofie.
TRECUT
1459 • Le passS, c'est du prisent devenu vieux.

Trecutul este prezent Imbătrînit.
JEA N COCTEAU, Les Monstres sacrcs /Monştrii
sacri.
TRÎNDĂVIE
1460 • Les journâes sont longues, et les annâcs sont
courtes, pour l'homme oisif.
Pentru cel ce trândăveşte, zilele sînt prea lungi şi anii
trec prea repede.
D ID ERO T, Claude et Neron /Claude şi Nărcn.
'1461 • C'est l'oisiveti qui est la grande source de per-

versixL '
Trândăvia este marele izvor al perversităţii.
ŢĂRAN
1462 • Les paysans ne sont pas assez savanis pour

raisonner de travers. '
Ţăranii nu sânt destul de savanţi ca să raţioneze pe dos.
M ONTESQUIEU, Variete /■'Varietăţi.
cuget Aj u f r a n c e z e 28?
CITARE
1463 • Â difaut du pardon, laisse vcnir Voubli.
tn lipsa iertării, lasă să vină uitarea.
A LFRED D E M USSET, La nuit d'ociobrc /Noaptea
de octombrie.
1464 • Voubli des vieillards est un crible. Ils oubtient
ce qui minte d'etrc oublii, le bon reste.
Uitarea bălrîniJor este o sită. Ei uită ceea ce merită
Bă fie uitat, restul rămîne.
UMILINŢA
1465 • Vhumiliti est un .arlifice de Forgueil.
Umilinţa este un artificiu el orgoliului.
LA ROCI1EFOUCAULD, Reflexions ou Sentences
maxime morale.
1466 • On se console rarement des grandes Immiliations,
on Ies oublie.
Rareori ne consolăm de marile umiliri, le uităm.
VAUVENARCUES, Reflexions et Maximes /
Reflecţii şi maximo.
UNITATE
1467 • 11 y a entre Tuniti, et Puniformiti la diffirence
d'une bdle melodie ă un son conţinu.
Intre unitate şi uniformitate este aceeaşi diferenţă
ca între o melodie frumoasă şi un sunet continuu.
D1DEROT, Pensies ddtachics / Cugetări răzleţe.
238 CUOTSTARI rRANC^ZE
URĂ
1468 •' Le fen qui scmMe eteint sm vm t âsrt smt$ fir

cnidre.
Focul care pare stins doarme adesea sub cenuşă.
P IE R R E CORNEILLE, Itodogune.
1460 • Lorsqiie notre haine est trop rivc, cile nous mei
au-dessous de ceuz quc nous kaîssons.
Gnd ura noastră esto prea puternică, ne face inferiorii
color pe care îi urîm.
LA ROCHF.FOUCAULD, Beflexions ou Seniences
el Maximes morales /Reflecţii sau .sentinţe şi
maxime morale.
1470 • La haine el le dâsir de la vengeance ne pcuvmt
janiais que nous lourmenter.
Ura şi dorinţa de răzbunare nu pot decît să ne chinuiască.
MARQU1S D’ARGENSQN, Memoires /Memorii.
1471 ♦ La colere est nne haine ouverle el passagdre;

la haine, une colere relenue et suivic.
Minia este o ură deschisă şi trecătoare; ura, o mînie
reţinută şi perseverentă.
CIL PINOT DUCLOS, Consideratîons sar te»
maeurs /Consideraţii asupra moravurilor.
1472 • J'a i eu beau faire, je n’ai jamais pu haîr.

Degeaba m-am străduit, n-am putut niciodată să urăsfr.
AL. BUM AS fiul, PenseesJ Cugetări*
1473 • L a haine, c'est Ut miere des ftubles.

Ura este mînia celor slabi.
ALPHONSB DACDET,' Lettre* de mm imvlimf
' Scrisori din moara mea.
CUGETĂRI FRANCEZE
5e
UŞURINŢĂ
1474 • II fm t Ure Uger comme Foiseau ef «©« comms

la piuate,
Trebuie să fiiuşor ca pasărea, nu ca pana.
PAUL VALIÎRY, Tei Quel /Ca atare.
VALOARE
J
1475 • Cest propremenl ne oaloir rien que de n'iire

utile. â persoane.
Nu-are nici o valoare acela care nu e de folos nimănui.
D ESCA RTE3, Dtscours sur ta mit-hade j Discurs
asupra metodei-
14751» • L a psrfaite valeur est de foire sans timoins
ce qu'on ser aii capable de foire decani tont le momde.
Adevărata valoare constă în a face fără martori ceea
ce am fi în stare să facem în fata lumii întregi.
1476 • Rien ne devrait plus humUier Ies hommes qui
ont merite de grandes louanges, que le souei qu'ils prea-
nent encore de se foire valoir pour de petit.es choses.
Nimic nu ar trebui să-i umilească mai mult pe oamenii
oare au meritat laude mari decît grija pe care o au
tncă de a se pune'In valoare pentru lucruri mărunte.
LA FtOCHEFOUCAULD, Rcflexions ou Senlences
et Maximes morales j R eitecjii sau sentinţe şa
maxime murate.
1477 • II arrive souvent que Fon nous estime â propor-
tion que mus nous estimons nous-memes.
Se întlmplă adesea să fim stimaţi în măsura în care ne
stimăm noi înşine.
1478 • S i ane pensie ou un ouvmge riintvresscnt que
peu de persoimes, peu en parleront.
2âo . C U G E T A M .F R A N C E Z E
Dacă o cugetare sau o lucrare nu vor interesa declt

puţini oameni, puţini vor vorbi despre ea.
VAUVENARGUES, Iteflexions et Maximei /
VANITATE
1479 • Ce qui nous rend la vaniti des aulres insuppor-
tabiet c'est qu'elle blesse la nâlre.
Ceea ce face insuportabilă vanitatea celorlalţi este
faptul că o răneşte pe a noastră.
1480 • Quelque bien qu'on dise de nous, on ne nous
apprend rien de nouveau.
Oncîte lucruri bune ni s-ar spune despre noi înşine,
nu aflăm nimic nou.
1481 • Si la vaniti ne renvcrsc pas eniUrement Ies
verlus, du moins elle Ies cbranle iouies.
Dacă vanitatea nu răstoarnă în întregime virtuţile,'cel
puţin le zdruncină pe toate.
LA ROCHEFOUGAULT), Iteflexions ou Scntences
et Maximes moralcs j Reflecţii sau Bentinţe şi
maxime morale.
1482 * L a vanite nous fait regarder comme chimiri-

ques Ies qualitâs que nous ne sentons pas cn nous-memes.
Vanitatea ne face să considerăm himerice calităţile
pe care nu le simţim în noi înşine.
ROUSSEAU, Julie ou la nouvclle Ileloise J Julie
sau .noua Eloizci
1483 • C'est la vaniti qui'fait viere Ies gens ct qui meme,

dans Icur grande vicillessp — s'ils sont un peu „connus',
— retarde icur mori.
. CU G ETĂ RI FRA N C EZE 291
Vanitatea este cea oare ii face pe oameni să trăiască

şi care, chiar la adinei bătrîneţe — dacă sînt puţin
,’cunoscuţi" — le Sntîrzie moartea.,
1484 • L'absente de căniţi, qui cous empeche d'avoir
la place â laquelle cous avez droit, cous empeche aussi
d'en souffrir.
Lipsa de vanitate, care te Împiedică să ăi locul la care
ai dreptul, te împiedică şi să suferi din cauza asta.
HEN RY DE MONTHERLANT, Tous feux eteinls I
VIAŢĂ
1485 ® Le crai miroir de nos discours est le cours de

nos cies.
Adevărata oglindă a vorbelor noastre este cursul vieţii
noastre.
MONTAIGNE, Essais / Eseuri.
1486 • Mon met ier et mon art, c'est cicre,
A trăi, iată meseria şi arta mea.
MONTAIGNE, Essais j Eseuri.
1487 • La cie, pour tonte personne qui cent etre honnete
et aimable, est une ilude conlinuelle.
Pentru orice persoană care vrea să fie cinstită şi plă
cută, viaţă este un studiu continuu.
1488 • Qu'est-ce que la cie? Un petit songe bien joii
qui dure un instant.
Ce este viaţa? Un vis scurt şi frumos care durează o
clipă.
M ARQUIS D’ARGENSON, Memoires /Memorii.
1489 • Pourquoi nous faire horreur de notre etre? No-
tre existence n'est point si malheurţuse qu'on acut mus
S&2 c u g e t ă r i f r a n c e z e
J.
u faire aceroire. Regarder Vunivers comme un eachst,

eitou s Ies hommes comme des criminels qu'on va execu
tor, est l'ulee d'un ţanatique; croire que le monde est
un lieu de dSlices ou Von ne doit avoir que du plaisu^
c'est la reverie d'un Sybarite. Penser que la terre, Ies
hommcs et Ies animaux soni ce qu'ils doivent etre dans
l'ordre de la providence, estt je crois, d'un homme săge.
fie. ce sâ ne îngrozim de fiinţa noastră? Existenţa noas
tră nu este atît de nefericită cum cred unii. A privi
universul ca o închisoare, şi pe toţi oamenii ca pe nişte
criminali ce urmează a fi executaţi, este o idee de fana
tic; a crede că lumea este un loc de încîntare unde nu
trebuie să avem docit desfătări, este visarea unui Si
barit, A socoti că pămîntul, oamenii şi animalele sînt
ceea ce trebuie sâ fie în ordinea providenţei este, cred
eu, poziţia unui înţelept.
VOLTA IRE, Leitres philosophiqu.es /Scrisori
. filozofice.
1490 • Vous devcz passer votre vie â aimer et ă penser;
c'est la viritable vie des esprits.
Trebuie să vă petrecuţi viaţa iubind şi gîndind; aceasta
este 'adevărata viaţă a spiritului
VOLTAIRE, Micromegas.
1491 • Poar executer de granclcs choses, il faui vivre

comme si on ne devait jam ais mourir.
Ga să realizăm lucruri mari, trebuie să trăim ca şi cind
n-ar trebui să murim niciodată.
VAUVENAROUES, Reflexions et Maxitncs /
MS)2 . V ari de vivre est une tactique ou nous serons

fongiemps noviccs.
d J ^ E T A ia FRA N C EZE
A ria de a tr ă i este o ta c tic ă ta o are vom fi m u ltă v rem e
CHEVALIER T>E BO U FELER S, Pens4es «

Fragmente /Cugetări şi fragmente.
1 4 9 # • W,e corn epagârez gas Ies maux de la n% «f.
»*«» meconnaissez gas Ies hens, si vous cherekez ă eivm
heureux. ‘ ........................... -
Mu exagera necazurile vieţii şi a»ri dispreţui 'bunurile»
dacă vrei să trăieşti fericit.
J . JO U B E R T , Pensecs, maximes el essais l Cugetări,
maxime şi eseuri.
1 4 9 4 » Ccux qui vivmtt ce: soni ceax qui luttent.
Cei care trăiesc slut cei care luptă.
VICTOR I1UGO, Lee Ckătiments /Pedepsele.
1495 • Qu'esl-ce am le glanâ, sinon la chene qui a perdit
ses branches, ses feuillcs, son tronc et ses racirtes, c'est-â-
dire tous ses appardls,, ses formes, ses parjiculuritâs,
mais qui s'csi concentra dans son essence, dans la forme
figurative qui peut tout reconquprir?
Ce este ghinda decît stejarul care şi-a pierdut crengile,
frunzele, trunchiul şi rădăcinile, adică toate organele,
formele, particularităţile, dar care s-a concentrat ta
esenţa lui,, în forma figurativă care poate recuceri
totul?
1 4 9 6 « Qu'importe la brievdâ de nos jours, puisque Ies
generaifom, Ies siecles et ksnzondes eyţx-memes ne font
que reproduire sans fin Vhymne de la vie, dam Ies cest
miile modes et v&ri-ati-om qui composent la symphonic
universclle?
Ce importanţă are faptul eă bilete noastre stat scurte,
de vreme ee generaţule, secolele şi lumile nu f ac decît
Bă reproducă la nesfirşit imnul vieţii în cele o sută do

inii de moduri şi variaţiuni care compun simfonia
universală?
1497 • Vivre, c'est Hagiry c'cst surtout rayonner. L a
passiviti c'est Vâtai inerte. II ne caut pas la peine d'e.tre
vivant, si Von anticipe la mort par Vapathie.
A trăi înseamnă a reacţiona, şi mai ales a străluci.
Pasivitatea esto o stare inertă. Nu merită 6ă trăieşti
dacă anticipezi moaitca prin apatie.
1498 • Vicre c'est se guirir et sc renouvder lous Ies
jonrs, c'est aussi se retrouver et se reconquirir.
A trăi înseamnă a te vindeca şi a te reînnoi în fiecare
zi şi, de asemenea, a te regăsi şi a te recuceri.
H EN RI-FRED ERIC AM IEL, Fragmenta d'un
journal intime /Fragmente dintr-un jurnal intim,
1499 • Tout finit afin que tont recomtnence, tout meurţ
afin que tout vive.
Totul 6e sfirşeşte pentru ca totul să reînceapă, totul
moare pentru ca totul să trăiască.
J.-H . FAURE, Souvenirs entomologiques j Amintiri
entomologicc,
1500 • L a vie n'a de prix que par le devouement ă la
veriti ct au bien.
Viaţa nu are preţ decît dacă înseamnă devotament
faţă de adevăr şi de bine.
ER N EST RENAN, Souvenirs d'enfanee et de
jeunesse /Amintiri din copilărie şi tinereţe.
1501 • L a vie est la derniere habitude qu'on doit pcr-
dre, parce que c'cst la premiere qu'on a prise*
Viaţa C6te ultima obişnuinţă pe care trebuie să o pier
dem) pentru că este,prima pe care am căpătat-o.
AL. DUMAS fiul, Fcnsias ] Cugetări.
CUŢGETARI F R A N C E Z E 29 5 '
1B02 • Rien ne vaut une vie que Von same.

Nimic nu are Valoarea unei vieţi pe care o salvezi.
MAURICE M AETERLINCK, Monna Vanna.
1503 • Ca m'est /gal, de manquer ma vie. J e ne vise
pas. Je tire en l'air, du coli des nuages.
îmi este totuna dacă nu reuşesc în viaţă. Nu ţintesc.
Trag în aer, spre nori.
1504 • Rien ne degoute de la vie comme de feuilleler
un dictionnaire de medecine.
Nimic nu te dezgustă mai mult de viaţă decit să răs
foieşti un dicţionar de medicină.
JU L E S RENARD, . Journal / Ju rn a l
1505 • L'unique bien, c'est la vie. Le plus petit instant
de vie est plus fort que la moţt, et la nie.
Singurul bun este viaţa. O singură clipă de viaţă este
mai tare ca moartea şi o neagă.
ANDRE G ID E, Les nourritures terrestres /Fructele
pămînluIuL
1506 • N'accepte pas la vie telle que te la proposent
les hommes. Ne cesse point de te persuader qu'elle pour-
rait cire plus belle, la vie; la tienne et celle des aulres
hommes; non point une autre, future, qui nous conso-
lerait de celle-ci el qui nous aiderait â accepter sa misere.
N1accepte pas. Du jour ou tu commenceras â comprendre
que le responsable de presque tous les maux de la vie,
ce n'est pas Dieu, ce sont les .hommes, tu ne prendras
plus parii de ces maux.
Nu accepta viaţa aşa cum ţi-o propun oamenii. Nu în
ceta de a te convinge că viaţa ar putea fi mai frumoasă;
a ta şi ă celorlalţi; nu altă viaţă, viitoare, care ne-ar
consola de aceasta şi ne-ar ajuta să-i acceptăm mizeria.
CU G ETĂ RI FRA N C EZE
Nu accepta. Din ziua în care vei începe să înţelegi că

nu Dumnezeu, ci oamenii sînt răspunzători de aproape
toate nenorocirile vieţii, nu te vei mai resemna.
ANDRE G IDE, Les nowelles nourriturcs j Ncile
fructe ale pâirrfnt&M. :
1507 • L a mort [...] ne peutitre pensie puisqa'eUe est ,
absence de pensie. II faut donc vivre comme si nows eti-
ons eternels.
Moartea [...] nu poate fi coneepută Intrucit ea reprezintă
o absenţă a gîndirii. Trebuie aşadar să trăim ca şi eind
am fi nemuritori.
ANDRE MAURGIS, Ce que je crois /Ce crfed eu
1508 • La vie sam farccs est comme un voyage stins
emberges.
Viaţa fără farse este ca o călătorie fără hanuri.
HENRI POURRAT, Gttspard .des mwutgtws /
Gaspard din Bănuţi.
1500 • Viere; Cest d'abord rkoisir.
A trăi înseamnă mai întîi a alege.
x G EORG E8 BERNANOS, La tenhuion du desespoirj
Tentaţia disperării.
1510 • line nation vivante ne saurail e&ibrer que la
me.
O naţiune vie nu poate cînta declt viaţa.
JfiAN COCTEAU, Carte blanchc / Mină liberă.
1511 • Ce soni les hommes qai ne sont pas capăbles de
rifleddr sar la vie, qai râflechissent sur ta mart.
Numai oamenii care nu sînt în stare să reflecteze asu
pra vieţii reflectează asupra morţii.
1512 • II nry a qu'une immortatiii gui vaadrait dPMre.
soahaiUe: Cest celle, de la vie.
CUGETAM
- __ '
f r a n c e z e
■
m
O singură {mortalitate merită a fi dorită: cea a vieţii,

H Eî'iRY DE MOÎsTIlERLANT, Mors et Vita,
1513 » II y a deux momenls de sa vie ou tout homme est

respecttMe: son ehftmce et son agonic.
Există două momente în viaţă în care orice om trebuie
respectat: copilăria şi agonia.
HENRY DE MQNTH-EItLANT, Tous ftux eteints /
Cu toate tocurile stinse.
îfrl# • Ii riy pas de eompassion profondc pour ceux

dorit la vie n'a pas de sens. Yies murâcs. Le tnotule se
refletc en ellcs grimaqant, comme. dans une gtace tordae.
Nu există compasiune profunda pentru cei a căror
viaţă nu are sens. Vieţi .închise. Lumea se reflectă în
de deformat, ca intr-o oglindă strimtă.
1515 • II y a tout de mhne une chose, qui compte, dam
la vie: c'est. de ne pas etre vaincu.
Există totuşi un lucru care înseamnă ceva în viaţă:'
Bă nu fii' învins.
ANDRfi ftlAl.RAUX, J.cs Conquerants /Cuceritorii.
1616 • Riflcehir sur la vie — sur la vie en face de Ia

mort — sans doute n'csl-ce guere qu'approfondir son
interrogation.
A reflecta asupra vieţii — asupra vieţii în faţa morţii —
nu înseamnă fără îndoială decit a ne aprofunda inte
rogaţia.
ANDRE MALRAIJX, Antimempires / Antimeniorii.
1517 • C'est dans la, mnrmissatiee des condilions mt-

Ihenliques de nolre vie qu'il nmis [aut puiser la fot'ce de
viere et des raisom d'agir.
In cunoaşterea condiţiilor autentice ale Vieţii noastre ,

trebuie să găsim forţa de a trăi şi motive de a acţiona.
S1MONE DE BEAUVOIR, Pour une morale de
rambiguîte /Pentru o morală a ambiguităţii
VICTORIE
1518 • Ce n'est pas victoire, si elle ne met fin â la guerile.

Nu este victorie ceea ce nu pune capăt războiului.
1519 • Ce sont Ies victoires qui font Ies trailes.
Victoriile Încheie tratatele.
V O LTA IRE, Siicle de Louis X IV /Secolul Iul
Ludovic al XlV -lca.
1520. • Le plus grand pârii se trouve au moment de la
victoire.
Cel mai primejdios este momentul victoriei.
NAPOLfiON I, Maximes el Pensees / Maximo şl
cugetări.
/
1521 » î l est certain que la valeur d'une armâe dâpqid
de sa confiance en la victoire.
E cert că valoarea unei armate depinde de încrederea
ei în victorie.
ANDRlS G ID E, Reflexions sur l’Âllemagne /
Reflecţii asupra Germaniei.
1622 • Une victoire racontâe en detail, on ne sait plus
ce qui la distingue d'une dâfaite.
Cînd o victorie este povestită în amănunt, nu mai ştii
ce o deosebeşte de o înfrîngere.
JEAN-PAUL SA R TR E, Le siable et le Bon Dieu /
Diavolul şi bunul Dumnezeu.
C U G E T Ă R I P R A W C EZ fc - ............... 2fH>
VIRTUTE
1523 • L a pertu est un flambeau qui n'illumine pas
şculcment celui qui la ppsscde, mais aicore celui qui la
regarde.
Virtutea este o torţă care luminează nu numai pe cel
ce o poseda, dar şi pe cel ce o priveşte.
CHEVALIER D E M ERE, Maximcs et Scntenccs j
Maximo şi sentinţe^
1524 • On ne mlprise pas tons ceux qui ont des pices>
mais 'on mtprisc tous ceux qui n'ont aucunc pertu.
Nu îi dispreţuim pe toţi cei care au vicii, dai- ii dispre
ţuim pe toţi cei care nu au nici o virtute.
LA ROCHEFOUCAULD, Reflexions ou Scntence1
et Maximes morales / R eflecţii Bau sentinţe ş*
, maxime morale-
1525 * L a naissance n’cst rien ou la pertu n'est pas•
Naşterea nu înseamnă nimic fără virtute.
MO L I E R E , Don Juân.
1526 • Qai ne hait point cssez le pice n'aimc point assez
la pertu.
Cine nu urăşte destul de mult viciul nu iubeşte îndea
juns virtutea.
JEA N -BA PT ISTE ROUS6EAU, Fables /Fabule.
1527 • II faut que la terre soit un sijour bicn itranger
pour la pertu, car elle ne fait qu'y souffrir.
Pămîhtul este probabil un popas tare străin virtuţii,
căci aici ea nu face decît să sufere.
MARIVAUX, La oie de Marianne /V iaţa M arianei
1528 • L a pertu mente a besoin de limites.
Şi virtutea are nevoie de limite.
M ONTESQUIEU, L ’Esprit des lois / Spiritul
legilor.
C U G E T Ă R I S 'K A JJO E Z E
1329 • L a vertn est en loirt pays le fruti de VidncaJim

el du caractere.
la toate ţările, virtutea este rodul educaţiei şi al carac
terului.
VOLTAIRE, Siecle de Louis X IV /Secolul iai
t*»doyic al X llA te*.
1530 • L a vertu n'cst pas nn bicn, d’esl un devoir.
Virtutea au este un bun, este o datorie.
1531 • Le prudent se fait du bien, le vcrtueux en fajjt
aux hornmes.
Omul prudent îşi face bine lui însuşi, cel virtuos fac»
bine oamenilor.
1532 • Qu'cst-ce quc la vertu, mon ami? Cest de foire
du bim.
Ce înseamnă virtutea, prietene? înseamnă a face bine.
VOLTAIPJ5, Dictionnaire philospphigue /Dicţionar
• de filozofie.
1533 • Lcs marlels sânt igaux,cc n'est pas la naissance /
Cest la scule vertu qui fait la diţfirenee.
Muritorii sînt egali, nu 'naşterea ei virtutea ti deose
beşte.
VOLT AITvE, Erdphylle.
1531 • II n'est p as si facile qu'on pense de renoîicer â
la vertu; elle tourmenie longlemps ceux qui l'abandon-
mnt.
Nu este atît de uşor pe eît se crede să renunţăm la
virtute ; ea ti chinuieşte multă vreme fpe cei care o pă
răsesc.
1585 • 11 n'est pâini de ronle pius sure pour ailor au
bonheur qne celle de la pertu.
Nu există o cale mai .splift jpenfcru a idobîacU lerJusee»
decât cea a virtuţii. ,
C U G ETA M FRA N C EZ E 30 1
1536 • TI n'y a point de pertu sens force, ei le chemin

du vice est la lacheii.
Nn există virtute fără forţă, laşitatea este calea care
duce la yiciu. ,
ROXJSSEAU, Julie ou la nouvclle UMoise j Julie
sau noua Etoizfi.
1537 ♦ tl n'y a pas de bonhevr sans contrage, ni de
•peria sans combat.
Ku există fericire fără curaj, nici virtute fără hiptă.
ROUSSEAU, EmUe ou de Veducation /Emile sau
despre educaţie.
1538 • L a pertu a bien des pridicateurs et pe,u de mar-
tyrs.
Virtutea are mulţi predicatori şi putini martiri.
HELVEŢI U8, Maşftnes et Pensees j Maxime şl
' cugetări.
1539 • Celui qui recherche la gloire par la pertu ne
demande que ce quHl merite.
Cel ee caută gloria prin virtute nu cere decît ceea ce
merită.
1540 • L a pertu ne s 1inspire point p ar la pitilence.
Virtutea nu se inspiră prin violenţă.
VAUVENARGUES, Itefiexions et Maximes /
1541 • L a pertu est un efforl fa il sur nous-memcs pour
k bien d'autrui,
Virtutea este un efort asupra noastră înşine pentru
binele celorlalţi.
BERNARDIN DE SA1NT-PIERRE, Paul et
Firginie, Paul şi Virgima.
1542 • L a pertu est la sânii de Vâme.
Virtutea este sănătatea sufletului.
1543 • ToiU s'apprend, meme la pertu.

Totul şe învaţă, chiar şi virtutea.
J. JO U B E R T , Pensees, maximes el essais /
1544 • Celui qui ne pralique la pertu que dans l'espâ-

rance d'acquârir une grande renommee est bien preş du
pice.
Acela care nu practică virtutea decît în speranţa de a
dobîndi o mare faimă este foarte aproape de viciu.
NAPOLEON I, Pensees /Cugelări.
1545 •Les praies pertus ripugnent ă Vostentatoire.

Adevăratele virtuţi refuză ostentaţia.
ANDRE Q ID E, Pages de journal /Pagini de
• jurnal.
1546 • Toule pertu qui ne peut soutenir le regard dair

et fixe de la justice est plcine de ruses, et malfaisante.
O virtute care nu poate susţine privirea clară şi fixă
a dreptăţii este vicleană şi răufăcătoare.
JHAURICE MAETERLINCK, Le temple cneeoelij
Templul îngropat.
YI8
1547 • Le repe est un carrefour intâricur ou: reţentis-

sent toutes les agitations diperses de la vie.
Visul este o răscruce interioară unde răsună tot zbu
ciumul vieţii.
H E N R I-FR E d ERIC AMIEL, Fragmente d’un
' C U G ETĂ RI FRA N C EZE ......... - 303
V IT E JIE
1548 • L a plus forte, g&iireuse et superbe de toutes Ies

Oertus est la vaillance.
Gea mai puternică, generoasă şi mîndră din toato
virtuţile este vitejia.
. MONTAI ONE, Essais j Eseuri.
VÎNĂTOABE
1549 • L e chassenr qui a marcM six heures dur aht et
revienl avec sa gibeciere pleine n'est pas fatigui. Sa gibe-
c\ere vide, revient fourbu.
Vînătoral care a umblat timp de şase ore şi se întoarce
cu tolba plină nu e obosit. Cu tolba goală, e frînt de
oboseală. •
IIEN R Y DE MONTIIERLANT, Tous feuxeteints /
1550 • Un chasscur aime mieux avoir ratt un gibier
par sa maladresse, que n'avoir pas rencontre de gibier
du tout.
Un vînător preferă să scape vinatul din stîngăcie, dcciţ
Si nu găsească deloc vînat.
IIE N R Y DE MONTHERLANT, Tous ţe.ux eieints [
VÎRSTĂ
1551 • Tout âge porte ses fruils, il faut savoir Ies ciieîl-
iir. .
Orice vîrstă îşi are roadele ei, trebuie să ştii să le culegi,
RAYMOND RADIGUET, Le bal da comte d’Orgel /
Balul contelui d’Orgel.
VOCAŢIE
1552 • Ce rî’est pas te rSle qui faît le pcrsonnagc hisUh

rique: cest la vocation.
Nu rolul face personajul istoric, ci vocaţia.
’ ANDPJS MALRAUX Antitnemoires / Anlimemoril.
VOINŢĂ
1558 • Qui vmt minere est d&jă pris de la vieloirc.
Cine vrea să învingă este aproape de vietorife.
ROTROU, Keneeslii».
1554 • Nous acons plus de force que de vohntt: et

c’est souvent pour nous excuser â noas-mânes, que m m
nous imaginam que Ies choses soni impossiblcs.
Avem mai "multă tărie decît voinţă: ne imaginăm ade
sea că lucrurile sînt imposibile pentru a ne scuza faţă
de noi înşine.
LA ROCHEFOUCAULD, Ri'flexions ou Sentence»
et Maximes morales /Reflecţii sau sentinţe şt
maxime morale.
1555 • H ti'y a poird de viritable volontâ sans liberii.

Fără libertate nu există adevărată voinţă.
ROUSSEAU, iSmile ou de reducation I Emile sau
despre educaţie.
1556 • Celui qui ne soit pas afoukr sa volmti â sa

force, rCa point de force.
Acela care nu ştie să-şi adauge voinţa puterii., nu ar*
putere. 1
CHMSîFQRT, Carartires et Anecâotcs / Caractere
şi anecdote.
1557 • Le vouloir est toute la vie. Si vous vouliez etre

heureux vous le seriez. C'cst la volonte qui transporte
Ies montagnes. L a volonli, est la foi humaine.
Voinţa reprezintă întreaga viaţă. Dacă ai vrea să fii
fericit, ai fi. Voinţa mută munţii din loc. Voinţa este
credinţa umană.
ALFRED DE VIGNY, Le journal d'un poete /
Jurnalul unui poet.
1558 • L'inachevâ n'est rien.
Ce6a ce nu e terminat nu există.
H EN RI-FRED ER IC AM IEL, Fragments d'un
1559 • L a volonti, de toutes Ies facultes la plus preci-
euse.
Voinţa, cca mai de preţ dintre toate facultăţile.
.. BAUD ELA IRE, Les paradis artificiels j
Paradisui'ile artificiale.
1560 • N'implore plus d'autrui ce que toi, tu peux ob-
tenir.
Nu mai implora pe altul pentru ceea ce poţi obţine
singur.
ANDRE G ID E, Les nouvelles nourritures /Noile
VORBĂ
« •
1561 • V on se repent rarement de parler peu, tres sou-
venl de trop parler: maxime usee et triviale quetoulle
monde sait et que rout le monde ne pratique pas.
Rareori ne pare_rău că am vorbit puţin, foarte des că
am vorbit prea mult: maximă uzată şi comună pe care
toată lumea o ştie, dar pe care nu toată lumea o practică.
LA B R U Y fiR E , Les Caracteres j Caracterele.
306 CU G ETA H I FR A N C E Z E
ZGÎKCENIE
1562 • L'avarice produit souvent des effets contmires:

ii y a un nombre infini de gens qui sacrifieni tont le r
bien â des espirances douteuses et eloignees; d'au r s
meprisent de grands avanlages d venir pour de pelits
interels presents.
Zgîrcenia produce adesea efecte contrare: există un
număr infinit de oameni care îşi sacrifică tot avutul
unor speranţe îndoielnice şi îndepărtate; alţii dispre
ţuiesc mari foloase viitoare în favoarea unor mărunte
interese prezente.
1563 • L'extreme avarice se meprend presque loujours;
il n'y a point de passion qui s'eloigne plus souvent ( e
son but, ni sur qui le present aii tant de pouvoir, au pre-
judice de l'avenir.
Extrema zgîrcenie se înşală aproape întotdeauna; nu
există pasiune care să se îndepărteze mai mu t de sco
pul ei, nici asupra căreia prezentul să aibă atîta putere,
în dauna viitorului.
LA ROCHEFOUCAULD, Reflexions ou Sentencc?.
maxime morale.
1564 • L'avarice perd tout en voulant tout gagner.

Vrînd să cîştige totul, zgîrcitul piereţe şi cedare.
LA FQNTAINE, Fables /Fabule-
ZÎ5IBET
1565 • Le saurire, Varc-en-ciel des larmes.
Zîmbetul, curcubeul lacrimilor.
JU L E S RKNARD, Journal / Jurnal.
INDICE ALFABETIC B E AUTORI
A 1495—1498, 1547, 1558.

Anouilh, Jean (născut în
Agoult, Mărie de Flavigny, 1910), dramaturg şi regi
contesă d’ (1805— 1876), zor: 71, 277. '
memorialistă şi: romancie
Aragon Louis, Louis Andrieux
ră, cunoscută sub pseu
zis (născut în 1897), poet,
donimul Daniel Stern: 218,
romancier,' eseist şi zia
413, 517, 518, 916, 987,.
rist: 243, 244, 806, 1132—
1085.
1134, 1311.
Alain, Emile Chartier, zis
Argenson, Renâ Louis, mar
(1868— 1951), filosof şi e-
chiz d’ (1694— 1757), mi
seist: 909, 1070, 1111,
nistru de externe suh rege
1411, 1436.
le. Ludovic al XV-lea, au
Alembert, Jean Le Rond d’ tor de Memorii: 503, 666,
(1717— 1783), scriitor, fi 845, 1217, 1224, 1338,
losof şi matematician : 483, 1470, 1487, 1488.
1033.
Augier, Emile (1820— 1889).
Amiel, Henri-Frâd£ric (1821- dramaturg: 194.
1881), scriitor elveţian de
expresie franceză: 118, 451,
B
507, 572, 582, 690, 767, ■
773, 1047, 1193, 1354, Balzac, Honoră de (1799—
308 IN D IC E A L F A B E T IC D E A U T O R I
1850), romancier: 479, 606, 1814), romancier: 32,

607, 689. 33. 669, 1541.
Barbey d'Aureeilly, J ules Boileau, Nicolas, zis Boileau-
(1808— 1889), poet, pro Despreoux) (1636 — 1711),
zator şi critic literar: poet şi critic literar:
544, 1069, 1090. 638, 819, 919, 1006, 1206,
Barthilemy, abatele Jean- 1301,1356
Jacques (1716— 1795), Bonald, Louis, viconte de
scriitor şi erudit: 155. (1754— 1840), scriitor: 58,
Baudelaire, Charles (1821 — 141, 821, 1045.
1867), poet şi critic de Bossuei, Jacques Benigne
artă: 1559. (1627— 1704), prelat, scri
Beaiunarckais, Pierre-Augus- itor şi orator: 438.
lin Caron de (1732— 1799),
Boufflers, Stanislas Jean, ca
dramaturg şi prozator: 342,
valer de (1738— 1815), ma
394, 441, 976, 1209.
reşal şi scriitor: 785, 902,
Beauvoir, Simone de (năs 1084, 1099, 1100, 1107,
cută în 1908-), romancieră, 1405, 1492.
eseistă şi autoare dramati Braque, Georges (1882—
că: 434, 527, 893, 1517.
1963), picior: 96.
Benoit, Pierro (1886— 1962),
Buffott, Georges-Louis-
romancier: 910.
Leclerc, conte de (1707 —
Bernanos, Georges (1888— 1781), naturalist şi eseist:
1948), romancier: 120,1355 592, 1374. 1375.
1509.
Bernard, Tristan (1866—
C
1947), romancier şi drama Camus, Albert (1913— 1960),
turg: 550. romancier, dr.unal urg si
Bcrnardin de Saini- Pierre, eseist. 49, 50. a08, 679,
Jacques-Henri (1737—* 708. 769, 878, 9 i7 .
IN D IC E A L F A B E T IC D E A U T O R I 369
Carmontelle, Louis Carrogis, Claudel, Paul (1868— 1955),

zis (1717— 1806), pictor, diplomat, poet şi drama
dramaturg, gravor şi arhi turg: 1272.
tect: 62. Codeau, Jean (1889— 1963),
Chamfort, SCbastien Roch poet, romancier, drama
Nicolas, zis (1741— 1794), turg, eseist, pictor şi cine
moralist şi poet: 34, 134, ast: 97—99, 280, 558,
156, 169-171, 193, 222, 596, 707, 875, 911, 1028,
238, 321, 341, 895, 396, 1029, 1081, 1112 — 1114,
•442, 473, 539, 540, 566, 1183— 1186, 1276, 1385,
612, 670, 755, 886, 926, 1386, 1419, 1459, 1510.
927, 977,979, 1012, 1035, Coletle, Sidonie-Gabrielle
1067, 1101, 1122, 1138, (1873— 1954), romancieră,
1171, 1210, 1211, 1232, eseistă şi memorialislă:188.
1233, 1290, 1294, 1324,.
Collin d’Harleville, Jean-Fan-
1387, 1418, 1556.
ţois (1755— 1806), drama
Chartier, Alain (1385— 1433), turg: 399, 490, 904.
poet şi orator politic: 741.
Comte, Auguste (1798— 1857),
Chateaubriand, Franşois-Re-
filosof: 305, 435, 1408.
nă, viconle de (1768—
1848), prozator, memoria Condillac, fitienne Bonnot de
list şi om politic: 66, 624, (1715— 1780), filosof şi
Chenier, Andre de (1762— lingvist: 268, 1331.
1794), poet: 1109. Condorcet, Mărie-Jean-An-
Chenier, Mărie-Joseph de toine Nicolas de Caritat,
(1764— 1811), poet, dra marchiz de (1743 — 1794),
maturg şi om politic: 939. matematician, filosof, eco
nomist şi om politie: 1406.
Chretien de Troyes (1135—
1183), poet, autor de ro- Constant, Benjamin, Benjn»
,-mane cavalereşti: 359, 497, min-Henri Constant de Re»
528. bccque, zis (1767— 1830),
310 IJSTDICE A L F A B E T I C U E A U T O R I
om 'politic şi scriitor: 173, Dâsaugisrs, Maro-Antome

271, 449, 9.28, 1353. (1772— 1827), compozitor şi
Corneille, Pierre (1606 — autor .de vode.vii.uri: 6 .
1684), ‘poet dramatic: 68, Des Barreaux (1599— 1673).,
253, 314, 337, 362— 366, _ poet: 176.
484, 485, 691, 766, 852,
1039, 1093, 1188, 1468. Descartes. Rcn6 (1595— 1650),
filosof şi matematician:
Corneille, Thomas (1625—
1709), poet dramatic şi 1364, 1475.
gramatician: 206. Destouchzs, P.hilippe Nâri-
cault, zis (1680— 17.54),
D .dramaturg: 4,844.
Danicl-Rops, Henri-Jean- Diderot, Denis (1713— 1784),
Charles Petiot, zis (1901—■ filosof, eseist, romancier şi
1965), romancier şi eseist: dramaturg: 125, 154,
525, 526. 167, 168, 293, 334, 358,
Daudet, Alphonse (1840— 439, 494, 505, 554, 646,
1897), romancier, nuvelist 754, 900 , 968 —971, 1.083,
şi dramaturg: 1473. 4083, 1038, 1259, 13.03,
1322, 1341, 1342, 1348,
Deschamps , Eustache (1346— 1369, 1376, .141?, 1460,
1406), poet: 740. 1467.
Delacroix, Eugfene (1798—
Drieu La Rockelle, Prerre
1863), pictor: 1089, 1178.
(1893— 1945), romancier,
Delavigne, Casimir-Jean- poet şi eseist: 56, 128, 431,
Franşois (1793— 1843), 586, 653, 1091, 1327, 1396.
poet şi dramaturg: 162,
729. Duclos, Charles Pinot (1704—
,1772), romancier şi mora
Delille, Jacques, abatele list: 884,4044, 1270, 1273,
(1738—1813), poet: 1170. 1471.
H fD IC E A L K A B B T T E B E A U T O R I 311
Buhamelt Georges. ■(1884^— Fârcehn, Franşois de Salig-

1966), eseist şj romancier: nac de La Mothe (1651—
1444s. ' 1715), prelat şi prozator:
165, 217, 267, 291, 323,
Dumas Alexandre, tatăl, A-
602, 617, 843, 853, 935,
lexandre Davy de la Padl-
960, 961, 1250, 1344, 1345,
laterie, zis (ISA 2— 1870),
1360.
romancier şi dramaturg:
55, 78, 84-, 212’ 206, 306, Flammarian, Camillo (1842—
_ 343j 673, 772, 941, 1246, 1925), astronom: 41.
’ 1260, 1264', 1271, 1295,
Florian, Jean-Pierre Claris
1318, 1262, 1442,
de (1755-1794), fabulist,
Dumas fiul, Alexandre Du romancier şi dramaturg:
mas, zis (1824—1895), ro 127, 400—402, 657, 847,
mancier, dramaturg şi ese-B 905, 1102, 1176, 1212,
ist: 60, 119, 144, 145, 311, 1267.
416— 422, 452,. 516, 654, Fontenelle, Bernard Le Bo-
824— 826, 988, 1018, 1019, vier de (1657-1757), filo
1036,1214,1265,1501,1472. sof, poet şi dramaturg:
462, 532, 1401.
E Fourier, Charles(1772—1837),
filosof şi economist: 501,
Estaunii, £douartf (1862— 513, 515, 800.
1942), romancier: 137, 298,
France, Anatnle, Anatole-
349, 496, 71», 827, 1445,
Eranşois Thibault, zis
1446.
(1844—1924), romancier,
nuvelist, poet şi critic li
F terar: 2 5 9 ,2 7 9 ,4 2 3 ,4 5 3 ,
469 , 519, 583, 584, 808,
Fabrt, Jean-Hen-ri (1823— 621', 674, 675, 709, 738,
1915), entomolog şi scriitor: 887, 1030, 1194, 1195,
1255, 1499. 1444.
Fromcntin, Eugănc (1820— Gracq, Julien Louis Poi-

1876), pictor şi scriitor: 214. rier zis (născut în 1909),
poet, romancier şi eseist:
1071.
/
G
Green, Julien (născut în
Gaulle, Charles Andrâ Joseph 1900), romancier, drama
Mărie de (1890—1970), ge turg şi eseist de origine a-
neral, om de stat şi memo mericană: 208,303, 587,1312.
rialist, preşedinte al celei
Gresset, Jean-Baptiste-Louis
de a cincea Republici Fran
(1709—1777), poet şi dra
cezo: 447, 1130, 1131.
maturg: 5, 668.
Genlis, Stâphanie Felicite du
Crest de Saint-Aubain
H
(1746—1830), romancieră,
autoaro dramatică şi Helv&tius, Claude-Adrien
memorialista: 495. (1715-1771), filosof şi
poet: 27, 1098, 1169, 1538.
Gide, Andrâ (1869-1951),
eseist, critic, memorialist Holbach, Paul-Henry-Dietrich,
şi romancier: 45, 90—93, baron d’ (1723—1789),
147, 158, 187, 204, 262, filosof: 642, 1398.
446, 476, 491, 520, 551- lîugo, Victor (1802-1885),
556 569j 573, 585, 627, poet, romancier şi dra
724, 763, 764, 805 834, maturg: 181,^226, 458,
854, 873, 943, 994, 1215, 630, 921, 1046, 1261, 1299,
1275, 1291,1292,1415,1437, 1494.
1505, 1506, 1521, 1545,
1560.
•jr
Girardin, Delphine G ay, Ma Jalona, Edmo'nd (1878—

dame de (1804—1855), e- 1949), romancier, ziarist
seistă, romancieră şi au şi critic literar: 46, 95, 676,
toare dramatică: 1334. 1446.
IN D IC E A L F A B E T IC D E A U T O B I 313
Jau res, Jean (1859 —1914), Lacordaire, Henri Dominique

om politic, istoric, filosof (1802 —1861), prelat şi
şi orator, fondatorul zia orator: 7, 39, 40, 54,
rului If'Humanitâ: 1284. 142, 143, 174, 175, 213,
Joubert, Joseph (1754 — 239, 297, 307-310, 4 0 8 -
1824), moralist: 15, 35— 412, 444, 471, 543, 717,
38, 53, 59, 63, 69, 83, 801-803, 986, 1077, 1192,
116, 117, 130, 179, 196, 1143, 4179, 1234, 1235,
246, 295, 322, 397, 398, 1247, 1253, 1254, 1332,
443, 468, 510, 542, 568, 1427, 1428, 1443, 1454,
1461.
644, 646, 647, 650, 671,
736, 756, 757, 786, 833, L aF on tain e, Jean do (1621 —
890, 903, 938, 1016, 1108, 1695), poet şi fabulist:
1119, 1173, 1175, 1221, 3, 16, 20, 61, 79, 129, 185,
1325, 1352, 1372, 1373, 195, 201, 249, 266, 282,
1388, 1493, 1542, 1543. 283, 379, 380, 448, 487,
488, 530, 601, 637, 756,
658, 663, 735, 547-747,
783, 814, 864, 805, 894,
L a Bruycre, Jean dc (1645— 918, 932, 957, 1097, 1160,
(1696), scriitor şi moralist: 1189, 1236, 4329, 1336,
64, 107; 108, 113-115, 1397, 1564.
123, 131,209, 289, 290,
Laharpe, Jean Franjois de
317, 318, 38 3 -3 8 6 , 492,
(1739—1803), poet, dra
493, 498, 509,578,611,
maturg şi critic literar: 634.
639, 659, 665,700,712,
721, 792, 842, 848, 8 8 1 - Lamartine, Alphonse de
883, 895, 953, 959, 1043, (1790—1809), poet, pro
1104, 1115, 1116, 1164, zator şi om de stat: 604,
1207, 1208, 1237, 1241, 605.
1263, 1296, 1316, 1340, La Motie-Houdar, Antoine
1367, .1394, 1439, 1561. Houdar de La Motte
81* IN D IC E A L F A B E T IC D E A TJTO R I
(1672—1731), poet, drama-- M

turg şi eseist: 685.
Maeterlinch, Maurice (1862—
L a Hoehefoueauld , Franţois, 1949), poet, dramaturg şi
duce de (1613—1680), scri eseist belgian de expresie
itor şi moralist: 2, 19, 52, franceză: 42, 4 24-426,
67, 7 2 -7 4 , 111, 112,'140, 445, 545-547, 759-761,
149-153,177,192, 215,265, 871, 1149, 1347, 1502,
316, 328 -3 3 2 , 344,351,367 1546.
-3 7 8 , 436, 455,456, 472, /
Maintenan , Franşoise d’Au-
477, 486, 529, 588-590,
bigne, marchiză de (1635—
600, 613, 615, 631, 656,
1719), soţia morganatică
682 —684, 6 9 2 -6 9 8 , 706, a lui Ludovic al XlV-Iea.
720, 731, 743, 744, 7 7 7 - 934, 1278.
780, 812-813-, 818, 8 2 8 -
Maistre, Joseph de _ (1753—
830, 838-841, 862, 863,
1821), scriitor, filosof şi
923-92 5 , 931, 950-952,
om poliLic: 832, 846, 937.
956, 1041, 1042, 1 0 5 2 -
1057, 1095, 1096, 1103, M alraux, Andră (1901 —
'1151, 1153 —1159, 1199, 1976), romancier, eseist şi
1203, 1216, 1257, 1262, om de stat: 102—106,
1268, 1285, 1286, 1313, 164, 198, 199, 245-247,
1314,1319,1320,1335,1339, 276, 338 , 454, 480, 598,
1343, 1389, 1430, 1431, 807-809, 823, 1003, 1004,
1449, 1450, 1465, 1469, 1363, 1392, 1393, 1514—
14.75b, 4476 1479-1481, 1516, 1552.
1524, 1554, 1562, 1563.
Marat, Jean-Paul (1743—
Lesage, Alain Rene (1668— 1793), medic, publicist şi
1747);. romancier şi' drama em politic: 500> 796, 797,
turg: 7ţ3t 726,. 1123, 1124, 1139, 1140.
Marguerite de Navarre sau 327, 347, 430, ,523, 524,

d'Angouleme (1492—1549), 557, 516, 1414, 1507.
regină a Navarrei, poetă şi
povestitoare, soră a rege M eri, Antoine Gombaud,
lui Francisc I: .189, 360,« cavaler de (1607—1684), e-
922. seist şi moralist: 51, 315,
930, 1040, 1523.
Marivaux, Pierre Carlet de
Chamblain de (1688—1763), Michaux, Henri (născut în
dramaturg şi romancier: 1899), poet francez de
' 1242, 1527'. origine belgiană: 570.
Miehelet, Jules (1798—1874),
M ar montei, Jean-Franşoia
(1723—1799) poet, drama istoric, eseist şi publicist:
514, 985, 1377, 1395.
turg, memorialist şi isto
riograf: 915, 1034. m Moliere, Jean-Baptiste Po-
Martin du Gard , Roger (1881 — quelin, zis (1622— 1673),
1958), romancier şi drama dramaturg, regizor şi actor:
turg: 47. 13, 250, 284—286, 324,
381, 489, 616, 699, 748,
Maupassant, Guy de (1850— 749, 815, 866, 1161, 1204,
1893), nuwlist şi romancier 1205, 1525.
1020.
Mmtaigne, Michel Eyquera
M auriac, Franşois (1885— de, (1533—1592), filosof
1970), romancier, eseist, şi scriitor: 17, 18, 135,
dramaturg şi poet: 522, 138, 139, 200, 252, 281,
874. 313, 350, 562, 742, 851,
855, 859, 860, 897, 950,
M aurois , Andră, pseudonim
1239, 1485, 1486, 1518,
devenit numele legal al
1548.
lui Emile Herzog (1885—
1967), romancier, biograf, Montcsquieu, Charles-LouiS
eseist şi istoric: 191, 219, » de Secondat, baron de La
816 IN D IC E a l f a b e t i c d e a u t o r i
Brfede et de (1689—1755), 475, 506, 511, 512, 594,

filosof, moralist şi roman 635, 648, 664, 662, 672,
cier: 80,340, 352, 388, 688, 758, 817, 837, 870,
533, 536,603, 614, 632, 940, 945, 981—983, 1013,
784, 790,793, 794, 816, * 1075, 1076, 1082, 1125—
962, 963, 1137, 1145, 1146, 1129, 1492, 1201, 1213,
1288, 1297, 1302, 1321 1222, 1252, 1281, 1333,
1330, 1357, 1358, 1368, 1440, 1453, 1520, 1544.
1402, 1420, 1426, 1462,
1528. N
Moniherlant, Henry de Nisard, D6sire (1806—1888),
(1896—1972), poet, eseist, critic literar: 1180.
romancier şi dramaturg: 8,
100,101,159, 230, 242, 263,
O
264, 300— 302, 312, 336,
357, 358,432, 461, 577, Orttans, Charles d’ (1391 —
597, 649,655, 677, 722, 1465), poet: 858, 1050.
728, 856,876, 996-999,
1120, 1187, 1202, 1274, P
1309, 1310, 1328, 1429,
Pascal, Blaise (1623—1662),
> 1464, 1483, 1484,
savant, gînditor şi srjriitor:
1511—1513, 1549, 1550.
21, 22, 205, 220, 231, 232,
Musset , Alfred de (1810— 254, 333, 437, 645, 664,
1857), poet, dramaturg şi 791, 888, 912, 933, 958,
prozator: 251, 414, 416, 1030, 1058, 1059, 1220,
450, 942, 1463. 1223, 1240, 1366, 1400,
1438.
Napoleon I (1769—1821), îm
părat al Franţei: 67, Pasteur, Louis (1822—1895),
77, 190, 272—275, 404, chimist şi biolog: .1409.
Peguy ,''Charles (1873—1914), R

poet, dramaturg şi eseist:
R abelais, Franjois (1494—
1413.
1553), medic, profesor de
P oincari, Henri (1854—1912), anatomie, scriitor: - 636,
matematician: 240, 1410, 896, 1293, 1399, 1416.
Pourrat, Henri (1887—1959), Racine, Jean (1639— 1699),

romancier: 1249, 1508. poet, dramatic: 122, 288,
382, 531, 1007, 1315.
Poussin, Nicolas (1594—
1665). pictoT şi desenator: Radiguet, Raymond (1903—
148 1923), poet şi romancier:
1551.
P rever!, Jacqucs (1900—
1977), poet, şi scenarist d8 Raynal, abatele Guillaume
fiim: 560. (1713—1796), istoric şi filo
sof: 304.
Prevosi d ’Exiles, abatele An-
.toine-Frangois, zis abatele Regnard, Jean-Frangoia
Pr6vost (1697—1763), ro (1655—1709), dramaturg şi
mancier: 1425. romancier: 132, 387,
Proust , Marcel (1871—1922), Rignier, Mathurin (1573—

romancier, critic şi este 1613), poet satiric: 361,
tician: 427—429, 591, 776, 725, 949,
788, 879, 1037, 1150, 1307, Renan, Ernest (1823—1892),
1308, 1383, 1448. filosof, istoric al religiilor
şi filolog: 2078, 1198,
Q 1304, 1500.
Quiriault, Philippc (1635 — Renard, Jules (1864—1910),
1688), poet dramatic: 750. romancier, poet şi drama-
E18 IN D IC E A L F A B E T IC D E A U T O R I
turg: 43, 44, 70, 85—85, Rolland, Romain '(1866—

146, 203, 228, 229, 241, 1944.)-, romancier, drama
260, 261, 299, 502 548 turg şi eseisL: 549.
599,609,703-705, 710, 711,
762, 774, 775, 787, 804, Retlin, Charles (1661—1741),
872 , 891, 892, 908, umanist şi istoric: 233.
989—993, 1021, 1038,
Romains, Jules (1885—1972),
1048, 1087, 1110, 1184,
romancier, dramaturg şi
poet: 765.
Retz, Jean Franşois Paul de
Gondi, cardinal de (1613— Rostand, Edmond-Eugăne-
1679), om politic şi memo Alexis (1868—1918), poet
rialist: 457, 1287, 1365, şi dramaturg: 822. '
1432. •
Rotrou, Jean de (1609—1650),
Reverdy, Pieire (1889—1960), poet dramatic: 361, 1094,
poet şi eseist: 339. 1152, 1553.
Richetieu , Armând Jean du Rousseau, Jean-Baptiste

Plessis, cardinal, duca de (1671—1741), poet: 1526.
(1585—1642), om politic:
184, 681, 789. Rousseau, Jean-Jacques
(1712—1778), romancier şi
Rivarol, Antoine, zis contele filosof: 26, 124, 178, 207,
de (1753—1801), poet, mo 223, 278, 390—393, 4 6 4 -
ralist şi eseist: 294, 355, 467 , 499, 533, 571, 619,
5*1, 567, 629, 702, 810, 751—753, 798, 799, 855,
811, 836, 980, 1172, 1283, 889, 913, 914, 920,
1371. 1061, 1118, 1121, 1168,
Robespierre, Maximilien Mă 1191, 1200, 1226, 1227,
rie Isidore de (1758— 1421, 1435, 1482,1534 —
1794), om politic: 1141. *533, 1555.
Raysr-Collară, Pierre-Paul critic literar : 850, 1256,

(1763— 1845), om politic, 1522.
orator şi filosof: 474.
Scarron, Paul (1610—1660),
poet, dramaturg şi roman
S cier: 1.
Sabatier, Robert (născut în Sedaine, Michel Jean (1719—
1923), romancier şi poet: 1797), poet şi dramaturg:
880. 202 .
S am t-E xupiry, Antoine de Sivigni, Mărie de Rabutin-

(1900—1944), aviator şi
Chantal, marchiză de
seriilor: 48, 433, 561, 678,
(1626—1696), epistolieră:
768, 849, 877, 1000—1002,
216, 287, 770, 868, 929,
1277. .
1162, 1163.
Saint-Lanibert, Jean-Franşois
Siegfried, Andră (1875—
de (1716—1803), scriitor:
1959), economist şi s&do-
126.
i log: 326.
Sainte-Beuve, Charles Augus-
tin (1804—1869), critic, ■Stael, Madame de, Germaine
poet şi romaneier: 258. Necker, baroană de Stael-
Holstein, zisă (1766—1817),
Salacrtu, Armând (născut
eseistă şi romancieră: 157,
In 1899), dramaturg: 559.
i 172, 403, 652, 917, 1359.
Sand George, Aurore Dupin,
baroană Dudevant, zisă Sîenâhal, Henri Beyle, zis
(1804—1876), romancieră: (1783—1842), romancier:
88, 163. 186, 257, 355, 405—407,
Sarlre, Jean-Paul (născut în 580 , 906, 907, 1068, 1177,
1905), filosof, scriitor şi 1350.
Stiar&s. Andre, Isaac F61ix, Vauvenargues, Luc de Cla-

us {1868—1948), poet, piers, marchiz de (1715—
sseîst şi dramaturg: 89. 1747) , moralist: 10,14, 2 8 -
31, 65, 133 136, 221, 224,
2 3 4 -•237, 256, 269, 270,
I 319, 320, 335, 345, 348,
Tkierry , Augustin 1795— 3o4, 440, 482, 537, 538,
1856), istoric şi scriitor: 565, 574, 593, 620, 623
1407. 641, 728, 730, 737, 781,
Thores, Maurice (1900— 782, 901, 944, 948, 955,
1964), orn politic, secretar 9 7 2 - 975, 1011 , 1064—
al Partidului Comunist 1066, 1228—1231, 1238,
Francez: 1051, 1079, 1135, *245, 1323. 1337, 1346,
1136. 1349, 1351, 1361, 1370,
Troyât, Henri, Lev Tarassov, 1404, 1422, 1441, 1451,
zis (născut în 1911), roman 1452, 1466, 1477, 1478,
cier, eseist şi dramaturg: 1491, 1539, 1540.
623.
Viau, Th6ophile de (1590—
.1626), poet: 1092.
V Vigny, Alfred, conte de
Valiry, Paul (1871—1945), (1797—1863), poet şi scri
poet şi eseist: 94, 110, itor: 180, 984, 1014, 1015,
182, 183, 346, 459, 460, 1017, 1326, 1557.
481, 521, 575, 595, 610, VogiU, Eugfene Melchior, vi-%
643, 680, 739, 995, 1023— conte de (1848—1910), scri
1027, 1016, 1196, 1384, itor: 1266, 1300.
1412, 1454. 1455, 1474.
Voltaire, Franţois Mărie Aro-
Fen ier Meersch, Maxence uet, zis (1694—1778), filo
(1907—1951), romancier: sof, istoric, dramaturg, pro
1C05. zator: 9, 11, 12, 23—25,
IN D IC E A L F A B E T IC D E A U T O B I 321
75, 76, 81, 82, 109, 121, 1008— 1010, 1031, 1032,
ICO, 161, 166, 197, 210, 1049, 1060, 1073, 107^
211, 225, 227, 255, -292, 1105, 1106, 1117, 11kî),
325, 389, 463, 470, 478, 1148, 1165— 1167, 1190,
504, 534, 563, 579, 1197, 1225, 1243, 1244,
581, 618, 622, 625, 626, 1251, 1258, 1269, 1279,
633, 660, 667, 686, 701, 1280, 1289, 1298, 1317,
7 1 4 -7 1 6 , 719, 771, 795, 1390, 1391, 1403, 1438,
820, 831, 835, 869, 898, 1456— 1458, 1489, 1490,
899, 936, 946, 964— 967, 1519, 1529—1533.
INDICE TEMATIC
"ABSENTĂ: 1— 7, 69, 425, AMOR P R O P R IU : 72— 78,

116a,' 1371, 1385, 1507. 325, 354, 588, 1262.
ABSOLUT: 8, 1085, 1435. APARENTĂ: 7», 840, 1115,
ABUZ: 9— 10. 1275, 1327, 1334, 1357.
ACADEMIE: 11. ARMATĂ: 80, 630, 1521.
/.CORD: 12. ’ ARMONLE: 281, 385, 555.
ACŢIUNE: 13—15, 627, 688,
ARTĂ: 81—100, 121, 151,
1132. 1178, 1373, 1517.
ADAPTARE: 10. 204, 227 , 451, 473 , 319,
598, 714, 880, 892, 1020,
ADEVĂR: 17—50, 157, 254, 1064, 1090, 1103, '1183,
456, 4G5, 640, 649, 675, 1238, 1255, 1281, 1322,
819, 854, 961, 1090, 1133, 1440, 1486, 1492.
1187, 1307, 1340, 1500. A TITU D IN E: 161, 628,1340
ADM IRAŢIE: 51—54, 100, AUTOR : 183, 230, 680, 1026.
258, 260, 430, 581, 638, A V E R E : 571, 740, 1407,
779, 832, 1182, 1206, 1373. 1562.
AFACERE: 55—50.
AFECTARE: 57. B A R B A R IE : 199, 505.
AFECŢIUNE: 58—00, 308, BATJO CURĂ: 107— 108,
430, 522. 1394.
A JU TO R : 01—03, 319, 466, B Ă TĂ L IE: 109—110, 648,
659. 936, 1230. 1252.
A M B IŢIE: 64—07, 375, 383,. B Ă T R ÎN E T E : 11Q, 111—
438, 1328, 1421. 120, 330, 514, 676, 824,
AMENINŢARE: 08, 485. 925, 1289, 1337, 1388,
A M IN TIR E: 09— 71, 243, 1459, 1464, 1483.
321, 427, 717, 874. BELŞUG : 121.
324 IN D IC E T E M A T IC
BIN EFA C ER E: 122—128, C ÎŞTIG : 200—202, 704, 783,

478, 805, 1165. 1268, 1296, 1564.
B L ÎN D E TE : 129—130, 563, CLARITATE: 203, 234, 508,
579, 1430. 565.
BO G Ă ŢIE: 131— 134, 497, CLASICISM: 204, 1306.
564, 673, 740, 1011, 1256, CONSOLARE: 205—208,
1296. 238, 388, 451, 1044, 1165,
BU C U RIE: 135— 137, 311, 1466, 1506.
322, 359, 407, 586, 709, CONŞTIINŢĂ: 131, 209—
950, 965, 1098. 214, 222, 1284, 1399.
BUNĂTATE: 138—147, 453, CONVERSAŢIE: 191,
455, 470, 512, 514, 668, 215—219.
1115. CONVINGERE: 220—222.
I
CO PILĂ RIE: 223—224,465,
CALITATE: 148—159, 229, 468, 515, 715, 826, 889,
520, 534, 693, 798, 841, 1202, 1274, 1513.
872, 1116, 1218, 1232, CRIMĂ: 225—226, 445, 681,
1383, 1435, 1482. 1208, 1369, 1489.
CALOMNIE: 160—162. CRITICĂ: 227— 230, 468,
CAPODOPERĂ: 98, 168— 489, 726, 780, 895, 1212.
164, 1425. C U CERIRE: 247, 428,'740,
CARACTER: 165—175, 346, 808.
462, 621, 917, 1342, 1529.
CARTE: 176—183, 298, 299, CUGETARE: 231-242,1378,
956. 1428.
CAUZĂ: 184, 625 , 644, 1070. CULTURĂ: 174, 243—247,
CĂLĂTORIE: 185—188, 278, 346, 1247, 1370.
1508. CUMPĂTARE: 248— 251.
CĂSĂTORIE: 189—191, CUNOAŞTERE: 193, 227,
381, 419, 826. 252— 264, 469, 664, 665,
CEARTĂ: 192, 415. 998, 1000, 1068, 1083,
C EL E B R IT A T E : 193, 597, 1133, 1145, 1168, 1191,
1012, 1270, 1387. 1226, 1408.
C EL IB A T: 194. C U R A J: 265—277, 411, 703,
C ER TIT U D IN E : 45, 195, 773, 941, 1355, 1536.
590, 875. CURIOZITATE: 180, 278—
CHIBZUINŢĂ: 196. 280, 469, 1414. •
C IN STE: 197, 391, 1487. CUVÎNT: 218, 233, 281—
C IV IL IZ A ŢIE : 102, 198— 803, 323, 380, 561, 587,
199, 515, 992, 1075. 746, 821, 915, 961, 977,
IN D IC E T E M A T IC 325
1201, 1310, 1312, 1380, 1216, 1304, 1326, 1451,

1392, 1427. 1490.
D R E P T : 169, 305, 435, 793,
D A TO RIE: 231, 804^-812, 796, 798, 802, 803, 984,
3G4, 435, 861, 1010, 1015, 1121, 1124, 1141, 1221,
1085, 1141, 1262. 1530. 1406, 1484.
DĂRN ICIE: 818—322. D R E P TA TE : 12, 117, 212,
DECENŢĂ: 823. 486— 447, 633 , 805, 807,
D EFĂIM ARE: 324—327, 1123, 1546.
777, 817. D U R E R E : 207, 428, 448—
D EFECT: 152, 261, 828— 454, 632, 771, 942, 1392,
838, 613, 621, 641, 661, 1394, 1438.
667, 872, 1155, 1157, 1162, DUŞMAN: 40, 182, 264,
1164. 455—461, 597, 632, 637,
DEMNITATE: 231, 309, 719, 1105, 1202, 1242.
887—388, 516, 853, 1138,
1269, 1274. EDU CAŢIE: 187, 462—469,
D EMON S T R A Ţ IE : 330. 519, 980, 1132. 1224, 1529.
D ESPOTISM : 340—341, • EG OISM : 470— 471, 605.
1122. ELOCINŢĂ: 472—476. .
DEVOTAMENT: 411, 526, ELO G IU : 5, 84, 477.
1076, 1326, 1407, 1500. ENTUZIASM: 30, 478— 479,
DEZONOARE: 342—848. 1326.
D IBĂ C IE: 344—345, 574, ERO U: 445, 480.
1054, 1222. EVEN IM ENT: 257, 481,
D ISC R E Ţ IE : 346—347* 402, 1002, 1308.
519, 1177, 1379. E X A G E R A R E : 250, 482—
D ISP E R A R E : 848—349, 483, 774.
856, 1277, 1396. EX EM PLU : 494— 491, 560,
D ISP R E Ţ : 152, 350—868, 1240.
661, 877, 984, 1049, 1194, E X P E R IE N Ţ Ă : 492— 4961
1353, 1524, 1562. EXPLO A TA RE: 497—501.
DRAGOSTE: 3, 7; 52, 100,
113, 115, 260, 273, 357, FA L SIT A T E : 502, 1048,
850—434, 492, 514, 516, 1421.
523, 524, 588. 589, 610, FANATISM: 503—506,1197,
631, 654," 687. 694, 759, 1489.
760, 815, 955, 1075, 1154, FARMEC: 280, 380, 391,
1159. 1162, 1176, 1183, 607—508, 1190.
F E M E IE : 111, 368, 400, 403, G ÎN D IR E: 285, 290, 709,

419, 421, 464, 609—627, 767, 909, 958, 961, 962,
825, 829, 1260, 1311, 1318, 980, 1033, 1301, 1312,
F E R IC IR E : 34, 60,121,147, 1323, 1375, 1378, 1381,
163,-191, 243, 249, 257, 1455, 1490, 1507.
306, 311, 407, 424, 423, G LO R IE: 180, 600—610,
436 , 453 , 628—561, 5'8D, 884, 1012, 1188, 1255,
606, 698, 700, 722, 752, 1390, 1441, 1539.
754, 932, 944, 985, 1052, GLUMĂ: 611—612.
1085, 1096, 1100, 1134, GRAVITATE: 135, 613—
1154, 1241, .1359, 1396, 614.
1447, 1493, 1535, 1536, G REŞEALĂ : 23, 120, 348,
1557. 378, 465, 615—621, 626,
F IL O S O F IE : 662—570, 633, 737, 748, 1132, 131:6,
1032. 1333. 1
FOLOSINŢĂ: 153, 154, 243, GUST: &27, 346, 622—624,
254, 259, 295, 535, 571— 905, 1418.
673, 677, 792 , 841, 858,
1364, 1411, 14*39, 1442, HAZARD: 625—628, <681,
1449, 1475, 1562. 1077.
FORŢĂ: -90, 460, 525, 674—
576, 882, 968, 1090, 1175, ID E E : 156, 257, 465, 542,
1232, 1236, 1328, 1352, 629—680, 796, 806. 878,
1354, 1517, 1537. 947, 1071, 1133, 1489.
FR IV O LITA TE: 577 IE R T A R E : 23, 107, 219,
FRU M U SEŢE: 179, 189, 225, 327, 453, 619, 63-1—
242, 281, 291, 293, 295, 685, 658, 691, 1103, 1157,
425, 507, 512, 578—587, 1164, 1463.
617. 663, 705, 819, 822, IGNORANTĂ: 51,636— 648.
827, 829, 903, 1016, 1017, IL U Z IE : 34, 333, 540, 644,
1083, 1111, 1116, 1285, 800.
1322, 1325, 1342, 1362,
1373, 1379, 1449, 1451, IM AGINAŢIE: 188, 389,
1506. 645—64S, 935.
INDIGNARE: 649.
G ELO ZIE: 588—591. INDULGENŢĂ: 430, 493,
GENTU: 11, 164, 175, 413, 563, 650—652.
692—598, 624, 641, 701, IN FE R N : 658.
762, 903, 940, 963, 1421. IN FIN IT : 239, 514, 654—
GHINION: S99. 665, 912, 1080, 1400, 1562.
IN G RA TITU D IN E: 224, ÎN GÎM FARE: 731— 733.

«86— ces. ÎN ŞE L A R E : 731, 784— 785,
INIMĂ: 22, 32, 58, 59, 78, 913, 1158, 1227, 1363.
158, 221, 235, 236, 380, ÎN T R E B A R E : 736, 1095,
383, 390, 398, 402, 408, 11-83.
480, 512, 544, 602, 655, ÎN TU N ERIC: 7371-
661, 663—679, 701, 779, ÎN Ţ E L E G E R E : 262, 652,
836, 902, 1014, 1039, 1073, 738— 739, 830, 996.
1109, 1125, 1126, 1185, ÎN ŢELEPCIUN E’: 155, 443,
1227, 1231, 1310, 1343, 496, 626, 637, 709, 740—
1425. 7G5, 780, 864,871,924,926,
IN SP IR A Ţ IE : 680. . 1061, 1067, 1098, 1123,
IN TELIG EN ŢĂ : 156, 170, 1168, 1221, 1357, 1489.
175, 215, 520, 521, 611, '
675, 1211, 1213, 1290,
1299, 1364, 1369, 1370. JIG N IR E : 107, 122, 401,
IN TE N ŢIE : 681. 766, 1152, ±257.
IN T E R E S: 310, 312, 383, JUDECATĂ: 230, 257, 259,
421, 682—690, 692, 1045, • 289, 291, 377, 398, 456,
1128, 1133, 1478, 1562. 466, 526, 623, 638, 665,
IN V ID IE : 227, 691—705, 767—769, 841, 968, 972,
838, 1049. 993, 1064, 1147, 1404,
1432.
IP O C R IZ IE: 274, 704, 706—
708.
IR O N IE : 709— 711. LACRIMĂ: 770— 774, 858.
IS P IT Ă : 712— 713. 1 L A ŞITA TE: 775—776,. 1259,
IS T O R IE : 714-—718, 811, 1291, 1428, 1537.
1079, 1138, 1143, 1408. LAUDĂ: 291, 777— 782, 838,
895, 964, 1278.
ÎMPRUMUT: 71% 953. LĂCOMIE: 7S3.
ÎNCĂPĂŢÎNARE: 720. LECTURĂ: 784— 788, 1088.
ÎN C R ED ERE: 139, 215, 268, L E G E : 9, 61, 412, 518, 714,
291, 628, 721— 723, 1343, 780—790, 793, 801, 916,
1521. 1008, 1124, 1140.
ÎNDOIALĂ: 376, 562, 590, L E N E : 500, 791, 1104.
724. •LIBERTATE: 47, 131, 194,
ÎNDRĂZNEALĂ: 248, 643, 419, 517, 527, 792—800,
697, 725— 729,. 1055, 1281, 917, 990, 1121, 1123, 1124,
1419. 1138, 1229, 1313, 1555.
ÎNGĂDUINŢĂ: 730. LIM BĂ: 810—841.
L IN G U Ş IR E : 5, 72, 812— 1177, 1256, 1260, 1295,

817. 1307, 1363, 1393, 1483,
L IN IŞ T E : 307, 818, 1345. 1491, 1497, 1499, 1505,
L ITE R A TU R Ă : 819—821. 1507, 1511, 1516, 1532.
LUMINĂ: 5 0 ,/82, 212, 413, MODĂ: 879—880.
533, 563, 594, 822, 951, M ODERAŢIE: 159, 742,
968, 981, 1079, 1337, 1362, ■781, 842.
1523. M OD ESTIE: 204, 881—887,
LUPTĂ: 40, 243, 267, 270, 1040, 1048, 1321.
434, 461, 759, 823, 1494, MORALĂ: 210, 444, 576,
1536. 888—893, 1090.
M ULŢUMIRE: 87, 894—
M ATERNITATE: 481, 636, 895, 1213.
657, 805, 824—827, 835, MUNCĂ: 121, 243, 497, 500,
899, 907, 1208. 515, 527, 792. 896—910,
M Ă R IR E : 828—829. 1086, 1102, 1198, 1297,
M EDIO CRITATE: 479, 653, 1354, 1437.
781, 830—834. MUZEU: 911.
M EM ORIE: 69, 494, 679,
835— 837, 851, 852, 862. NATURĂ: 61, 81, 88, 113,
M E R IT : 151, 231, 498, 542, 389, 553, 564, 645, 865,
691, 766, 828, 829, 838— 897, 912—916, 958, 1083,
847, 882, 1116, 1268, 1271, 1228, 1232, 13?3, 1381,
1464, 1476, 1539. 1425.
M E S E R IE : 848—849, 909, NAŢIUNE: 244, 917, 1139,
1486. 1331, 1510.
M IJLOC: 850, 893, 1041, NĂRAV: 918—921.
1201, 1300. N EBU N IE: 742, 755, 758,
MILĂ: 430, 455, 1366, 1394, 761, 894, 922—926, 1054,
1514. 1239, 1259, 1357.
MINCIUNĂ: 649, 851— 854, NECAZ: 132, 136, 320, 500,
886, 1272. 511, 784, 935, 1158, 1190,
M IST E R : 876, 1003, 1089. 1431, 1493.
M ÎN IE: 632, 855—856, 983, NE HOTĂRÎ R E : 927— 928.
1236, 1366, 1471, 1473. N EÎN C R ED ER E: 929.
MOARTE: 68, 70, 76, 109, N E L IN IŞT E : 92, 428, 545,
115, 245, 246, 277, 411, 927, 1097, 1421, 1445.
454, 500, 546, 549, 589, NENOROCIRE: 169, 209,
607, 654, 699, 740, 857— 257, 335, 455, 930—943,
878, 1010, 1031, 1078, 1151, 1397, 1506.
N EPĂ SA RE: 844. 1242, 1245, 1250, 1269,

N ER Ă BD A RE: 945. 1270, 1271, 1274, 1279,
N EV IN O V Ă ŢIE: 946— 047. 1283, 1293, 1297, 1303,
N EV O IE: 157, 422, 481, 879, 1325, 1332, 1343, 1353,
898, 948, 1064, 1085, 1136, 1358, 1360, 1363, 1365,
1168, 1181. 1374, 1386, 1392, 1395,
NOROC: 839, 931, 949—958. 1396, 1398, 1404, 1406,
1417, 1423, 1426, 1433,
OBIŞN U IN ŢĂ: 427, 429, 1440, 1448, 1456, 1457,
954—955, 1381, 1501. 1458, 1476, 1478, 1483,
1489, 1506, 1511, 1513,
OM: 21, 65, 70, 73, 79, 85 1531, 1557, 1562.
97, 112, 131, 134, 143, ONOARE: 131, 364, 740,
156, 166, 168, 171, 177, 1006— 1015, 1428.
182, 199, 209, 211, 212,
217, 219, 231, 232, 236, O PERĂ : 101C--1 0 2 9 , 1088,
243, 244, 257, 263, 271, 1308.
279, 285, 286, 287, 290, O P IN IE : 797, 1030--1036,
291, 303, 327, 328, 333. 1270.
346, 351, 375‘ 396, 399, OPTIM ISM : 1087.
427, 434, 436, 440, 453, O R B : 1088.
461, 467, 491, 498, 500, O RG O LIU: 152, 455, 791.
538, 543, 544, 549, 550, 885, 1039—1049, 1262,
551, 553, 563, 571, 594, 1321, 1354, 1433, 1465.
600, 606, 610, 611, 632.
642, 645, 649, 654, 655, PACE: 1050—1051, 1183.
662, 665, 672, 677, 690, PA SIU N E: 2, 49, 67, 76,
692, 700, 710, 714, 723, 368, 378, 405, 566, 660,
752, 760, 761, 762, 775, 697, 796, 800, 827, 855,
780, 796, 798, 799, 821, 1043, 1052—1071, 1195,
833, 841, 842, 843, 849, 1232, 1233, 1279, 1311,
853, 874, 893, 895, 896, 1346, 1432, 1563.
909, 933, 935, 937, 942, P A T R IE : 797, 966, 1072—
943, 947, 966— 1005, 1024, 1079, 1123, 1409.
1033, 1041, 1054, 1063, PĂMÎNT: 1080.
1065, 1068, 1075, 1077,
1081, 1085, 1096, 1104, PĂ TRU N D ERE: 1081.
1115, 1118, 1119, 1124, P Ă R E R E : 117, 632, 855,
1134, 1144, 1146, 1149, 1147, 1458.
1165, 1179, 1184, 1192, PEDAN T: 1082.
1198, 1213, 1233, 1234, P E IS A J : 1088.
330 IN D IC E 'EEWEAfTIC
P E R F E C Ţ IU N E : 190, 522, P R O S T IE : 145, 162, 296,

«79, 1084—1086. 507, 521, 599, 606, 614,
P E R F ID IE : 1087. 733, 758 , 767 , 957, 1035,
PICTURĂ.: 1088—1081,1383. 1054, 1082, 1148, 1165,
PLĂ C ER E: 34, 7», 123, 187, 1194, 1203— m o , 1317,
206, 211, 315, 316, 320, 1368.
332, 364, 394, 415, 519, PRUDENŢĂ: 155, 379, 729,
524, 52», 540, 572, 579, 1216— 1219, 1291, 1531.
581, 602, 708-,. 735, 7g6, P U T E R E : 159, 267,. 374,
819, 89-7, 899-, 90.7, 1058, 437, 466, 576, 584, 1-070,
1063, 1092—1102, 1190, 1124, 1139, 1220—1222,
1345, 1407, 1487.. 1228, 1268, 1:353, 1427,
PLICTISEA LĂ : 8.9», 1069, 1469, 1556, 1563.
1103-1105
PO EZ IE: 1106—H M . RA ŢIU N E: 17, 22, 223, 250,
P O L IT E Ţ E : 203, 519, 611, 270.;. 478,. 517, 518, 645,
1115— il2 0 . 664, 671, 759, 803, 960,
POLITICĂ: 1121—1136. 1031, 1065, 1148, 1197,
POPOR: 716, 796, 1051, 1223—1235, 1279, 1363,
1121, 1124, 1129, 1130, 1450, 1462.
1137— 1144, 1253, 1435. RĂBDARE: 558, 592, 950,
PREJU D EC A TĂ : 227, 640, 1236—1238, 1447.
1145— 1156. RĂU: 65, 128, 141, 160, 212,
P R E V E D E R E : 1151. 219, 228, 263, 310, 326,
P R IE T E N IE : 55, 176, 181, 327, 333, 358, 445, 636,
264, 377, 384-, 388,. 409, 667, 670, 889, 898, 950,
492, 510, 637, 638, 694, 969, 982, 1046, 1069, 1097,
700, 904, 911, 1 0 8 3 ,11S2— 1120, 1165, 1212, 1214,
1187, 1351, 1443. 1226, 1235, 1-239—1249,
P R IM E JD IE : 265, 266, 329, 1250, 1252, 1272, 1283,
525, 637, 721, 739; 773, 1319, 1328, 1360, 1417,
885, 1045, 1188—1195, 1456.
1285, 1.351, 13.61, 1454, RĂZBO I: 11-83, 1250—1256,
1520. 1518 ,
P R IN C IPIU : 16.7, 517„ 888, RĂZBUNARE: 342; 563,
1185, 1227, 1270. 1257—1261, 1470.
P R O G R E S: 243, 513, 517, R EA LITA TE : 99, 540,. 644,
714, 1196— 1198, 1406. 1020, 1090.
PROMISIUNE:: 580„ 1199— RECUNOŞTINŢĂ: 685,
11202. 1262^-1264.
IN D IC E T EM A T IC 38 1
R E G R E T : 1265. 704, 770, 833 , 891, 929,

R EL A T IV IT A T E: 1266. 1179, 1230, 1320—1328,
R E P R O Ş : 122, 209, 229, 1358, 1444.
261, 777, 1267. SER V IA BJ L IT A T E : 1829.
R E P U T A Ţ IE : 151, 1268— SE R V IT U T E : 1830—1832.
.1271» 1390. SE V E R IT A T E : 135, 638,
R ESEM N A RE: 763, 1272, 1333— 1834.
1506. SFA T: 319, 1335—1337.
R E SP E C T : 419 , 516, 967, SIM PA TIE: 1338.
1198, 1273—1274, 1406, SIM PLITA TE: 1339—1342,
151:3. 1386, 1421.
R ESPO N SA B IL ITA T E: SIN CERITA TE: 83, 347,
877, 1000, 1275—12777. 424, 782, 855, 1343—1347.
R E U ŞIT Ă : 1278—1280, • SINGURĂTATE: 194, 471,
1412, 1421, 1503. 1348— 1350, 1392.
REV O LTĂ : 645, 1283.
R E V O L U Ţ IE : 1021, 1284. SLĂ BIC IU N E: 140, 246,
RID ICO L: 378, 3% , 1285— 466, 621, 968, 971, 1055,
1291, 1429. 1175, 1216, 1229, 1239,
RT SC: 120, 1292. 1257, 1283, 1344, 1351—
1355, 1358.
R Î S : 324, 1293—1294.
R U ŞIN E : 551, 697, 9.18, SOCIETATE: 169, 304, 821,
1000, 1010, 1268, 1295. 916, 1107, 1.135, 1270,
1356—1359.
SĂNĂTATE: 131, 1134, SPERANŢĂ: 273, 373, 427,
1307, 1542. 572, 1010, 1112, .1199,
SĂ R Ă C IE: 133, 134, 497, 1238, 1354, 1360—1363,
500, 507, 551, 877, 12.08, 1544, 1562.
1256, 1296—1298. S P IR IT : 32, 67, 108, 158,
SCEPTICISM : 1299. 170, 1«0, 221, 222, 2.43,
SCOP: 541, 548, .561, 1227, 330, 495, 613, 624, 641,
1300, 1563. 666, 667, 674, 714, 720,
SC R IIT O R : 203, 788, 1088, 736, 796, 8S0, 902, 971,
1801— 1312, 1383. 1066, 1117, 1364—1378,
SE C R E T : 81, 165, 402, 473, 1490.
1025, 1313— 1318. S T IL : 105, 1374—138».
S E N S IB IL IT A T E : 525, STIMĂ : 352 , 358 , 420, 610,
1158, 1819, 1384. 1012, 1043, 1267, 1887—
SEN TIM EN T: 54, 210, 276, 1388, .140.6, 1477.
353, 355, 392, 429, 623, STRĂDUINŢĂ: 1889.
332 IN D IC E T EM A T IC -
SUCCES: 180, 475, 727, TIR A N IE: 208, 365, 437,

1-800—1391, 1044, 1220.
SU FERIN ŢĂ : 95, 450, 452, TOLERANŢĂ: 1456—1468.
549, 002, 728, 807, 871, TRĂD ARE: 212, 445, 780,
937, 957, 1080, 1152, 1258, 1317.
1360, 1802— 1898, 1484, TRECU T: 1459.
1527. TRÎN D Ă V IE: 325, 500, 792,
SU FL E T: 8, 60, 133, 155, 1460—1461.
157. 297, 307. 315, 329, ŢĂRAN: 1462.
362, 382, 438, 495, 533,
534, 579, 623, 647* 744, U ITA R E : î'61, 619, 1468—
759, 790, 890, 927, 969, 1464, 1466.
1062, 1089, 1143, 1257, UMILINŢĂ: 1465— 1466,
1377, 1304—1396, 1399, 1476.
1542. UNITATE: 1467.
S U P E R S T IŢ IE : 503,1397— URĂ: 3, 366, 377, 387, 695,
1308. 983, 1328, 1351. 1468—
1478, 1526.
ŞTIIN ŢĂ : 53, 86, 96, 138, UŞURINŢĂ: 1474, 1534.
641, 754,1234,1399—1415.
VALOARE: 43, 137, 216,
TACT: 1416— 1419. 294, 314, 673, 979, 1012,
TALENT: 169, 451. 689, 1024, 1167, 1324, 1387,
1123. 1232, 1420—1424. 1407, 1175— 1478, 1502,
TĂ C ERE: 1426— 1429. 1521.
T Ă R IE : 1480—1481, 1554. VANITATE: 316, 632, 812,
862, 881, 1056, 1209,
TEAMĂ: 68, 114, 115, 356, 1479— 1484.
373, 395, 407, 551, 642,
702, 705, 712, 859, 918, VIAŢĂ: 15. 115, 116, 142,
1002, 1191, 1215, 1219, 210, 245, 254, 257, 269,
1291, 1345, 1354, 1355, 271, 311, 337, 403, 445,
1398, 1432— 1484, 1489. 453, 480, 489, 515, 518,
533, 555, 675, 717, 784,
TEA TR U : 1435— 1436. 826 , 862, 868 . 873, 893,
TIM P: 182, 425, 746, 792, 900, 908, 924, 928, 944,
1025, 1026, 1077, 1084, 965, 980, 993. 1010, 1052,
1163, 1225, 1236, 1246, 1053. 1071. 1090, 1178,
1315, 1488—1448, 1460. 1227, 1251, 1274, 1304,
T IN E R E Ţ E : 119. 383, 676, 1307, 1340, 1363, 1485—
877, 925, 1449—1455. 1617, 1547, 1557.
IN D IC E T EM A T IC 338
V IC IU : 154, 493, 657, 660, V IS : 243, 675, 1488, 1489,

683, 706, 791. 898, 951, 1547.
989, 1211, 1524, 1526, V I T E J I E : 272. 1548.
1537, 1544. V ÎN Ă T O A R E : 1649— 1550.
V IC T O R IE : 214, 404, 626,
663, 823, 1000, 1193, 1518- V ÎR S T Ă : 76, 514, 889, 924,
1522^ 1553. 1285, 1551.
V IR T U T E : 99, 154, 197, V O C A ŢIE : 1552.
213, 274, 279, 291, 336, V O IN ŢĂ : 174, 406, 773,
363, 518, 519, 583, 605, 1553— 1560.
649, 651, 682, 683, 706, V O R B Ă : 1561.
• 751, 872, 931, 951, 961,
974, 989, 1059, 1076, 1123,
1211, 1232, 1330, 1369, Z G ÎR C E N IE : 134, 915,
1428, 1481, 1523— 1546, 1055, 1562— 1565.
1548. Z ÎM B E T : 1565.
CUPRINS
Cuvlnt tnainte ................................................ V

Notî asupra ediţiei ........................................................ XVI
Indice alfabetic de au to ri........................................... 307
Indice te m a tic................................................................. 322
L e c to r: G H E O R G H E M A R IN
T e h n o re d a c to r: M A R IA N A P U Ş C A Ş U
B u n d e tip a r: 21.X I1.1981. A p ăru t 19S2.

( C o m a n d a n r. 1173.
C o li d e t ip a r 11.
Comanda nr. B67

Combinatul Poligrafic „Casa SclnteU"
Bucureşti — Piaţa Scînteli nr. I
Republica Socialistă România
Au mai apărut:
C U G E T Ă R I A R M E N E Ş TI
O M U L Şl C O N V IE Ţ U IR E A
S O C IA L Ă
C U G E T Ă R I ENGLEZE
C U G E T Ă R I GRECEŞTI
Lei 7 ,2 5

Cugetari Franceze PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cugetari Franceze PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUGETĂRI FRANCEZE

Cititorul va găsi in cugetările din volumul de faţă

apoi cu fidelitate întreaga creaţie a spiritului

„Chansons de geste‘\ dintre care cea mai frumoşii

Renaşterea,' fenomen de răscruce în cultura \şi

ieţis propune 6 imagine a omului care-şitrăieşte

culise., întărirea absolutismului regal, îngenuncherea

nefaste ale omului, recunoaşte în realitatea epocii

îşi pierde din prestigiu; creaţia literară, căreia

mente romantice pin să adauge farmec multor per­

Răspunsurile pe care le dau creatorii de valori

„Cugetării» franceze" oferite în această carte au fost

2 • L'absence diminue les mâdiocres passions et aug­

3 • L'absence est aussi bien un rernede ă la haine qu'un

4 • Les absente ont toujours tort.

5 • IAHoge des absents se fait sans flatterie.

6 • En comnie en hiver, qui quitte sa place la perd.

7 • L'abşence est une pierre de touche pour Ies vrais

8 • Certaincs âmes cont â Vabsolu contme Vead ca â

10 • Acont d'attaqner un abus, il ţaut voir si on peut

înainte de a ataca un abuz, trebuie să vezi dacă îi poţi

11 • A qnoi peuvent donc servir les academies? Â

14 • Les grands hommes entreprennent Ies grandes

©ataenii mari întreprind lucruri importante tocmai

16 • S'accommoder â tout est cltose necesşairc j Ce qu'on

Primul semn al corupţiei. moravurilor este izgonirea

24 • II faut s'accoutumer â chercher le vrai dans Ies

30 • On ne s'ilive point aux grandes veritis sans l'en-

#7 • L'erreur agite; la virile repose..

■iacă adevărul' este în fundul fintînii, mă arunc ta

Afacerile jiu sînt sigure cit timp nu sînt încheiate.

Ambiţia sălăşluieşte In toate sufletele, ea le conduce pe

71 • Cest dans le souvenir que Ies choses prement leur

76 • Toutes les passions s'eicignent avec l'âge /L'a-

79 • Gardc-ioi tanţ que tu vivras /De juger les gens sur

82 • Toas Ies arts soni freres, checuri apporle une

83 • Etre natură dans Ies arts, c'esi elre sincere,

84 . • Lorsqne nous oublions Vartiste"en regardanî sân

85 • L'artiste, c'est un hommc de talent qui era# I#®-

Un mare artist are o singură grijă: să devină cit mai

98 • Un chef-d'ceuvre est une pârtie d'echecs gagn&e

Numai realitatea, chiar bine ascunsă, are virtutea de a

100 • Varliste a phis besoin d'&lre admirâ que d'clre

103 • Le monde de Vart n'est pas celui de VimmorlaUti,

Mu poţi face 6 arM care sâ vorbească maselor atunci

1QJ* • Qu'est-ce. que Part? — Ce par quoi Ies. form&s

lt-0 • Entre metix Imips, labataiUe est plus âprc?, phm

116 • Le soir de la vie apporle avec soi sa lămpi.

117 • Vous avcz pcut-etrc raison de penser ainsiy.rmis

IJu om inteligent poate oricînd să scoată dintr-un rău

133 • Ni la paucrcti ne peut avilir Ies âmes fortes, ni

• La profeţiile jqie a plus de secările que de guiett.

137 * L'at.fente A'une joie. caut quelqurfois plus que la

143 • Par-dessus touie chose., soyez bon; la bonle est

Nu e deajuns să ai calităţi maii, trebuie să ftii să' 1®

151 • L'arl de savoir bien mettre en aeuvre de mMiocres

152 • Le meme orgueil qui nous ţait blâmer Ies defavAs

153 • On ne doit pas juger d'un homme par ses grandes

154 • Une grande. qnalitt naturelle prend Iernam d'un

E nevoie de calităţi ale inimii şi ale spiritului foarte

159 • L a plus grancle marque de qualitâ que puisse

109 • II n'cst pas mal de couper une lele de Vhydre de

162 » Plus une calomnie est difficile ă croire j Plus

mente romantice pin să adauge farmec multor per

2 • L'absence diminue les mâdiocres passions et aug

Celibatul trist, pustiu şi aspru nu mai in S eam n ă liber

216 • Le remords pricede la pertu comme Vaurore pre