r ERBELIL • L,C\..Jl"- \...JL \...... J-\ Lll\!

t : :,cu
NlJ G1N 319
~oNfA ·e rea JZ
. ata pe baza romanului Enigma Ot·z · .
t tez de G C" .
1
APiica\1 . ahnescu.
tii de redactare
111, 511ges
1:NrELE STRUCTURA ~I CONTIN
eitM l Nf.RATJV UTUL ESEULUI
.,....viO
'(f~J Ca teoretician al romanul . ,.
. . . u1 romanes G
p1nge proushamsmul
. . ;;i pledea za" pentru c, .• Calinescu res-
1
manul ob1ectiv de tip balzacian). rea 1smul clasic (ro-
Al doilea dintre cele patru ro .
.. l mane sensed G
(Cartea nun,t tt, 933, Enigma Otiliei 1938 . e · Calinescu
Scrinul negru, 1960) este un roma' d ' ~-tetul loanide, 1953
· · • . " n e critic " '
balzaciamsmul §l obiectivitatea au deve m·t program ' m care realismul,
est t · "
Manolescu). Dar scriitorul it.:i de " e zc (Nicolae
• " 'ff pa§e§te progra 1 .
reahzand
. . .. un roman al ,,vocatiei
, critz·c . l .
e §l po emzce"I cu .mu estetic,
,,un balzacianism r;; "B ' eVIdente
1mphcaµ1 . modeme, ;ara a1zac,, •balza • .
polemic . ,., (contradicfia
. dintre fiormula tota1zzatoare . · §l. aarusm
me •
cauzalista a lui Balzac §i structurile sociale i _came
. . . . . d . 'd . § menta1e ale une1 lumi
risipite §l m ivi ualiste) §i critic (G · Ca"z 1·nescu are vocatia. d
comenta, nu de a crea viata). , ea
'

IPOTEZA
Opera l~terara Enigma Otiliei de G. Calinescu este un
specie roman reahst de tip balzacian, cu elemente moderniste a ar-
tinalld prozei interbelice. De asemenea este roman s~ci~ ~i
citadin.

FORMULAREA ARGUMENTELOR
Opera literara Enigma Otiliei este roman prin amploarea
Roman
aqiunii, desfa§urata pe mai multe planuri, cu conflict complex,
la care participa numeroase personaje. Este roman realist prin:
tema, structura (inchisa), specificul secventelor descriptive,
realizarea personajelor, dar depa§e§te modelul re~smul~i
clasic, balzacian, prin spiritul critic §i polemic (parod1c, ludic
etc.) §i prin elemente ale modernitaµi.

DEZVOLTAREA ARGUMENTELOR
. ., . arapunea la per..
Narator omniscient v· . pnn
Proza realist-obiectiva se. , realizeaza n
dindarat" presupune
Otnniprezent , soana a III-a (nonfocalizata). . . . , ~" faptele
. t iznmea"
nu se 1mp11ca iu

un narator obiecbv, deta§a , care_ . , .. ,.. alcata prin co-

.. . rsonalitatil este me l '"'
prezentate, dar cond1µa unpe · ' . , . te una paradoxa a,
· · ·t tea fns~t es
mentariul unui estet. ,, Obiectivi a
. l Ed Minerva,
1 I DortCU, ·
i Noe, vo . ,
1 Nicolae Manolescu, Arca lu
rPsti. 1980.
 p(J_'A/,_~; r..: r.1 1 1-.1-.U ~ f BJ, 1./Ac 'AN

. cJ£semneav,d ab' - >· enta

, din e-vr:n i mPnt r: a unuz naraurr
cUi nu rnaz - r ului bafz.ar,zan, u Urr,.P,')tN- ul pnmanent ul
c . · 1 uacferniurx .
_.rlll-rl1£l sa . . pert care / l
zn ',a ,f. 't l',0'
, ,mja ' £ lUmtf,/_ -d'
LH1u1
[;t>y-" ; savant '?l ex - I I
{JC
• •
() c t•.
u lU~
_,..,..,in1tator ltzbor • • I ..,,

()J,,.,,..,. ator.'"- ~Nara

· torul omn1 sc1e nt 1tle , ma1 rnult d .,
pe probe de , 0rJI1niprezent, cont roka za ev()lutfa lc.rr .ccal
... ~Ple sale 1 ·
per~ ~ r ·versal-~ ,El ptasm
1
, . .. .
u1 e~te tra1cctorn 1_e l.'XJ~ten\.(:i ptrr~ ca lln
ma-
regIZ0r uru . ctioneaza au tom.at, ca rn~te mari oncte .
. dar acestea a . . . . 1
rior, . _
ton ob1ecti v, narato ru nu e~te ab'ie'nt .
l
.
,_ -
Desi adop ta un . , Cl
prin post ura de spec tator ~J com ~tat cx al comediej
c01Il1.Jjllca,
repre zen tate, cu instantel~ nara hve.. Naratorul
i
I . -· S(!
1 umaned , spatele ma.~tilor sale, care
I ascun e m . . . .
sunt personajele fan+
f dove dit de limb ajul unif ormi zat. .
' r~
. . .
. te - rom anul este balz aaan ~1 c1tad m . Cara
Pnn ma, c-terul
fellli;
.ta.din este un aspect al moderni.smulu1. 1,ovm
.
escian. Fresca a
••roman ~gh eziei bucur~ tene_ de la m ceputul_ secolul~ XX, preze
n_
tata in aspectele ei esenµale, _sub dete rmm ar: SOC1al-e~onomica
(banul ca valoare intr-o soae tate deg rada ~ mor al!, imag
inea
=~area
•etatii constituie fund alul pe care se pr01ecteaza fonnarea
unui tana r care, inai nte de a-§i face o cariera,
trai~ te experienta iubir ii §i a relat iilor de familie. Rom
an al
/

unei familii §i istorie a unei m~t enir i, rom anul este realist-bal
-
zacian prin moti vul mo~tenirii ~ al pate mita tii
Titlul iniµal, Piiri ntii Otiliei, refle cta idee a balzaciana
ConstrUqia a
patemitaµi, pentru ca fiecare dint re pers onaj e determin
cliscunUlui narativ a cum-
va soarta orfa nei Otilia, ca ~te ,, pari nti". Auto rul schim
ba
rrttu titlul din motive edito riale ~ depl asea za accentul de
la un as-
pect realist, tradiµonal, la tehn ica mod erna a reflectarii polie
-
drice, prin care este realizat personajul titul ar.
Romanul, alca tuit din douazeci de capitole, este construit
pe mai mult e planuri narative, care urmaresc destinul unor
personaje, prin acumularea detaliilor: dest inul Otiliei,
al lui
Felix, al membrilor clanului Tulea, al lui Stani.ca etc. Un
plan
~na rat ive urm ar~e lupt a dusa de clan ul Tulea pent ru obtmerea
mo~e-
nirii lui Costache Giur giuv eanu §i inla tura rea Otiliei Marc
u-
lescu. Al doilea plan pr-ezinta dest inul tanarului Felix Sima
care, ram.as orfan, vine la Bucure§ti pentru a studia medicina,
locuie§te la tutorele lui §i traie§te iubi rea adolescentina pentr
u
Otilia. Autorul acorda interes §i planurilor secundare, pentrU
su51inerea imaginii amp le a societatii citadine.
.
Succesiunea secventelor nara tive este reda ta prin inla n~
(respectarea cronologiei fapt elor ), com plet ata prin inser
l,ia
tmor micronaraµuni in stru ctur a rom anul ui. Unele
secvente
2
N. Manolescu, op. cit.
 7
TER 13 ELIC • GEORGE CALlNESCU
Nu GlN
..AA . 321
oO1v>
J' tive
nara tive se rea 1·1zeaz a sceni c (de v

,.tel'lara . . exernplu· c ·
XVIII -lea), prm d1spu nere a persona· : apitolul I ~i al
se'"'''' dialo gul m. sau elocv enta discu rsulu Je1ior, pnn sp
ontane1tate. a
. . . " d.
vest1ment at1e1, ca m 1dascalii. Dial , notarea gestun.1
§i concentra re ep1ca . In proz a realista ogu
• v " 1confera v 'd• or V

·
~i
dLlrl d . en 1c1tate
I ,AO Llr,ere , escnerea sp tq
de e>'P da, arhit ectur a, deco rul interior _ cam ) . ati 1 or (stra-
. . . d . era §1 a vestir nent t · .
sustm e 1mpr esia e umv ers autentic ( . . .
. . m1me at1e1
serva t1e §1 nota rea deta liulu i semnificativ d . s1s), iar • b
~~in ° -
uect av/ d e conturare a ca t evme m11loc de
carac tenza. . d'
re m
1.
Bara ganu mes tere d ata mtr-o descriere de rac ere1or. Ima~nea
V V
V "

. 1· " .. "m 1 f ti . 0~
iectia rea 1tat11 p an antastic. p romantic· pro
· -
Incipitul romanului realist fixeaza veridic d
" .,
111clplt, final (,,mt r-o seara de la "znceputul lui iulie 1909") §i spati ca ru1temporal
al (d .
" .. A t·
straz n n 1m, a ar h'1tectur11 ..
casei lui mo§ Costach , escnerea
·
relor ), ~rez ~nt~ prmc1palele ~ers~naje, sugereazae,confl
• v • •
a m tenoa .
-
ictul §i
trase aza prmc1palele plan un ep1ce. Finalul este inchis
prin
~ez~l~area_ conf!ictului §i est_e urma t de un epilog. Sime
tria
mc1~1tu!u1 cu f1nalul se re~hzeaza prin descrierea strazii §i
a
cas:1 lm ~o~ C~s_tach_e, d~n persp ectiv a lui Felix, intru
construclia sul/
stram ul dm fam1ha Gmr gmv eanu , in momente diferite
sublectului ale
existentei sale (adolescenta §i aproximativ zece ani mai tarziu
:
,,dupii riizboi").
Prezentarea acliunii Ac\iunea roma nulu i incep e cu venirea tanarului Felix,
orfan, abso lven t al Liceului Intem at din la§i, la Bucure§ti,
in
casa unch iului §i tutor elui sau legal, pent ru a urma Facultatea
de Medicina. Costache Giurgiuveanu este un rentier avar,
care
o cre§te in casa lui pe Otilia Marculescu, fiica sa vitrega, cu
in-
tenµ a de a o infia. Aglae o considera un pericol pentru
mo§-
tenirea fratelui ei.
Expoziliunea Expozitiunea este realizata in meto da realist-balzaciana:
situa rea exac ta a acµunii in timp §i spaµu, veridicitatea susµ-
Tlmp ,i spatiu nuta prin detal iile topografice, descrierea strazii in mani
era
realista, finet ea observatiei §i nota rea detaliului semnificat
iv.
,,intr-o seara de la fnceputul lui iulie 1909, cu pufin inainte de
orele zece, un tanar de vreo optsprezece ani, fmbracat zn uniforma
de licean, intra fn strada Antim, venind dinspre strada Sftnfii
Apostoli cu un soi de valiza fn manii [...]. In aceasta obscuritate,
strada avea un aspect bizar. N~cio casa nu era prea i~alta §i afroa~e
nici una nu avea cat superior. Insa varietatea cea mai neprev~zut~ ~
.
arhttectu m.. (opera. , "'mdeo b~tea zi'dart'lor ta
't lt'eni'), ma"'rimea neobt§
. nuita
a ferestrelor, fn raport cu forma scun da. , a clavdi·rilor, .ciubu
V •

. . . caria,
.
rtdtcola prm grandoare, amestecu l defron toane grece~'f ti ~l• chiar ogt.ve,.
. ., .
. .,
facut e fnsa din var ~i lemn vopsi.t, umezea1a, care dezghwca varu 1, §1
. .,
uscaciunea, care umfla lemna. .ria, , . d. v

faceau in strada bucure~teana o

caricatura fn moloz a unei strazi italice" ·
 -~ .... .__,, J. tiAL
ZAc:L\
arhitectonice ale strazii §i al
. b. cile N
32•7 Caracterist surprinse de ,,oc h zul
. . e cas .
che sun unuz estet" ct· eqUi r.-.
. . , 1n pe •~to~
Costa 1 . specializat, de~1 observaµa ii este atr·b _ rsPecti ~
narato~ Ul s care cauta O anumita casa. F~n.. ·11· ll1ta Per Va_
. }Ul intrU , ,.. .. -....a.tl lari So,
naJll . procedeul restrangern treptate a d Zarea
diul, pnn . . . . ca ru.1 . Cq
me ~ sav la intenoare, la fiz1onom1a "-i la U1, de
1a
- ada, 1a ca , V '-1
• • gestu ·1 •

~tr. (t hnica focalizan1), este o modahtate de p" n e loca

tanlor e . d. . atrund -
. ·ei persona1elor m acest spa\1u, prin r
P siho1ogi . , econsti ere a
- ei Pentru Balzac, o casa este un document tu.ire:.
atmos t er · . . C soci 1 ~
. al Strada §l casa lw mo§ ostache sugereaz" . o Ogic
s1 mor . d" a, Pl'ln d
' .. pnnse contrastul 1ntre pretentia de conf eta,
lu1e sur ' . . ,.. ' Ort ·
r locatari bogaµ, burghez1 1mbogatiti can " d §I bun
QUS t a uno ·, va ·
0
li ·t . m· culti (aspectul de kitsch, amestecul de stilu . '§irea-
ta e. , . ,. . . . . r1 arh·
to
nice incompatibile), zgarc1t1 (case m1c1, cu ornarn ltec-
b. (. ·t hi .. ente
teriale ieftine), sno 1 rm1 area ar tecturu clasice) d "ct·in
.
ma. (urme vizibile 1·· . 1 , ela
t on ale umeze 11 §1 a e uscaciunii 1·m . sa-"
., . . ' pres1 d
Parasrina).
r,
Arhitectura sugereaza rmagmea unei huni" a . e
. .., Jndec1; ..
care a avut candva energia necesara pentru a dobanct·1 ·lll~
avere
dar nu §i fondul cultural . '
Patrons in locuinta, Felix il cunoa§te pe unchiul s"
amulet straniu care 11 raspunde bfilb".
A• ..,
att: ,,nu-nu sta nimeni au,. .un
, . Otili . . " 1 ., atcz, nu
cunosc", pe ven§oara ·a §1 as1sta a o scena de familie·.
de table. Naratorul 11 atri'bu1e. A • . 1Ul. F lix b
e o servarea obiecti.v" . )OCUl
,. .
personajelor prezente m od.,... al""
ata m ta m care este introdus. Sunt aa
reali:rate portretele fizice ale personajelor, cu detalii vestimentare
§i fiziologice care sugereaza, in maniera clasica, trasaturi de
caracter §i este prezentata, -in mod direct, starea civila, statutul
in familie, -elemente de biografie. 'toate aceste aspecte configu-
reaza atmosfera neprimitoare, imaginea mediului in care pa-
trunde tanarul ~i prefigureaza cele doua planuri narative ~i
conflictul. Replicile Aglaei anticipeaza conflictul succesoral,iar
atitudinea protectoare a Otiliei motiveaza ata~amentul lui Felix.
lntriga Intriga se dezvolta pe doua planur-i care se mtrepatrund:
I. istoria mo§tenirii lui Costache Giurgiuveanu;
II. destinul tanarului Felix Sima.
l Competipa pentru mo§tenirea batrinului avar e5te~~
prilej pentru observarea efectelor, in plan moral, ale obsesiet
banulu1.. Bvatranu1 avar proprietar
A . de 1mo. b'le 1 , restaurante, . •un
, . "ruo
acµuni, nutre§t:e iluzia longevitaµi §i nu pune ~ ~racttca anu
proiect privitor la asigurarea viitorului Otihei, pentru 'i lui
.
cheltui. Clanul Tulea urmare§te succes1unea . t la a aven ,
t~ a afec~une
0
plan periclitat ipotetic de m.fierea Otiliei. De§l are d 0111ba·
. "'
smcera pentru fata batranul amana"' ~-.c: ea ei de rao~1 d r
11u1er '
Ian sel."" a,1·
11
' "1

nilor §i din teama de Aglae. Initial intr-un P a c1arlldt1

_, •
Staruca V

Raµu urmare§te sa parvina, vizea

V • za avere
 NTE RBE LIC • GEO RG E CAL INES
AN0 L I CU
oOM
i" Tulea, dar smulge ban·· . 32
u 1u1
zent, divers informat am mo~ Costache p 3
•
obt1ne ceva bani sau po t • I estec and . retuti n .
u-se oriunct den1 pre-
susµ.ne "m f ond mtri .
ga rom a e da lov·t
. 1 u ecred
ra vieti" 1 . ca" poate e
v " 01· . anulu 1 p" " ' l Ul, pe
d ama nt: impi a e para"s1·t" d ' ana la rezol
a e St"
o situa tie, Felix o pierde pe Otir atuca, Aurica nu- • " varea "rsona d jul
. in ezno-
Alat uri de avar itie la" _ia. ~
1
poate face
. , , com e
soc1 ale supu se ob serv atiei ~· 1 ..§i..Parven1ti .
sm f
" " . , -s-1 cntic u in ' enomen
1nfa t1;;ate aspe cte ale fami liei b romanul realist
. .. 1 . e
;;1 copn., re atia dint re soti ca" "turgh. eze·· re1at1a .
dintre p"armti
' sunt
. .
part e dmt re preocuparile ,unor , sa ona orf
' . anul. Ca.sa.toria f '
. " "
are obse sia casatone. 1;. Titi se tulb personaJe· A .
" · . unca, fata batraace na
. "
expe nent a matr imon iala; Pascal ura erotic d .
~i tr" .
: aie§te o scurt
'
1 a
~i se casatore;;te cu Otilia· Stam"·ca"opo" ore§t "
e " "b"
• • v
zest rea n1c10data prim ita; Felix se I se msoara cusa orai a o• familie
" " . nnpia pentr
. b. d
1u ue, upa" ce "1~1. va face O cariera.va casaton ratand . u
B ' pnma
dint re soti. Stanica se mso ara pentru an~£1 perve~te§te rela\i
. l" d . a
"
na a, • ar nU-§1 asum a rolul de sot sau d t t" "I a-§1 ace o s1tua tie mate -
. ' e a a. 1 ,
n c anul Tulea
ro1unle . . .sunt 1nve . "rsate
. : Aglae conduce autoritar, s·1m1o . '
d eaza , tar ma1 tarz1u este aban dona t in ospic· M n bro-
t·
patern1't"ti' •
a, 1 este ~--'" ·
uuap.§at diferenµat. Orfanii au doi lU. 0 lVU1
protectori-
Cost ac~e §i ~~scalop?l. Mo§ Costache este zgarcit, dar i§i
iu~
be§te smc er fiica, de§I n-o adop ta legal, in timp ce Aglae,
ade-
j vara tul avar al rorrianului, strive;;te personalitatea copiilor
sai,
anul andu -le §ans a impl iniri i matrimoniale.
II. Plan ul form arii tanarului Felix, student la medicina,
urm are§ te expe rien tele traite de acesta in casa unchiului
sau,
in spec ial iubi rea adol esce ntin a pent ru Otilia. Este gelos
pe
Pasc alop ol, dar nu ia nicio dedz ie, £iindca primeaza dorin
ta
de a-§i face o carie ra. Otil ia il iube§te pe Felix, dar
dupa
moa rtea lui mo§ Cos tach e ii lasa tanarului libertatea de
a-eyi
imp lini visu l §i se casatore§te cu Pasc!11op~l, barba: ma~
, care
ii poa te ofer i mtel eger e §i protecµe. In ep1log, aflam ca Pasca
, -
lopo l i-a reda t cu generoz1.tate-hber • d
tatea e a-§1 ai"
· tr..,· tineretea
:
. .
iar Otil ia a deve nit soµa unu i. conte exoti·c, caz . , and m platitu-'
. . . .
dine . Ea ram ane pen tru Fehx • · . · etemuhn femmm, iar
O imagme a

pen tru Pasc alop ol o enig ma. m·•ie dintre doua

Precizarea Conflictul rom anu lui· se b aze aza peulre1a ' • l prin tipurile
conftictelor . .., univ ers soc1a
fam ilii inru dite , care suge reaz a . C . t· che Giurgiuveanu,
uma ne real izate . 0 f arm·1·ie e ste a lu1 os dolescenta orfana, ru·ca
a .,
·· §1· otili·
pose sorul aver n, · a Marculescu, . . a. , trun de Felix s·1ma, fiul
cele i de-a dou a sotii dece date . Aici pa ti' pentrU a studi
a me-
suro rii batr anul u1,. ' care vine · 1 Bucure§
a.., mo§ Costache. n
U alt
1
dici na c;:i locu ie~t e la tu. t orele sau 1ega .
,
1 batra
" 1 · pe care
nu ui,
'J: ol pr1eten a
intr os este Leo nida Pasc a1op '
 ~ \... , ....... ~
' ... ... , ~ .. ..
.. .,,,,~ °!', :

~, ,~l.\t', , ...''-'
.. ....
... ._ ,. ( '- "'" t. .... .....
... ...... ... .... ... \ .-'\::
~ ~ " " ' "' ~ .:. :,,._ ~

o--
- ....
~" ,, ~.. '4., ..... ..... i..;:. .. -t='\,,,. - ~ ~ ~ ~~
... . .. . . . . . . =-- ~ '- -...:.
" - ::- " , _ .., , _,
. . ~'
'i., ""'
, \, "\." r!',
"'' ..''l._·
, .
'-... '-. , .. ◄ , , '-"" , .. ....... ,
J; ,,.-. - •'- ::, i<.: '!I - ,~
,e::i • ~
. . . '-1- -3.:
. . . . .,. _ . --
.. 1',.- ,
~
..
~, ,
, ,,,., , ..
' '
r; ...
.
,< -....4 ...- '\.. .. ..... ....:. ....:.
. .. - Pt:'
J.
-~ ~ ~
~i,,' ~'h' ~m~·n~-lt~tt\.~ s.~s
4

~, • -
: , , , , "','). . ~ t:a~rn.
'
)-
~~ ,~-.. :--"'
' "" ,..
~
......~. '-: .. ....... ,..,., ... ..: :..)...; ... ..,,,~
,- L,~ ...
..... -.. . . ~,,;t. (.,.:_, ._ 2b-i:-,"'-
l ....... .~,
. ._ -..._.._,--.
;) , ----_~ ~

..t \ '-' ri\ t,1.tr..:irn.i~\:"t ~~h: fa::,:::: ~"lH,., rii 2.1...~~6 ~ --\~
-.~ ]
' .. ..Ji . . . '" t~t"" il-1 .. T" '" -'-,.:k.~ ~
htk'\. l (.~~ ,H'-,l '.. . , \. , n ::-,i... ~~ -- ,- ".. 'i ~,. , ~. , ,, ') ~ '?'f!'
.. ~
....
u.. -...:t.- l.t :l ~ Q~l . . ~
, \ _ .; ·;r;~: 1..,... ~ -,.:,, ~, .t·l ; ~.,.... ~1;
t"hl,\ fl.,l ·"'un. 1.. .l ~. \ ~~•- !h ...~u- ,, d ..., !. '<(lultUl it' ratnm __ ~ ci) loz: l
.de --- . ~
l.\'-.\~ti:u
...... 1 ~ ,tnt '(
.. l , ii,.,-. '.
\."' - -~n~ ,
.~ _,,, ' -~ •
. 7\:'~ 1.. .... ~ ~ <il:.! Lffll li':a. , l '"'\_1,;;_ • •
.
'\.,t ~
~
l~h.,ri.i unei n~"~1iri in~i ~Je_dt1ua ronfl icte s u ~
~ rnn:ml t::~h? ~\.lt m.run.it 3r~n 1 hu Olt:~ Custa~ (-1.::t'~ ?¾,e :
•m~nifu ~lt~ d~-A fb t"' i1.:'F'·"trix~:~ o~~ i ~ a), a l ~
d~r .:un~i t..m.u ha Tul~..i \ 10.~~--:ul hn Sturuca :renuu QV1
ti .
n-Yalita t~ a d~
• J...-,1
tx)tt~\nulu i). Confl1cuu ~ -· , pn,~ ~
l tului ~~li'\. §,i ,l nl,.lturultn P..l~"J.l'-"~! penb u Otiliei mana
l l\Jmind d~ l~i ~ 2--1 ..,t'!"i,fti1'.:! 1t•"~~iJr:i fa.: e:-' tl ~ ~
•~"'.;l.~,-~ Cl ~, 1distin'.b~ dou'3 Mur i de indiv iZ4 i n ~
0

d~ ffit~l:c ita~ , d~ d'ti arta.~ b hm~ : l.--et care se ~~ ~

( tlU. o Q'\OCt'-p\l~ n,or..lla. a.supr..a ,i (lpi_ sunt capa
bili de rnofuata
at,'ielor proprii: ~1S\:'alop...1l ~i Fcli.'\.) ~ rei care sea~
auh.m,..1tic in~tlndual (0~~~mii:aµ apn. ,~ sdlematic ~ ~
C"(l.te un tip un1an: C\i"" '--~ fu.ta ootrana a,--aruL i..-haba ali,g:Jluta~,
d~n'\el\tul senil). Ca mtr--un
nm1a n al e.iucaliei ~ funoou..~
Ft'li."X: ll-~ ~ a autt:.,rului in a<lul~ "'dlta) ~ n:cllf\iur~ ~ ~
itwirii §' ult ~tC.tt.1,, ult' rnJ~iliifii S.lU g-e1:at,~:-~~ .
~-r ell sm Pent ru port:reti~a rea 1-~rs◊n*lor , autorul alege tehnin
bab:atlana a descrie.rii n,ed iului §i fiziononuei pentru deduce-
ten trnsaturilo r de caracter. Portr etul balza ci..m po ~
d~ Ll
ca.racterele clasice (tn,ar u~ ipoht"\ndn1L gelosul), caror.'i rea-
lisnull le oonfera dintensiune sod.ala §i psihologka., adaug.ioo
un alt tip un,al\t arivistul. Ron,anul re~,list traditional devin€
o ade,"'arata ron,edie um.a n~ plasand in conre.,1: socfal per--
sonaje tipice. Tendinta de ~ ralizu~ conduce la realii:at't',l
unei tipologii: n,~ Cost ache - avarul iubitor de ropii., Agl~ -
vbft'b.1al>St1'uhi fiinl ru~ur ht nlrl \ Aurk a - fota 00,tr{1na, Sim.km
- dementul ~1iLTiti - debflul n1intaLinfantil ~i apati(, Stlnk3
Rapu - ari\istuLOtilia - cocheta., Fen~- atnbiposuLR~S(\lk'f ~
- aristocratul rafinat. Tut din t:fasicis.n1 este preluat tntu~,t\iu
a.morns §i qui pn:~ quo-ul. d _.x\,
Formula estetici Rom.,:mcie-rul dei)..\~~l\,) m~ ~~t im l't~'llistii ~ ~ (."'eJ :~~•-'•
t ~ ) . bigUl d)lP'
moderni O tn1.sahlra a formulei estetice nlodeme es~ .an,. . t El
persona1"elor. ~la§ Cost
. . i ,zun, 1ni1,1 ,
:t,c:h~ nu es~ un avar '- t: • • ~,ll'l
nu ~ --a pierd ut instin ctul de supravi.efuire lcheltm~h? f ·
 CALI N ESCU
TERB ELIC • GEORG E 325
]'JULIN
. V Vt t e) ~1 . ~te O iubi'r e pa tern a. , s1. "
ooMA pr op na sa na a nu tre
do ua " ca ct b nc era pentru
J' tie intre a ·
Otili a. El este o combina · sc
ra ere alz
al . aene: avarul
al (m o~ Go rio t) Pa 1 ~te pe Otil'ia
(mo~ Gran de t) ~i tat · opo o 1ube
t b' .
. . es
macela§I tim p pa te m §i viril.faFen capabil dee am. b'1pdosul. r1Ps1·t e
lix nu d

sc ru pule, ci un adf oles

cent or a iu 1'd•ezmter. esat'
" zeaz a
-~1 aca o .ca.riera, se ba pe 1UCI 1tate .~I pr o-
" " •
v

da r h ot ar·at sa } Iv t.:i d ..
· VIstul Stanica este ~ emagog al 1deu de
funz un.e m te ectua a.. An. . .
cr oc §I prmc1p1al, ho t
~i sentimental.
pa te nu ta te , es
m od em. (naturalism ul) este i'nteresu1 pentru
A lt as pe ct . . . te i d' .
e de vi an te , motivate pr in eredita § me IU .
proces
.
el e ps 1h
. .11t
1c
. s·1m1o . n Tulea reprezm· ta" categon·a este-
I
a 1ena ,. re a §I se ru ate a.
. a spre
m , gr ot e~ cu l. Ti ti, fiu l retardat care se indreapt
tica a ur~tul dioasa
es te o co p1 e a tat alu i. Aurica, fata batrana, invi
dementa, ia)
e de ~r ad at a a_ ma mei; obsesia fiicei (casator
§i rea, es t: ~ co pi r se afla
a cu ob se s1 a m am e1 (mo§tenirea). Lumea Io
se as ea m an fizic.
l bo lii , al de gr ad ar ii morale reflectate in plan
su b se m nu , pr in
di sp un e pe rs on aj el e in pl an ur i antitetice
A ut or ul nfi,
rs at a. O rfa ni i Fe lix §i Otilia au coresponde
reflectare in ve di n
er e in ve rs at a, in zo na ur at ul ui , pe tinerii
pr in ra sf ra ng tea lui
: in te lig en ta lu i Fe lix in contrast cu imbecilita
clanul Tulea
te a m ist er io as a a Ot iliei cu uratenia Auricai.
Titi, fe m in ita ca in
ca ra ct er iz ar ea pe rs onajelor se realizeaza
in genera l,
te hn ica focalizarii, caracterul
Mijloace/ procedee ist -b al za cia n. Pr in
ro m an ul real teri-
zv al ui e pr og re siv , po m in d de la datele ex
de caraderizare personajelor se de locu-
en te i lo r: pr ez en ta re a mediului, descrierea
oare ale exist sturilor §i a obi§nuintel
or.
ei , a fiz io no m ie i, a ge
intei, a camer despre gradele de rudeni
e,
ra to ru l da Ia m ur iri
.in mod direct, na
aj el or reunite la inceputul rom
a-
og ra fia pe rs on
st ar ea civila, bi dezvaluite initial nu ev
o-
de ta bl e. Ca ra ct er el e
nu lu i, Ia jocul saturile se ingroa§a prin
su l ro m an ul ui , da r tra
Iueaza pe pa rc ur ea indirecta (prin fapte,
lii lo r in ca ra cte riz ar
ac um ul ar ea de ta naje).
ri~ re pl ic i, ve sti m en ta pe , relapi in tre perso
gestu
ul Otiliei, real-izat pr in
tehnici mo-
po rtr et
Ex ce pf ie fa ce
§i reflectarea poliedrica
. Pana in
co m po rt am en tis m ul
deme: clusiv pr in
lu l al XV I-l ea , O til ia es te pr ez en ta ta ex
capito cunoa§te
m en tis m (fa pt e, ge st ur i, replici), fara. a-i
co m po rta :ia ~l or
di n pe rs pe ct iv a un ic a a naratorului, cu excepJ
ga nd ur ile blat~,p~
rs on aj . A ce asta tehnica este duon
m ar tu ris ite ch ia r de pe
Ii d · a. , a pers . , alitat,ii
nc .
, de re fle ct ar ea po e
acela§i sp ap u na ra tiv bi -
tii nf a ce lo rla lte pe rs onaje, ceea ce co ~e ra ~
Otiliei in con§ aza erugm~
te pe rs on aj ul ui , ia r in pl an simbo~ic..su~ere
gu ita ea im ag m u pn n rexfle ~area
ita tii . Re la tiv iz ar I y contra-
c::1
m is te ru l femin ' et co m p e
tu ie~te un po rtr
m ai m ul te og lin zi al ca
.. b'1toa . pe nt ru mo c:: Costache,
. .
. ,, 'e--fietzta" cu m m te §I IU • "'" re Y.
fem
•
e1a
. nu tru Fe lix
d 1cto : •P '
er an ta
,
, ,,a dm ira bil ii., su pe rioara pe n
fata ex ub
 ROMA NUL REAL IST BALZACIAN

erament de artista" pe ntr u Pascalop

326 . , cu un tem P
,,o fiat..,a de§teapta , cu sp·
1
cap ricioasa,. , ,, strz.ca ta"" pe ntr u Ag. , ae,
"
o'1"II

. , .ca O riv ala 1n cas .ato. , , .

,,o dez ma:tata,ent ru 5tan
0
1 , . ne pe ntr u Aur· 1~
rit pracuc, p ta un ton obiechv, narat 1 ,. . 1ca
oru se asc un de m spatele.
De~i adop nt per son aje le, fap t do ve dit de lim
roie
LirnbaJU I P i
le car e su
rna~tilor sa ' " . baJ·ul personaJe . 1 baJ·
·1·
or se uh 1zeaza aceleau1.
narative . at In 1im
unifortn1Z · . . . diferent de s1t . . . l"
lingvistice, 1n uaµa so aa a sau de cultur~1
rnijloace t a Aglae pro nu nta . , " hi a
urnbaJul mv ec t un ele cuvinte
lor. Cu toate aces. . e •,a snobismulu1. (0 ·1·
personajelor . , inculturn ~1 ti ia e ,,fial~a ) . "II '

rnarca a d tilu . . . 1" .

Arnestecu1 e 5 ri Gurid1c ~1 col ocv1a) m d1s cursul casnic
. . , R t·u are efe ct co mi
. f
c ~1 tra ns orm a. , personaJ·ul
•
1 · Stan1ca a 1
~l u1 Catavenc~ al ideii de paternitat
e:
intr-un · . , dam scopul ciisiitoriei
-Ascu1ta, ma , . . este procreafia, ~i cand oJemeie .
"
nu procreeaza. ,, decade din dre.ptu. , nle. , ez.. De vreme ce nu-m1 da1.ofamzlie .
,
nu ma"fiacz·Uui.:[ pa triei, ma [n~z sa ma d,.. 't" .. fa . ,
""'l"
pze •
r ln egu
n_ ra Ul arzz, ara urmnci
. , •
care sa-mi poa rte num ele nu ma i e~tz
•
, de fapt sofza mea. Eu sun "'- Y'
' . .
. t l un om bun· mi-am zzs ca poate e~ti.m . , ,. . . t un
sentim en a , nep .
' . . .,., utm ta fizw logzca
de a-mi da un fiu, ~i cum ai focut t~t ce az ' . , ,.
Jost m stare: ~ascand un
copil neviabil, am Jost fnvins de ..,carztate, de
amorul s~1~1tual ~entru
tine de amorul steril. Dar viid ca nu e a~a.(
... ) Nemaifimd sotza mea
de facto, voi face ca fn curand sii nu ma
i fti nici de jure."
Se utilizeaza fraza ampla. Se ob ser
va pre fer int a in descri-
ere pentru gru pu l no mi na l ~i -pe ntr
u ep ite tul neologic (fata
juvenila, taietura elinicii a nasului, aspect
bizar, cam pia plata ~i
intinsa, pustietatea scitica, o absoluta neisto
ricitate). Descrierea se
realizeaza pri n aglomerarea de tal iilo
r (pr inc ipi ul enumerativ)
sau pri n hiperbolizare (im ag ine a
rom an tic a a Baraganului).
Precizia notaµei are un eo ri rol ul did
asc
una cu dialogul sau monologul (discursualil)ilocar r §i susµne impre-
acterul scenic al
secventelor.
•

CONCLUZIE
Enigma Otiliei est e un roman .rea
list (balzacian) prin:
pr:zentarea critica a un or asp ect e ale
soc iet aµi bucure§tene de
la mcepu tul secolului XX, mo tiv ul pa ter nit ati
struct. ur" i §i al mo~tenirii,
a, spec1·f.1cu1 sec ve nte lor de scr ipt ' · ~1·
ive (observatia
detah~l semnificativ; rol ul ve sti me
nta µe i ~i al cad rul ui in ca-
ractenzare), realizarea un or tip olo
gii ver idi cit ate a, utilizarea
narat~unii la pe rso an a a III-a. Da r
d~pa§e§te mo de lul realis-
mulu1 clasic p·rin · ·tu l . . .
' sp in critic §1 po len uc . (pa • 1u d. ) prin
e1emente ale mod •t-- • •
rod1c, 1c ,
l ern1 atu (am big uit ate a persona1e · 1 inte-
reSu pe~ tru procesele p~ihice de via or,
nte , tehnicile moderne d.e
caractenzare - co mp ort am en tis m
zarea sc · " ref lec tar ea poliedrica, reah-
,
eruca a cap ito lul ui al XVIII- lea).