111. 11,.

v-
Enigma OtLUei
de George Calinescu

,, ... . ----- ------- -------------------------------------------------------

George Calin:scu (18.99 : 19 ~ 5 ) in stituie. Tn peri oa da inte,·belica, formula romanului realist
. tiv de factura balzac,ana. pnn care a dorit sa dea o replica literaturii subiective si cu accente
obrec . d I ,
. proza sa cupnn e vo umele: Cartea nuntii (1933) Enigma Otiliei (1938) Bietul loanide
lirice. )~iScnnulnegru
· (1 965). · '
53
(19Enigma Ot11e1·1· 'd e George CV a1•inescu ·1
I ustreaza specia roman prin faptul ca are o dimensiune

mare, O actiune complexa. desfa$urata pe .mai mu lte planuri grupate Tn J·urul unui nucleu , care
resupune prezenta ma, multor per_sonaJe care traiesc conflicte puternice interioare $i/sau
p terioare. Opera corespunde estet1c unei conceptii realiste a autorului, care transfigureaza
" . t
realitatea in arta pnn r-o t eh111ca
ex . b
alzaciana.
V

pERSPECTIVA NARATIVA este caracterizata prin situarea naratorului Tn spatele

ersonajelor $i a evenimentelor, extradiegetic, un narator omniscient $i obiectiv. Timpul diegezei
fa, relatarii evenim~ntelor) este evident anterior istoriei (al producerii lor), ceea ce sustine
ipostaza naratorulu1 auctor, care relateaza evenimente Tntr-un discurs la persoana a treia.
PR0BLEMATICA romanului este data de patru teme evidente: cea sociala, particularizata
1n rnaniera balzaciana ca fresca a societatii bucure$tene de la Tnceputul secolului al XX-lea,
apaternitatii $i a mo~tenirii, tot o tema balzaciana, cu filiatii pe linia puterii nefaste a banului
asupra individului $i a stratificarii sociale cu repercusiuni privind relatiile interumane, tema iubirii
corespunzand evolutiei cuplului Felix-Otilia $i tema formarii, care-I vizeaza pe Felix, erou de
bildungsroman.
STRUCTURA romanului este reprezentata de evolutia actiunii pe trei planuri narative: un
plan al destinului lui Felix Sima, adolescentul orfan care vrea sa-$i faca o cariera la Bucure$ti -
bildungsroman, legat de eel al Otiliei Marculescu, al doilea plan - al luptei clanului Tulea pentru
averea lui Costache Giurgiuveanu $i al treilea - al evolutiei arivistului Stanica Ratiu, personaj
tipic pentru epoca de ascensiune a burgheziei bucure$tene dintre cele doua razboaie mondiale.
Cele trei planuri principale se impletesc cu altele, secundare, in care sunt descrise scene
importante pentru conturarea unei veritabile fresce sociale.
C0MPOZITIONAL, romanul se caracterizeza prin existenta celor 20 de capitole, in care
evenimentele $i episoadele narative sunt inlantuite cronologic, liniar. lnsertia unor elemente de
modernitate - printre care analiza psihologica, prin intermediul careia pesonajele au viata
interioara, apropiindu-se de persoana reala, iar unele dintre ele se caracterizeaza prin deviatii
Psihice datorate ereditatii $i/sau mediului ce evidentiaza stilul calinescian - sparge uneori
cronologia faptelor. De asemenea, se observa caracterul scenic al multor fragmente, realizat
Prin dialog, prin tehnica restrangerii treptate a focalizarii, prin detaliile didascalice care
accentueaza dramatismul vietii. Tn acela~i sens, analepsa (evocarea), prolepsa (anticiparea) $i
elipsa unor evenimente din di~geza sunt marci ale modernitatii romanului.
. TITLUL romanului incita la reflectie: femeia - sursa a frumusetii, a misterului, incifrare a
vietii. Otilia este, conform titlului, ~ersonajul principal, eponim, ilustrand, din perspectiva
autorului, sufletul complicat al femeii, imposibil de incadrat in canoanele unei epoci dominate
de rnediocritate $i de avaritie. Tn subtext, titlul trimite $i la tipologia feminina propusa de

··• 95 •··
 ' • ta. , gen Aun•ca si Aglae , la fern eic1 curkz,m , rr .
George Callnescu , de Ia fem eia defem1n iza ,
V •
I
1
. .. ' )( ()rf ;

la femeia-copil-m1ster , Otilia . . t/:t.;11

•

$1 pana
A ..,

. . . .
1· drica a co nstruct1eI
Tt1lul se oglinde$te in cont1 t in tehnica po ie
A
• perso naJulu1 coon1rn
• ..
nu , . . ltip\i ca t in och 11 celor IaI . . ,c.ar
devine modern, complex · ntrad1ctoriu , mu tI , dar ma1 al .~
$1 c~ • ~~
reprezentarea lu1. Felix. . . F /' se inch1.se in • b. I lui si scoa se vech
,ro u ea fotog raf1e pe care i-o dad In
,, eix . . ,
. , d t "? Nu numai Otllw era . . .
Otilia. Ce deosebire 1 Unde era o enigma, ct ~1 destin . Use
V • •

0'.il,a .d.e al ta a a·1s-a nu mit u/ ins u .,,

De retinut este $i faptul ca Pclrintii Otiliei, suges ti e ba Izac
. . , ·..
initial ~omanu. . . ian:'
. d't
patern1tat11; ulterior, e I om·· ales Enigma Ot1lle1. a
· au . t orale ale actiunii . Narato
., d
UL f1x~~za c~or 0 ~ atele. spati
A •

INC~PIT_ o- emp · rul 1$1asuma un ro\

. ·,si dezvaluie functia
de anahst $1 de critic ~afinat. referential a $i se deoseb
.I b · I Lim_baJullluAi · •• lAtr-o se e?te de
onaJ e cu m ar f1 ee ara de la fnceputul lui iulie
im aJu unor pe l a g aei. ,, n
1 1909, cu Putin
fnainte de orele zersce, un tan ,A .,
ar de vreo op sprezec
t e an i fm bra ca t fn uniforma de licean, int ·
Antim venind dinspre strada ' . ., A A ra fn strada
Sfintii Apostoli cu un soi de va/ v
d .
foarte, grea, fiindca , obosit o 1za in mono , nu pr~a ~Aare,
trecea des dintr-o mana fn_ or d:s '~~r
. d tr-a lta . St rad ~ era ~u st1e ~1 ,~tunecata ~,. _in
c,u a vern,•· A ,n urma unor p101· gen era /e , ,,ra"coroasa cj fosnitoare ca
,, o pa du re. lntr-adevar, toate curt1le
~'· ma,· aIes ogra da b.1senc1
i ,
· 1.. erau 1· de copac,· ba"tr A

p 1ne ani, ca de altfel 1ndeobste cu •

•

era atunci Capitala. Vantul scutu . ~ rt1/e marelu, sat ce

ra, dupa popasuri egale , coam A '

ele pom1l0:, f~ca~d un vtumu_

..,

si numai fntunecarea si reapri lt ~eva~ut,

nderea unui Ian de stele dade
~rbori se mi~cau pe c~r"; ,,De a trecatorulw banwala ca ma
unde sa ma cunoasca? fntreb n varfun de
a
atat r. .. r. Ag lae . Ca nd a murit ma-sa , era numai
SUBIECTUL romanului se
construie$te clasic prin
expozitiunea, intriga, desff1$ articularea celor cinci mo
urarea actiunii, punctul culm mente ,
coerenta epica $i estetica. inant $i deznodamantul, Tn
tr-o perfecta
EXPOZITIUNEA se conturea
za din incipit, unde se preciz
Tn Bucure$ti. Descrierea str eaza timpul $i locul actiunii
azii Antim, a casei lui Costa : 1909 ,
patrunde Felix prima oara, che Giurgiuveanu, a salon
ofera detalii concrete pentr ului unde
cititorului Tn acest spatiu se u imaginarea locului actiunii
face treptat, prin tehnica foc . Patrunderea
naratoriale: auctor, comen ali za rii $i prin multiplicarea rolur
tator al evenimentelor $i al ilor
controleaza traiectul exist tip ur ilor umane reprezentate, re
ential al personajelor, anali gizor care
kitschului realizat Tn domeniu st al sn ob ism ului burghezilor bogati, al
l arhitecturii, mobilierului $i
estetic al naratorului se ma al aranjamentelor interioarelor
nifesta critic $i Tn privinta . Gustul
personaje. Efectul de kitsc ve sti m en ta tiei $i a machiajului unor
h/amestecul de stiluri ~i im
balzaciana, indica trasaturi pr es ia de neingrijit, surprins Tn ma
ale personajelor: ,,Casa avea niera
soclu, ale carui geamuri patra un singur cat, a~ezat pe un
te erau acoperite cu hartie tra scund parter-
Partea de sus privea spre strad ns luc ida , imitand un vitraliu de cated
a cu patru ferestre de o fnaltim ra/a.
rozeta gotica, de~i deasupra e absurda, formand ,n varful for
/or zidaria scotea tot atatea cote o
doua console. La fatada, acop mici frontoane clasice, sp
eri~ul cadea cu o strea~ina rijinite pe cate
de casetoane , totul fn eel ma /at a, rez em andu-se pe console despart
i antic stil, dar console, fronto ite
cafeniu. Zidaria era crapata an e ~i casetoane erau vopsite cu un
~; ulei
trotuar ieseau indraznet burui scorojita in foarte multe locuri , ~; din crapdturile dintre fat
' '
enile ". ada casei $i
Expozitiunea cuprinde $i o
scena, cea a jocului de cart;i
participa principalii actanti din casa lui Giurgiuveanu ,
ai romanului: clanul Tulea, la care
Costache, Aurica, fata de ma reprezentat prin Aglae , so
ritat, $i Simion; Otilia Marcu ra lui mo$
mo$ierul Leonida Pascalopo lescu, fiica vitrega a lui mo$
l, prieten $i pretendent la ma Co sta che;
na Otiliei; mo$ Costach e Gi
urgiuveanu
 lescentul orfan, venit din la si Ia t ut ore Ie Iu1.· Scena are un puterrnc· caracter
ix Sirna, ado . V • •• • • ,

.. d constru1ta pnn och11 lu1 Feli x, cu

,i fel I f11n multe aman unte se m rnT 1ca t ·1ve.
-r V • • • .
vizua_ '. 5e contureaza ? 1 pnncipa 1e 1e conflicte ale romanului: lupta pentru mostenirea lui mos
A1c1 si iubirea dintre Felix '.;,i Otilia. · ·
stache · ~ · · · I · F 1· · ··
co rsiunea 1n 1stona personaJu ui e ix, din expoz1t1une, realizeaza identitate a acestuia dupa
;e~~I starii civ'.le (id~ntific area persoa~ :i fizice~, _ia~ ca ~odalita~e_a nararii este un re~u~at:
rJ1 0. . /iceanulw va parea nu se poate ma, indreptat1ta, daca vom st, c,ne era. Se numea Felix Sima
u,rn,rea t B t" . . . '
" . cu o ora main e ,n ucure? 1 venind din la?,, .unde fusese elev Tn clasa a VIII -a a Liceului
V A • A

i sosise . . I d .
t Sfars1se /1ceu , trecan ?1 examenul de capacitate si acum venea Tn Bucuresti la tutorele
A

? ·
1nterna · · · · " T f · ' ·
_ costache G1urg,uveanu · n ragmentu l c1tat, se observa capacitat ea naratoru lui de a se
sau, ·festa demiurgic, auctorial , lasand impresia ca $tie mai multe decat cititorul.
rna~~TRIGA. privi_~d -planul ac~iunii Tn care se prezinta istoria unei mo'.;>teniri, se cristalizeaza
rntr-o replica a Otil~e1, care _pre1a ro_lul de narator, oferind explicatii pentru Felix, dar $i pentru
tor: ,,Ei, da, tant, Aglae ?I cu Aunca nu pot sa ma sufere, fiindca le e teama ca au sa piarda
~~?tenirea ... Aurica !?i Tnchipuie ca o sa_se marite spunand ca are un unchi bogat... o pocita ... Papa,
vezi tu, nu mi-e tata bun .. Mama a ma, fast casatorita Tnainte, ?i cand a /uat pe papa, eu eram de
cativa ani [. .. ] Oar papa ma iube?te, ?i apoi... e Tndatarat sa aiba grija de mine, fiindca mama i-a dat
0
~ultime de bani fora niciun act, pe care papa i-a varat fn afacerile lui ... Oaca nu murea pe 11

nea?teptate mama, ar fi fast altfel ... papa vaia sa ma adapte ... $i acum ar vai, nu-I Jaso tanti Aglae ... •

DESFASURAREA ACTIUNII este marcata de raportarea naratorul ui la ordinea tempora la ,

ceea ce creeaza provocar i continue adresate lectorului . De$i Tn linii mari actiunea este organiza ta
cronologic, se constata unele discontin uitati, realizate prin descrieri ale mediului sau analize
psihologice, prin regresii Tn trecut pentru refacerea istoriei unor personaje, prin rezumare a unor
fapte sau prin anticiparea altora, ori prin simultane itatea unor fapte petrecute Tn planuri diferite:
, Aceste purtari schimbara fntr-atat apinia /ui Simian despre Stanica, fncat cand Otilia ?i Felix porneau
la mo~ia lui Pascalopol, toata lumea Tn casa Tu/ea varbea de cununia O/impiei ca de un eveniment
iminenf'.
Dupa ce a patruns Tn casa lui mo$ Costache , Felix ia cuno$tin ta cu itele 1ncalcite ale luptei
pentru averea acestuia, avere ravnita de clanul Tulea, mai ales de Aglae $i de cele doua fete,
Aurica ~i Olimpia, dar $i de Stanica Ratiu, sotul Olimpiei, elemente ce intra ,n paradigm a
conflictului exterior. Tn apropiere a Otiliei , tanarul descoper a $i iubirea inocenta , dar $i gelozia
fata de potentialul candidat la mana fetei, Leonida Pascalopol, ceea ce conduce la un conflict
ca
interior, erotic: ,,Felix f$i dadea seama iube$te pe Otilia, fora sa poata determina continutul acestui
sentimenf; }}Cand Tnsa Pascalopol sosea seara, Tnt6mpinat de rasetele viaaie ale fetei, omagiat cu
'.urtuni de executii la pianoforte, m6ng6iat, rasplatit cu bucurii naive pentru eel mai mic dar, Felix se
.
intuneca. d"in nou de gelozie $i-i ura mo$1erulw. o moa rt e repe de . II

"~unca Tncearca sa-1 atraga pe Felix ,n mrejele casatorie i , jucand pentru el rolul fetei de
·
rnantat , gospod1na · , cu educatie buna si cu un profund d1spret · f ata de ot·1· ·d
11a, pe care o cons1 era
V
V

ofata de moravuri U$Oare. Ea,se Tnscri~, Tn comporta ment, Tn linia descrisa de Otilia, manifest and
~n .rn~re interes, Tntretinu t si de mama acesteia, fata de Felix, Tn care vedeCun viitor sot. Cand
el1x int I , , h I c 1·
e, ,e ix,
V

e
•

ostac ca
A

Ju, mo$
•

s-a plans
V

n- ,e ege strategia ei ~i n-o mai viziteaza , afla: ,,Aunca

inda fo:t cava/er cu ea ca i-a dat bratul ,n vazul tuturor pe strada $i a intrat de atatea ari Tn odaia ei,
Ucand ~ ' ,
·o in eraare ca ar avea intentii serioase,:

··• 97 ••.
. . _;-. . . , . . - - d·t pe corig entul
, ·\1 \ea cu scopul de a-I me ' a . Titi , i-au pc 'mfr ) lh
' (\
\. r; 'tclo \f\ ca
sa I ' . .. f rniliei. Pe Sim1on, ta V
t' .,11
v,1 1 ~ ~ . _
•

--c a rn ai rn ernbrn a ta l, suf crincl dt , l1t '1v

. . . ,·x '"a-, cunoa:> b1ne pe d "t ee l ' ,, l\11t1
-l,.l re I ~ t alt om eca ca re se ve d ea '
, avu sese o v10(0 ri,c~i lut<1 lh_, I,
" 5e - -;µunea ca;:,.. , fu sese In tin ere ,e ., f tu\ ca broda pe t . " t\/1 \\lr1;
C 3k ~ u e • nv(•1
a" r.m a.oste., scandalu. ri", ,-a recunosc t du pa ap am in a. 1v1 ai lc1r I i\\ l 1tlJ1
., ou rnnezeu de aceea I ~
.... u a
r~ e sufera
~ s · .
1rn1 o
n s-e ag ra ve az a, e
I crezandu-se
, A g ac ii clu u., h
)0,11) ,1
) '. 'J(
. ., rt · ·1 trate 1ntr-o marn.er V .d. 1·· , l~P
;_,c f T. • o pas,une de a cop1a ca po st al e I us ' a fl ICO cl, de c1-, j (\ 1ciu
.
a mese1, sugera~ nd
11tl are ,1. . ., pe rnuchi . . y \Jrda11
\\,.c.n.:ri\e cu o gri1a rni\\ ., . de a se \egana un ps
tar:asca ~1 obied al . 1h1 c kibil.11 a
ad or a\ie ., Vt
. tr-o c.r,z3 erotica avan i pe Otilia, apo1 se c~~a Qc~
pnn d-o ca . or e_~L c_, pc f Uri~. Cu
A.--. Sot..,~tch
. . A 1· tiseste insa re
t-\1 .a 110 . i, sp·re d1sp. erarea g\ae1 . Ana seI p ic , pede de T1t1 , care .
, p1 ct a, se legan
1"' oiJ soba sede a pa tu ., ca~ d e"a plict1s. 1t. s1. . b
iuno"" a nern i~cat pe margme
. UI n , re
, , . . on fu za ce a atere de lo ac es·a
.' ., .
,-.rNJrom awzand pnn poso .
ap are an pat·,a I'fata de spintul indep ende
t,·
morare ~1 inc .at.' an
A • A
A
t
j-' vo• nt al An ei [ l
~-$1paras~ te so~\, ul . d" rt Ad T1t1 ra., mane un aspirant la casatone , ca
' V
•
A V
'

tenor ivo .an . fo rma de imp\inire

"·

pe p\an soci aL .
o nmpia, tata cea mar .. . este ceruta in casa
e a fa m ille i torie de avocatul St
· · ·t Tulea , . s·mion anica Ra~iu ,
ev
caru1a , se prom1e c ·a zestre pe care u1tenor, 1 nu O mai da, strigand ca Olimpi a nu
- · · ·1
, A, ., d. • de ~ .,
e
tata Im. Ce1 do, au un copi ·. ca re m oa re in sa in 11psa Ain griJ·ire In sc himb, Starnca e un . ., .
., ~ · \ rf d stin. s1. paAn d. d b .. . mos Costa·che ventabi\
tragator de st·on·, co po an , 1n an11 u1
1 ia r
.
1ntre t1mp prof1ta de . .,
oentru a cere bani . Lu . toti
i Pascalopol II tnm,·te h. o scrisoare stilul ep'istolar ev ..
.N •

\ui negativ s, ,mprimand c iar ' iden\11nd caracteru\,

ac
Stanica ~e amesteca in \iunii efecte cornice. . .. ~
treburile tuturor, in ca ,,
caru,a ,-o recorn anda pe Georg
eta, 0 curtezana , $i pe
sa to ria lu, T1tl, ,n ,,~orm?rea er . ., 1 . .
otica ~ u1 Fe lix,_
mos Costache, spionand Lili, o nepoata ma1
u-i pe cei doi tineri $i de departe , 1n casa_l
cev~ din banii batra nu \esand intrigi fata de u1
lui. Scenariile \ui Stan Aglae, cu scopul de
ica, privind 1ncercar a ob \1ne
toata averea pe num ea lui mo$ Costach
ele Otiliei, o ,nver$un e de a tre ce
si lupta pen tru bine\e eaza pe Aglae, care
O\impiei $i al 1ntregii cr ed e ca ginerele ei este de$t
, \ntre timp, mo$ C familii. ept
ostache este obseda
inchis, de$i el ,nsu$i t de ideea ca 11 urm
11 pacale$te pe Felix, lu aresc ho\ii $i vrea
an du -i sa tina totul
fri ca Aglaei, adopta di n banii ,ncredintati
rea legala a Otiliei, ca tutore $i amana,
provenite de la dem cu toate ca planuie$ de
olari, pe care le cum te sa-i faca o casa
para $i le depoziteaz di n materia\e
In pl anul fo rmarii adol a ,n gr ad in a ca se
escentului Felix sunt i sale.
din viata de studen prezentate evenimen
t, rela\ia cu mo$ C te din viata cotidiana , pa
person ajului. lndragos ostache $i nu 1n ul gini
tit de Otilia , careia 1i tim u\ rand aventura erot
gelos, din cauza apro $i marturise$te sent ica a
pierii dintre Otilia $i imentu\ puternic si
Pascalopol, Felix ac tulburator,
Bucure$ti, de pe Cal cepta totu$i sa v~da
ea Victoriei, a contra casa din
acestuia. lluzia realis candidatului sau, ap
ta, verosimilitatea su oi face chiar o cala
nt create 1n aceste ep torie la mo$ia
ca $i la L. Rebreanu is oa de narative, pentru citit
, prin detalii topograf
cincisprezece kilomet ice. Astfe\, mo$ia lu or,
ri departare spre Ciu i Pa sc alopol este situata:
lo jumatatea distan tei lnita, fn directia Dunar ,,la vreo
dintre Calara~i ~i Fete ii, departe de linia fe
~ti". rata, fiind cam
Vi ata interioara a lui
Felix este analizata
deopotriva de suferin pe un spatiu Tntins,
ta din dragoste $i de atentia cititorului fii
'fntunecat dint r-o obsc reflectiile despre drag nd atrasa
ura gelozie. Nu-i plac oste ale acestuia: , ln
sub forma patern itd tii eau demonstratiile de sa Felix era
", ., Prin educatia ~i ci simpatie fata de Otil
tirile lui de pana aici ia , nici macar
care se fn fdptui e?te la fn te le se ca
toti oamenii fn acela~i iubirea e un sentim
chip: prin casatorie ". ent
 n v r r r - ► ,- -
-1tiliz;, t~ ;-;~ r>-.r.., :-...,,,.,,_..) r- r r , '- r , ;. ; ;.
·a fTl On ologului interior. estt:
- , u-• ,,
. . .. ,,,, ., ,j,:;; .. , , : ; ,.. ) , , , , ~ , . , .,,,,.,.,, ,,

,ehf1IC ~t•'11 ta' narulu 1: ,, Felix adrmra pe Pasco/0p0 l ;ii ;;cmrJi

,, r rj C- (f) Ji r r.r , ,.1 vr v- " ,.1 r· ;rv- /f._, r r-
- - .1 -
rr •r- r..,
.,1 - , / •

na ,LO , '},j
f. I -,no"/+-'rlm~a
P . I . . .
UI ', I ';Q dea drJ ;r-zi rJc- nrr,c:,rir , (i prr , 't( ►.c- r -,.. rr r r ·
PersO, ' ca s,· el so ,e O mo.?1eru -- .- ./ ---,_, , ', ) - .. .-/ -- J / ,, / ,,

e codeO
. LO Cl:ne Ir.a"cuse aluzie Pascalopo!? Evident ii atrdr prc, a•·t:-nt,·n J , ,.- r ,.:rn ,. ,. >J r/'./-./ r ., ,,.. ,- , ., ., - ..I .,
5 f . / - .., - '. - • ,/ - ./ ) ,/
I -

Ch ;nu, · ·1·,e,·, ·,nsa vorbise

0
at, . de calomnie
- , tirr1,.0, , Fr:-li;
' . In ac1::lasi - ':.F- r1 0 ; r- {". C/ rt:- r rt:- r> ,- r r, . "'C..;.
J - .,, - .) - ., ,. - - - V - .., - ., _,.., ,, .)

05uprO a-SI. face O cariera, urrnandu

. -1pe taLll sau.. doctorul F=-r,1 - c.·,r. ., _;.i-;;.· rI 'f 'tC-'('
..., - -1.J tu _.,.,_., -_ ..,
_. .,. r_ ., rc-rr,r,,r'.t/?
·j J

saU de hidd universita tea, pentru a se pune cu aprindere P€ muncd, ;oind 'l.i-~i foc.d 0 'Y/ ~P5 :'J.
·,;:;
5edesc· curan d"·
0 ata(: .F~ ·, ·o-:.~r, 1 :, ;
cOt~ ~entul cJnd mo? Costach e se imboln;ive~te. faciino 1Jn

~brie, intr-o zi de O($ita t?rdiva, cu vant uscat inecdcios, mo? Costachc: S-~ imo:eci~· rfr rr,:r:.
epte,,, . ~ t p nt
5 'nd cotroba10 in cur e n re caram1z1e w, $1 ciizu moale jos" accemuE:az~ D;T ::"' s·"",--~
V V • ., / • •

pe c~ tului exterior. Clanul Tulea pune srapanire pe casa, sub pretextul d'= a J/53 grij~ d~ u~f ~r.
conf ~isperarea Otiliei. Amanunte ridicole ?i chiar grote?ti se petrec sub ochii celor ao· tiP·i::ri.
5P~: sufera sincer pentru batran, ~n _scena unui nou joc de carti. Replicile pan:icipa ~rii0; se
ca truiesc ca Tn teatrul absurdulu,, f1ecare dintre personaje referindu-se la propriittc ·meres::-.
cons . v t t·
• V

·ra sa constru1asca o comunicare au en 1ca:

fa Stdnica: Pare-a$ man ca ceva bun, ceva rar. fmi vine un miros cunoscut in ndri, de la bufew l asw.
.
si nu ?tiu ce.
· ,twrica: Oaca n-ai noroc, e degeaba. Poti so fii frumoasa, poti so ai zestre, poti sa ie$i in lum'2 si
Mrbatii nu se uita la tine. Pentru asta trebuie sa te na$ti. Mai sper $i eu ciitava vreme ; i pe urmo.
odio. Nu mai sunt nici barbati cavaleri, ca inainte, azi te invita, ies cu tine in lume $i apoi se foe ai nu
stiu.
' Stdnicd: Am pazit odata un unchi trei zi/e $i trei nopti in $ir, pana am picot toti jos de oboseala. ~i
bolnavul nu mai murea. Cand ne-am sculat, a patra zi, /-am gasit rece.»
In mod surprinzator, mo? Costache T~i revine ~i, cu sprijinul lui Pascalopol. vrea sa asigure.
din punct de vedere material, viitorul Otiliei, ,nsa nu-~i concretizeaza dorinta. Tot Pascalopol
face acest lucru, punand pe numele fetei o suma suficienta pentru ca aceast.a sa poata deveni
independenta.
PUNCTUL CULMINANT al actiunii este constituit de moartea batranului Costache
Giurgiuveanu. Profitand de faptul ca batranul este singur, Stanica Ratiu, nelipsit din preajma lui,
cauta cu forta sub saltea ~i gase?te ban ii. Mo~ Costache face un efort supraomenesc sa-~i apere
avutul, ceea ce-i produce un nou atac, de data aceasta mortal.
DEZNODAMANTU L vizeaza distinct planurile actiunii. Otilia TI parase~e pe Felix,
lasandu-1 sa-~i finalizeze cariera visata ?i se casatore~te cu Pascalopol, scriindu-i: .Cine a fost in
stare de atata stapanire e capabil so invinga $i o dragoste nepotrivita pentru marele lui viitor~
-~1:anica divorteaza de Olimpia ~i, alaturi de Georgeta, face avere prin relatii, considerate de
un~i .cercuri de morfinomani'; iar Felix ,,Dupo incheierea pacii fu aproape numaidecdt profesor
univ~r~itar, specialist cunoscut, autor de memorii $i comunicari $liintifice, cofaborator la tratate de
~edrcina cu profesori francezi. Se casatori ,ntr-un chip core se cheama stralucit $i intra, prin sotie.
intr-un
Fl cerc de persoane influente''. . . . .
irn .NALUL romanului, simetric cu incipitul, este fnch1s, confltctul s-a rezolvat ~1 nud.se. poate
. .
agina o ltv · h . b Ior Iu1. m mc1p1 t.
ca . a a rezolvare. Reluarea descrierii casei lu1 mo~ Costac e ~, a vor e
de $i_reunirea a doua dintre personajele importante Tn actiunea romanului reprezinta elementefe
s1rnetrie· C t· t .
l t.• JI. currea
· , asa lui mo$ Costache era /eproasd, mnegnta. Poarto era ,mu a cu un an
• u V
A

••• 99 ...
 . , ) - ~1ff~, r: ,. , ' '
·a ron1dt1,
1 Eseurideno ta1 0 _ Literat·ur . '- \, •• ~ 1\ : ~ • , , . , .., , •, , . • • .
, .._ , \ r'if l1.\.'lJ1tJ "
• •• •
, ', ' . . '' ' "
., . ., eti. Nu t r)(II t (I '.' l t
ma ~ ) . . tdl nhm-. : u~, , ,,, , . . .,._. ' ~ \' ) f I. \ I \ \ ' ' ,' \
'
napad1ta cu sea . ·.
\ ' ' '

. \ - ul~c·, ( 1.l~ .' , ' ' \ ,

•• ' •

toa a t
v

., tice
tele /or go · pn iftl l[t , ..· :.
absurda,fnaltau roze I'.., fn niJ rh, ~1 1 ,\ . ' .· . ·
dvenisecuv(l !J'.I
A
• • , • ,.
. , · \ t\ •h i/\· ,.._"~Y ":- ,. • ,"' . • , ·, ~: •
aduse aminte de :eara_ :: Costo che wo rt ··.-,·.- :·
lo 11~,l , '
cateasat luc ioasa a lw ~ . ~ - \ · t' 1 · • \ , ,
• II

- Aici nu sta nirn eni! . ·11og desp re T · f1t1lninu ll ~t \. ur .. ~1 .,· ,,, · :,, ·· ,· .:- ,
· soa rt, 1 Ot1 l~'.\ 1. ..ii
Finalul con~ine ~i un ep ct· rtat · · I"s:tnu-l)" 1·1t)•', I '\ · t ,1.1w c •c·, ; c\ :: ,; . , . . . . , .,
. ff' ca acesta a ivo de Ot11l,
-1--;1p,d n d(, n,
l a, l .
., ) wi 1.'t' ' '\ ; ~ , .. ·-: ,, ;:
¥
'· · , •
I
•

tren, Felix a a h t· ne de umani - , , ( ,

. ,, - )

I' f cte era O C es IU tat r s-o os .'l f , aa societatii bu 1~:h ,.

·on ':t ' ,: , 3, ,:, ··,.
P,c,_1se1 , d zvaluie ~i o 1mpres1 an
•
. .
ta resC ' , .. :
In roman se e 'tic~ ~i ca rk\ 1tu rj,1 J ,lut1.... . rt. \.
t·· rin v1z 1un e0 en '' , , \ ' _,. :' : .-
" ceputul seco Iu\u 1 - al XX-lea. crea a P
. .. b I .
cie ne ··t· ') i·iter 1r1.:i vorb1.no, l,1111--1 1 -i(, , ~-. . , . , · .. ~
i~ lumii apaTTine tot tehrnc11 a za . . c11 Kc , 1. " ,' ,·,, -- ~ .
f1gurare a
•
~ •
. ., . , . len-iente structur te ~unt· _,, rhitrrtu rJ. tnh.' n1._\ 1r\ ' k'. , t'S ~ " ,' ·:
,,

umana calinesc1ana , ale care1 e .. ·an - >.

-·-.:
personajelor, mentalitatea epoCII
etc. hiar din incipit. carJctcrizJt_J pri
Astfe\, arhitectura case\or, care ap~ n ,~m f~ tt\.-~. ,\· ~: , ~
re c " I im e a snobism ulu 1. J un e1~r-1rh.~1.' ··
$i forme $1. pn.ntr-o anum1·t..,a del asa re. ilustreaza o L ,.,-,,:~ ,:
. . . . . h I .. Nicio casa nu era ., , lta si ap . . . , -
roape rnouno rn1 uh d t dl :-,,: ~ ··,·• - , .
avant1e1 $1 a k1t sc -u u1. ,, preo ino ., .► -~:
· • azu ta a
. t .. (opera fndeob~h: o ltO
arh1tec urn ir1.1 ~ . •, • • ·/ , , ., "

. . . . "- r. • • ,•• " ...::

varietatea cea mai neprev - W ' p,
. da" cla dir ilor ciubu o1
neob,~nwta a ferestre 1or, in ra por.t w forma scun , 0 ,
. .., "
· no. nd1cuk1tH '' ~, ,;··,:,\: :·.
toane
. . . I=ac ute in<;O din vor ,, lcmn vop~it. .
I d f
amestecu e ro~ ., . grece~ t1 ~1 ch1 ar ogive, i dn- {·~c·,: ,; :: ::
d h' a varul ~' uscac,unea care fl I aria fac eau dfn strada bucurf~tt'Olll1 t-1
1
-
,

ezg IOC um a emn , l·,m,·,;: _. :: ..

moloz a unei straz1 1tal1ce. In aprop,
V • • • A
anastirii cj pes te drum de ea, 0 - . - , . . - ,, ... • .. .
•

erea m ,, (0 ) 0 ell ft f c -t{ t I' ~ , 1 -~ ~.

fnca luminata".
Camerele, interioarele, descrise Tn . .
detahu, expnma. . caracter _u1 pe .
rso
· I r , i ,t""tut ' 1 - 1 • ,
. Ag na Je o ." : _,1 , 1 ~, \ •·
SaIonu I d1n casa laei , 1n care este invitat Felix, ilustreaza perfe
ct carac ten st1ol~
care locuiesc acolo, lipsa de afectiv
itate, mimarea bogatiei. meschina. . . . . , 1..,')J t1 k' '' ,' .
na: YApo, 1nrmm 1nt h' ~-X
5; de aici fntr-o odaie, care trebuia sa fie un soi
de salon. i'n care se afla o sofo lm'
perne ~i un numar de fotolii de rips 8() cu prr-1 ,r, , ~~­
verde, de stil vechi $i neprec is. cu
perne. o curatenie $i o ordine de bm tele de_asemcn~ inc\ )rt.\ it,· ,k~
sanatoriu fnghetau totul, iar atm
patrunzator de ulei". osfem em inc f)rt'"tltll dt' t,n p • •~' :-
Pe de alta parte, interiorul cas
ei lui Pascalopol, de scris pri
personaj-reflector, Felix, sugereaza n intenne diu l .Jcd uiJ~
caracterul blazat ~i sofisticat al mo
a politetii $i a civilitatii necesare: ,,ln ~ieruluL ascun s d~ 1) r1u ~1.' J
teriorul i se paru lui Felix cu mult
fnchipui, cunoscand numai omul, moi rnfinat decdt ~i-tir ti f-\ 1\ ,:
O$a de rezervat $i conventional.
sofa joasa enorma, care ocupa o por fn loc de pat l'n rlormitoc 1.IH \: ,·
tiune de odaie. Un mare chilim vec
dulci de otava o acoperea. Perete hi. de bund colito tt". t) i l'tl._,,
le din fund era fnvelit 1ntMm vas
vechi: iatagane, pistoale cu maner t c£1?mif dr caff oMnidU, irr' Y
e sidefate, o tolb a de sclgeti exotice
Camera Otiliei deconspira firea ei ~
jucau~a ~i cantradictori e, ca ~i arri
!eminina: Jn apropierea ferestrei se an unte de rorl\ d,) 11t'
afla o ma sa de toaletd cu trei oglinz
In fata ei se vedea un taburet rot i rnobile $i ftt mu/~ ~·rtd' f .
ativ de pian. Sertarele de /a tooleta
trase afara fn felurite grade, ~i-n ele si rle la rlu lopul el" h'-1inf ,·,o ,,
se vedeau , ca ni~te int estine colora
de matase mototolite, batiste de bro tc, shcmwi rle vonslki ~ \),n,l, ·
derie ?; tot soiul de nimicuri de faM
Fresca sociala se completeaza cu ~
pre zentarea mentalitatii epocii
literara. Conceptia despre viata a tr~nspuse h1 fictit1th:'J
personajelor, ipocri zia care domi
chiar 1n cele de rudenie, institutia nJ in rPkltiile inh_'n1m,.1 th.'.
casatoriei. care pune problcma do
rnin,1\ id $,)u 1) libP1 t-)t i1 il i
··
 • . · - ~, u ' UI/ ,una - pregatire pen tru Bacalaureat 0
cuplul ui. relat1a d1ntre pa1-inti si cop·· .
·ioru I
A

. V .. t V . . 11 $1, nu in ultim I -
inter . a patern1tat11 con ureaza un univers v . . u ra nd, problema orfanilor si
liClt. u. •• U eros 1m1I prin ca ·t· ,,
it11P al real1tat11. n exemplu edificator re ci itorul este pl asat 1ntr-un
A • • '

1oaon . VR . in Priv1nta des . ..

an° 0 tat de Stanica at1u. Avocat fara proces crierii mentalitatii vremii este
A •

rezen . CV V . . e, vaneaza O zest V. . · .

reP . celor bogat1. asatorit cu Olimpia fat
A

. re care sa-1 as1gure 1ntrarea 1n

uri 1e , a ma1 mare a f l 1 .1 .
cerc 0 nsabilitatea ce decurg din statutul de t . ami e Tulea, m1meaza fidelitatea
· resP so~ s1 de tata int · . .
51 . ta lui Pascalopo 1, care am1nteste de prest f
.
· . r-o scr1soare trag1-com1ca,
destinate turtunoasa a lui I. L. Carag,iale· Existe at,ia personaJului Rica Venturia no din comedia
onoOP ·" n a mea este un rt' · - h·
i: Olimpia ~i fiul ~~u. 0 fatalitate nemiloasa ml-a stat fm . ~a ,n~ ~nc 1nat la A do~a fiinte
drOS - ostura trag,ca de a nu-mi putea hran. f T P_
otnva de catava vreme, rncat acum
sunt ,n Pf o suta de franci pe care Ti voi rest'tI . / a~, ,a anem,ata ?i debila. Fii a?a de bun so-mi
,mprurnu.~ . b.l v •t, t t v • u, 0 pnma ocazie. In caz de refuz, sunt decis so termin
v

sta m1zera I a ex,s en, a ?I e rag sa ocrotesti f T ,

cu acea
A A

f v h v am, ,a mea • La inmormantarea copilului care

• • •

rainas singur, _ara supravv:g erea_ p~rintllor, s-a zbuciumat mult si a cazut murind din ~auz~
easta, Olimpia ,Ju nepasatoare ?' pl1ctisitcr: iar Stanica· planse cu h,oh t : t· d . . t·
aC v t t t·
• . ·,, o e, cas ,gan u-?, s1mpa ,a
A

femeilor care se gasesc ma, 0 1mpul pr,n cimitire" Cabotinismul 1u·1 Stav n'1cav d'.
,, .. . · , a 1ca urmanrea unor V V •

t teatrale cu m1Jloace facile, de prost gust t

efec e .
A • •

A A V ..es e accentuat 1n anuntul din z1arul Universul,

• ,

·n care rnent1ona data 1nmormantarn $1 care, desigur, fusese compus d . _ . -r A . t ·

1
•• d ltVA . ee 1.,, 0 eapuruns,a?ta,,
sUf/eteste . e. revo a ,n contra cerulu, nemilos· Stanica si 01,·mp,·a Ra,,u,
, '.p/1n, V V
t· pann,1;
•
t· s·1m1on
· ?'·Ag1ae
,
v •

Tu/ea, bunic1; Aunca Tu/ea, matu$a: precum $i familiile fnrudite: Giurgiuveanu, Marculescu Sima au
nemarginita durere de a va anunta ridicarea la ceruri a unicului /or fiu, Aurel Ratiu (Relisor)' fn varsta
de doua /uni, rap us de o fngroz!toare boa/a, care a istovit trupu$orul lui mic, lasand pe tat/cu ;; mamica
/ui faro niciun sens 1n viata. In curand, var fi $i ei langa tine, fngera$ scump! Trista sole~nitate a
i'nmormantarii va avea lac etc., Toti cei care I-au cunoscut $i pretuit sunt implorati 50 asiste".
PERSONAJELE din romanul Enigma Otiliei subliniaza realismul clasic balzacian, sunt
purtatoare ale unei trasaturi dominante de caracter, formeaza o tipologie realist-clasica: mo~
Costache Giurgiuveanu - avarul, Stanica Ratiu - arivistul: ,,erou balcanic, bucure?tean,
Stanica Ratiu, personajul exemplar al romanului, merita sa fie considerat o creatie de prim rang, pe
linia epicii rom6ne$ti, fn galeria noastra nationala, alaturi de Dinu Paturica ?i Lico Trubaduru" 1. Ca
erou balcanic, Stanica Ratiu se define$te prin inconstanta ~i lipsa valorilor morale, susceptibil
de o prea mare adaptabilitate la mediu. Aglae - "baba absoluta fora cusur ,n rau Aurica - fata 1
:

batrana, de maritat, 1mbogatesc galeria tipurilor balzaciene. Personaje moderne, comportand

fenomene psihice deviante, ar putea fi Simian Tulea - batranul decrepit $i Titi Tulea - retardatul.
Felix Sima, tipul adolescentului 1n formare, este personajul-reflector, care ofera o imagine
pa~iala $i subiectiva asupra evenimentelor prin tehnica focalizarii; este, Tn acela$i timp, actor,
fiind participant la actiune, Orfan precum Otilia, inocent, avand o educatie sanatoasa, Felix
oscileaza 1ntre implini;ea erotica si desavar$irea sa 1n cariera visata. Portretul fizic este realizat
ln incipit, cand personajul ilustrea~a motivul strainului: ,,Fata fi era fnsa juvenila $i ~re_lu_nga, aproap~
feminina din pricina suvitelor mari de par ce-i cadeau de sub ?a pea, dar culoarea maslin,e a obrazulur
?i tdietura elinica a ~asu,lui corectau printr-o nota voluntara fntaia impresie".. . . . .
Otilia este construita prin cele mai moderne mijloace epice, de relat1~1zare ~- ~ne1 ero1ne $1
a~a arnbigue, prin definitie: fata ingenua, studenta la Conservafor, c~~abila -~e_tra1n nea$teptate
~
1
neobisnuite
, , o enigma. ·v pen t ru Fei·x1 ,,
c:·i pentru Pascalopol. lnsus1nle•
Otille1 sunt suma unor
110
n Negoitescu, lstoria literaturii romane, Editura Minerva, Bucure$ti, 199 1.

··• 101 •··

 " . entru Baca/aurea
. 0 _ pregat,
- Lit re P t
erotura roman
$1 Es cwi de nota 10
liedrica) : pentru A .
. \to r personaJe r . ( ef \e ct ar e po gl ae ~1 Auric) cc; t()
perspect_1ve a1e ~pen . ,, b ,, femeie .
care ~ti e sa se des
c urcr; PcG f;)
V

tru Stanica o part1da 0 t.

ravun u~oare, un~,vrea sa-11nfieze ' ad~
mo h Otilia este . Felix are pentru ea
Costac e un copil pe care-.I iubbe~te ~1 scntt~u Ina~
. t ... Nici eu nu $t1. mte ,u esc, ca pe o lo godnica , ca pe o mam V
n 1tne
contra d1c om. ,, u cu
. . directa facuta de ,, t
a a? zic e, da ca ~~~
. ,. Vv decot mine" ac te nz ar ea
v

na ra or se cornp \ n-011·
ma, tanara . Pn
. ,, . n .ca r . de
a viitorul ca un ?,r explozii neprevazut e. Putea
V

etear
,,
persona litatea ei inc1tanta . ,,Ea vis V,. . s- o ra pe . a
v I roage pe Pasca Iopol s-o duca ,n Rusia , dar sa
nglez s-o duca ,n lndii, se f1x eze Pejuarnse·taun
V
•

e putea sa-
.
din gradina lu1 mo$ C t he Ii era od1os. Rat· nal fntelegea planul , in sa su fl t 1 .
. ,.
e u e1era invadaat ate
V

Vos_ a~ 10 , ,
nelinistea copilului ca vte te lecarea fntr-un . " d
ru ,a ' se prega $ p. orfe l1 na t . " e
. . I 'd tif ic an .
Otilia este persona1u . ci pal eponim, I en du -s e drept fllca cele1
· pnn ' . de-a doua sotii
\ui Costache G1urg1u · S ta tu tul moral ~1 psi O 'h lo gi c de fin este ca a o escent d I
veanu. O
a 1n te ligenra
V •
,

. . ,. or
contrad,ctone 1n com tament amestec erm f at or de inocenta ~i mat · .
p ' ec untate . Portretul ei a,
articuleaza ma, 1n t"a,· · omportament1sm (fap t gesturi replic1.), apo1. . t h .
v · ,. . se
pnn c e, ' pn n e .
nica poliedrica
Autoru I foIose~ te "in constructia portre teIor t·z 1 ·ice ale pe rsonajelor s1. tehm.
deta ,u . I• ifica . : ,, "t ·
ca balzaciana a.
u, se~n tiv ca re tnm1te la o trasa vps ih ica De exemplu, 1n . .
din in' cipit, pnn och11.. , . . ura . scena Jo cu lu 1 de carti
._
\u, Fellx, ca personaJ fl ctor descoperim portre
corespondenta \or cu r~ Ve , te le pe rsonajelor ~i.
dominanta caracterol
Otilia: ,,Fata, subtirica og1c
, Tmbracata Tntr-o roch a: ,. V
cu o mare colereta de ie foarte largo pe po .. .
dantela pe umeri, Ti Tn al e, da ~ st r~ns~, tare la miJloc ~
Mo~ Costache ~i av tinse cu franchete un 1

arilia lui exprimata br~t go/ ?1 delica,.t ·

plictisit de ,ntrebare, cl prin defectul de vo V
ipi de cateva ori din oc r_b,re: ,,Omul span pa
hi, bolborosi ceva, apo1 ru tot ~~a ~e
aproape $Optit, duhnin cu un glas nea$teptat de ragu ~
d a tutun, raspunse it,
Nu-nu-nu stiu .... nu-n repede:
u sta nimeni aici , nu
Leonida Pascalopol: cunosc ... ".
,,Era un om cam de vreo
impresia de exces, ca cincizeci de ani, oare
rnos la fata $i rumen cum voluminos, totu
englezeasca a mustatii ca un negustor, Tnsa $i evitand
carunte. Parul rar, dar el eg an t prin finetea pie/ii $i ta
pana la ceafa, lantul bine ales Tntr-o carare ietura
greu de aur cu breloc ca re mergea din mijlocul
intra $i o nuanta de la vesta, hainele de st fruntii
tabac, toate acestea ofa fina, parfumul di
reparau cu desav6r$ire scret Tn care
ale corpolentei". , Tn apropiere, neajun
surile varstei ~i
Aglae Tulea: ,Jra o do
amna cam de aceea$
,ntr-o coafura japone i varsta cu Pascalop
za. Fata fi era galbicioa ol, cu parul negru pi
obrajii brazdati de ca sa , gu ra cu eptanat bine
teva cute mari, acuz buzele subtiri, acre, na
and o slabire brusca. sul incovoiat $i acut
batranului, cu care se Ochii Ii erau bulbuc ,
mana putin, $i avea de at i ca si aceia ai
cu bluza de matase ne altfel aceea$i mi$Care
agra cu numeroase ce moale a pleoapelo;.
la mijloc cu un cordon rculete, stransa la gat Era fmbracata
de piele, ,n care se ve cu o mare agrafa de os
dea, prinsa de un la $i sugrumata
Aurica: ,,Era o fata ca nti$or, urechea unui
m de treizeci de ani, cesulet de aur".
sf6r$ind fntr-o barbie cu ochii proeminenti
ca un ac, cu tample ca $i ai Aglaei, cu fata
coatele pe masa $i cu mari fncercuite de do ~relunga,
capul fntre pa/me, priv ua $iruri de cozi fmpl
ind jocul celor doi". et ite . Sedea cu
Simion: ,,Un barbat fn
varsta, cu papuci ve ·
asupra mesei, tintind rzi fn picioare $i cu o
atent. Avea mustati pl broboada pe umeri m
broda cu lana de felu eo$tite $i un mic smoc i$ca mainile
rite culori o bucata de de barba. [... ] domnu
etamina fntinsa pe un / cu broboada
Mo~ Costache: ,,un am mic gherghef".
ulet subtire $i putin fn
parea aproape spana covoiat. Capul fi era
$i, din cauza aceasta, atins de o calvitie tota
de prea mult fumat , ac aproape patrata. Buze la , $i fata
operind numai doi di le fi erau fntoarse fn af
nti vizibil, ca ni$te a$ ara ~; galbene
chii de os. Omul, a ca
rui varsta desigur
·· • 102 •• .
r Eseuri de nota 10 .
- L1teratura rornana V •

V "
- pregat,re pentru Bocala ureat :Sf;,
..
•

., "manea totu$t incerta, zambea cu cei do1. d.int,,. cl,pin

•

. b d ra . ,
. tata ra V V • • "

nd intrebator c; prof d . r $ 1moale, intocmai ca bufnitele

rno1n de o Jumma rusca, pnvt C" . un cont rana t" .
orate . G
naratIva a lu1 eorge al1n
V •
i
escu se caracteriz " . .
suP eaza prin combin area , doz. area elementelor
Arta rente art1s . t1ce. d'fI ente . r
. Predominant ea 1.ismul clas· b I .
fn ed Cu ,
de obse rvat ie socia la, la care se ad ., ic a zacian are ca pilon formula
ce,i lui realist, auga tema aper 1 · t .
rnanu . .. . ~· ~or rete 1e pe:sonaJelor,
ro ierile detaliate, t1polog11le de personaje. Realismul balz
descr tode si tehnici ale modernit3tii: personaje mod ac1an es:~
insa de multe on subminat
entan ale unor cazuri psihiatric e,
derne te p~rodierea lumii descrise, tehnici dramatic:rp~~·in prez care romanul devine teatrum mundi
dev1an ' . . " . . ,
expertiz6 ~tiintificQ"l.
lirnbaje dife_nte folos1te in ?escnen'. care tr3dea_z~ naratorul ,,cu
tismul este sust 1nut de f1gu ra sugestiva a antitezei , ut·i· t" ,. .
lu,
.
Felix
•
sI al
R oman . ". . 1Iza a In portr ete 1e
. .. . . i d~ la
e 1n descrierea peisajulu
lui stanicil, al Otillei $I al Aun:ai, de m~tivul ruinelor, care apar
/ arata ca o rwna trista, prin materialul ei, un Pompe,· de fut , 1mpo • s1•b·t, de
osia
rn , lui Pasc alopo l: },Tatu
. ,. ,. uroire de
0 fi gandit cu oament intr-insul, confundandu-se cu pamantul, parand o rana a lui, o mu$
furnici gigantice':
lcadei turmei de bivoli este
De asemenea, descrierea subiectiva a Baraganului $i a cava
realitatii Tn fantastic: Campia era
construita Tn formula estetica a romantismului, de proiectare a 11

enorme de pamant, care fusesera

a?a de plata ?; de 'intinsa, fncat nu i se zarea nicio margine. F6$ii
orizont, din care se ridica un bazait
lanuri de grau, erau acum numai ni$te fntinse miri$ti ispravite spre
, fncat la trecerea trasurii, sareau
formidabil, fora oprire de cosa$i, varsati 'in atata cantitate pe camp
Nu se vedea niciun om, nicio
1 ca ni$te stropi marunti de noroi [.. ], zarea era astupata cu des6v6$ire.
vietate, afara de insecte $i de stoluri de vrabit'; }}Co/bu/ crescu ca
o furtuna $i fnnegri totul. in inima
adulmecator, ca al unor rinoceri,
lui se zarisera Tntaile vite fungi, bituminoase, cu capul aplecat $i
mergand ondulat, ca o barca inferno/ape Styx':
a scrie un roman balzacian,
Enigma Otiliei raspunde unui proiect al lui George Calinescu de
care ajunge sa se apropie de paradigma modernitatii: J}Oac
a Enigma Otiliei e mai mode~n, faptul
se exp/ica prin aceea ca Tn Joe so mearga fn sensul cont inutului
realist-documentar, merge msensul
conven t·1e1·balzaciene: pe care o fngroa$6, punand-o "tn evt·den,t a""2 ·