M A III A G E N ERA L D O BRE seu

CURS
DE

GOS P O D Ă R I E
L'\ CONFORMIT ATE CU PROGRAMELE L\j VIGOARE

A
\
~COALELOR SECUNDAR"E, PROI~ESIONALE,
NOHMALE, COMEUCI ALE ŞI MENAJ DE FETE
PENTRU

C L AS A III-a
Aprobată de Onor JHnisterul Jnstrucţiunei
cu ard. No. 27 şi 579 din 1929.

BUCUREŞTI
Editura Librăriei SOCEC & Co., Societate Anonimă
sean: e.e. 1929
dtpguy.wordpress.eom
dtpguy@yahoo.eom Editia l-a Tipărită În ;000 exemplare
'~

CUVANT INAINTE
.,
Programul clasei a treia cu prinde un materi al deose-
bit de in teresant. Ne -am dat osteneala să-t prezentăm
cât mai bogat şi mai atrăgător. .
Am vorbit amănunţit despre .Farmaeio. casei" pentru
că stă în putinţa oricărei gosPQdine să aibă la îndemână
o mulţime de burueni (rădăcini, ţ ior«, seminţe) de mare
folos pen tru sănătat~ fără să fie nevoie în tot momentul
să aler ge la farmacie în oraş. Nu mai vorbim. de econo-
mia ce se poate face în acest chip. Am arătat deaseme-
nea cari swnt medicamentele ce nu trebuie să lipsească
din casă. O gospodărie fă,'ă cele de trebuinţă pentru ca-
zuri de boală şi indispoziţie este rău chivernisită .
• .ti,"", il,.,.,. p"IYl'/nl'ul", , '; TN'IJ'Il..-.~,..:d"',....:"'...I_ .: ..... ~ Tl __ ~~_ . .!_ .!H _ •

folos pentru sănătal~ fără să fie nevoie în tot mom entul

să alerge la farmacie în oraş. Nu mai vorbim. de econo-
mia ce se poate face în acest chip. Am arătat deaseme-
nea cari swnt medicamentele ce nu trebuie să lipsească
din casă. O gospodărie fă,'ă cele de trebuinţă pentru ca-
, . zuri de boală şi indispozitie este rău chivm·nisită.
Am dat capItolului "Imbrăciimintei şi Rufăriei" o des-
voltare potrivită cu importanta ce i se cuvine într'o gos-
podărie temeinică, intrând acolo unde a ţ ost nevoie, în
chesUuni de amănunt.
Scopul nostru a fost nu numai, să punem la îndemâna
elevelor un total de cwnoştinte folositoare pentru viata
de cămin ci, mai ales, să pregătim anumită dispoziţie
pentru întocmirea divilizată a unei gospodării,
I

AUTOAREA
 FARMACIA CASEI »:

In general bolnavii iau două feluri de medicamente;

unele preparate la spiţerie şi cari t'rooue8c hine ad-
minJi!s.trwte de cătbre gospodină, ilaI' altele, pe oare
ânsa Le ,pnelpalră acasă, sub ro.rmă de ii1sa.ne obtinuJte
prin infusie (ooaIiIwrti de ph:mte medJicimade) 6aJIl de-
cjie. aLtele prin DlJaOe!Nl~iJe ~pIămMewlă).
Este evident că nu se poate tine în casă toate pro-
dusele farmaceutice. Nici legea nu permite, mai ales
ă unele din ele nu pot fi eliberate decât în urma unei
porunci a doctorului, Buni însă multe plante şi pro-
duse farmaceutice llP. Cfll'.P. P-'i~tp .n .. nden.i~ .. _~J.~
prin mfusie (ooaIiIwrti de pl'mlte medJici.nade) 6aJIl de-
cţie. altele prin Dllll.OeNllţiJe ~pIămMe8l1ă).
Este evident că nu se poate tine în casă toate pro-
dusele farmaceutice. Nici legea nu permite, mai ales
ă unele din ele nu pot fi eliberate decât în urma unei
porunci a doctorului. Buni însă multe plante şi pro-
duse farmaceutice pe care este .p r ud eu t să se ailie la
îndemână. Dăm aci o listă cu condiţie ca toate să fie
strânse într'un dulap anume, bine -aeanjat.
Ca 11SteDJSile se are nevoie de un termometru, un hi-
idet, UJll tub de cauCÎJuIC, lID pahar gradat, ventuze şi un
irigaior. .
Ca material e necesar să se aibe Ieşe de pânză în
oate măJl'fhtnile, vaită hy.dll.m~Iă, iSCJ8lIII.ă de petece dJe
ânz ă , gU~aJPeIl'Că , flanelă; iar ca produse: făină de
:Jnuştar sau sinapisme preparate, făină de in ; Iinianent
100 calcar (8JIDestecăItură de uleiu de măsline cu apă
1aL_ _ ..:.....- . lele var), apă de colonia, apă de melis ă , tinctură de iod,
-----'..>.:.... ~
. l L..ll-_ -----'---- ~_~
 albă (soluţie de acetat de plumb) , magnezie, pudră de
orez, amidon, tiJietură de iod, etc. . pi;a.ţia; ea este ·fol()6iroare ,î n cazurile de eruptie; ea
. Pe 'lângă acestea. farmacie casei va mai cupeinde-
şi diferite plante a căror rădăcină ori fl-ori ~wt~ pot:
. aduce mari servicii în cazuri de răceli sau indispo-
ziţii. GOspodina dela ţară mai ales are la îndemână.
aceste plante. Ele trehuesc culese la timp, uscate la
umbră "şi strânse în des ăguţe bine legate. Se înseam-
nă pe ele conţinutul şi anul de reeoltare.
Printre plantele medicinale cari fac parte din far-
macia domestieă unele se Intrebuinţeaz ă în întregime;
altele numai pentru flori, ori pentru rădăcini, iar al-
tele pentru fructe. .
Se întrebuinţează în întregime :
Peliniţa, arţărelul sau Iimha boului, ţintauea, le
ţiea, edera, sulfina, menta, maghiranul, salvia, cimb .
şorul, vetrieea, leuşteanul, pătrunjelul, pătlagina.
Se folosesc numai florile dela sunătoare,bluete,
muşeţel, ' lumânărică, hămeiul, fl-orile de portocal
nalbă, violetă.
Pentru 'rădoouri se caută : brusturele, pirul, lavre
Se foJo'"s,esc numai Horate dela sunătoare,'biuete;
muşeţel, " lumânărieă, hămeiul, florile de portoc
nalbă, violetă.
Pentru rădoouri se caută : hrusturele, pirul, lavre
tina. naiba, Lemnul dulce, săpunăriţa, Ietica, valem
na, pătlagina; I
Iar macuJ, măceşuJ şi pepenele galben ne dau se
minţeie. . sau. sirop de frucie.
Aceste plante pentru a-şi putea desv:oHa, c~~ace
face folositoare, trebuesc pregătite ŞI administrat
sub formă de ceaiuri,
Dăm aci o indicaţie a diferitelor plante într.eb .
tate în anumite împrejurăr~.. vA
Peliniţa, plantă sălbatică, trebuie culeasă cand t
" cepe să înflorească. O uşoară infuzi~ de pla;ntă se v
trehuinţează contra Iimbeicilor. Se întrebuinţează
ca băi aromatice.
In Iunie şi Iulie e timpul cel mai potri'ViJt pentru
se ,strânge această plantă.
,) .imba boUlui în mfuzie.sau dececţieprovoacă trans-
<creşte prin grădini, îmmulţindu-se singură din să­
mâJlte, cari cad.
~intaura. Bnchetele fI'Umoa.se roz ale cintaurei se
'V'ăd toată vara. InfU7Jia ei este Iolosieoare în cazurib
-de slăbiciune a stomacului şi de friguri intermitente.
,
:Se pune 25-30 gr. la un Iitru de apă. . '
,.Levănfica este o plantă ce creşte 8ă:1ba~ dar se ~ul­
tivă şi prin grădini. Ea. servă pentru băi 8lromwbce.
Af.a:ră de proprietătille medicinale ceposedă se între-
buinţează şi pentru pa.rfumarea Ienjueilor, îndepăr­
tând şi insectele.
Edera este renumiJtă pr.iJn proprietăţile ca1maD!te
pentru piept. Se r:eooltează când e în plină floare, în
Martie şi A,pmlie. Infuzie de ederă ter,e&tră provoacă
:tMnspiraţie şi uşurează. digestia, Se întrebuinţează
contra cataru'l'lilor pulmonare.
Foile de nuc conţin m'UiLt 1laJnin din oare cauză se !În-
trebuinţează în wpă de baie. Foile acestea se cuJeg că­
tre sfjr.siţul h.1Î Iunie, Ele se întrebuintează In infusie.
contra caml"U'llÎlor pulmonare.
Foile de nuc conţin m'Olltt 1laJni'Il din care cauză se !În-
trebuinţează în wpă de baie. Foile acestea se cuJeg că­
tre sfârşitul lui Iunie. Ele se întrebUÎ!D.ţeazăIn imusie.
Ele sunr de.pU1Mtive, tonice, foarte necesare la copiii,
primăvara când le' iese coji. Pentru ca să se poată Jua
cu uşurinţă aceestă infu.sie se t8IIIlesteeă cu putin vin
.
Sulfina se găseşte pe câmp. Ea trebuie culeasă în
Mai'U. Iunie, pe când e în t-oiul flol'lilÎ. Infuzie de sm-
tină, fie singueă, fie amestecată cu florile a:1băBtrele­
lor, este un bun leac Familiar înscop de a întări văzUl1
slab şi a face să înceteze roşaţa şi Inflamaţie pleoape-
Ior cu ea e spală. la ochi , dimineata şi seara, Pentru
ca infuzia să producă tot efectul, se întrebuinţează cM
e poate de rece.
Menta de apă, menta cultivată în .grădi'Ili şi aceia
cu foi rotunde, cunoscută la ţară sub numele' de bal-
s am. se culege atunci când începe să înnoreasc~ şi se
usucă la umbră.. Ea creşte pe marginea ~elor lini-
Ştite. E ştiut că aceia de pe marginea apelor e cea mai
bună. O uşoară infuzie de mentă cu apă, luată cât se
poate de caldă e bună contra indigestiei, fi.in.d şi cal-
maDlf:ă.
Maghiranul abundă pe toate terenurile useate şi
pietroase. Se întrebuinţează pentru băJJ.e aromatioe,
Poate ti întrebuinţat şi contra indigestiei.
Salvia e folosită caplantă medicinal ă în tare do-
mestică.
Proprietăţile ei sunt în foi şi muguri pe care trebuie
să-i culegem şi să-j uscăm înainte de înflorirea com-
pleetă a plantei, Sadvi.a are acelaşi efect ca şi levăn-
ţiea, . .
Cimbrişorul este întrebuinţat pentru băi aromatieec
In infuzie e bun şi pentru guturai.
Vetricea 'se găseşte în terenuzile uscate şi pietroa-
se; are floci mari şi frumoase de un galben deschi
cari trebuese cuâese în Iulie în timpul înflorirei. 1
ca.
infusia este înwebuinfaltă un excelent leac cont
vezmilor intestinali, care nu strică chiae când se d
se; a.re t.kn'.L marr şi trumoase de un galben desehi
cari trebuesc cuâese în Iulie în timpul înflorirei. 1
infusia este înwebuinfaltă ca un excelent leac ooo.t
vezmilor intestinali, care nu strică chiae când se
copiilor, ce nu au venni.
Cimbrul se coltivă în grădini, e foarte bun pen
băi aroma:tice.
Pelinul e folosit pentru zeama lui care e bună p
tru spălarea Tănilor.
Se ia şi ca medicament contra Iimhrieilor.
F.ru.nzele de păt1agină vindecă rănile cari au f
spălate bine cu rm antiseptic şi bandaja-te apoi.
Urzicele, ehiae cele uscate şi Iierte, curăţă sângel
Flori de sunătoare cresc mai ,al es la munte, acest
srmt Şi cele maJi preţioase.
Este cea mai căutată plantă alpesbră. Se ia în .
Iusie, O ceaşcă fierbinte din această infuzie este fo
te ţ)u.n,ă contra loviturilor şi emotiei subite,'
Albăstre1e se iau fn infuzie, proprietăţile acest
plante sunt cunoscute de bătrâni. Este foar.te între-
buinţată rece, pentru vedere.
casa se usucă îşi pierde culoarea şi odată cu ea şi
proprietăţile. Se poate întrebuinţa singură sau ame-
.s tecată cu sulfină,
Muşetelul este o plant ă medicinală şi de omament. .
Infusia caldă de foaie de muşeţel se ia şi în caz de
vărsături sau diaree. Ea e bună contra Indigestiilor
şi a spadmei nervoase. 15-20 foi ajung pentru un li-
tru de apă. .
Macul de câmp se ia în infuzie, se întrebuinţează
însă n11Dlai petal1ele Iloaeei, E bun pentru piept.
Dacă se culege m acelaş timp şi o paete dOm. ll'amm'IÎ
-cu capsulele, care închid sămânţa, aceste părţi ale
plantei ,fiind pline, a,u un fel de suc lăptos, cu proprie-
tăţi naecotice ca şicele de opium, infuzia florilor din
.aeest caz devine dăunătoare putând da naştere la
accidente grave.
Violetele tac Parte din fLorâlle bune pentru suferinţe
peetorele,
Florile de crin si cele de sunătoare măeinate si Duse
accidente grave.
Violetele tac Parte din fLorâlle bune pentru suferinţe
peetorele.
Florile de crin şi. cele de sunătoare măeinate şi puse
in untdelemn de măsline sau de migdale dulci sunt
bune pentru. cr&p~iu,rL,- tăeturi şi jupuietnri. Ciapa
criuu.1ui., fia:r,tă în apă au lapte, se aplică pe tumoei
, inflamate spre a grăbi vindecarea. Floarea de sună­
toare e întrebuilD:ţată în popor pentru oprirea sânge-
lui atunci când se taie cineva.
Florile de trandafiri, plămăd~te în oţet dau un li-
chid admimhil pentru fricţiun~.
Lumânărica dă o tizană dulce; înt·rebuÎlnţa.tă în ca.z
de guturai, Iritaţie pieptului ~i inflamaţia gâtului; 2-~
foi şi flori într'UID. ,Ht ru de 'apă, când fierbe, dBIU un
-ceaiu excelent,
Arţărelul sau limba boului e opl8.iIltă răeordtoere şi
înlesneşte transpiraţia. Se întrebmnţează mtreagă la
 hoalIe de vărsat. Cu 15-20 gre ·ntr'un lltru de apă ClJ
putin zahăr, se capătă o decoctie foarte bună.
Socul. Florue acestui arbust provoacă udoaee ~ fa-
-rori'Zează e:q»ecioratia; 4 gr; la un litru de apă. Sunt
bune pentru băi locale, generale şi contra umflături­
101' recente. Ele se în,trebuintează în infuzie şi favori
. zează i1ranspiJl".aţia. Această tizemă este excelentă eon-
tna boalelor eruptive şi respi.ratorii.
Teiul. F.lorile de teiu, ca şi cele de portocal se culeg
pe timp CăWUl106, atunci când sunt îmboboeite şi Qe("-l:iI
nu prea ' înflorite; date în infuzie 3-4 gr. într'ua
lit~ de '!lIPă , sunt excelente pentru boalela nervoase
durerile de cap, dWgestiiJe grele; se iau de obicelÎu
un calm8J1lt al nel'!Vilo;r. Flori1e teilJor bătrâni &unt
puţin 8ll'omatice. Băile de floare de fei. calmează ner
vii şi se dau in CJlZW de coo1vu1&iuni. Pentru a prepa:
aceste bă4 ee pune 8-10. pumni de floare de ceai în
tr'un easteon se VaMă apă fiartă deasupra, se lasă 8
se îmmoae şi se pune apoi această apă în baie.
Isma, fiartă .eu lămâie dă un ceaiu bun COMra .
reei. Ea constipă.
Rădăcina de hr.ostllre j;e recoltează mjmş.val'a.dun
se îmmoae şi se pune apoi această apă în baie,
Isma, fiartă .cu lămâie dă un ceaiu bun conlira .
reei. Ea eonstipă,
Rădăcina de hr.ostllre se recoltează primăvara dup
ce primele foi au ieşit din pământ. Se spală, ee
î-n bucă1Jj. şi ee usucă .lI8. umbră, Se prepaeă în deeoe •
30 gr.la 1 litru apă. Este amară şi e foarte întreb •
jmă pentru boalele de piele.
La fară se intreh~te8lZă hreanul eas în loc de m '
tar.
PimI,se găseşte în mare-cantitate prin livezi şi p66
tot locul. Este o buruiană dăunătoare pentru agrie
tură.
Rădăcina lui îI1JSă spă1wtă şi uscată bine servă
prepararea unei tieane răooritore, după o
oorrporoallă. sau dUpă un lucru obositor; Luată aceast
tizană, câteva ziJe în şir, împrăştie indi.spoziţia.X
TintaurB. Planta întreagă se în'brebuintează ca in;
Zie trece şi posedă proprietatea de a îndepărta fri-
gurHe. , . .
Nalba, atât tulpina cât şi foiil~, pot fi Intrebuinţate
pentru spăIărturi, pentruaboese, furuneule, etc. şi ca-
taplasme. Se scoate rădăcina înainte de a da iarna; se
despoaie de eoaje şi se conservă uscată pentsu iarnă.
Nalba hltUltă în deeocţie se întrebuinţează oontra in-
.n amatlllor de tot felul.
Dragqveiul este o buruiană ce creşte pe marginea
.apelor stătătoare, are rădăcini .hu.ngi aproape de un
metru. Rădăcina se păstrează uscată pentru aceiaşi
:întrehuint·u e ca şi naJha.
. Lemnul dulce se mai numeşte şi candeI. Rădăciaa
lui servă pentru îndulcitul celorlalte tiza.ne, cum e cea
de pir S8l1l de nailbă, când nu i se adaugă zahăr sau
:ma:re.
Săpnnăriţa este o plantă ale cărei rădacini lungi
:şi subtiri rupte în lungime şi uscate la umbră sunt in-
'trebuinţate pentru a prepaeă o tizană bună pentru să­
nătatea copiilor elabi, limfatici cari se desvo1tă greu.
Vl\lp....ianft se caută tot nentru rădăcină. Ea trebuie
:şi subtiri rupte în lungime şi uscate la umbră sunt in-
trebuinţete pentru a prepară o tizană bună pentru să­
nătetea copiilor '8labi, limfatici cari se desvo1tă greu.
Valeriana se caută tot pentru rădăcină. Ea trebuie
:să fie hine spălată Inainte de a fi uscată la Umbră. Se
1ntrebuinţează Îli deeoeţie contra ad'ecfililor nervoase.
Doza de 8-10 gre de rădăcină 1lSC8:tă este suficientă
pentru o ceaşcă de decocţie.
Ceaiul de rădăcină .şi frunze de Ienştean îto:locueşte
oţetul. aeomatie pentru Ireeţii in caz de temperatură
mare.
Capetele de mac au proprietă~calmante dând owta-
plasme de uns ocazionate 10. sugiuri. Ele calmează_du-
rel'He robuste. .
Rădăcma pătlaginei cu foi cu tot, bine pisate ~ în-
-trehuintează, storcându-i-ee hine sucul, CB?e se ame-
:ateeă in eantităţi egale cu miere. Se fierbe până se
eagă, dând un mooiOODÎ.ent bun pentru boalele de
 piept. Tot aşa şi ou rădăcina dehreaD, staatmă şi ~~.~
'un pahar de apă pm8lS>păftă pentru copiii şi 30 gre
CU miere se dă OOtn81vilor ce sufăr de piept.
pen adulţi, este un purgativ inofensiv cu condiţia
Frucie: Se enumără mai jos plantele ale căror l ruc- să n se abuzeze. '
te sunt căutatepentru leacuri.
E i bun decât eeadul de mană şi smrlnechie, dar
Sămânţa de in. Se cu1ege când s'a înrneg.rit,
e mai obositor şi mai neplăcut.
toră şi se lasă la 50ane 2-3 zile, apqi se p
Puţi le prepa.raţii .pe care le poate avea cinevta ca
săculeţ..hine tmchetast.
preoau contra 8lCCidentelor neprevăzute sunt: bal-
Sămânţa de Doarea soarelui trebuie uscată. Fiartă. samuri,le Wl80me. extraetele, siropurile, pestele, pre-
şi păstrată poate servi ca unsoare, dat fiănd cantitatea
cum şi p aratele cu alcooluri. Trebuie să ne aprovi-
de uleiu ce conţine.
mnăm ta deauna cu asemenea preparaţii ca. spirtnl
Măceşul sau răsU1'8. Fructul măoeşului se reoo1tea
eanforat, alpa de melisă .şi apa tămăduitoare de răni.
ză când a fost bine copt, după câteva z~le de înghet
Cele două dintâiu se pot oaproviziona uşor, a treia
Cele-care n'au fost prime de ger au un gust rău.
se prepară în casă şi anume:
Cojile de cireşi, mătasea ' de porumb, rădăcina • . Se pune în inîuzie 6 zile într'un vas hine astupet,
foile de pătrunjel, ca şi seminţele pepenuJui g~
mai mUllte plante aromatiee, bu.suioc, maghiean, men-
sunt diuretice.
tă, melisă, .rosmarin, cimbru de grădină, salvie, cim-
Farmacie domestică adm.iJte, cum am arămat, şi
brişor pelin, angelWă, mămr, Ievenţieă,
număr de medicamente ' &dese fără niciun pe
Im proporţie egală aceste plante SUIIlt tocate şi tur-
col, ca şi unele pe • oe sunt necesare într'o C88
năm peste ele alcool s~u ţuică. După 6 zile Jiclrldul
, . maă. ales când se &tă la ţară.
se strecoară şi se pune imr'o sticlă astupată. Se între-
Cele mai importante sunt: magnezia, nuca de
buinţează cu folos în caz de accidente, la tăetu~i, 10-
'l.(\:l"l..Rt'1"\7C'lnb.....e~~. -.t:Jce' 1ttnC 1IICJ.Un P"
In proporţie egală aceste plante SUIIlt tocate ŞI tur-
col, ca şi unele pe • oe sunt necesare într'o cas
năm peste ele alcool sa,u ţuică. Dnpă 6 zile Jiclrldul
, maă. ales când se &tă la ţară.
se strecoară şi se pune intr'o sticlă astupată. Se între-
Cele mai importante sunt: magneziu, nuca de
buinţează cu folos în caz de accidente, la tăeturi, lo-
sau gogoaşele, reventul .şi sulfatul de magnezie.
vitUri. De haIIsam e bine să se Blprovizioneze' gospo-
ezia se păstrează într'un borcan de sticlă
dina îDtotdea1Jll8 ptmfIru cazUlm de dureri ~ .
se ' e numai în eaz de otrăvire. .se mai între
Acest balsam se poate pregăti şi în casă astfel: Se
hui şi în caz de dige&tie anevoioasă, de ac
plămădeşte într'un Utru jum. de UllItdelemn de măs­
în . Se ia fără fiică unul sau două decig.ram
line, 40 foi de mătr.ăg1lD.ă, tot atâta zâ.mă S8lU umhm
de agnezie, fie IiIIlgură, fie amestecată cu 8CfriM
nopţei, mwsela.riţă, tutuJD., mae, ciuma fetei, vărfu.ri de
c8lDlt{taJte de praf de revent.
pelin şi 10 gr de Ievănţică, de mentă, pojarniţă (sună­
Nuca de gall e mai mult o plantă tinctorial ă deeâ
toare) oimhru şi .1"OS'IDJ8Irin. Toate se ÎDtrebu.imţează, a-
un medicament. Totuşi în caz de ntr ăvire penbru a i
fBJră de vârfu.riile de pelin care se pun UISOOlte. După
tân,ia pericolul până 18 sosirea doctorului, se face
4-5 zile se strecoară uleiul şi se pune in sticle bine
de decocţia, făcută din nuca de gall.
astupate.
Rădăcina de revent, pMf, me singură, fie ames
Unsori. O alifie bună pentru a potoli dureriile pro-
cată în părţi eg81le cu nmgneme, este un laxafiv duJ
bun, OOMra C<lIIllJUJpa.ti.ilor prelungite. .
vocate de un sngiu, se face astfel: Se topeşte în 60
gre de untdelemn, 10 gre ceară galbenă, cu 15 gre şti­
Sullat de magnezie. Această sare in do~ă de 15
beiu alb, ,30 gre funingine fină. Inainte de sleire se

mai adaogă 125 gre milere de traIu:ldilri, se amesteci.·':'
până ce se eăeeşte.
POJJlada de castraveţi, se întrebuinţează cont
gerăturilor Ia mâini sau a crăpăturilor dela. sfâ
mamelelor, Iată cum se prepară: 250 gre OSA ă de
v
porc, 150 gre grăsime de vitel Aceste gr crude ,
bine spă1af!e, curăţate de pel,ifti., se pisează e într'o
piuliţă de marmoră.
De altă paI1"te se topeşte Îin puţin ă ţuică 5 rame
de balsam Tolu: se amestecă aipOi cu grăsimea, se mai
adaugă 5 grame apă distilată de trandafir]. Se piseasă
aparte miezw rmm castrevete alb, eură ţat, de coaje i
de seminţe, i se stoarce toaJtă zeama. printr. o cârpă.
adaugă în cantită1i egale sucul la preparaţia anterioa-
ră, mesteeând aproape un ceas. Se păstrează la rece;
în borcane mici 1).
Extractele se obţin din rădăcinile de genţian~, boa
be de iJen'lllpeTe şi boabe de soc. Primele două e cum-
pără dela faJr:maci.e.
Extr.acluJl de soc se poate preperă acasă. Se fierb
puţină apă boabele de soc şi se strecoară. Se fierb ~
De ae iJeiL'IlIpeTe ŞI boâbe de soc. Primele două e cum-
pără dela faJr:maci.e.
Extr.acluJl de soc se poate prepară acasă. Se fierb
puţină apă boabele de soc şi se strecoară. Se fierb ~
nou până ce scad la jumărtate. Luat in cantitate de
gre dimmea.~ pe nemâncate, este un laxativ f
bun, celelal~e două produse, genţdana şi ienupe •
care se cumpără deJa fa:rmacie sunt luate pentru p
soanele CMe digeră gJ.'leU. . Magiun de m.ăceş. Se deschid boabele de maeeş Şi
Siropuri. - Pe lângă SÎll'opurile pe cere ştie oricin
să le facă, vom dăreţeta câtorva medicamentoase.
Sirop de gutui. - Se cură ţ ă de coaje gutuile, se a
petru a se p resa ca să Li. se extragă tot suc:uJl din
1) Tot dom apă de castraveţi se prepară I1n lichid bun pe
curăţat petele de pe obraz : Se a.leg castraveţi bine copp,
gllJ.beniţi eh io.r, ee luă Ja soare să curgă apă din ei. Un
ee rad ea sl lMt ohtinli mai eeped e apa lor. care se sfll'Ange
stildle, se lIIIIleSt.ecă ou o ca.ni)tate ega'lă dc aiklool şi se pune
stia'le, se tntrebmu.fi!'azl fut an-uD. 1peIlotru cu.răj:id'ea " obrazU
Se leagă zahăraparte 1f2 kg, cu 113 litru apă, până se
obţ e un sirop. hine de tot legat; se adaugă totodată
suc e gutui bine limpezit şi se fierbe până ee leagă
din n u. Se pune in sticle hine înfundate.
S· uJ acesta luat în doze de o lingură sau două
opreşte diaeeea şi scuipatul cu 'Sânge (hemoptisia).
Sirop de m.ure. S~ culeg mure nu toom.a.i coapte
şi se p e pe foc într'un vas. Când au început să~
lase z ă , se adaugă în c.inatie egală cu zahăr.
Se lasă sa se topească zahbul pe colţul maşine.i fără
să fiarbă; ind s'a topilt, se strecoară. Sucul se pune
în sticle răeoaee. El lel'Illen.tează foarte repede,
piereând m propzietăţile lui. " A •
OaI1mează tusea şi dneeeile de gat; se mtrebULnţea­
ză în gargaA ca imfuzia de foi de ciUl1im. pentru a cal-
ma irita1ia gâtuJui şi afta pe R,imhă.
Sirop de violete. Este un sirop f08lrte bun pentru
piept.
Se separă petelele, se pun înrtr'un vas de nichel, cu
capac caor:e se tDcl1Jide foarte hine. Se umple vasul cu
foi, peste ea se adaugă apă cât poaJte cuprinde. După
Atlptn ,.o.ft~.. _~ ,.14 .:_,.... _: ..... 1:_l..:,J...1 _ .... __ '"' 1... ....'" .__1 .
~ Se •separă petelele, se pun mflr iehel
A ' un vas de nre ei , cu
0BIp8C eaee se tDcl1Jide Ioaete bine. Se umple vasul cu
foi, peste ea se adaugă apă cât poaJte cuprinde. Du.pă
câteva ceasuri de infuzie lichidul care a luet 'coloarea
violetă se pune pe lângă foc, apoi se streooară. Se pu-
ne în hain. mari lichidul, peste oare se vmsă tot atâta
zahăr, s~ lasă până se topeşte bine, se pune în sticlă
. şi se acoperă, PăstrâJBdu-6e la un 1Ioc răJCOO"OS. v •
se curăţă ÎlD.ăUDJhm nu numai de sâmburi, dwr şi de
pe~r.i. .. l' v v "V ..
Se fie llb apoi măCe'111, cu pu ma apa, pana se 1Dl-
moaie bine şi se tJrec prin sită. Se adaugă zahăr pisat
în can1:ităfi egade şi se pune pe foc până se traJns.formă
într'o marmeladă. Această preparaţie se ia contra
diazeei şi a deranjamentului de stomac.
Pas6Ie. De ohiceiu se fac din mentă care au ~
sa uşureze digestie, precum şi . din violete pentru a
 acoeleră tusea. Iată cum: Se varsă într'o lingură
sirop de zahăr bine legat, căruia i se adaugă,
când bine cu un tub de sticlă. câteva picătuei d men-
tă şi tot atâta zahăe pisat cât absoarbe pentru nu fi
liehidă. Câ nd sieopul e călduţ, ca să se poa a pune
picături, atunci se picură pe o foaie de h â ie albă,
!şi fiecare picătur ă răcimdu-se d evine o p asi' ă ,
Ele t reb uesc făcute 'c ât mai mic i, ca să n i 'pialrdă.
eroma şi odată cu ea şi proprietăţile.
Inlocuind picătUJrj~e de mentă cu sirop de violete
ob ţinem p astjle foazte p arfumat e care po tine un an.
)(Măsuri obişnuite în casă:
. Adesea p entru îngrijirea bolnavilor e . e să se cu.
nOLl'8Că v aloarea volumului şi greută ţei ustensilelo
de care ne servim în administrarea me'dicamerutelor
pentru a nu sta. ou c ânaarul tot timpul în mână. Ast-
fel o Iingumtă de cafea conţine : ' El t reb uie cump ăra t dela o casă de -î nc red : re, obsee-
5 grame lichid ;
5 .. făină;
5 " zahă r p isa t:
6 " de sirop ;
Lingura de desert contine:
5 .. făină;
5 " zahăr pisat ;
6 " de sirop ;
Lingura de d esert conţine :
10 gram e a pă;
15 " sirop ;
Lingura de s upă conţine:
15 gr ame lichid;
15 ., sare de b ucătă ri e :
20 " i rop ;
20 " zahăr,
Un păhărel de lichid. îns eamnă :
30 grame apă;
Un păhărelde made.r:a 50 gr. ldchid.
Medicamente p nesczise în picături :
Apă destHaJtă 20 picături conţine 1 gram;
Cloroform. 56 picături conţine 1 gram;
Ei er eulfnnio 90 pic ă turi contine 1 geam. X
16
te-
Prepararea varului şi spoirea unei. camere
sau a unei sobe.
V3.l"uj constit ue una din vopselele 'c ele mai agrea-
bile: higienice şi ieftine, pentr u care mo t 1V' est e la
în dem âna oricărud om nevoi aş .
v ându-se ca piet ra de var: ă Fie î ntreagă şi bine a rsă.
E bine să se încerce, spătrgâJndu~ p entr u a se con-
stată dacă n'a rămas pi etr a ne ars ă . Şi gre atatea este
un indiciu. Să se e vit e v a r u l sfărâmai <sar:! a cel a oare
J11'p. H ",n~t1l1 ~dp. Il mh l'â n 'Z it.. ceeace denotă I;a a f ost în-
E bine s ă se încerce, spătrgâJndu~ pent r u a se con-
stată dacă n'a rămas piatra n e arsă. Şi gre utatea este
un indiciu. Să se evit e var u l sfărâmai s at : acela oare
a re aspectul de imhrân zit, ceeac e denotă "a a f ost în-
gheţat sau amins de u mezeală,
Prepararea varului pentru spoit. Varul ales de pie-
t re , se stin ge în modul următo r: oe pune VaT 1 kg.
p entru 2 met r i p atra ti de z idărie, într'un vas de 1emn
au într'o gă:1earili şi se toamă puţină apă de asupra lui.
Când a început să fiÎaroă, <se m ai toarnă apă i se a -
mestecă cu o lop ă ţică cu coadă lungă pentru ca stropi
de var să nu atingă pe cel ce mestecă, Trebuie multă ,
g.rijă la potrivirea cantită ţii de apă, căci de aceasta.
atârnă ollJlliatea varului. Dacă se toamnă prea puţină,
varul se tMlIlJS'formă în pulbere, oare amestecată ÎIU.
urmă cu apă .ze curătă de pe perete, după ee s'a spoit;
iar prea multă apă la început, îl înneacă şi, pus pe pe-
reti, crapă: aşa că trebuie obs ervat ă de 'a p roape şi cu
 multă atenţie ac~t~ operaţie. Când a luat aepe,6tul
Ieptelui e o proba ca a fost biJne stins, se lasă ~funci
să :re răc~ă cel pupin 24 ceasuri şi în wmă se .ntr e-
buinţează. Pus pe pereti îndată ce a fOfJţ • ,caJld
ee cuTăţă de pe perete; ace1a.ş lucru se înf:âm ă deeă
~e lasă să înghef.e, fbiJnd s1Wns. Dwpă ce s'a.... biure
1 'Se adaugă nisip 1 kg. la 10 kg. var ca un la o
gă!leată şi pupiDă apă albăstrită cu ineală ru a
prezenta o coloare mai plăcută ochiului de+eDÎn
mai alb. ' tute în pereti. Tencuiala se compune din va'r stins, a-
~ .isipuJ, ÎlnIWilnt.e î:nsă de a fi pus, se spală în 5---6
până nu mai iese din el negreală, ceeace înseamnă c'"
nu mai conţine pământ. El împiedică varul de a se 1
depe pereţi, şi de a crăpa. E hine să se mai adauge
un pumn de cenuşă de lemn tare, bine cernUJtă,
astfel el va înflori pereţii, dându-Ie o coloare mai
prin neutraliaarea coloarei ,f umegân.de.
Spoir.ea cu var a pereţilor trebuie reînnoită M
~lIe a-i prelungi durata i se adaugă UD. fixartiv, ori •
IIlicat de potesă, ori piJwtră acră, în prtOPOrflÎoe de 10 k
la 100 Utri de apă de var, ori săpun topit ori 1a
un 'litru la 10 kn. V'ar. . '
~lIe a-i prelungi d~ata' i se adaugă UD. fixartiv, ori - •
IIlicat de potasă, ori piJwtră acră, în prtOPOrflÎoe de 10 k
la 100 Utri de apă de var, ori săpun topit ori 1a
un 1itru la 10 kgr. V'ar. . '
Sar~ de .bucătărie adăugată în apă de var (până
satura.ţoo), nu lasă varul să se cojească de pe pere
Spoitul cu var hldraulic tine mai mult timp. d ...
cu var ordinar.
Stingerea varului se poate face cu mult înainte
nevoie, chiar iese :mai aLb, mai frumos.
Este un mijloc mai bun de conservat.
• Aşa când are cineva var mai mult îşi face o gll'oa~ Dl8.rfl:
lD C'ltrie in care groapă stinge bine varul lăsâlQdu-1 c
mult mai gros ca o D1ămăligă, îl Iasă să se răceascl o .
mână aproape, când se ÎiIlcheagă bine ŞÎI când se poate
cu pac şi 'UD Slrat gros de pământ ca să nu înghefe
face toamnă. Pentru primăvară când se întreb'.Ml.
spoiIt, ntUDCi i se adaugă nisLp, scrobeaăă şi tot cea' ~k
18
AstuPlll'Fa găurilor şi crăpăturilor depe pereţi. Ina-
iute de a proceda la spoire, . e dau lucrurile af8.l'ă
din casă şi odată' pereţii goi se mătură- bine începând
cu tavanul, apoi pereţii şi în urmă cu podeaua, după
ce bine înţeles s'a curăţat bine soba pe dinăuntru, Toa-
tă această lucrare se face cu geamurile larg deschise.
Se dărâmă tencuiala czăpată, astupându-se crăpătu­
rile. Tot aşa se astupă şi găneile cuielor ce au fost bă­
mestecat cu maă. mult nisip sau ipsos şi care nu lasă
arme de -reparaţii, după ce s'a spoit cu var pe deasu-
pra. Pentru a se aplica întâiu se udă bucata de perete •
stricat, se întinde tenOUÎJa/lla. şi apoi se dzişcueşte, se
întinde cu o :mistrie sau chiar cu mâna înfăşurată în-
tr'o cârpă sau mănuşe.
După ce toate dresăturile sunt uscate se procedează
la spoirea cu var.
Spcirea cu var a unei sobe, a unei camere. După ce
s'au astupat toate găurile, crăpăturile cu tencuială, se
lasă să se usuce. Dacă se poate, acest lucru se face în
ajunul spoitului, odată cu stingerea varului, dacă a-
Spoirea cu var a unei sobe, li nner eamere. 'uupa ce
s'au astupat toate găurile, crăpăturile cu tencuială, se
lasă să se usuce. Dacă se poate, acest lucru se face în
ajunul spoitului, odată cu stingerea varului, dacă a-
ceastă din urmă Iuerare nu a fost mai de mult execu-
tată.
Pentru spoire avem nevoie de 2 bidinele: una mai
mare, alta mai mică (condeiu), pentru spoit prin. 001-
ţuei şi marginele allăt1J.lNl.fe podelei.
Bidineaua trebuie încercată înainte de a începe vă­
ruituI. Se trage părul ei, care e bine să nu fie prea
lung ceeace ar face să stropească pe jos.
Dacă e nouă, lIleÎlD.trebtrinfată. se pune puţin în apă
fiartă, spre a se da e1astici1larbea părului. Dacă e veche
se fine Î8ll'ăşi 20-30 minute în apă rece. Pentru taV'a.-
nurile mai înalte se pune o coadă lungă bidinelei
Se aşterne jurnaJe pe podeaua camerei, spre a o feri
de picături de var.
Se imm.oaie bidineaua în varul potriJvi.t cu o consi-
 atent ă ca aceia a Ieptelui, se eutură bi.dineaua. Se ÎIV
cepe cu taVlaINl dim. fund-ul camerei. • spală SBJU se ceeuesc scândurjle.
Se spoiesc şu'VliiJe potrivite, !lJate de '% m. şi se mer
astfel în toată lungimea tevenului, Se începe apoi alt
bucată şi tot aşă până se sfârşeşte totul,
Se OODIbiaruă tot tfel. cu o şuv·i.tă de % m, sau
mult. ch,'ar 1 m. Iartă, iarăşi în lungimea ta aaului
perete de data aceasta. tfel ca persoana care stă ro
dicat ă pe o scară sau scaun să-şi poată continua lu
C1'l8:1'ea cât mai la îndemână.
Terminându-se Iâşia aceasta, se scoboară de pe sca-
• ră şi-şi continuă spoirea până ajunge la podea.
In oolturi şi jQS la nmrgimea podelei se servă de hi
dineaua mică sau condeiu, Se îmmowie bidineaua d
câte ori se simte nevoie, avâm.d grije ca în f.ieo&l'le dat
să se mai revină asupl'la porţiunei in oor.e s'a dat u.l
tima bidinea.
IntreaJgTa operatie se mai repetă odată sau de OOu
ori până ies perepii absolut curaţi, lă:sându-se .
înţeles timp -să se usuce pereţii după fiecare spoiă]
V8l'8. se sneieste cu Il'ea,mnrl,l,p ". "",.1... ..IA"""';.,... Tn_
IntreaJgTa operatie se mai repetă odată sau de OOu
ori până ies perepii absolut curaţi, lăsându-se .
înţeles timp -să se usuce pereţii după fiecare spoial
V8l'8. se spoieşte cu geamurile şi uşjle deschise. Iar
na deasemenea, însă gospodina va avea grije să 8
facă foc ÎJn sobă pentru ca varul să nu îngheţe, Da
e mai frig să edaagă un pumn de sare în apă de Taf
pentru a o împiedeca să îngheţe, chiar fiind foc ..
sobă .
Persoana oare spoeşte este îmhrHowtă cu o rochie
mai ordmară şi care se poate spăla uşor, cu un şor]
mare pe deasupra, cu o bonetă în cap şi ou încălţă­
minte malÎ deteriorată.
. In t~p ce ultima văruială se usucă, se spadă gU.'Ur
giuveljle feresfJrei'OT cu geamunile şi uşsle, Se spal ă
soba dacă e de teeaeotă, începând de sus în jos.
Curăţirea ei pe dină1l'utrq s'a făcut înaiDt~ de a s
apuca de spoit.
Se ridică toată hântia care a acoperit podeaua, Se
Se aduc obiectele SOO8lSe din casă şi se rânduese
toate la locul lor.
Spoirea unei sobe: Bidineaua mari mică îşi are rolul
de astădată.
mtâ~u se curăţă soba pe dinăuntru, se pel ă chsae,
se şterge pe dindaară de praf, e lasă un moment. se
mătură ,p raful de primprejur. Se câepăeeşte. După ce
s'a uscat, se începe a se văl"Ui de sus în jQS. Se aplică
varul pe o port'une de sus şi de jue împrejueul sobei
scoborându-se în jos cu bucăţi., bucăţi, întrebuinţând
condein.ll acolo unde nevoia cere.
Se lasă să se usuce şi se repetă spoirea până ce
prinde o coloare frumoasă..
Iaena se face focul în sobă, însă în momentul spoi-
tului se pătează soba dacă nu e răciltă bine.
Cârpele ce au servit la ştergerea prafului vor fi
imediat îmnuiJalte în leşie !Şi I8păllate.
Pielea de căprioară dacă este, se spală ou o cârpă
An a",,~ ' n~ll,1~IIWi\ft~ ~...... na ... o c
6a
T'wnC! o,....,.l~ eo , .. .c.onl"~ Q......n;
Cârpele ce au servit la ştergerea praf1llui vor fi
imediat îmnuiate în Leşie !Şi I8păllate.
Pielea de căpl'lioa'l"ă dacă este, se spală ou o cârpă
cu apă ' căd.dicică, în care s'a pus sodă, se usucă, apoi
se freacă în mâini pentru a o face să fie moale.
O refet~ de amor perubru cură1J8It uşa sobei de alamă:
50 gr, pl"aIf de călrămidă;
50 gr. săpun şi petrol, până se ca.pătă o allilie.
Prepararea vopselei în apă, spoirea unei camere.
Spairea cu vopsea de apă, necesară unei odăi. trebuie
făcută doiznnr' odată , să ajungă , şi aamme: se cumpără
dela ăl'Ioguerie humă în coloarea ee voim a da pereti-
lor, se stinge cu putin spirt denaturat sau ţuică ori
cu lapte. După ce s'a amestecat toată vopseaua, se
vaTsă deasupra apă, obţinând un fel de lapte gros,
puţin săpun tăiaJt şi o bucată de clei 100 gr. Ia 10 litri
lichid topit în apă.
Se începe a spoi tavanul, apoi pereţii de !nJB în jos,
 •
cu o bldinea ~v cărei păr să nu fie pr ea lung, pentru
a nu .~ge p~catJwri pe scânduri, In tot cazul eeestea
vor. fi acoperăte cu o pânză deamba!IJaj sau ou hârtie
de jurnal,
. In timp~ s~~lui şi până se usucă, stau geamu-
rile deschise; Jar IMna, focul aprins, pentru a nu în-
ghet ă pereţii. Dacă pereţii sunt prea afumaţi, înainte
de ~ se da cu vopsea,vse topeşte săpun în apă şi se dă
p~ mt~ga s,uprafaţa a pereţilor cu hidin~ ca şi
c,a~~ s ar spo~. Se lasă câteva ore să se U9UOO bine şi
abIa avd?ua Z 1 se spoeşte cu vopseam adevărată.
, CuratIrea pereţilor oloiţi se face astfel : după ce
s au curăţat de praf, p r:ecum am arătat mai sus pen-
tru ~-şi căpăJt8. luciul lor, se spală dim când in 'cân<L
Infam se IUdă toţi peretii cu o cârpă îmmuiwtă .îne
A
p ând de 8'US în jos; după ce apa s'a uscat, se spaJlă di
nou, fie cu apă de tărâţe sau cu apă uşor săpunată, o
cu spirt de lemne ..
~â~~ 'lJavab!ă '*: paIlă cu o cârpă udă. Pereţii ÎDl-
bracaţi ~ !tofa se întreţin curaţi şterg ându-se, dup
ce se curata praful, cu o coajă de pâine rece .
o.;tf1.Pu\ cit: Ij,~~~
I V 1 v • •
~â~~ 'lJavab!ă se sp8!Iă cu o cârpă udă. Pel"et.ii ÎDl-
br.acaţi ~ !tofa se întreţin curaţi ştergându-se, dup
ce se curata praful, cu o coajă de pâine rece.
Când stofa e afumată sau murdară, atunci se cu-
rătă cu esenţă de terebenti.nă.
Pereţii spoiţi cu var ar trebui să fie cel puţin odată
pe an văruiţi, iar cei văpsi1Ii, la 3 ani; oei în ulei tre-
huesc spălaţi în mecare an şi revăpsiţi la fiecwr.e 5 am.
~e yereţi.i ' tapetaiJi cu h âetie şi pă taţi de grăsime se
asphca pe aceste pe te terre A foulon (un fel de 8f
care scoate grăsimea din postavuri) cu apă, Iăsându-ee
o noapte astfel. D8JCă n'au dispărut, ceeace înseamn
că petele sunt prea vechi, mai reînnoim. procedeul a...
ceM1a sau illlpLicăm pe pete eter sulfurie, punând apoi.
pe deasupra hârtie 811hfIire, peste car e freeăm ou 'Un-
ghia, Dacii padla. DiU diJs.pall'Ie, me .r ămâne să ~
bucata de hârtie cu rezerva ce ne-am. făcut.
Se scutură praful depe de upra du'l apurilor rĂ-
mase nesooase dln casă, dulapuri pe care le ceruim
apoi.
Prepararea vopselei în uleiu şi vopsirea pereplor
cu uleiu. Baza vopseled este uleiUlI de i.n C8Il'e ÎDl8.iin.te
de a fi ÎDlt!rebuin1art se JierIbe 'de 2-3 ori până dă în
clocot . După fiecare fierbere se 'Lasă să se . răooască
bine.
Vo~ în cantitate de 250 gr. de fiOO8Jre litru de
uJeilb. le pune într'un vas. Peste ea se t08ll'nă picătură
cu picătUră uleiul fiert şi răcit, de 2-3 ori, mai adău­
gâm.d-q-se' şi 250 ~. de esenţă de ttemeJbenililnăşi 50 ~.
siea.tiv peniIrlU fiecare litru de uleiu.
Prepararea pereţilor pentru vopsit. Intâiu se şterg
de pilaf, ÎIllcepând cu tavmml, apoi ou pere1Wi de sus
în jos. După aceia se spaJ1ă cu apă ŞÎJ cu săpun, cu o
câr.pă sau chiar cu o peNe. Se Iimpezesc, se lasă să se
usuce şi albia a doua zi se spoesc.
Spoirea pereţilor cu ulei. Se începe cu taIV8JIl'Ul1, a-
poi cu pereţii de sus în jos, portiune, porţiune, cu o bi-
ttinea mică numită eondeiu. u se dă prea ~88ă
v.opeeaua. .
(iosDodil}ll trţbuie să aihă J('l'ije să acopere seându-
poi cu pereţii de sus în jos, portiune, porţiune, cu o bi-
ttinea mică numită oondeiu. Nu se dă prea ~88ă
vopeeaua. .
Gospodina trebuie să aihă grije să acopere seându-
riIe cu hârtie ori cu saci, deoarece petele lăsate de
vopsea se ou.răţă greu.
Condeiul care DiEHl servit se 8p8iIă biJIle cu petrol şi
se wtârmă la un loc anumit.
Spoirea unei podele cu uIeiu. - In prim'UJ. ~âJIld ee
mătID'ă bine podeaua începând diIn fu.ndU1 camerei
către uşă, se ia gunoiul pe făraş şi se dă la ladă. Se
Bptdă .bme podeeua cu o eâepă de 88JC sau cu o perile,
apa, cu care se spaJlă să fie leşie mai tare, se limpe-
zeşte bine şi se lasă să se usuce 24 ceasuei cel puţin,
In ziua unmătoare se începe a se vopsi din fundul ca-
merei câte o portiune lungă de 1h metru şi tot atâta
de lată. Se oontm.uă apoi în toată Iungdmea camerei
luând in parte hmgul fiecărei scând uri. Odată sfâr-
23
şită toată cemeea se qlasă bine să se usuce tot 24 de
ore, apoi d8JCă e nevoie se mei vopseşte încă odată
după ce s'a uscat 2-3 zile de data aceasta ahia. atunci
se aşează toate lucrurile la locul lor.
TOt a a. se procedează şi cu uşile şi giurgiuvelel
ferestrelor ş i cu onice 'l ucru ce urmează a fi vopsit.
\
I
RUFXRIA. ROLUL ŞI Im'REBUlNTAREA.

Rufăria în general vorbind, este cu totul indispen-

sabilă s ănătă ţei omului; deaceea o gospodină trebuie-
să vegheze cu multă atenţie la întreţinerea şi păstra-
rea rufelor de cari dispune. •
Ea trebuie să se aprovizioneze cu un n<.lmWr sufi-
cient de l"llfe de corp, de menaj, etc. Să se ferească
ÎIhSă de boala ce au unele femei de a-şi face provirzJiJi
enorme de rufe. Acest procedeu este dăunător şi din
punct de vedere 811 capiItaflul'llJi închis, care nu pro-
duce nimic, şi chiar din punct de vedere al r.ufdOOr,
cari fiind mUJ1te, le W'D,e rae rândul La pUJ1'ltaJt şi ră­
enorme de rufe. Acest procedeu este dăunător şi din
punct de vedere 811 capittallul'llJi închis, care nu pro-
duce nimic, şi chiar din punct de vedere al r.ufdOOr,
cari fiind muâte, le W'D,e raao rândul La pUJ1'ltaJt şi ră­
mânând neîntrebuinţate se îngălbenesc şi se tae cu
timpul; unde mai punem că şi rufele SUDJt supuse
fiuctu.atiună:lor modei? Odată se poaetă mai lungi,
odată mai scurte, mai 1alrgi, om mei strâmte.
Rufele de corp pot deveni improprii penteu purtat
dacă peesoana se îngraşe prea mult.
Acum câteva zeci de ani se găseau familii cari a-
veau o cantitate aşa. de mare de rufe încât se făcea.
spălatul la 5-6 i u ni odată; operaţia aceasta deveneă
atunci UlIl eveniment şi o ~ntreprindere destul de 0-
-bositoare pentru stăpână ca şi pentru servitori, dacă
erau. Ei întrerupeau cu totul trebile lor obişnuite
pentru un timp destuJl de lung şi. m8!Î ales, dacă maJi
şi ploua. lucrul acesta devenea. fără sfârşit.
, Apoi spălatul aşa. de rar edăunăto , .rufei căci mur-
dăria o roade şi acţiunea prehjngită a aerului slăbe­
şte ţesătura. Dar nici să cădem în extrema cealaltă.
Limitând la minimum numărul lor; cum fac unele gos-
podine, cari întrebuinţează ham pe adte obiecte de
lux neglijând compleet apro'Vlizionarea casei cu l"Ufă­
rie.
Alegerea rufelor. Fi.im.dcă ţeslttur.vle cele mai oNIi-
nare au devenit azi aşa de scumpe, este de datoria
gospodînei să stărue în -alegerea lor. E ID.6li convena-
bil a cumpără cineva pânză şi a-şi confecţiona singu-
ră rufele în C8JSă, decât a le cumpăra făcute gata. 1
tot cazul să se adreseze magazinelor de încredere
dând ch:iJMo preţuri mad mari pentru o ţesătură ma
dUl1'i8!biJă, cIi.ci frumuseţea unei rufe nu stă în C81ntÎlta..
rea dmttel~or sau a ajururilor ce se pun pe dânsa,
ci in calitatea ţesătu.1"ei,· a gustului şi a gzijei ce se
pune la confecţionareaei.
GwrnJiturile cu da·ntede nu numai că de multe oe
stau în tovărăşie. rufelor cu ţesătură mferiowră (
ales la cele gama) da.r chiar dracii ar fi o ţesătură bun
I(O~ evită să le apele PlI&a des, de teamă ca dmi
GasrnJiturile cu da·ntede nu numai că de multe
stau în tovărăşie. liufelo.r cu ţesătură mferiowră (
ales la cele gama) da.r chiar dacii ar fi o ţesătură bun
go9pOCtina. evită să le apele prea des, de teamă ca dmi
telel.e să nu se rupă mai ales că şi mâna de lucr.u (.gpă
lătoreasa) ar costa mai mult, trebuind pentru asta ~
femeie mai e~entată.
E bine să se eV'iJte pa:nglicele la rufe, căci aeeeteB
nu fac decât să îngroaşe, să 1Jină ID.ali cald şi să ~
mai multe palme. Să nu se cumpere nici pânză prea
fiJnă căci: asta revine La eeelaşî punct de risipă.
Ar fi de dorit ca pânza să file de culoare a.lhă pen-
trm.. rufele de oorp. Cele oolomte snnt cu totul BeM·
gienice întrucât:
Ele se murdăresc numai în aparenţă mai greu decât
cele albe şi atunci ispitesc a le întrebuinţa mai mUtlt
decât trebuie.
Pânza de culoare se patlă mai greu, ea nu poate .
fiartă cu cealaltă~ ici nu e poate freca prea mult, .
om spăla cu apă mai fierbinte căci se strică culoarea
Ea se spală ou apă căldicieă, fără leşie, cu elăbuc de
săpun; se usucă la umbră, pe când rufele albe cu cât
sunt întwe mai iJa soare cu atât se albesc mai mult
(soarele fiind şicel mai bun desinfectant), .
Rufele de masă, şervete, etc. dacă sunt chiar din
•
pânză colorată lavabiJlă tot complică curăţieea, pen-
trucă ies la spălat; ele nu pot f 'p us e la. un Ioc cu alte
rufe şi dacă au pete trebuie să se frece locul acela, aşa
că pânza se decolorează, .
De ohiceiu rufele se oonfecţionează din pânză de
bumbac, in, cânepă şi mătase.
Bl1Dlbacul provime din oapsuâa unui arbore cu acelaşi nume,
eure creşte în fădIe calde, Producţia cea mai abundentă o dau
Statele-Unite, Brazilia, Egiptul şi India.
Capsula aceasta Iplină cu o materie moale, pufoasă, conţjne
seminfe. Când acestea ajung la maturitate, eapsula se c1'8pă
ISi puful este afl!lll'ă.
Bumbacul a fost adus în Europa în paetea de Sud încă din
ţleColul IX.
Când :tempemJtura nu e destul de caldă, bumbacul .nu se
albe!;tf! ci iese e:aJ.ben. ceeace indică .w ferioritatea cailiJtă.tei lui.
ISI pUTUi este all!lll'B.
Bumbacul a fost adus în Europa în pertea de Sud îucă din
ţleColul IX.
Când :tempemtura nu e destul de caldă, bumbacul mu se
a\Ibef;lte ci iese gaJhen, ceeace indică ,j,nferioritatea cailiJtă.fei .Iui.
După ce' eapsula s'a crăpat, bumbacul se recoltează. Ca ŞI la •
lână, prin toarcere, se obţin fire sau torturi, Mai înainte insă
de a se toarce, bumhacul trebueşte supus la mai multe ope-
ratii.
EI se bate, se dărăceşte, se 1amiJlează, se pilapf:iWă' apoi se
toarce se face senluri şi. se deapănă pe fuse. Toate aceste ope-
raţii ~ execută cu ajutorul maşiniJOO'. Torturile de bu~
'ne vine uneori albite şi nealbite, ambalate in pachete de 2%
ygtr. Ele se clasează după caJ.itate, mareându-se : bun, secund,
rima
P Alte:m aceste fire, când se tntrebuioteaeă (pel1tr~ danteăe,
se pârlesc ca să rămănă bine curăţite şi ~ fie mai fine, .
,
In sfârşit allteQm se ung cu o stbstBlllfa el oasă pentru ca.
'
firul să devină mai rn.eted şi mai lucios.
Anglia produce tortunile cele mai IDJU1te. . .
Pentru tesut se îlJltrebuinfează unul sau mal molte fire ră­
sucite sau nerăsu.cite, fie vopsite, fJe albe.
 .TesăwTile albe ' se înălbesc, apoi se scobesc şi le 08J.că ca
.aJutaru1 unor suluri mecanice încălzite.
. Pe ambele se imprimă desenuzi eu ajutOll'ul mAşin.ior. ee..
litllltea se judecă după DIWIlărul firelor pe centimetru pătrat
şi după greutatea tesăturei pe meteu pătrat.
. Ştofele de. b~mbec poertă dilerite numiri ca: stambă, in·
-dian, chembnca, oIlIlDChing, percal, creton, pănză de cimăşi, de
-servete, basmale, etc.
Ştofele fll8lm8.te, broşa te, brocLwte în răsboaJie mecanice se
~8oC mali ales din flire de bttJnbac amestecate ou fire de in. Apoi
l~pleUtUJn de bumbac ca: foiiiluTi, cetllpl1"a!Z'Uci, cior-api, brode-
rn, etc.
B~~ul ~atat cu leşie tare de sodă, eepătă aspectul mă­
tasei Ş1 se zice bumbac mercerizat. Când este tinut intr'u
'BlD~ee: de aci~ azotic şi acid sulfurtic şi apoi spălat, se tratll-
forma tn fulDdCOtan sau bumbac expmv care dizol at in al-
- ~~ ~ eter d~ collodiul memclnal Bumhacul are propr;ietlp.
hirgleDOOe. TMăItu.ra de bumbec apă;ră de căjduă. ~
mai IJIlIItin I1Ilzele soarelui şi uşurează respiJraţia. EI Il
s~ .repede umezesfta şi astfel sudoarea iese mai tIM
din 1Jrup. El apără de fnig fiind rău conducător de CI!
dură, conservând estfel mai mult tlimp căldura corpulUli.
poate deci iÎntTebomtâ ca vestminte dn tărie ciMlduroase
friguroase. Din dizolvarea bumbaculul explosiv in camfor
pit. rfiemune, şi sub o presiune ~e se prepaeă ceUwloi.duJ.
C..lI_-3.-~. -_.t- - _ _ "'_ -d~ .r"'b· • .u.-.J ".~~ ",lluu"h"h
dură, conservlÎl1lrl atfel mai mult tlimp căldura corpuU.
poate deci iÎntTebomtA ca vestminte iÎn ţărie ciMlduroase
friguroase. Din dizolvarea bumbaculul explosiv i'll camfor
pit, rfieminte, şi suJ> o presiune mue se prepaeă ce8lwloi.duJ. D'
CeLluiloid se {ilie l1Jlărgele, p:uetplten1, bitle de hilliard. Au î.n8ll •
·conwmentu1 că la flacără se aprind şi ard cu repeziciUllle.
lu1fune siropOll6ă de bumbac, in eter şi alcool are o mul1f~
de întrebu·iDţări în chirnrgie şi. fotografie.
De câtva timp s'au făeut încercări de culturii a bumbeeul
ŞI îoD pura 1JIOIIJIItră, în diferite locaUtăţi de pe Valea nun
şi în Ilfov la Buftea. Experienţele au fost tucunuaate de
·ces . Cootinuându-se stăruitor se va ajunge într'UD timp
lativ scul'lt să nu mai flim triblltari străi.nătătei în ce priveşte
acest adicol de prima necesitate.
bul este o planl{ă dicotiledOlllDii cu tulpibl8 ubţve, ierboa ,
· compusă din fdlre rezistente. Fwe de un yerele deschis, in
guste, floaiea de U:D albastru frumos ; caliciul ei persistă dupl
ce floarea s'a scuturat protejând fructul. Acesta e un fel de
CllpIlulă cu cinci de!lpărj:ituri înch.izând fiecare câte 2 seininle.
In industrie se întelege prin i.n f,ihrele de sub scoaa1a plantei
-cu acelaş nume, El e cu1tivă în toate ţările 00 climă tem-
perllltă. ' Rusia estte ţara e8il'e produce cea mai frumollFB cal",
fate,-de.weea 'Şi industl1'ia inuJ'1lÎ a lud o mare de voltare în
acea Fă .
. Ditn în se face ş tofa denumită olend ă. Semioţele inJului sunt
de um gri cenuşiu, încluse. Culltura lui e destul de uşoară. Se
1IeIIWIănii pmmăvara sau toamlld. Seminţele de pus in pământ
se strâng din cele de toammă. El e o plantă oleaginoasă. Se-
~tele conţin '1100 u.cion sieativ care e 1ntrelnJi.ntc8J1.ă la
picturi.
Cine vrea să obţină adevărate specii, atunci preferă ari 11IIU-
mai seminţele şi în acest caz se seamănă grăuntele cât mai rar,
ori numai fihrele şi în al doilea caz se seamănă- mult mai des.
Inul este o plantă medkimală. Sămâ.Dta sa. conţine o sub-
stanţă musilaginoasă care este o UIDBOIlre preţ.i.oasă.
In infusie dă o băutură foarte bună pentru piept. Ca făină
~rvă la făcut cataplasma emoliente.
Ca. J1WCa.re pa1"ticwlară, inul dUlpă ce se seamănă se grăpează
bine, apoi după ÎIDColţire se mai greblează,
Când sămânţa şi cotorul plente] ÎbIOep să se îngălbenească,
iDJUl trece prin OI mulţkne de operaţiuni î'IL scopul de 81 separa
fnl de putea lemnoasă a tulpinei şi anume; se smulge din
pământ, se leagă în m ămmehiuri mici, se usucă şi se bat vâr-
furile uş(llr spre a se alege s ămânţa,
Apoi lIDoonncmude se introduc în apă sp ore a se topi. Fi-
brele sunt lipite i.Dtre ele sub scoarţă printr'o substanţă cleioa-
să. In lIlpă. dulpă câteva zble, se îmmon.ie această suhstan'jii,
(&' . • ~ "l1.ni PA7AOfA ai GIIS.I-rAl ';h_l", ...~ ..n~-n ~~'v-"'''''''
furile uşOr spre a se alege s ămânţa,
Apoi lIDoonncmmile se introduc în apă sporc a se topi. Fi-
brele sunt lipite i.Dtre ele sub scoarţă printr'o substanţă cleioa-
să. In lIlpă. dwpă câteva zble, se ÎIl1Imon.ie această suhstan'jii,
llutrezeşte şi astfel fibrele rămân separate.
Fahricele, prin anumite prooedeuri, tn 2 zile, teI"lD:ioDă aceste
operaţii dând flire mai trainice şi mai eul1lllte.
Femeile dele ţară au obiceiUiI de pun snopi de in ÎIII ape
stătătoare!18 pe câmp, udând snopii. Procedeele acestea sunt
vătfirrMifualJ'C eănătăt!i prin g.wzele otrăvitoare ce produc din
}l1rtrezirea inului care aduc diferite boli. In 11lpele umde s'a făOlIt
putrezirea lÎnuhri mar şi peştii In Irlanda plltrezirea !le fIIce in
nişte căzi mari în C8Ire se încălzeşte apă cu abur 181 25 de gmde
ţii după 60-90 ore topirea e tel'IlllÎDată. Cu acest procedeu IIC ca-
pătă un fPl'o lu6 lIDJlli ahumlent de fire şi mei puţin costiB6tor.
Vin cAlţ1i rămeşi pe parlea ]emnoasă a cotorului se face
follei groşi, p&nze groase şi frânghie.
TesăiUl"Î', tortnri şi împletituri de in se obtin in general,
<'Il şi cele de bumbac, cu mâna şi mai ales cu lllj utorui maşf.
niJ,or şi riltLboae1or meca.nice.
Din in, se fac de obiceiu ţesăituri i danotdărie mai finii de-
<'4t din cele de bumbac deoarece inul are firul mai lung, mai
 - .
reg ulat şi mai rezistent. Uantelele cele mai fine de in ŞI) tesl-
tnrile ne vin din Olanda, Belgia, Franţa şi Anglia.
Cânepa rezu ltă din scoarta plantei cu acelaş oJIIWDe.
Ea creşte În ţă rile calde 00 şi în cele temperate. Este o
plantă er baeee anuală, cu irăd ă eina pivotantă . Este dioică. Câ-
nepa maseulînă -sa u cea de vară , are fib rele mai bune. Cea
femem.ină, al cărei Tol este de a cond uce semin ţele la maturi- .
tate, este mai mare, mai tare şi trăe şte mai: mult decât cea
maseulină,
CiDepa. a cărei patrie e Asia, s'a adus şi transplantat cu
mult succes în întreaga Europă. Eli îi prieşte un loc potrivit,
pici uscăcios, .DJiCi prea umed. Pă m â rrtul humos îi canvine. PA·
mântul prea uscat face ca fil>rele ei să fie mai băţoase, iar
p ământul umed dă un fir mai slab.
Se seamănă prin Mamflie, Aprilie şi Mamu. Ea înfloreşte priQ
Iunie-Iulie. SemJilnţeIe de un gri lustros cont in un fel de gust
amărui pentru car e păsările sunt lacome. Din ele se extrag un
fel de 'Uleiu propriu lPentru Hwmin8lt şi fa brioerea ~pu.nu.lui
negru, Toate ,pă.rţide Pantei oon4im un principiu narcotic caee
ee manifestă chiar când le mârosim,
Ar fi deci improdemt a se .cUJI.ca cineva tn apropierea locu-
rilor cn cânepă. Cânepa iJIldiamă posedă această praprieilate
intr'ulfi grad mult mai ri diclllt. Pentru aceasta îşi găseşte buni
întrebuinţare în medicină. ChJia.r frunzele ei îm Asia. sunt In·
trehuinţate la fumat, amestecate cu tutun. Din cânepă se ex--
traee o băutură narcotică numită hasis ca re produce o betie
ril or cn cânepă. Cănepa iJIldiamă posedă această praprieilate
într 'un grad mult mai ri diclllt. Pentru aceasta îşi găseşte buni
întrebuinţare în medicină, ChJia.r frunzele ei îm Asia. sunt In·
trehuinţate la fumat, amestecate cu tutun. Din cânepă se ex--
trage o băutură narcotică numită hasiş ca re produce o betie
plăcută cu hal ucb:J p.l1lIli. Atunci zic fl\llIlătoriJi că trăesc In
Nirvana (fel'iciTell neturburată),
Recolta cânepei se face după 3-4 lumi dela semănat, câod.
ca şi inul, a începnt să se usuce şi sămânţa să qevie cenuşie
frumoasă, Se supune planta la aceiaşi operatie ca şi inul, oI)..
• de in mai Frumoasă , tot aşa de trainică, d8J1' mai apre-
ţinând eănepa î'n Iui oare sau torturi F ibre de cânepă !tU
structura neregulată. Din această cauză din torhm'i1e de c4-
mepă se fac pânzeturi grosolane. Ele însă sunt mult mai re-
zîstense decât cele de in şi de bumbac. Se întrebuinţează 1a
facerea pânzclor de oorăbi.i, de saci, cergi, curele, năvoade, etc.
llntrebuinţarea cea mai mare a cânepei este la confectionarea
diJeriteil<>r articole de frânghie,
Strămoşii 'D~tri din Dacia ' cunoşteau cultura cânepei şi f~
mcile făcl.'au vesm.i.lJlte din acea tă plantă.
Urzica creşte în locurile părăsite, sub gard uri mai ales. Foile
sale catifelate au proprietatea de a prOO.'llOC pe piele un fel de
lIo1'Suri dureroase şi mân cărim e,
. I ătim ea , grosimea, soliditatea şi regulariltatea fimlui
l"" raica este bunii pent ru a op ri emomgiile de sânge, Se pune
sucul din foi sa u crengi pe un ta mpon de vată care se intro-
duce tn n ă-ri oprind ast fel emoragi&
C rengile urzicilor con ţin fibre pl'oprWi a fi Iilate şi ţesute.
Popoarele din Nord scot din Mdăcina uezieii UD fel de coloar e
galbenă, metod care a început să se practice şi la noi pentru
vopseea lânei.
Iuta e aşU numita câ ne pă de Bengal, purtând numele după
localitatea unde se cultiv ă planta. Fibrele ei sunt mai lem-
noasc şi pentru a pute ă fi .toarse se .ung cu uJeiJu de pe şte.
Di.u aceas t ă ca uza ţesătu ri le dc i nt ă au uu miros ca racteri tic
şi coioeee a gallienă.
In Amglia, se i mportă din India peste 500 mili oane kgr, iută;
chiar hainele locuitorilor săeaci sunt de această materie şi u-
nele pânzeturâ fine întrec chliar pe cere de bumbac.
Se î nt rebuinţea ză mai ales Ia facerea pânzeloe de aci, pre-
şurilor, covoarelor :il'! (, în ' frângheri e, iuta, este am teeată cu
cânepă,
Alte texiile vegetale mai sunt : InruJ de Noua Zeelandă, 00-
nepa de Ma.niiJa, Namja, cari ee jntreb u~ n'ieaa:ă mai ades la
facerea frânghiilor. Pânza cerUiÎtă sau muşamaua este pânză
de bumbac sau de in adeseori şi de alte fibre texrile, care a
Cost dată cu un strat de [irnis colorat, fie rmmai pe o parte
cum e de exemplu baechetul eeruit pentru mobile, fie pe am -
....1.0 nX..n FA IIPM7P"t.. f'IA nilm'7R ~.. n nr Hn ;, t"lI'l.. t.. ~p tp
nP,...
facerea frânghiilor. Pânza ceruită sau muşamaua este pânză
de bumbac sau de in adeseori şi de alte fibre textile, care a
fost dată cu un strat de [irnis colorat, fie mimai pe o parte
cum e de exemplu baechetul eeruit pentru mobile, fie pe am -
bele plrti. Ea serveşte ca pâInză de podini, tapete de perete,
la acoperirea mobilelor, a caeelor, etc.
Se fabrică şi UD fel de pânză pentru înlocuirea pielei,
Pânza de câloopă e mai g.J.'98JSă. mai dU!mhi~ă. Cea
ciată. PeIIlitm rufele de CO\l'lP însă e mai bună pânza de '.
bumbac CIlll'Ie l'i'VaJ1izea.ză cu lâna. ea tine loc de fLa.ne-
lă iarna, absoarbe transpiratia şi se USUlCă repede apă­
rând astfel corpul de răceală. Rufele de olandă tin
cald. pl'lovoacă transpira ia şi oqată ude se uSUlCă
g'J.'Ieu. formâllld o masă rece Împl"ejutrrl.1.l corpuJui şi
deci fatală sănătătei. Oric8Jre atr fi pânza care se În-
trehuilntează 18 confecţionarea ruIellor, să se observe
să me de o cal.iJtate superioară. A ta înseamnă să aibă
ca şi tra.sp:ln'enta ,p ânzei, uficieDlţe. Spre li Se asigura
cineva de aeea.s.iB, va desface fue din Iătime şi din
llE1lgime, întiDzâ.ndu-le unul câte mml şi dacă crezistă,
înseamnă că firul e întreg, deci bun; dacă se mpe u-
şor e făcut din fire rămase şi deci expus a se ~
după câteva spălături. Cu cât firele sunt mai regula-
te, pânza e de ceJitate mai bună şi asta inseamnă că
s'a dat atentie ' la tom. Tnmsp8Il'6Ilţa indică deaseme-
nea calLiWea; o pânză care prreziDt.ă nod:wri a fost .te- .
SUItă cu 1'le8tmri de fire; deci e inferooBll'ă.
La' pân.za de m, fi'l'ele trebuesc să fie rotunde. Un
fir turtit ilndică o ealitete p!'08I8iă, filttele aRI fost C11
nodu.ri şi p:rtiIn călcarea pânzei, ele s'au o8I8OUIDS în in-
tersticiile dintre fire. Regularitatea firelor dela mar-
gine &raită calitatea pânzei. O ţesătură superioall'ă are
la margine 5-6 flire mai groase, regulate şi drepte.
O pânză de oa!lidJate proastă 8Ire mar~ea OOlţuraiă, .
firele strâm.he.
Când se eumpăeă pânză, e bine să se ia înainte 1Ul .
petec 'şi să se spele. Când oa1itaJtea e proastă, pâJnza .
se şif.onewză, sau fac~ să intre la apă diJn lă~ , ~ .
firele strâm.he.
Când se eumpăeă pânză, e bine să se ia înainte 1Ul .
petec 'şi să se spele. Când oa1itaJtea e proastă, pâJnza .
se şif.onewză, sau Iace să intre la apă diJn lă~, ~ .
ales pâ:nza. de bumbac. O pânză prea scrobită e i,nf~
rio81ră. Prea aJhă este semn că e î.nălhită eu cler,
fapt Pe eaee-l indică mirosul pânzei. E bine ca pâLnZa
cumpărată ă aibă coloarea ei naltura.Iă un gri luei
; pânza-de cânepă un gri ~
E bine ca în.a.int~ de a întrebuintA pânză de o • e
fel să fie daiă la ,pipă, adică îmmuiată şi apoi 1lSCQ.t~
deoarece oricare i-ar fi provenienta ea intră la apit
se îngustJea.ză şi se scmotează dela 1-20 e. m. Ş1 le 1
o.rează şi mai repede fiind ă1ată înamte.
E bine să se obs~rve şi lăţimea care să fie apropiaItă
neeesităţei, aşa de exemplu să nu se ia pânză lată de
cearceafuri din care apoi I8ă se facă fete de perna:.
Pentru 81Cest lucru să se ia pânză în llijimea peme.i,
tot a..~ pennru orice rnfă.
SllIDlt m ai multe procedee de I"COllJllOSCUt această fal sifioare şi
a.JlILJIle :
1. - Rupând .un (u· din l ăjmmc şi abtul din Iungima acela
care ~Un.eA o .reZI5'teruţă ~ ~are te de im; bumbacul se rupe
v
~~ decat. ExtremltaţJ] fmuJui de bumbac prezintă o serie
de fll'llŞOWre ~uJ0a.s:e pe 'câJnd filrele de in au o ruptură netedă.
. 2. - Pus ~n lIJlel'u: ~ .p c.te,c de bum ba c rămân e opac pe cât
timp cel de 1lIl are lllfajlşa l"ea tra m paire n tă,
3. - .0 P~ăA de cerneal ă se î.ntilllCle p e petecml d c buanbac : pe
cal ~e ro ramane tot. ~ cum a picat , Se pa1ă hime petecul .
daca ~e colol'a~, ~Ull I~ne e să c decoJlareze după ce s'a spăla t
dc. IIl.M mul~e 01'1 IU ap a cald ă ş i rece se îmmoaie 1- 2 mirnute în
acid suMul'w. Se spaJă ap oi în epă ou pujilIlă sodă. Firel!e de
bumbac se di:solvă şi lJi,psesc elin petecul de a naliza t ceeace se
c.<JIIll9tată ou Elj utoeu 1 un ei iln.llpe. '
4. - Petecul de dlaUJdă e deş ir ă mai zre u decât cel dc bUIID-
bac.
Orice !lIllOenowre de ac est feI se face p e pet ece n eapreta te.
ASe mea poarte îJIlICă î'ooredinţâ cineva de caJiitatea p ânz ei fă­
câ nd ~n ~~cllejel s:paooi din filrele djn l ungame şi altul di~ fă­
rele dJJD. I ăţiene, Ama llsdou ă se 'P'Jl!Il în tr'o leşie caustieă ~ f' ._.v
O sa la rva.
v A "", •
upa care va minute se scot şi comparând firele din ambele
p~ete, d~că prezintă diIfere.ntă, at unci pâmza are lire diferite.
Fi.reIle de .LIl sau cânepă , fierte în leşie se închid pe când cele .
de ~~h~c vr~ân albe. Firele de bumbac, in şi ~âmepă ard cu
~Iaca.:.rn fara sa .dea V1reUJ1l miros sau rezidu,
Dupa ca reva minute se scot şi com pa rând firele din ambele
p~ete, d~că prezintă diIfere.ntă, at unci pâmza are lire diferite.
Fi.reIle de .LIl sau cânepă, fierte în leşie se închid pe când cele .
de ~u.~h~c vr~ân albe. Firele de bumbac, in şi ~âmepă ard cu
~Iacara fara sa dea V1reUJ1l miro au rezidu,
Se distiaLg trei feluri de rufe: rufe de masă de me-
na j şi de corp. '
Rufele de masă: Feţele de ma ă şi şervetele trebuie
să fie făcute din aceiaşi pânză de preferinţă damasc
din fine de in, deoarece bumbacul se murdăreşta mai
uşor, se mototo leşte, n 'are luciul şi frnmuseţea Inulu i
şi el lasă şi scame pe hainele închise, Dimensiunea
feţelor de masă trebuie să Întreacă .lungimea şi lăţi­
mea mesei cu 30-50 cm. Îtalr.a ş ervetelo r este de
80-90 cm.
Rufel e de menaj: Cearceafueide de pat se fac ase-
menea din pânză de in, sau mai infenioare din pânză
de câIll8pă ori bumbac.
Mărimea eearceafului de pat în lungime este de

2 m. 50 până la 2,75 şi chiar 3. S unt prevăzute de ti.
vuri de jur împrejur şi multi le şi brodeaz ă sa u le
garniseşte cu a juruei, Cearoeaful de Î!nvel1it se fa ce
toi. atât de lung penteu a e pute ă îartoaece de j'llJl'
împrejurul patului sau a l plapumei. Ceeace se în-
toarce afle o Iătime d e 30 c, m. de jur împrejur ia r: in
părticelele de sus poate să se întoarcă chiar cu 40-60
em. pentru 'a apăeă plapuma îm. timp'llJI nopţei eă !Il1U
se I81tIi.ngă JJa faţă. Se prevede pe cele ibrei părpi ou bu-
tonieee apnopiabe ll'81StulJ.'li.1or de pe plapomă.
Fetele de pernă făcute al emenea din pânză de in
pentru cei ce dispun, de c ânepă, pânză de casă sau de
matipoâon, pentru cei m aii uevodasi. rtrehuire !Să. mbe o
mărime suficientă chiar mai lar:gă decât calăpul per-
nei. ultfel se rup hurbonii de oare limebuiJe să fie prev ă ­
zute. Umill leagă cu cordel e de pânză capetele fetelor,
dar sist emu l prim e mai agreabil.
F bine însă să se facă butoniere pe ambel e margini
il'Le Il nnelor penuru la pune câte 2 uastuei cusuţa l\llIllul
de altul, caee se înI1mebuirntealză la toate pernede
şi se scot când se dau la pă'lat, iar la călcat e o bine-
E bine însă să e facă butoniere pe ambel e margini
il'Le Il nn elor pennm la pune câte 2 nastuei cusuţi UilllUI
de altul, caee [se înI1mebuirnţ.eaJză],a toarne pernede
şi se scot când se dau la spălat, iar la călcat e o bine-
facere,
Servetele sau prosoapele u.nt de prefer-at din bum-
bac deoarece absorb apa mai cu uşucintă şi se usucă
şi mai repede. Ele e fac mai mari şi lungi.
Cârpele de pahare se fac din pânză de in sau câ -
nepă pentru că d:iJn bumbae ar lăsă scsme pe obiecte:
iar cârpele de hucătănie tot din cânepă. Cele de praf
se ~ac maJi bine de bumbac.
'Toate cu o m ăr-iane de 80 cm. p ătrate , numerotate şi
marcate pentru a 'Se deosebi aeătând Ia ce servesc iar
unele au şi câte o budă de şiret la unul (lin colju.ei
pentru a puteâ fi aItâJmate.
Rufe de corp: Pentru cămaşă de zi de damă e ia o
pânz ă a cămei lăţime li filie aJpr.opÎ 'artă, oadlilCă 80- - 5
cm. De obiceiu se calculează 2 'h m gimi plu 6-8 em.
pentru tiv.
Cămăşile de noapte contează de 2 ori 1ungimea cor-
pului plus 7-8 cm, pentnu tiv plus 60 de om. pennm
mâneoi. Cele empin-e cer numai 2 lungimi plus ti'VUI,
mâneeele se formează din lăţimea pânzei, Pentru
noapte sunt ÎJnsă mari. bune ce-te ou mâmeci Lungi apar-
te, mai a1es iarna.
Pantalonii cer 2 .hmgirni, iair din resturi se fac bete-
liile.
O cămaşă de zi pentru domni cere 3 m. de pânză a
cărei lăţime să fie de 80-90 cm. Cămăşile de domn
se fac dim oland ă, matipolon, sau indian.
Pantaloni de domn se fac dintr'o '~ătură specială
de bumbac şi pentru ei. se oene de două orei Iungimea,
iJatr dllin resturi se bazoneaz ă şi se fac ooteJilli,le.
Batisteâe, gru!lell'ele, mamşetele şi: dilDJaJi'nrtel1e tIa că­
măşi de 2Ji bărb ăteşti se fac din olemdă mai ales, de-
oarece surrt mai firumoase, se calcă mai bine şi se mur-
dăresc maâ g.reu. Cele de bumbac se murdăresc şi lasă
scame, totuşi penteu pungille mai nevoiaşe sunt des-
tuJl de bune.
-- , -- - - - - - - ----- ~ -...~,~-
oarece S1lJll.1: mai frumoase, se calcă mai bine şi se mur-
dăresc maâ greu. Cele de bumbac se murdăresc şi lasă
scame, totuşi penteu pungăle mai nevoiaşe sunt des-
tUlI de bune.
Trusoul. Compunerea unui trusou: Sub acest nume
se inţelege roate rufele oare constituese rufele perso-
nale şi acelea ale casei.
Fără a stabili reguli fixe pentru compoziţia unui
rrnsou. ,t rebuie totuşi un mumăr l8loUIDJiJt cel ipu1IDn pen-
tru a Iaoe faţă exigenţelor vieţei de toate zilele.
Cel mai redus trusou: a) Rufe de .001"p: 12 cămăşi,
12 pamtaloni, 6 combinizoane .Lav ahi1e, 6 oeche-cor-
sete, 6 jupoeme. 24 batiste,
b) Ruf,e de toaletă: 12 ş ervete de rtoaIletă, 12 câJrpe
de toalet ă, 6 mănuşi de toadetă.
c) Rufe de oas ă: 12 oeacceahmi, când. .sUlIllt. 2 partruci.
ÎI1JCă 6 cearceafuri în plus, 12 feţe de pe 1., plus 3
încă atunci când patul e dublu, 6 feţe d masă, 24
 ş e r vete, 24 pro oape, _4 lor oane de bu cătă rie, 24 dare a f ie păstrate cu toate precauţiile imp u e ele hi-
cârpe de praf, 24 cârpe de paha re . E bin e ca confec- gienă :
tionarea trusou lui a se înceap ă di.n şcoală , chiar dacă Rulel e de toaleta sunt in dividuale, e le trebuesc
ar Fi upu tluct uat irlor modei, totuşi are mai mult schimbate des, spălate şi bin e călcate .
'.arrn când e Le purtat de per; oana 'catre l'a c onfectio- Ş ervetel e de m as a trebuesc păst rate în săeuleţe in-
nat. dividua le sa u în dulăpioare cu Iiride mici pent ru fie -
Un trusou bine întreţinut trebuie ă se ga, ea că oare. Îia1r dulapul prevazut de u şe cu geam.
totdeauna compl ci, şi în . are ,d e a 1'Vl, dacă bucată Intretinerea r ufe lor. O bună gospodină dă o aten-
c u buoan ă e îrmoeşte bn decur ull 'aJl1'i lor . tie deosebită conservărfi şi întrejiner-ii r ufelo r. Ea
A.,a de exemplu cumpărarea unei p erechi de cear-
ceafuri ele pat l,a fiecare trei an i, permite de a aCl"i-
fi ca perechea cea mai uzată pentru a face cârpe.
. După fiecare spălat e cer cete az ă cearc 3.furi.l e şi
pe dată 00 e ubtiaz ă la mijloc e întorc marginsle
la mijloc cum am arătat mari us .
A emen ea dacă f ir ele unt lab î n vreo p a rte
jm d1ia t e reg u1c [l·za Ş L la
.i
V ' nri
a prima gaurav lîl tăa iem
i p en-
tr u c ânpe,
E b ine ă se înlo cuia că În f iecare an câte 2- 3 bu-
c ă] i din trusou] lingeriei ele co p aşa încât ă n u fie
nevo ie sa falcă fată odat ă u e i h elbuel i, cerre ă gra-
veze prea mu.lt bugetul,
n _: _ _: _:: . Tl • • C_ l -'- J.
v
._ _
A

-- !

E b ine ă se inlocuia că În f iecare an câte 2- 3 b u-

c ă] i din trusou] l in geriei ele co p aşa încât ă nu fie
nevoie sa falcă fată odat ă Ui e i ch elbueli, oaee ă gra-
veze prea ll1'u.lt bugetul,
Principii : Rufel e unt pentL'u corp un acoperământ
prc. rerva lor şi atunci când nu mai u nt CULT ate ele de-
v in ă tă m ă t oa r e ,
Dea ea 'TI'l1 num ai ruf le d e COl'1p trebue c ch im -o
baie la dat e fixe cum i or i de câte ori 'au murdă eit
dar . i cearcealu cile ş i l e jelle ele perna.. Cărp i lur i de ru fe.
R uf l e um ed e pre e rvă rău cont ra Irigului şi je-
n aj~ cre ţ iunil e cut a nee , 1 ecesitatea de ci de a
Iuce un im nrtar ele t oa le r ufe le ce po edă şi după CC:l-
schimb a ru îa la c ulcare -, i ,la sc u late pentru a nu e Iita te a lo r . o teaz ă ex act p e ce le date la sp ă lat , caş ]
acop e ri d cât de rufe aerate ş i uscate. p e cele 00 umt în erviciu! casei . Iuaimte şi în ur ma
B ani t le uml veh icu l le boal elor aiI ' calil o,r r, - F i ec ăr ei p ă l ături , le cerce teaz ă am ăn unţij ş i cârpe-,-
p ir.ttorii, grip a. t ube rc u'l oza m ai ale , f~pt pent~ Le to t c e ce re. O r upturii c ât ele mi ca, un . i ng wr
ca re le trebu . c ch imba te zil n ic şi ch ia r ele mal o ·hi . c ă pat la c io ra p. cle vi n .u timpul o ru p tur ă
multe ori le zi d aca n ecesi ta t a cre, iar c l e mur- m a r d a că nu iau mă UL"i. Il cea rc ea f d ac ă în cepe
să <se uzeze la mijloc,se desface ;tiv ul .dela lllialrgiJlle se
uneşte l ă s ând partea din mijloc margine.
Rufele cu adevărat bine Înt re ţinute trebue c mar-
carte. E bine a le numerota a Hel Încâ t go pod:i:na să
e s ervească d e ele în o.rmnea numeri.lor lor. Ele se
vi pentr u o scurtă durată. E mai bine să i se dea alt ă
În t r buin ţare, spr e e emplu : din colţuri de ceareeaf
e fac rufe pentru copii, ori cârpe.

>. )..; )-, r -

)-<
K
,
H
1.
~ >--.
H
~
H
/
..
...
Cârpiluri de r ufe, ~
I-o
>-
numerotează p'e duzină, sub iJnijriJală. După nmmăr se
marchează : numărul duzinei
de cearceafuri sau ciorapi,
de ş ervete, de perechi
~ ).< a
1;.

Ceareeafurile trebuesc numerotate cu perechea, a- Cârpituri de r ufe,

d ică două la fel să poarte acel aş număr. Aşa. se În-
trebllcilnţează cu perechea, uz ându-se deopotrivă. A-
Inl ocu ind, puţjm câte putin, c âteva buc ăţi vechi
ranjându-le în dula p se leagă la fiecare pereche o
panglieuţă, o etichetă cu numărul oearceafului, pen-
cu altele noui. rufele e gă esc atumoi compleote. S ă
nu s e la e să s e îrmegreasc ă prea muJl,t r:urfetle căci 18.-
tru a nu-d mai desface ca să se oamte numărul.
Când rafa e prea ruptă, e mau bine s ă se în locuias- tunei, pentru a le albi trebuesc frecate prea mult,
că decât să se piardă 1Jim.pul cârpind-o, căci ea va ser-
uneori chiar cu pro .d ee rrreoenrioe , caei deteriorează
fi rele pânzei.
 mult, dar devine şi mai vătămătoare pnin mirosul ei
DULAPUL CU RUFE neplăcut.

Rufele călcate e tin de obic im în Clr1.IJIUlp'Ulr'i închi e

si ferite de preI şi -nrnezeală. Unii oani dispun, aJU ace-
ste diru1aJpUlI"Î. mir'o odaie amumată în oare se şi! callcă
de obiceiu 'r u fele . RafiUll'lii1e du1rupUJr~l1or e acoper ou
o hârtie au cârpă adbă , tăritată exact cât scândura,
fără să breăcă pe e margine, fără bandă ajurată aJIl
alte onnamemte Ulrme, cam n 'l8lu motiv de a există.
Rufele ce vin dela p ălat se aşează dedesubtul ce-
lor rămase neîntrebuinţate ca să nu vie r ânduil ace-
loraşi bucăţi de spăie.t, Dacă nu este o odaie apante
pentru acest eop, atunci într'un dulap în odaia de
culoare, de obieeiu, se pun rufele de corp şi pat; iar
cele de bucătărie ÎJruh.·'rm dul ăpior S'au ladă, în bucă­
tănie. ub cheie sau înriJr'un corddor, Rufele bărr-hăieş!fIi
ă nu fie amestecate cu cele de damă. Dacă nu există
decât un dulap pentru rufe şi dacă nevoia cere să fie
ţianrte toate la un loc, atunci cearceafueile se pun de-
desubt, în rândurile de jos ale dulapului sau cutiei.
C11;ni,ifl~T'clrJ~\J't'Cl,ru"'C'L.'7e~îB J~' \Yellifti': .L>âctt\nJ~'h~i
decât un duJ1ap pentru rufe i dacă nevoia cere să fie
ţinute toate la un loc, atunci cearceafurile se pun de-
desubt, în rândurile de jos ale dulapului sau cutiei.
Toate rufele se aşează în dulap cu partea indoirtă
pre uşa dulapului aşa că luându-se să nu e desdo-
iască , putând astfel a-şi da socoteala şi de numărul
lor. "l o

Rufele cari se întrebuinţează mai des, se pun mal

la îndemână, Rufele fitne se înf ă şoaeă în hârtie. Gu-
lerede se pun im cutii aparte. Ciorapid în cucia de jo
a dulapului.
Se ştie că rufele oueate au o influenţă capitală a-
supra organismului, a sănătăţii ca şi asupra felului
de a fi al individului, Ele ah orb transpiraţia i deci. Dulap pentru rufe.
schimbate cât de d , p ot înlocui b aia zilnică, pentru
cei ce nu au posibilitatea să dispună pr.ea des de
Ţinerea dulapului de rufe: Pentru a prezerva ru-
dânsa. Rufa murdară pe lângă că nu mai poate ab-
fele de umezeală şi praf e pune dulapul într'un loc
sorbi transpiraţia, pe care ea însăşi o provoacă mai
uscat, iar dulepud să fie bine închis. El ă se aeriseas-
ca în timpul zi:lei, o oră 001 puţin.
a nu se introduc ă l"Ufe de curând c ălcate i s ă e
lase bine ă e usuce înt âia cel puţin 6 ore.
S ă nu se pue în dulap un obiect puetat chiar d a că
a r fi fost luat o ingură dată.
Saci pentru rufe murdar e.
Rufele murdare trebu c 1illnute în a:nUJIDJiJte condi-
ti1l!l1li., deoarece sudoarea şi tot ce le murdăreşte in-
tră uşor în fermentaţie, dacă sunt strânse, formându-
e eu timpul un fel de puncte verzi p ete cerri nu se
scot decât pr.in diferite procedee chimice.
Imediat ce s'a strâns, ele trebue c pu e la pod, în-
tinse pe un fel de frânghiJi., la aer, şi ferite de c ăldu­
ră, de umezeală şi rozătoare. Fiecare categorie de
rufe pusă aparte, aşa ca să nu se amestece rufele
mari cu mici, nici cele murdare cu cel e mall curate,
etc. de exemplu: cearceafurule cu cârp ele de bucătă­
rie. Dacă gospodina nu d' pune de p od atunci rufele
e tin în' cufere. Inaente de a le pune în cufăr, e hine
ă se întindă şi s ă 'se usuce hine. Cufărul dacă nu se
p oate să a,ilb ă capacu l de pânză sau de s ârmă, atunci
ă fi e pr evăzut cu câteva găuri ca ă poată intra,
aer-ul Toi BJ a d e b ine e ţime . ci în saci speciadi.
v e evit e ou de ă v â m ir e ţinerea rufelor murdare
î n ap artam ent . ele degaj ând in cameră un miros vă­
tămăto r ănăt ăţei. S ă nu e tină r uf el e m'UJ1t timp ne-
p ă late căci e uzeaz ă foarte repede, d eoarece mur-
d ă nia prelungită l e r o de şi acţiunea aeruâui atacă
fi r ul.
D ac ă nu e poarte p ălă decât la epoci mai î nde păe ­
tate, e hine ca rufele c8Iri ·se d8JU tia n eg r e, Î!DJaJimie de
a fi p us.e la pod sau cufăr , ,s ă se d ea î ntr'o apă r ece
sau călduţă ÎJn ca re să stea, aşă îmmuăste, 2 ore, ·l8JStfed.
murd ăria iese din 'ele ' apoi se usucă şi , e pun 1a rufe
~eg~e până le vnne rândul la spă lat.
ă e evite maşinele de frec at căci ele .rup cu de-
ă v â rş ire rufele. Aceste maşini sUJDIt întrebuinţate
p entru rrufell e groase. S ă se poarte la rând rufele ;
marea şi numărul înlesn e-, te reg ula ritatea serviciu-
..u.; 5"':v p cuuu .1.v V .JU.J.v ..l.Q.U.ULW. .La. " pCi lU L .
ă e evite maşinele de frecat căci el e .rup cu de-
ă v â rşiee rufele. Aceste maşini sUJDIt întrehuin ţat e
p entru rrufe\l e groase. S ă se poarte la rând rufel e;
m a r ca şi numărul în lei m '.te regularitatea erviciu-
lui şi v erific ar a lo r .
COATEREA PETELOR
Curăţenia este o irtute. im ic nu-ti poate îinfăţişa
m ai rău
Ja prima v eder e pe o persoană , decât haina
murdară pe OOJrIe o po a rtă. Cei mai mari inamici ai
-ură ţeniei surit p etele. Cele mai Irumoase haine de-
vin cele mai displă cute cân d gr ăsimea, prafull.. şi no -
,'ohi! si-au lăs at u rme p e e le.
H ainele OeJle ' mai impl e î J!i tac plăcer e cân d sunt
c ur ate. In cu r ă ţeni e ca şi higiena e mai UŞ01I' a evită
el cât a coate o p at ă: câ nd însă s' a produs, e a trebuie
, oa il dm ediat . ou muJ1:tă p r e a utue. p re a IIlU stmca
le ă tnea.
 t ofel e de lână ne dau mai mult de lucru decât
cele de bumbac sau flanel , ca rti merg la spălat.
Sunt pete cari strică cu totul ţesăt ura p ătrunzâ nd
întrînsa, cum este gIr ăs.inwa; altele alte r ează c u-
Ioa r ea ca acidele , ia r all ele o imchid C'UID sunt ă r ­
bunii si fumul.
Pet~le se sc ot înainte de a proceda la pălarea ru-
felor deoarece multe din ele cum sunt cele de ân ge,
ViÎJn, c erneală , în contact cu apa Iiaetă se fi eaz ă în
fil'ltIl pânzei .
Indată ce o pată s'a p rod us t r ebu ie coas ă c ăci reu-
şita e 'm ai sigu ră.
Inainte de a proceda la sc oaterea petelo r , e bine să
e perie p ata p entru a e r idica praful,
Inainte t rebuie examinat ă sto fa, coloarea ei , natura
petei şi a substanţei ce se înbrehusnţeaz ă.
Ca s ă se evJ,ie cearc ănele Il a o pată car e e scoate
prinbr'un disolvenrt, t I' buie să e îmhiheze m aJrglinele
înainte de a uda p a ta propriu zi ă .
Pennru a scoate o pată se înt reb uinţeaz ă UJll petec
de aceiaşi ştofă cu care să se frece.
,......, .. . . . - - r -- - - - - - .... - -
printr'un disolvemt , t rebuie să e îm.hibeze malrglinele
înainte de a uda pata propriu Z'isă.
Penuru a scoate o pată se înt reb uinţeaz ă UJll petec
de aceiaşi ştofă cu care să se frece.
Oare care substanţe întrebuinţate pentru scoaterea
petelor. se aprând cu u uri'lli ă deci trebuesc manipu-
la t e cu precauţie, i ca atare s ă nu e m anipuleze cu
ele seara sau aproape de foc. E mad bine să se ef ec-
tueze în plin aer ş i pentru mirosul ce degaj ă.
Fl acoanele ce conţin sare de măeri ş i difeTlÎt i acizi
întrebuinţaţi pentru pete trebuesc etichetate i pu e
in dulapuri b ine închise.
La scoaterea petelor trebuie să se ştie că petele a
caror hază este apa, se scot tot cu apă, a ceâea a căror
bază este un acid e scot ou UJll lailoailIDn şi vicevensa,
iar petele cu baze de gră ime e cot cu o substanţ ă
volatilă , petele cu baza de uleiu se cot cu uleiu.
Trebuie s ă se m ai ştie că potasa ca r e intră în com-
poziţia sapunului moale disolv ă corpu rile grase, a-
emenea i benzbna da r că a ceasta din urmă e li pe-
rioar ă că nu alterează nuanţa sto fei,
Esenta minerală sau am oniac ul poate înlo cui b en-
zima oostant şi mai puţin.
leiul d iJ olvă gudronul şi a lcool ui reşima.
Ap a reoe-c ălduţ ă eli olv ă albumina.
X PETELE CU .BAZA DE APĂ
Pete de cafea neagră. Imediat se s pa lă p at a cu apă
rec e si cu putin ăpun de rufe. Dac ă . tofa e fină şi
JlIU îngă due a pa artnmci se unge pata c u o soluţie sJahă
de hipermanganat: un vârf de c u~itt de hipermanga-
nat disolvat îner'un litru d e apă ş i Cll o pic ătur ă din
aceast ă solutie se unge locul pătat, oare e roşeşte ;
. e e pune apoi pata ac al ba l'a fum de pUOÎIOO ă, pre
a e albi. ~ oest procedeu te numai pennm ştofele
de culo r i albe c ăci p e celelalt e le decolor ează .
Se poate face llZ ş i de apă oxigenetă , în cantitate
- - - - ...- :ee ~pu:n--~â (pa;râ ~;C- ~ -ba-J,~ fliDîae- pUoloo19"Mpre
a e albi. ~ cest procedeu t e numai pennru şto fele
de culo ri albe c ăci p e celelalte le decolor ează.
Se poate face llZ ş i de apă oxigenată , în cant itate
de o lingură la UJll pahar de ap ă, cu oare e spal ă pat a.
Apa de dor se r ecomand ă p entru ţesăturile de .bum-
b ac ş i de in albe a u coiorate ; cele color at e se limpe-
zesc înbr'o baie acirlulată.
D8Jcă p ata încă persistă , se Ireac ă ou pujlilll alcool ,
pu pe o periuţ ă a u un gălbenuş de ou c u puţin ă apă
cad dă.
Petele de var e cot ou o olu ţie compu ă din 2
p a'ti i aJP ă şi una piatr ă acră . Se limpeze c cu a pă
r ece.
Petele de ouă , lapte i chocolată. -rciÎlodrută ill'll e ÎJn-
t reb uinţea ză apă caldă, oare răscoace p ata ci e sp al ă
cu apă rec e, daca şto fa îngădue.
Petele produse de calea ori chocolată cu Iapte ies
cu apă cu săpun. P e "t ofe de licate, se întrebuimţeaz ă

un gălbenuş de ou cu apă. Alcoolul e t e deasemenea
r ecomandabil.
Petele de lapte e pal ă ou apă, 6Decându-.le însă
bine ; cu benzină sa u cu apă p este care e pr . 'ra
praf de scrobeală albă.
Petele de sânge, zahăr, gelatină şi albumină e . cot
ou apă re ce sau c ăld ut ă h ine freca t e ou săpun.
Petele de sudoare e oot c u amoniac îndoii c u apa .
O pată mai veche e scoate cu ac id ox dJigul am tecat
cu apă şi apoi bine Iimpezit .
'P etele de noroiu, Se încearcă cu apă i ă pun. da că
.<;nofa upontă laCpilllJllJea apei : un gălbenu .. de ou scoa-
te hime pata care n 'a ieşit n umai cu rupă .
Dacă p ana persistă se p une peste ea cremă de tar-
tiu im pud nă udată cu puţm ă 'Bip ă. I e 181 ă câheva mo-
m ente p este pată .
P e stofele DO. ÎJi ce se deool o reaz ă în iol t dim pri-
cina n or oiu lu i. e p oate Face să-şi r evie la vechea co-
liu in pudnă udată 'CI. 'pujilnă 'Bipă. e 181 ă câ beva mo-
m ente p este pată.
P e ştofele rosin ce se deoolo reaz ă în v iol t din pri-
cina noroiului, e poate Face să-şi r ev ie la vech ea co-
loare, cu un acid slăbirt cu apă sau ou o parte amo-
ni a c şi una apă .
E bine să e ude toată haina pre a nu rămâne pete.
Petele de tinctură de iod. e îmmoaie ,p ' ta în pill:1 l
au e îmbib ă pe dea upra cu apă d e colonie . Dacă e
p ata m ai veche e bine ă e încă lzească pir t ul într'o
sticl ă. S e las a la mirurte i e v ede cum p at a dispare.
e pală ap oi cu apă şi ă p un petecul.
i glicerina are aceiaş i eficacitate.
Se mai poate ajunge la acelaşi rezultat dacă se Îm-
bib ă p ata pe deasupra cu orobeală aJlbă r udă am -
tecată cu puţină ap ă ; se 1 ă ă e usuce crobeala
pe deasupra, e p erie şi dacă pa ta p er i tă e ma i r -
pet ă acelasi procedeu,
CO AT EREA PETELOR CU BAZA DE GRĂ IME.
(Vopsea, păcură, sosuri, unsoare de maşină).
P etele gra e în general e pot îndep ărta prin: p ă­
l ă tură cu apă şi ă pun dacă ŞtOM permite, cu apă a-
mest ecat ă cu zeamă de n ămâie şi puţin ă beneină
pr in amoniac în doit C l L ap ă, alcool au eter c ret ă sa u
PUdTă d e talc ş i în fine prun s ăpun sau apă ele degre-
at . De c â te ori e coate o p ată de grăsime trebuie să
pună p dedesuboul p et i lUl " ervet rndotiJt i n 3-4.
ca re primeşte pata ce tre ce în ele şi caee trebuie
chinibat într'una, pentru ca ştofa să nu rămâie cu
cearcăni după ce pata s'a soos.
Lecţie practică: Scoaterea petei de vopsea. O pată
mai nouă se Ireac ă cu un petec de ac eia şi coloare, în-
muiat în e enţ ă de terebentină sau chiar în petrol.
Să se aibă grije de ş ervetul îndoit de pe dedesubt.
In cazul c ă pat a de vopsea sau lac e mai veche i
u cetă se unge p e dea UpM cu un corp gr , unt sau
untură, p en tru a e muia, după car:e timp e ridică
grăsimea i e Ireacă din nou ou es enţă ele terebent i-
v J _ 1 _
In cazul că pat a de vopsea sau lac e mai v eche i
u cetă se unge pe elea UpM cu un corp gr , unt sau
untură, p entru a e muia, după car:e timp se ridică
grăsimea , i se Ireacă din nou ou esenţă de t erebenti-
nă sau petrol,
F ierea de bO'u este a emenea bună p entru co r terea
ace tei pete.
Petele de păcură. Se a terne petecul p rutad: peste o
ma ă garnisită cu lin ervet îndoii în 3-4, dea upra
petei e pune un' trat de unt sau altă gr ăsime, şi cu
partea lată a cuţitului e întinde pe toată suprafat a
penel, ilrusă astfel J0-15 -mim'llJile .şi c h iar mai mUl1t.
Apoi e trânge untul deja înnegrit şi. dacă pata nea-
gră n 'a dis păr-ut e m ai înnoeşte geăsimea. DIlJCă se
ob rvă " ervetul d e d edesubt se poate vedea că o
bună pante din pată a firecut in al, e ÎIIlltOO!rcc diÎJn (I);OU.
e proc ed eaz ă tot ast fe l p ână dispare toată ne-
greala de pe petec, c ân d se spală apoi cu apă căJd'llţă
i săpun. Dacă t ă t u ra DIU poate fi spălată cu a;pă şi
 ăpun artunci e f rg ou esenţ ă de terebentin ă a-
mestecată ou un g ălbenu de ou.
celeaşi p ete de păcur ă e po t COMe păl ându-Ie
cu apă în care s'au fiert cartofi.
Petele de un oare de maşină. Se cot cu apă d e car-
tofi. au cu benzină. iar dacă rămâne un cearcăn gai-
ben se scoate ou apă caldă lî n oare s'a topit ă p un, a-
me tecat ou câteva picături d e amoniac.
Pet el e de SOSUll'i e scot la fel.
Peteâe de reşină , lac au moală e cot c u alcoo l.
Petele de uleiu e scot cu un anne tec în p ărti egale
de esenţă de terebentină şi a lc ool.
P etel e de lum âna r e e pun Între 2 sugat iv e au hâr-
tie subtire, se dă p e deasupra cu o ma şină de că lcat
fi e rbi nte, şi astfe l hârtia ab o arbe gr ăsimea petei.
AH proced eu: Se presar ă de asupra p etei oretă p iseit ă
sau talc amestecat cu esenţă de terebentimă penteu a
mări puter ea absorbantă a cretei si a talcul ui. Se Î n-
c ăl ze şte uşor pata pentru a face ma i flu idă mane nia
grasă şi a uşu ra 'a h o rbţia.
Alcodlul e bun pentru stofele ce n u me rg la opăJlaJt.
mări puterea absorbantă acrete i .'1Î a talcului. Se Î n-
călzeşte uşor pata pentru a face ma i flu idă materna
grasă şi a uşu ra absorbţia.
Alcodlul e bun p entru tofele ce nu merz la opăJlaJt.
1.. COATEREA PETELOR PRODUSE DE U ACID.
(Vin, fructe, şampanie).
Petele de vin pe rufe. Dacă pata ,n u e veche În-
trebuinţează apă cu ăp u n de Ma ilia am cu apă d e
cl or se limpez eş te obiectul apoi.
AU pnocedeu: F um de pu cioa să după ce pata . fost
ud ată.
P etel e de vin roş se pot scoate şi cu vin alb au cu
amoniac sau ou sp i rt cald, ori cu l apte fie rihirute, oare
e l as ă înc ă pe foc.
e maâ scot lăsând să ca dă p e te de Iu mânare peste
pata de vin; dup ă care timp se dă rufa ,l a sp ălat .
area de bucătă r i e pre ă rată p e deasupra petei, a -
emenea o decoloreaz ă ,
Petele r o. iri. p rodu e de aciai p e ţesături bleu dis-
par în contactul cu amoniac,
Ele îş i ia u coloarea primifi ă . apoi e limpeze c.
Petele de fructe. cizii egetali Iiind p rea putin
corosivi, nu alterează colo area i nici şto fa; cu toate
ac e te-a oţetul, zeama de ooacăze, măcrişull, zeama de
pcrtocale, de l ă mâ i e i alte egetale , comunică o cu-
loare ro ie gă lbue nuanţelor obţinute de pr eparaţi.ile
feruginoase.
Lucr:urile a trigente alterează . i înverze c color ile
LI b a za de o rid de fier.
_ it clar reacţiile de iarbă, ceai, dulce a ţă , irop ur i,
tutun. oţet, smeură, vin, b e re şi toate compusele ve-
getale , fo rmează pete v izilbiJl'e, care chimbă mai mult
sau mai putin coloarea tesăt unei.
.'1oe te 'Pet e se scot p e ţ ături l e albe c u apă în care
s pune apă d e J,arv,~l, 's e ldmpezeşte b ine.
Un aiIrt p rocedeu este să se ă punească b ine după ce
'8 udai .i să e t.im.ă pe fumul d e pucio asă, iar pentru
.J,,.,,u:. X,",",·" .-: l n. n._ l __ n. wJ,. " eo _ """.. , ....-- i n ' () _~,n ~ +n. .... ,.~ ;l o ,.",,... :,,.1 0"" ,1_
Ace te 'Pete se scot pe t ă turi le a lbe cu apă în care
s pune apă d e Jarv;~l, se lampezeşte bine.
Un aJlrt procedeu este să se s ăpunească bine după oe
'8 u dai şi să e t.im.ă pe fumul de pueio a a, iar pentru
t~ărburile colorate se pun 10- 12 pic ă turi de acid UJl-
fUlrie cu u n' creion pe pată, după care timp se lirnpe-
zeş te bin e.
aJU e p resară pata cu a re de măcri ş după ce s'a
udai i se p une ub actiunea vaporelor de apă oloco-
tita..
Se întrebuinţează şi apa d e olor oare se prepa ră
astfel : Se fierbe o lingură de clor într'un litJru de ·ap ă
se las ă ă c locotea că lh d e oră, se ,j.a sp uma şi se
pune într'o sticlă.
Decoloreeea natnral ă p rim razele soarebui te cea
ma i bună. Pentru aceasta se spală obi ectul s e 'ntinde
la soare şi astfel se repetă până ce p ata s'a decolorae
comp let.
Fumul d e pucioas a. asemenea este efic ace cu con di-
 [ie ca p ata să se fi udet cu rupă înainte de a fi e pus ă.
Perrtru ca ă nu e p ârlea că pânza e bine ă se Ia c ă
uz de o pâln.i.e oare să se pună cu gura ,Î,n jos pe te
cărbuni a.pT'ÎJn i dupii ce s'au pre ăl'rut ou praf ele pu-
cioasă.
Se limpezeşte în apă mult, pentru a împiedeca
pata de a e regener ă la ae r , i pentru a face ă eli -
pară aciduJ nlfuric ca r e s'a format.
D ac ă trămâne o coloare gă.IbU!e e face să cLiJspaa'ă
punând. câteva picături de apă de JaveII în apa de
limpeeia,
Dacă 'Pruta e ailllă pe un petec 0 0 ] onat, ,trooouite să se
încerce întâiu pe un mic echantillon căci sunt culori
care nu reeistă vaporidor de sulf.
Scoate re a petei de fruct e cu fum de pucio a să . •
Petele de ehampanie. Se scot cu cloroform si e Iim-
pezesc 'aJPOi cu rupă au piJrt rafinat în~~lzirt.'
Sarea de bucătărie r:ă p ândită p e te p ată după ce
a fo t udată cu apă, e lasă câteva ore apoi se şterge
cu o cârpă udă şi în. urmă ou una u cartă.
Laptele oaM pus pe pată şi lăsat 3-4 ceasuri, după
oare timp se scoate pata lă ată de lapte, ou benzină i
e pudreaz ă cu teilc,
Pete de substanţe alcaline ( odă, potas ă, etc.)? Se
cort ou o b ae de ,rupă ,addulată (acid acetic, clol"MdrriJc)
e spală şi e limpezeşte bine.
Scoaterea petelor de funingine sau apă neagră de
_ _ _'1'<
pe burlane. Ele cap ă tă o coloare verde închisă când
se învechesc şi s e cot ou e enţ ă de terebentinăcu care
se freac ă pân ă c e 'mlchid u l a t reC'llft în ştofă, după llr-
ceia se pune în esenţă de te rebentină un gălbenuş de
ou cu care se fr eacă din nou dup ă ce s'a încălziJt pu-
tim această compoziţie.
Cătr e sf ârşit e v ede un cearcăn negzi cio , format
din p ărtiodle feruginoa e, care e pot coate ou acid
elochidmic 1ab p e şto fele c oloni, ..i c u acid oxelique
sam cremă de rtrurrtiru p e c olor dle a lbe.
area de m ăcriş asemenea dă rezultate bune.
Petele de iarbă verde pe rufe se p al ă cu apă şi odă
ş i dacă p er istă se ~ ter g cu apă d e clor i e li mp e-
s e c bine.
Pete de urină de animal. Se scot imed ie.t cu apă şi
ă pun sau amoniac îndoit u ap ă, apoi se Iimpez eşte
cu apă sau cu acid a cet ic cu apă.
Ail t procedeu: se pală cu apă i s ăpun şi e Iimp e-
zeste 'u apă de olor.
v u a.pa. "'ClU o u, ClJ\,;,LU t t:l':I::' LJA; eu apa .
Ailt procedeu: se pal ă cu apă şi săpun şi 'e Iimpe-
zest e TI. rup ă de olo r .
SCOATEREA PETELOR DE RUGINĂ, CERNEALĂ,
MUCEGAIU, etc.
ataşeaz ă [es ă turilor
Pete de ruginit ceste pete e
0 11 ( şâ punere încâ t Iri ci u n mijloc m ecanic le poa-
lJllI1
te separa. Ş to fel e de in, cânepă şi bumbac, contra -
tea ză ade ea pete de acest fel atunci când fiitnd u-
mede V!im îln COMaOt eu f,~ell"Ul. D eaceea e bine, când
. e pa'[ ă o rochie, s ă i se scoată copcile, etc.
Ele e scot astfel: pe tofe rallbe îiIlltreibuintăm acid
oxalic ; se udă pata ou apă a poi se Ipr,esa ră cu acid
oxalic p raf', sau cu saJre de măcrdş şi se întinde Ja soa-
re; au se pune pata, pres ărată cu sub anţele de mai
lIS deasupra urmi vas cu I8lpă fierbinte. Ahurii fac
să e V'OJatilizeze ubstanta, care ia cu d ânsa şi pata.
 To t Ni ~ellul de mai sus se pro cedeaz ă dacă se udă
pata cu zeamă sau cu sare de l ăm â ie ,
P entru obiectele colorate se se rve: te d e acid clor-
hidnic amestecat ou ap ă. Se apldcă cu un vârf de
creion p ensru a atin ge numai pata.
C rema de tartr u atacă mai putin coloarea ca a ci-
rlull clorh id ric.
P ete de cerneală. C erneala de sc r is atacă de ob iceiu
l·esf1Jtur!il]e, dând. un fel de pete negricioase, Dacă p ata
e proaspătă e caută înt âiu ă se scoată prin spălare
cu ap ă şi o ţet sau sare de lămâie partea colorantă ră­
mâne apoi ca pat ă , oxidul de fier, care îmbibat cu
i:1JcidutlhwÎJc cdorhidric ÎIDmuÎJaJt mu1t u ap ă scoate
paria. Pco cedeul ec ta e buni şi pentru t'esă:DtlJrtiJlre mai
delicate.
Daca p ata e mai veche se intrebuen ţeaz ă acest a cid
mai concen t ra t 1/ 10 şi chiar 1/12 părţi de ap ă.
Pe pânzeburdle albe întnebuinţează cu uc ce a-
cid ul oxalic.
Se topeşte în ava rece " i e Iru a m a i multe ore pe
pată. apoi se freacă,
n J 1 1 ", " . ... ... .... !"- - ..,
Pe pânzeturdle alb e e întrebuinţea z ă cu uc oe a-
cid u l ox a lic,
Se t op e te în ava rece ş i e Iru ă m ai multe ore pe
pată. ap oi se freac ă,
Petele de cemeală puse în lapte acru sa u z eamă de
l ămâie se decoloreaz ă imediat.
Petele mai vechi de cerneală sa u rugină se scot cu
sare de măcriş Î!8Jr pentru ţesăturile m ai fine zeamă
de lămâie procedându-se astfel :
e vars ă zeama de lămâie deasupra petei, apoi apă
fiartă -pin md. petecul deasupra unui vas.
.Temperatura mame a tLLoMd'UJ1UJi degajeaz ă prinoi-
pi ilie adi e a le 'acooJUllu i acetie.
Ş to fa debaraeată de pete, î şi reia coloarea prin pa-
larea in apă curată amestecată cu n atru (carbonat de
odă cristaJliza t).
Cerneala violetă e scoate ou zeamă de tomate sau
c u lapte.
Petele vechi se spală şi apoi se atiJng cu un creion
îmmuiat ÎJnttr'o soduţie de hipermaoganet (Jra 1 Jiiru
de apă un vârf de cuţit de cristal de hipermanganart).
P a ta 11a o ool oaee ,DO, iJa/tJiJcă oare pusă la fum ele plU.-
cioa ă se decoloreaz ă com p let.
In genere mai to a te petele dispar ou găJtbenu. de
ou sau cu apă o xigenată .
P et ele de mucegaiu. O l ingură de sa r e mărunt ă , a -
mestecat ă cu o , limgUlriJj:ă de sane de amoniac, pus ,în -o
ilr 'u n sfeet d e pahae cu apă , Se spa/I ă trufa thilIl.e ou
olutllia a ceasba şi îrrtin de 'la soare au se acoperă
p afa cu lap te bă:hut ISa U duJLce , ori, zeamă de l ămâ ie aru
sar e, apoi e înriritnJdJe pata tla soare ; em se amestecă ou
50 gr.. ă pun, 50 gr. crobeală al1bă în pudră, 25 gr.
are, zeama dela o lămâie. Se .întind e această compo-
zij iepe dOSUl1 şi pe tata petei, apoi se ,pUiD. melJe după
trebuinţă, păstrându-se proporţiide ar ătate mai us .
Pe mătăsm-i se scot petele proaspete punând mă­
tasea ÎillIt:r 'o cân-p ă udă şi bine stoansă. Se ,l asă a tIeI.
c âteva ore,
Sc oaterea petelor de vin sau fructe cu ajutorul
~uID'U'luă. de pucioasă, se pune peste focul p ne ămalt(fu
- r -' ... _ ..&..&.&_"' ~ "'L L 0 \..1 O \,.; V L ~Lv..1'C;; "}JTUtl~l't'L~ PU!lltlllU Ill.Ll-
tasea ÎJrutr'o cârpă udă i bine stoarsă. Se ,l asă a tIeI
c âteva one.
Scoaterea petelor de vin sau fructe cu ajutorul
~UID'U'l uJÎ de pucioasă, se pune p este focul pl1'lesămalt c u
floare praf de pucioasă o pâlnie deasupra căreia e
tine petecul, aceasta pentru ca ţes ătura ă nu se p âr-
lească dela flacăra pucioa ei.
Spălatul rufelor. imic nu poate ad uce o r ufă În
tare de a fi din nou purtată decât spă latul, care
c onstă într'o e r ie de operatiuni u ccesiv e, av â nd de
scop eură jirea rufe i,.
După felul cum se exercit ă acest e operatii, depin-
de durata rufăriei. pălatnl rufelor se face în mai
multe feluri ; depinde de localitate, de u ten il ele ce
fiecare are la îndemână şi. de p er oama ca r e execută
lucrarea, etc. Toate procedeele se reazemă Însă pe a -
celaşi principiu fundamental a face soluhile mate-
riile aderente ţesă turidor, cari m ateeii consistă din:
ubstanţe gr ase, reşinoase, t e r noa e, etc. Sp ăilatul r u-

felor făcui mai des, cel puţin odată pe lună, preztntă
avantagiu, atât pentru go podină, cât şi pentru rufă.
Spălarea rufe/lor trebuie să se facă acasă, deoarece
e mult mai economic, putâm.d fi şi deaproape supr -
veghiată ace t ă lucrare. p ăl ătoresele, afară, între-
buinţează diferite substante corosive pentru a grăbi
alhirea rufelor dar şi sfârşitul lor. Apoi ele <spală la
un Joc rufe de am tecătură chiar a per oanelor
bolnave de ftizie şi alte boale, aşa de uşor transmi-
ihile la om. Aoasă, aceste rufe sunt supuse unei de-
sinfecţii mecanice i spălate aparte ou toiul.
Rufdle după ce au fo t spălate mai au nevoie de re-
paeaţui minuţioa e, lucrare care nu se poate face când
pălatul se e recut ă afară.
Să trecem acum la substanţele necesare pălatu­
lui rufelor: apă, săpun, leşie, carbonat de odă, apă de
javel, fBJpă de rugimă , ailbasuoul pentnu OOllo\l.'lart ,rmf le
limpezirte. Când apa conţine ubstanţe minerale. cal-
caroase (cum sunt apele din puţuri) ele e unesc cu
acidu'l gras din săpun i formează un fel de gromoa-
e insolulrile ce se lipe c de firele rufelor, făcând
<1 • ,'. .J.... - - - · -0 -- - '- -------- .... ",. "-
Limpezirte. Când apa conţine substanţe minerale. cal-
caroa e (cum unt apele din puţuri) ele e unesc cu
acidul gras din săpun . i formează un fel de gromoa-
se insoLuhLle ce se lipesc de firele rufelor, făcând
ourătiWbuJl aproape imposihil, cea mai bună apă de
spM ai e cea de ploae SaJU de ,apă cuegătoare,
Apa de PUt e bună .la lianpezii şi Ial1băJs1lrit I 'lUfe1e
deoarece substanta calcaroasă din 'ap ă reţine şi fi-
xează al.basUru\l, şi isolează ruîa pădată de clăbucul
ce se mai găsia în ea.
Se poate ameliora apa de spălat cu ajutorul unei
le ii mai tari. î,n proportie de l4 până la de apă au
adăugând Î'll. ea ,or.is.ta!l e de odă aJU potasă , ou eoono-
mie însă ca să nu se atace firele pânzei. Pentru ca să
e objină mufe albe, nu dlrehuie să e falcă deloc 000-
mie la apă.
Cenuşa joacă un rol important la spălatul rufelor.
Apa fiantă, singură, nu curăţă rufele murdare şi tre-
buie să se îndulcească cu cenuşă, oare are pnoprieta-
tea de a topi materiile grase, graţie unui principiu ce
conţ.ne: potasa, Cenuşa, ca să fie bună frebuie ă nu.
aibă mino când e uscată iar când e udată să miroasă
a Iesi e să ab oaJribă hin e Iapa, coloaeea ei !Să filie IDme
pronunţată, să DIU conţină nici o sub tamţă oarbonoa-
ă, Penaru a evita imconvenden ul din umnă e hime să
se cearnă înainte de a fi întrebuinţată. Ea trebuie păs­
trată Într un vas acoperit. Cea mai bum.ă cenuşă o
dau nuelele, căci ele conţin potasă mai multă. Din ex-
perienţă, s'a văzut că trunchiul şi crăcsle mai groase
dau o oantitate mai mică de cenuşă decât crăcble ub-
firi. Trebuie de obiceiu un deoalitru de cenuşe pentru
un heciOllirtl"lL de IJ.'IUife neîmmuaate.
Lesia, In caeul când se întrebuinţează cenuşa, se
PI"o~ză a HeI: Se pune, în căldamea de ÎlnJcăl:lJÎlt
apa, un ăcwlet cu cenuşă care rămâne, tot timpul spă­
latului, legat de toarta cazan ului. Acest procedeu nu
e tocmai burn in.wucâ.t 'll'U e ştie canfitatea de potasă
Ce e scurge in apă.
Mai bun e alt procedeu : Se pune ,in t r ' un butoi ce--
nuşa oernută până la ~ din el; apoi e umple cu apă
~i~14~ t"'tf'l~.c:-f,o o.crl-O .1.Ql~;O rr-:13 . d v
.y _ ..........U . I.... ~I V1LICll L IL U .J. OI ~
e tocmai DUJn Î1n.rbI'ucâ.t 'll'U e ştie canzitafea e petasă
Ce e scurge în apă.
Mai bun e alt procedeu: Se pune ,în t r ' un butoi ce-
nuşa oemută până la ~ d~n el; apoi e umpl'e cu apă
Hartă. Aceasta este Ieşie vie.
cest lucru se face cu o zi sau două înainte de spă ­
lat. In ziua spălatului, e ia apă de aceasta, şi se în-
călzeşte. Femeia e serveşte de o oaâă din deşia a-
ceasta şi o oală de apă curată, rece dacă e nevoie. Se
cunoaşte că leşia este bună de spălat dacă unge la
mână.
e poate face leşie şi cu apă rece. dar nu este a. a
*' tare, ea poartă num le de leşie moartă.
Arborii roditoei şi uscătucule de viJtă de vie dau o
ceeru ş ă foame bnnă şi tare,
Dintre arborii ceidalţi, stejarul şi fagul dau cenuşa
cea mai bună, Lemnele albe dau o calitate inferioară
de cenuşă, iar aceia a c tanului pătează rufele. Ce-
nusa cu cât e mai veche, e de mai bună calitate. Un
 -
excelent lucru e să se amestece ou cenuşă, oase de
zesc şi se pun la fient. La 1 kg:r. ceirtofi se edaugă 4
porc mai ales, resturi d e u leiu ci ori g răsime.
lirtri de apă. Se fi.eJrID hine de mot .p â n ă se ,f ă:râmă, apoi
• Cenuşa de cocs ori huilă nu e bună pentru pălLat,
se strecoară seama cu care se spal ă .fără a mai fi ne-
ea fiind pământoasă şi cu o prea mică cantitate de
voie de săpun.
potas ă . In lipsa cenu şei de Iemne, se foloseşte pot rusa
Uniii curăţă coaja pentru c a apa să iasă mai alliă, e
din comerţ.
bun şi acest proced eu ou condiţia ca să se O1llret-~
Toi. aşa este şi sod a care provine din cenuşa ve-
numai p arte a colo rată nici d e cum carnea car tofului
getalelor marime sau din sarea ordinaeă. Ambele
care posedă la suprafaţă Ieculă . Această baie servă la
sunt maIterii albe, foante solubile în apă, cu un gust
cură ţiieea hliOl"Ulrtillor mai fine, chiJar şi penteu cele
arzător ca şi un cărbune aprins, peeiculoase chiar,
colorate.
dacă se ţin muit în mână, căci ele rod pielea pe de-
Tot îm acest scop s e intl1oouÎ!nt>elalZă şi eipa c aire a
gete.
servit la .fiJer>hel'lea 00lm1ud,
Trebuie de obiceiu 2 gr. de potasă pent r u un Hec-
P r eparar ea apei de t ă r â ţe, Sepune 1 kgr. de tărâ ţe
tolitru de apă şi o treime în plus de cristale de ISOdă
de grâu ou 10 ,l itri de apărece la foc, s~ l~să s.ă dea
pentru aceeaşi cantitate de apă.
câteva clocote, se dă jos de pe foc se [asă sa se limpe-
Apa de javel, C ând .1'lu flel e su:nrt mai muedaee sau
pătate atunci se ia unul au 2 păhăruţe pentru li-
zeasoă , se snreooeră şi. s e ,î.ni:l'Iehuir.ntea ză spă larea aa
lucrur-ilor mai fine şi chiar cele colorate. -
quer elin ap ă de Javel-;şi se pune în 10 litri de apă
P repar a r ea apei de fân. Pentru rufele colo ra te în
cadd ă . Se Ia ă Ma lallb ă câteva minute şi .apoi se dă
hej e îratrebuinţează Iapă oare 'a HeN ou fân. La. 1()
la spăiIad:.
litri de apă se p un e o mână de fân 1lISCat 100 gr,
Preparea apei de Javel. Se fierb e 500 gr. clor, 6
Se fieIibe bine până dă .ÎJn clocot apoi se strecoaeă .
r(hfJr
t . de aJDă căreia se a i n tR '>00 Ir.r _ QA r hQ'nlllţ . rl~ <:s>rl ă .
U1JD. apa de javet , ş I se pune m 1u 11 '11 ' -ae apa
... 'Y .L
~ __ ... - . . . . . .&.1.... _ .... ........... , ....... .... ... .LL\J v.LL....' LI..L "-Iv1.\.1 "'-"V.1JV.1.'CLLC;;.

P repar a r ea apei de fâ n. Penteu rufele colorate în

cadd ă . Se Ia ă Ma lallbă câteva minute şi ,ap oi se dă
hej se întrebuinţează Iapă oare 'a HeN ou fân. La. 1()
la spăllad:.
litri de apă se pune o mână de fân 1lISCat 100 gr.
Preparea apei de Jovel. Se fierbe 500 gr. clor, 6
Se fieIibe bine până dă .ÎJn clocot apoi se strecoaeă.
li tri de ap ă căreia se aj ută 500 gr. oarbonat de sodă .
Se limpezeşte cu aceiaşi Ia p a. T ot astfel se poate
(cristale) şi 500 gir. Iesive Phenix (un preparat OOIre e
întrehuinţâ şi tabaeuk
cumpără dela droghezii) . Se varsă totul peste chlor
Preparar ea apei de eicoare. Se ia cieoarea pisată
rn estecând într'una. Se lasă să se r ăoească apoi lim-
d in care se adaugă la cafeaua cu 'l ap te (Irank calea) .
pezit bin e se pune în sticle <bine astupate şi ferite de
La un litru de apă se pune 4 lin gur i de cicoare, se
soa-re.
fierbe ,b ine până dă 2-3 clocote, i s e adaug ă c ât 008-
Apa de ruginit Această suhstemţă oare se înmre-
JUnă de .pÎJaJt.ră aoră. Se spală hime obieobud, şi. ud hine
buinţează penaru 'a ll'ia'Viră c oloa rea IImfeloll': închise
stors se Jasă îm această b aie câteva ore.
mai alles mu e altceva decât a cid chlorhidzie emesteest
Se scoate fără s ă se stoarcă .
cu apă.
Se pune câteva picături în a p a de limpezât pentru
obiectele de lână ,şi. de colori.
P repararea apei de cartofi, Se il8.u cartofi cu coaje
cu tot : s e 'S'PaJI ă ou I8lpă, se woocă ou o penie p e OOBlSU -
prn ca să nu r ămâie pământ p rin ochiuri, se li mp e-
I
 Dacă se bate c u o mătu ră de muele leşia .pâ nă me e de tot în-
FABRICAREA SAPUNULUI chegată , se fa ce d in ea U'IJ săpun 1lIl000le.
Ciu băr ul trebuie cură ţat şi spălat de cen uşe căci altfel se des-
Se ia apă ci; pl oaie 4 liiL·j, gră ime 1 kgr. , odă 250 g rarno fa ce doagele.
. i o lingu ru cie IIIpă de ture.
Se disoll'Vă sada caustjoă î'D ap ă de plo ae şi, e fierbe c u· grăsi ­ SAPUN DE TOALETĂ.
m e sau uleiu, pe 1111 foc potrivi t, mestecâmd mereu. CâIJJd li a j u ns
uşii cu se ia pe li!ugllru, .se ad-wllgu şi sa rea , ca re nccc le rOllzn În -
Intr'un 1<j'gh Mn smălţuj,t se rade % kge, de săpu n de cas ă , se-
c hegarea, se m ai d ă un elocot apoi se ia jos depe foc.
varsă în el 1 ldtru apă de Wandaf iri, un pa chet de şam pon şi
At unc i se p u ne ~ i c âteva crengi de pelim, 10 Jtirtri de spum ă de să pun dela d roguerie,
Se lasă p âe ă a doua zi, se răstoar n ă şi e tai e b u c ăţi. li punem La fiert şi- l amestecăm cu o lingură mai mare de-
'UpUD C II cenuşe (fu ru sod ă ) . lemn pâmă se formeaz ă un a luat gros şi dacă îl în ce rcăm pe lin-
gu.ră şi vedem că se î ntăreşte, e gata,
Inainte de a proceda la fa cerea ă pu uului propreu zi treb uie
Adăugăm câteva picături de oleiu de roze, îl eanestecăan şi-I
's ă ne pregătim leşie lm modul u rmător. Se pune 40 k gr, cenuşe
cernu t ă sau mai bin r- zi c um ple %, dJim.t l'"lln butoiu care sc golim într'o Iădiţă peste un şervet ud . A do ua vi, se tai e bucă ţi.
mesteeă cu 2 kgr, var st in , - el are proprietate de a lim pezi Să pllJlllUJl de toaletă se poate fa ce d upă cele dînJtâi procedee a -
d ăugâmdu-se în loc de alte grăsimi uleiu fin. Parfumul lui pro-
bine SălPU,DlIll. Se pUl111e î'l1Jtr'lIIn cLubăir de lem n t urc, ecrouit cu
fier, care are o glII lll"U In fund ou UIlJ CCp , pc foll.m l se pun 4, lemu e vin e din nroma telc ce se a daugă la fabricare,
. i câ teva fire resfiratc dintr'o lUiHlIl'U cii' nucle. Peste d e se
aşează o câ np ă II1U ră de strecurat. In câripu f Ie aşează cen uşa ClI
varl~l şi se varsă peste 00 40 litri de 8lpă clocoti t ă a u m ai bÎJIJC CONSERVAREA SĂPUNULUI.
c 'UDlip.le vasul P rdn ga ura din fl1lucLml csubăruhri se scurge
pes te noap te o leşie meagră, Dacă 'a răci t se încearcă leşia, p u-
Odoare ar fi săpunul care se întrebuinţează Ia
nâ nd nil' ou in t reg nespart ÎJl ea. Dacii oul e ridică deasupra se
spălat,e hine să se cumpere în cantităţi mai mari, să
,poa4.e cu ea f8ICC slla>un UI1. Căâdarea să f·ie mumai pe jumătate
n lil1lJ.l In l ,p,(:·.I'l ""q,, ~" ,. ........ ..4- :4-....4. ........ ... n n n~ l ! ,L· 1 1 o . . cOt. -4-:o ila hll 'u"' ~ +; co~,cov.=. ~,;~ ~....." ......__ ,.1 ~~ ,.I.,_,_ . . . ......... :...... ~ .. - _ ...... "'.. . .
varwl şi se varsa peste 00 40 lit ri de 8lpă clocotit ă a u mai bine . CONSERVAREA SAPUNULUI.
c umpde vasul , P rdn ga ura d iu hllD.cLlIJ ciubă ruhri se scurge
pes te noapte o leşie meagră, Dacă s'a ră cit se încearcă leşia, pu -
Odoare ar fi săpunul care se întrebuinţează la
nând nil' o u in treg n esp nrt Î,n l'a. Dac ă oul e ridică deasupea se
spălat, e hine să se cumpere în cantităţi mai mari, să
,poa4.e cu ea f8ICC Slla>unll11. CUILda rea să f,ie m amei pc jumătate
-plin./!. I n Iesc ou i n camtita.te dc 20-25 I,itri de J şie tarc ş i rece se taje bucăţi, .să 'se ·puie ,ÎJn pod ,îmItr 'o cutie 'ou oenuşe
'Se pu n 4. kgr, de se u ori g r ă s i me. în rânduri alternative spre a se usca bine.
e Iierbe 4 ceasur i şi se uicstec ă cu UII rucliLcI dc lem n umuue Numai aşa va fi sp ornic Ila spălat şi va face şi elăbuc
făcui. Ou săpu,nuJ să
dea Î'IJ foc când ' C lImfIlu, se ma i pune
lIfU mai mult.
î n ci câte o 1I'Icică de leşie mai labă ; acea ta se face din cenuşa
-din embă r, pes te ca re s'a v ărsat a doua oM il 20 lit ri de apu c10-
agospodină eoonoamă strânge într'un săculeţ hu-

ootsiltă . Când C aipr08lpe ga<tsa e p II ne nn pumn de sare ş i su ma i căţică cu bucăţică cojiţele de săpun 'p entr u a le înt re-
~a.sli 'u f,La.rbU o j Ull nWtJllJ1Je de oră . DaICă se aileg l lp un IJ. se ou~ · buinţa la spălatul rufelor.
lege cu o ~ ingurii şi se varsă î(J,tJ'"o ~ adă găur~tti peste o plÎ.n.zut<u-
ru ra fU şi' ud ă. Se întâmplă să fie s fa l'â micios, SU l l I)rc.!l tare
câine! se taie ; a tll noii e s mn cii I:U fo t leşia! prea turre. T I'cbwic Sti
PREPARAREA SAPUNULUI DIN CENUŞĂ
'e mai fiarbă odată ou pu1~n.il leşie SlrubU salU a.pu.
up unlll în ch egat şi: rece .se ta ic felii mari ş i . [»lstl'ea zu in
DE FERIGA.
pod PC" bâl'ue. Leşia. run Hl Su î.n cuJdaJre se î nc h iagă: şi aşil se
.poa te tUiit bUC<l ji muri şi se pu s tr-ează apoi pc o scân dlU'ă . Se pot spăla rufe'le şi fără săpun ori leşie în modul
ă spaJ1ă câ rpele dc bucliUi r ie mI ea şi c r" eoa.că va .le de următor: se adună dim pădure ferigi, pl&I1'te ou foaia
l emn şi podelele. lată ~i dinţată. Se ard aceste ferigi , chiar cu rădăcină
'c u tot, se p ăsureaz ă cen uş a lor având g r ijă ă n u se a -
m estece cu p ăm ânt ori ni ip.
Se ame tecă cenuşa ou apă aşa Încât ă e ob ţin ă o
pas tă moale din ca re să fa c un fetl de bulet e de măr-i­
m ea umui măr, ş~ cani Fiind u ca te l a oare, se co n -
serv a foarte bune. Cu ac este bulete se s erveşte gospo-
dina Îln lo c ele s ăpun. P e lâJngă c ă scot foarte b in e
m U1nlăTrila , darr comurric ă rrulf elO'r o coloare Er-umoasă
.ş i un mi ro p l ăcu t.
AP Ă PENTRU SCOA TEREA PETELOR DE
GRĂSIME.
Se disolv ă 15 gr. oleină in 40 g.r. esenţă de tere-
])enHnă 'a p oi e m ai a daugă 10 gr. ele benzin ă şi 10 g:r.
.a m oniac.
Săp u n ul pentru sc os petel e:
140 g r . s ăpun alb care e disolv ă in O gr. d e a lcoo l
la 95 gr. ş i 60 gr. es enţ ă ele .tereb ennimă . e adaugă
.ace te i prepar a jii terre afoulon - a u pudr ă ele talc
- Săp u n u l pentru scos petel e:
140 gr. s ăpun alb ca r e e disolv ă in O gr. d e a lcoo l
la 95 gr. şi 60 gr. es e nţ ă ele .tereb ennin ă , Se adaugă
.ace tei p rep a r a ţi i terre afou Ion - sa u pudr ă de talc
până se ob tine o p a t ă c o nsistent ă . Se co nse rvă la r ă ­
coa re în făşu rată În h ârti e p ole ită .
SP..\L AREA RUFELOR COLORATE.
P rioiai ule a.ri d ecol orea z ă SU,Tht : L. ub ban] le În -
i reh uinjait In ' pălbre - 'i:1wbo nalte de . orli u -, i de po-
lai i u. s ă pun, moa le a'll p nt r u pal a t.
_. , p ăl ar ea c u apă fierbinte.
3. U carea pe iarb ă cu m e face cu Tufele al be.
4. U carea la oare.
Mod nl de proce dare : P n l ru pniJ1z ' illiiilie CO I01' :11
' um un t : cele oT i. ga lb ne. o"i b leu. pnnza de vi ·hy.
indi,a nuri le .i ! _lli u rile el h lllnhac color aL e înl ,' -
buin ţeaz ă d e prefeninţ ă apă ă puneită , c ălduţ ă, Săpu ­
nu l, dat direct p e rufe, fi e deco lorea z ă . u e moaie
mai mul te rufe deodată ş i nici nu se las ă prea mult
trum p ud e. căc i îşi pierd coloarea ·u na din abta , Imediat
c e s'au Îlll.lIIJUJÎ.aJt e i paâă . R u fe le colorate nu se
fie rrb ; se ldmpez c În m ai multe ape r eci fără ă. e
dea În s i neală, care l e- a r da uu aspect urît. In u ltima
apă ele Iimp ezjt , ,e b ine s ă se pună 'o iliJng ur:ă ele borax;
au o ţet sau are, UID pumn la 10 ,l it ri d e apă. Se timpe-
zeste una câte una se c urge apa din ele fără [s ă e
toarcă ; t ot În apă se pun e şi puţină scrobeală Iiart ă
ş i o bucăţică de lumâna re de parafină ,
Cu ac t si tem e p ăst r eaz ă coloarea ş i e lus-
trueşte r u fa la c ălcat .
Ru fele colorate s e u ucă la umbr ă şi acopeoite c u o
cârp ă cura t ă .
Stof le m a i Iime e sp all ă cu <O decoc ţ i e de l em n de
P anama .al c eliniz a t ă c u p ut in am on iac, o lingură la 2
]iJt,ri d e ap ă oaire 'e n trebuin ţ ează p ent ru 20 gr, de
î
lemn P anam a.
Alrt p ro c deu ? O in f uzie de fâ n au de ,t u t u, n ma i
ale pentru i ă t u.rnl e Iime colorate ză lbui. 11. e În-
I U.J--I.ULLL'U. (.l I OJ_ rJ.J.J. ~ U L Cl \."U JJ U I J Jl a U 1UJJ.IM«...:,. U JJ.llgU .r tl J et. G
]iJt,ri el e ap ă , care se î ntrelminţea ză pentru 20 gr. de
lemn P anam a,
Alrt p roced e-u? O imlu zie d e fân au el e ,t llJt l n m a i
al e pent ru i ă t u.rnl e f,ime colorate gălbui. u se În -
tind pe 'ÎJaJl"bă ,ru fele col orate . e limpeze c ou a pă
caldă au rece. a m ·i.eca tă cu borax. Se crobesc ou
Iecul ă , om făin ă d e orez au gumă 18i1'lahică . e usucă,
în toa n e pe do . Ia u m br ă a u În poduri . i magazii.
Ob. eroaţ ie. 1. - Ruf l. colorate unt pu[lat a part p rutru ti
preve ni ca p le le u treac ă pc u lte ruf . E hi ne U c î rn rnoaic
Î naillrt (~ de r ular e În a pii c u o tet , pe ntru n fi x a . Ion rea. ă
toa rcă blne . i, dacă p a tc, nt ro c â rp ă . î
2. - Daeu 'a u el col l'al1:, . c YU pun e Î II <t p ă el e l iru pozit ;
P entru n g r u : a rc ;
Pe.it ru r oşu '; oţet :
P ntru a li a tr u : oţet a u p iatră ac ră :
PCl,)ltru li'la el chis: cter:
P ' 1l 1ru liln Înch is SU II ll'1ll1<]af il'iu : HlIloIIUle (o lingură au
d ou ă p nlr u u n litru alpă).
 Pentru at înv ia coloarea fetelor de masă colonate în formă de
covoare, se f reac ă cu sare gmanjoasă. Pentru a coloră p ânzetu- . CALCATUL.
rliJe galbe ne, se Itrec dup ă limpezire într'o b aie de ap ă ames te-
cat ă cu o infuzÎJe de oaf ea neagr ă şi şof ra n sau ovăz. Prepararea fierului de călcat şi netezitul rufelor colorate.
Lu crurile de bumbac sau aţă color ate-alb cu negru se îmmoaie Prepararea mangalului din cărbuni aprinşi, rămaşi dela
maşina de gătit.
î,ntâJJu îlJl apă S&ootă, se ,lasă să se USllOO, 8fPOi se spal ă î,nItr'o
harle de săp un de Mwrsilia, se tr ece dÎJn nou Int r' o ap ă ă ra tă şi
se USUJCă la aer. CălcaJh111 are d e scop a da rufelor tă ria şi aspectul
Să nnr se stoarcă prea mult rufele de CUIOl'~ şi nici să se Lase frumos pe ca re l'au .avm ca noui şi oare i s 'a u luat
ude strânse unele peste aitele căci se p ătează. Când e vorba de prin diferitele mam~pll'Iări, pentru a fi cură ţate, O
oudori deschise se ~ ă !lJIlIIIIJai cu apă de tăr âţe se Iimpezesc, se r~:tfă AcăJoo.tă du~ează mai mult şi ocupă şi Joc mai pll_
adaugă î:n. această ultimă apă câteva lingura de otet şi se usucă.
ţ m. m dul1Jtpu-rI.
C ă lc a tml se faee cu ajutorul unui fier cald.
Toi în acest scop se întrebuinţeaz ă şi săpunul fiert
în apă şi amestecat cu 2-3 linguri de esen 'î de te-
rebentină, In acest caz rula !ItU se mai treacă ci numai
se preseaz ă în mâini.
Un bun sistem 'este şi praful Lux. Se pune într'un
litru de apă caldă % de pachet mic, se tamponează
în 'mâini se repetă operaţia, apoi se limpezeşte în apa
în care s'a pus câteva picături de otet. Se strânge pen-
tru ale expune apoi se întinde la soare între două.
cârpe.
u .. S.!..~~l~ :!~~!~;~}~~,c!-J:'~~~~M!ml~~~~.[itE5~)!
în care s'a pus câteva picături de otet. Se strânge pen-
tru ale expune apoi se întinde la soare între două.
cârpe.
Storueile : Pentru 'a face ca storurdle să fie ca şi
nouă atunci când sunt de pânză crem, s·e descoasă
Maşin ă de călcat cu cărbu n i .
fr:anjurile ori ciucurii întâi, se Ireacă cu tărâţe sau
nisip ori cu U!D. h1JlOOte care se stoarce după ce a fost
immuiet în apă C1lil'I8Jtă. Se calcă apoi. In timpul c ăloannl ui sunt trei factori c a re determină
reuşsta acestei Jucr ă rs şi anume: Mâna catre calcă,
Feţele de masă cu marginea roşie: Se îmmoaie în
apă călduţă, amestecată cu o linguriţă de terehentină, g reutatea fierului şi căJI.du ra lui c are provoac ă eva-
După aceia se spală cu apă căldicică, amestecată cu
poraeea mai r eped e sau mai î nceată .
putin borax, Pentru a călca bi n e t rebuie să se observe firul rufei
şi să se determine dela început roma ce uranează să
se dea obiectului căilcat.
e plimb ă apoi .Iiernl curat şi îndestul de cald pe
obiectul pu ţin umed, ins istând in lungul obiectului.
Fiarele de călcat: Se înrtJl'IehumteaJZă dli!f6l'lit e -riJaJre
d e c ă lcad, cele mad bune sumt cele ele fontă. Ele nr eb uie
să a i bă djmen iJUJIle potnivi'tăou r ufele ce urmează ă e
caftce. Maei pentru cea:roeafUTi şi mdci p enilll''Il broderi i de aproape şi atunci când s'au încălzit s ă se imtrerupă
şi dantele. U neie primesc fOOUlI ditreot în ele rp1"evazUite curentud, căci altfel pânlesc şi dacă sunt lăsate poate
în interior de un grătar de fier pe care se tin cărbunii '". ~
~,
şi în dipsa căruaa focul ar veni îm cont act ou fUD.d.'Uil
ma şinei dieect in care caz J'iBlr face să e .ÎiI1f.iteniliân.rte
prea tare şi să pârlească mai adesea. Acestea sunt şi
mai greu de mânuit fiind şi mai grede. Altele sunt în
formă de discuri care primesc în interiorul lor un fel
Fier de călcat.

cauza chiar incendii pnimejdioase, înteucât aprind o-

biectele cu care se ating.
Dilerite Iiare de călcat .

de llimbi de otel înroşite în foc, este lID sistem supe-

rior şi foarte apreciat pentru rufele mai fine şi pen-
tru 5Cll'lohirturli.; Il'Iall'IeorIi aceste fiare pânlesc. Limbile
Fier de călcat cu sp'rt .
se înroşesc mai ibIilne .Î!Iltr'rm foc de cămbwn.i kocs.
k lte maşini mai sunt acelea făcute dintr'o bucată Maşinele de voiaj sunt acelea prevăzute de un re-
de fontă masivă, cu mâner, oare se pUIl1 să se incăl­
zea că direct pe o maşină înfierbântat ă,
l:J." U J.1VIUJJLUJJ.. L&. , ..A. ~ , _ _."" "

e înrosesc mai ibIilne .Î!Iltr'UJn toc de cămbwn.i koc .

- - -- - - - - - - .L
zervor cu spiet den.artnhrast.
Fier de călcat
..
cu sp·rt.

klte maşini mai surrt acelea ,f ăc1lJte dintr'o bucată Maşinele de voiaj sunt acelea prevăzute de un re-
de fontă masivă, cu mâner, oare se pUIl1 să se incăl­ zervor cu spiet denaduret.
zea că direct pe o maşină înHel'lhâlntată.

Maş in ă p, încălzit
Fiare de c ălcat" cu pri ză
Iără ş n ur.
fiarel e. Incercarea fierului de călcat.

Mari. sunt illlpOi acelea care se încălzesc cu gaz aeeian Inainte de a se servi de un Iier e bine să fie frecat
sau cu curent electric. Acestea uşurează mult lucrul _ chiar atunci când pare cunat, să se treacă peste
gospodinei, ou condiţi e ca ele să fie surpravegheate
65
 uprafaţa lui UlIl nod de oeară , ceeace rridică ultimele
urme de praf. Aceasta se fac e mai al es eu fiarele
.noui.
Şi h ârtia vânătă StaJU cenuşie fină şi udă puţin ,le
curăţă,
Se asig ueă cineva că un m.er e destud de cald, încer-
câ nd u-I cu degetul ud sau încer cându-I pe o c â np ă
puţin umed ă şi chiar pe o bucată de h ârtie, Dacă nu
-e destul de fierhinte el alunecă cu greutate, în acest
'C az evap orar ea Hin-d prea l entă, vapori de apă au
avut timpul să se descompun ă pentru a forma cu fie-
rul un oxid care depune p e rufe un fel de pată de
r u gi nă.
Fiarele prea înfie rb ântate îngălbenesc r u fel e şi
.c hiae le pot arde. Oeioe 001' trebuie să fie prevăzut
de un grătar de metal pe care se aşează pe masa de
călcat. Mânerele se înfăşoară cu m ai multe cârpe de
lână acoperite pe deasupra cu o bandă de pânz ă albă
c a r e se poate schimba când e murdară.
Conservarea fiarelor de călcat. Imediat ce s'a sf âr-
şit cu că lcatul se scoate focul din maşină sau limba,
sau dac ă n'au se şterg bine de praf, se ung şi se înfă-
..... .. ... . . . . • • .A. ... --- - - -
c a r e se poate schimba când e murdară.
Conservarea fiarelor de călcat. Imediat ce s'a sf âr-
şit cu c ălcatul se scoate focul din maşină sau limba,
s em dac ă n'au se şterg' hine d e praf, se ung şi se înfă­
ş oar ă în hârtie pentru a ti ţinute înt r'un du1ap fell'rirt
de umezeală.
Rufele colorate şi anume cele c u fond înch is se
calcă pe dos, ca s ă nu piardă lustru] pe faţ ă , iaccele
cu fo nd alb se calcă pe faţă.
In alt capitol mai departe e va arăta modu l de căl­
cat 811 fiec ărei bucăţi în parte.
Prepararea mangalului din cărbuni aprinşi, rămaşi
dela maşina de gătit. Se .ia Ulll vas d e tablă sau o tin-
gire mar e de airamă , se aşterne p e fundul eli. un strat
::l,e 2 degete de cerruşe, apoi se adaugă căJrbun.i-j era te­
0UI1a prins d easupra jlBlr un streit de oenu şe, se acoperă
ou un capac care se ÎlILChide hine şi se lasă ast fel feriJt
d e curent de aer . Se obţine un cămUJne de călcat
66,_~ __ ~ ~
foa rte bun după 8-10 ore a pei se ridică şi, se .tpun ~a
un l oc fe rit d e mmezeailă . Mangalul nu se ţine m
pivni ţ ă.
BRODERII ROMANEŞTI
(Aplicarea pr actică)
Spălarea şi călcarea lor. Lucruri d e pânză cusute
cu mătase albă sau col orată ori cu bumbac colorat.
Leşia în genere ca şi săpunul deoolor:eaz~ mă tasea
c olorată iar mătas ea albă se în g ălb eneşte ŞI se aspre-
şte în con tact cu această substanţă . Tot astfel şi bum-
b ac ul colorat.
D eaceea se evită pe cât se p oate întrebuinţar ea
leşiei şi chiar a sapun ului d irect,pen t.ru curătir~a lor.
Se spală înt r 'o ap ă în care sau fie rt cartofi sa u
tă r â t e Un ;ucru b un de întrebuinţat este ş i decocţia
d e l emn de pan am a - sau p r aful l ux cumparat dela
drozuerie. Tot aşa d e bine se spală dacă în apa de
carto o
fi sa u d e săpun ărită e pune o 1°mguca v de amo-
ru tl :(' TYlI'~ tlJ.p <: n P-l' t T'll h l'Q.rlf'1'i.j lp_ 11'al"'th 1·'es'''t e .şi d ecoctia
- - -- - -.--- l:' ~ ....................... ...-...f...tJ' ....... t ă r â ţ e . u n i ucru n un d e 1 nrrenuin \
d e l emn d e panama - sau praful l ux cumparat dela
dro!!'Uerie. Tot aşa d e bine se spală dacă în apa de
cartofi sa u d e săpunări tă e pune o Iing uc ă d e amo-
nia-c. m ai ale s p ent ru broderiile închise.
După ce au fost spăl ate în 2-3 ape de acest fel, se
Iim pezesc, se p r:esec'lzu p entru a îndre pta toată apa
de spălat, se întind la umbră între două cârpe de
bumbac. . .
C ând su nt încă umede se calcă c u un fier p otriv jt
pe faţă şi pe dos. Acolo unde s~ofa este ~rodat~ nu
se calcă decât pe dos şi cu multa precauţie ca fierul
să nu fie prea fierbin te, deoarece ar scoroji mătasea
cu care este brodat. .
~ ""'"
 CIORAPI ALBI ŞI NEGRI COLORAŢI
(Aplicarea practică)
J... Sp ă larea ş i întinderea lor
Spălarea ciorapilor albi de bumbac. E i se spală ca
şi r ufele : cu alPă şi săpun .
Se îmmoaie înt âi u t,a,l·pa în apă călduţ ă , e s pal ă cu
săpu n, se storc şi apa se svâ r le, apoi se pune altă apă,
~ e îmmoaie îlIljureg ciorapul, se s ăpuneşte, se freaeă ÎIn.
lung. sucjt între mâini (vezi tablou), s-e stoarce şi se
dă .la spăl ali:, la fier-t, la Iimpezit, în rând cu 'r ufe le.
Se storc în l ă ţime, î ns ă storcâ n d tot cio rapul oda tă
i n doit înt re degete - a şa să nu se întindă. Se înto rc
pe do s înainte de a se pune la HeN se limpezesc şi
tot aşa se întind cu vârful pe sfo ară de oare se fixează
cu un cârlig de lemn.
Ciorapi . coloraţi, c hia r aceia de bumbac, se spală
c u apă săp unată care e b ine să se prepare astfel : Se
fi erbe 200 gr . săpun cu 1 litru de apă până rămâne la
j umătate. Se r ă ceşte această soluţie şi se vamă intr' o
_ .J. ~ _ 1 v _ ~ A l'
Ciorapi . eoloraţi, chiar aceia de bumbac, s·e spală
cu apă s ăpunată care e bine să se prepare astfel : Se
fi erbe 200 gr. s ăpun cu 1 litru de apă până rămâne la
jumătate. Se r ă ceşte aceas tă soluţie şi se vamă 1.nt r'o
sticlă SIaJU ÎtD!tr'u n vas oa recare.
Iae la spălat s e pune o lingur ă din această pr epa-
raţie. se adaug ă ş i puţină are c are .nu numai că îm-
pietresc c oloarea dar îi, dă ':li, ·rm aspect măeăsos , Se
îmmoaie murnai talpa, e spal ă ibine, se ·s vâ'rlle apa s e
p une alia, se îmmoaie tot cioNllp'lll, se spadă bine, ,îm. Iet
strân gând. t ot ciorapul de sus în jos în mâin i ş i tot.
aşa se stoarce. Se s chimbă de 2-3 OTi rupa p unând în
fiecare baie aceleaşi ingrediente, iffr în baia de Iim-
pezit se adaugă UJIl acid : o ţet, sare d e lăm â ie p enteu
a păstra m oliciunea firului. Se'n t ind numai cu vâr fu l
atârnat pe fu-illgh ie ş i pnims cu un cârlig. Se'ntoarce
d osul ta:1pei pe f!IiJţa ciorapului pentru ca să n u e . separat, dau u p leţa eiorapulu i, menţin â nd u-i-se ş i
rup ă de cârlig.
Spălarea ciorapilor negri. C iorap ii negr i ca ş i cei de
c ol ori înch i e e spală c a şi ru fele colorate, c u săpu n
Iichifiat în Iapă călduţă.
Sp ălarea ciora pilor.
hJ/ ~ ... Sto arcerea cio ra pilor.
~I
V~-0L.l-U
u se întrebuiuţeaz ă leşie ş i nici nu se alătur ă să­
punul de ei.
Se începe înt âiu c u {·alpa ş i după c e 'a pă lat ibim.e
se stoa rce, apoi in aHă apă nouă se îmmoa ie tot c iona -
1 , .... ,. r _ J. ~ _~ _ _ ..l __ ~_ 4_ ..... : ..... _ " :""-~-
Nu se întrebuinţea z ă leşie şi nici nu se alătură să-
punul d e ei.
Se începe în tâ iu c u {·alpa ş i după ce 'a pă lat ibim.e
se stoarce, apoi în aHă apă nouă e immoaie tot c iora-
pul se sp ală hine pe ~ată şi pe dos în trei ape, iar. în
ap a de limpezit pentru ciorapi negri mai alles se pune
multă scrohudă aJl:bastr~ care s·a .co:nstaJtat mi păe-
:trează ~ QIQarea Dlaltuloolă a ci or.armluÎJ. ~ ..(..(2e- Co.. CI
C iora p ii de lână. Se topeşte săpun d e Mars ilia sau ~
alt săpun adb în apă oaldă (l lh săpun la 6 litri apă). ~
S e mestecă 15 g r. amoniac lichid şi o egwlă cantitate d e r
esenţă de te nbentină. Se ennestecă bine. Se îmmoa ie '-'V9'IG'UUO
talpa eiorapilor, se Ireacă bine în lat. Se schimbă a pa
de 3-4 ori, a p oi se limp ezeşte în apă că l duţă în care
s'a pus câteva linguriţe de amon iac oare face ca .l âna
să fi e ma i suplă şi albă ' şi oţetul sau sare p us în apă
coloarea. Se torc imedat Î!nt r'o câepă uscată . Cio-
rapii de lân ă .e pot spăla ş i ~n apă d e caetoîi, d e tă -
 r â ţe . Singumnl luCT:U d e ob servert pentru ca sa 1 ,se
păstreze supleţa este să se sp ele cu apa la aceiaşi tem- Se spală şi cu apă în can-e s'au Iiert tăr â ţe, fără să
peratură. se mai limpezească de data asta. Nu Se st orc . ci se
Ciorapi de mătase. Se fierbe un sfert de oră Iemn preseaz ă ş i se in1ri.'Thd la umbră î nto r şipe dos Ş ţ atâr-
de panama în propor-ţie de 100 gr. Ia 1 litru /lJpă,~ar naţi numai cu vârful pe fr ânghie. ' ' . .
după răcire se îmmoaie tt c aceaetă .
r1 J~; ·""1
l' A

~~
- -O
}IJO O ~ f) ,
O fJ ,
ora ~t~~ J~ --;: 1!
I .r-(} ,., ~ ~I:W'~JL ..
H
)!-)
)

2 3
1) Ciora p franţuzesc cu ousătură. 2) ~ iorap cu sc ă p ă tu r] .
3) Cior ap Standard Iără c u sătur ă Ş I Iă ră scă p ă tur t ,

ST"a Ipunea
' eiorapr'101' Ş .I carprrea 101'.
. 1 A'

1) Ciora p franţuzesc cu ousătură. 2) ~ iorap cu sc ă p ă tu r] .

3) Cior ap Standard Iără c usătur ă Ş I Iă ră scă p ă tur t ,

ST"a Ipunea
' eiorapr'101' Ş .I carprrea 101'.
. 1 A'

COOlirupii ca orice l ucru de. îmb răcămirste se uz ează 'ş i

Intinderea ciorapilor pe fringhie C ălcarea
apă fără a întrebuinţa .săpun 'şi se Ias ă câ teva m in ute,
Se schimbă apa şi se îmmoaie tot ciorapul se mai Jasă
1 oră se scot să se stoarcă. Se limpezescapoi în apă
rece, în c ar e s'a adăugat o linguriţ ă de s aee şi una d e
oţet ca să reînvieze coloarea.
E bine să se facă uz şi de săpunariţă pe care tre-
huie s ă se adume vara şi să se usuce, iar iarna să se în-
trebuinţeze în deooet pentru curăţirea ciorapilor,
ca atare implică multă grije la cumpărare, deoarece
mai mult ca orice alt obiect de toaletă este făcut să
c iorapilor fie fal si ficat.
Comerciul aduce pe piaţă .to t Felul de calbt ăţi. Sunt
ciorapi de C8JSă dU1"abili şi idtini,' ~1lJsă di n cau~a
g rosimii lor su nt impracticahili ş"i d emodaţi.
Copii îi mai poartă şi a colo şi-au un loc de f\l'1lnte.
Muda cum şi necesitatea de a se economisi timpul
cât mai mult, a introdus ciorapi de maşină. ' - :
P rintr:e aceştia sunt ciorap ii franţuzeşti, oa re au cu-
sătură în tot lungul p icio rului şi p revăzuţi d e un fel
de scăpăruri după forma piciorulu i. Ei se ţes în -r as-
bo ae. înt r'o foae, după caire ,tim p se SCQt şi se dau in
vânzar e. Su nt ajustaţi pe picior şi de o bună calitate
Dintre toate ob ie ctel e de î mbrăcăminte, ciorapiî
!n ?enere , deoarece ei sunt făcuţi cu fir ele vopsite ne schimbaţi, Ja timp a jung să r ăspândească UJn miros
înainte. Cu această ocaz ie se înlătu ră toate firele
foarte neplăcut.
arse de vops a. Se poate observa acest lucru mai ales
E n eces ar şi higienic ca ei ă fi e schimbaţi zilnic,
Ia ciorapi negri şi de colori închise , unde se Te-
Întrucât se spală mai uşor şi IrU uni expuşi, ă se rupă
marc~ la p all"te~ de sus pe dinăuntru tivului nişte
printr'o frecare mai repetată la spălat, ceeace s'ar
dungi albe. Mulţi ciorap i cu aceste dungi la vârf şi
face ou cei îmhâos iţi şi înt ăriţi de murdărie cum devin
ch iar la c âlc âiul lui.
ci orapii purtaţi câteva zile. Pentru a preveni acest
inconvenient e bin e ca persoana să-şi spele z·i~nic pi- \
Ciorapi de calitate superioară sunt cu baghete
cioarele cu apă rece, aceasta evâtând şi mirosul ne-
în părţi.
plăcut de gajat drin sudoarea picioar elor mai ale s
vara şi în tot t impul.
Cali tatea inferioară de ciorapi este aceia. n'll!IIliltă
Se p une regulat în fundu l gh et ei sau a pantofului
Standard. Ei se prezintă fără nici o cus ătură, sunt
o coală de h ârtie albă, sau o talpă de plută, p entru
trieotaţi pe o formă de tub circulară, având. acelaşi
oe i c e asud ă mai llm H. Bime e să se . p ună în ciorap, !În
număr de ochiuzi de sus până jos. Unii din ei au doua
t ianp u1 verei puţin aJcid hor~c, care d eas emenea 0-
treli. sc ă z ă turi mai mult ca să poată fii; vânduţi cu
preşte mirosul neplăcut al transpiraţi ei,
preţ, însă ele n'au nici o valoare deoarece c io rapul
P entru a ev it a găuri rea ciorapilo r la. vârf , e bine
ia forma piciorului, e larg în partea de jos, se întin-
să se ta ie unghiide ,r egula t, să nu se î rrtindă ,l a cos do-
de de toate părţile şi se şi rupe mai repede.
rapul din picior şi nici să se stoarcă la spălat .
Sunt făcuţi din fire albe şi abia după . ce se tricotează
complet se V01JlSesc. aceasta face c a multi s ă se run ă Să aibe o lungime sufici ent ă pent ru aceasta la C UID-
r - - j - -
pre ţ, Insa e le n a u ruei o vaioare deoarece ciorapu r
-~ .a. ... ~

P entru a evi-ta găuri rea ciorapilo r la. vârf, e bine

ia forma piciorului, e larg în partea de jos, se întin-
să se ta ie u ng hii de,r egu:la t, să nu se îrrtindă 'l a' cos do-
de de toate părţile şi se şi rupe mai repede.
r apul din picior şi nici să se sto arcă la spăl at.
Sunt făcuţi din fire albe şi abia după-ce se tricotează
complet se vopsesc, aceasta face ca mulţi să se rupă S ă aibe o lungime sufic ientă pentru aceasta la CUID-
după c âtva timp, întrucât vopseaua-i arde pe când p ă rer e. să se m ăsoa r e bine ciorapnl şi să se po tri-
la ceilalţi se ruleg fi rele Bune, iar cele a rs e se aruncă . vească c u .lungim ea Juată pe talpa ~ntreagă a p ic io-
In genere ciorapii se fac din fire de aţă, de bumbac rului. dela călcâi la vâ rf ul degetului m are.
şi de mătase, Primii sunt cei mai huni, mai durabiâi
S'au introdus în comerc i u un fel de v ârfuri de
şi frumoşi. Bumhacul le dă o înfăţişare de ordinari ciorap şi chiar tălp i t ricota/te, care se îrnCaJltă înainte
prin seama ce posedă. Totuşi spălaţi c u ap ă caldă de a fi pus cio rapul, aceasta-I p ăstrează curat mai
mult sărată îi face să capete lustrul celor de mă­
tase.
Ciorapii de mătase scumpi, puţin durahili nu sunt
accesibil! decât pungjlor mai bogate. Cei amestecaţi
cu aţă şi mătase S11D.t mai de apreciat.
Ciorapii de lână nu sunt suportaţi de multă lume,
ei se pot purta numai dublati pe dedesubt cu alţii de
aţ ă sau bumbac.
mult timp, deo arece t oată tr nspira ţ ia t r ece ÎJn aces te
adaose, care Se pal ă cu uşurinţă fiind bucăţele mici.
tatea pacnofului, locuri care trebuesc ţesute imediat
cu aţă La coloare spre a evita o ruptură vizibilă.
Atunci când s'au produs rupturi să se r epare iar
dacă ele sunt numeroase şi jenează piciorul e bine
să se încăputeze co rap ul fi e că se adaug ă trulpa ÎJn-
treagă fie că numai călc âiul,

T ălpi şi vârf uri de cio ra p

In Ieca r e zi să
e examineze c iorap ii ce se ÎncaJllă
şi la cea mai mică ruptură sau s c ăpare de ochi s ă se
repare.

Ciorap!ţărăil

UaH chiar câ n d cumpăr ă cior ap i le ad a ugă

( v, r pe

Ciorap!ţărăil

Unii chiar cân d cump ăr ă cior ap i le adaugă pe

deasupra o bucată la talpă sau călcâiu, pe care o
dăscos şi o spală de multe ori singură.
Pentru ca s ă se încăputeze c iorapul se taie talpa

Două Ochiuri pe dos, d ouă ochiuri
pe fală.
Adesea se văd 'bucăţi a căror fire sunt subţiate în
ciorap. mai ales la călc âi unde se roade de extremi-
\
Bu căţi p. tălpuire a ciora pului
Cârpirea ciorapilor de cas ă ş i a
Ilanelelor, ochiuri pe do.
lui de jur Împrejur şi bucata scoasă servă ca tipar
pentru înlocuirea ei cu o bucată din car:âm.bul bun al
unui ciorap. Bucata nouă se lasă mai mare cu 1 cm.
 de jur împrej ur, ceeace se întreb uinţează -Ia c usut de
ambele p ă rţi Se inseil eazăpe ciorap in locul celei
SCOllSc şi e coase în u rma ecului, întorcându-se mar-
gmele.
zul di n urmă
se face o copie care se dă în mâna sp ă­
l ă toresei. Dacă
se pierde vreo rufă, e direct respon-
sabilă şi apoi văzând precauţia, îi este frică să Iure
v reo bucată, chi ar dacă a r fi gândit îollaimlte.

Rufe I N V E N T ARI 929 Doamna ·.... ·

LUNILE
Clmlll de li ICombinezoane \ Brasiere IC4mlfl noapIe I Bat iste

I~~ i relorlll·1
1-
Ianuarie
-
1
I -
bun e

-1 i- :
relorm. j bune retorm.1bune retoml.1 bune
1

Februarie
Marti e
Cior ap tălp uil Ciorap iDcip utat. Ap rilie

Maiu
Spălarea rufelor albe este o opererie car e ti nde să l e
Iunie
cureţe de toate substanţele sbrăine care s 'au fixat âtn
Iulie
timpul întrebuinţărei. Când sp ălerea e bine făcută.
August
·1
înseamnă că este şi mijlocul cel mai bun de sterali-
zare, căci a pa cu oare se spal ă-amestec at ă cu l eşie,
Sept embri e I
Octo mbrie
constitue un excelent desinfeotant.
Spălatul comportă un ansambLu de fenomene fi-
Noe mbrie I
zice şi chimice, ce se operează între muedărirle ce
Decem bri e I
sunt pe rufe, si disolutia a lcR.!HnR. ~ n 1,p,l:;; ::l C'p J.. I .
Zl:lre, caci a pa cu oare se spal ă-amestec at ă cu l eşie,
Octo mbrie
conetitue un excelent desinfeotant.
Noe mbrie 1
Spălatul comportă un ansambLu de fenomene fi-
zice şi chimice, ce se operează între muedăriile ce
Decemb rie I
sunr pe rufe şi disoluţia alcalină, S'aU leşia ce te
îmmo aie. SpWlai lll1 cere mai multe operaţiuni, 1. Ale - listă de rufe date la spălet
Luna Iulie 1929 - SpăIă toreasă -
gerea rufelor, scoaterea petelor, muiatul, Irecatul,
.fiertul, limpezitul, albăstritul, întinsul şi s t r ânsul Huf e de masă n ufe de corp Nr. '_ _Ruledomni
de corp \ Nr. 1
şi men aj ! Nr.J doamna

,1
lor ; 2. ScrohiItul, c ălcatul şi p ăturitul definitiv,
Al eg erea şi muiarea rufelor date 118. sp ălat este C ă m ă ş! de zi .
- -,-
I
Fe ţe de mas ă . 6 Camişi de zi . . . \ 9 . 8
prima op eraţie care ' are de scop a separa rufele. Şervete . . . . . , H Cămişi de noapte . 3 et c.
împă rţindu-Ie fie după fineţa lor, n e după gredul
de murdărie. Se grupează aparte rufele de mas ă , de
T i şl e if er e

Cear cea furi pat

. . . . .
. .
Pant aln ni . . . . . I

Ciorapi \ 12
9
I
corp, de pat, cârpele de bucătărie ş i menaj, rufele co- plapomă .\ 4 Comb inezoa ne . . . I 4\
loraJte, etc. Fele de perin i . 8
Inumărarea rufelor se face .p e um caiet speci~l, nu- I

merotând foaia. Se pune data, apoi rufele în ordinea Astfel stăpân a casei poarte ţine m ai bine socoteala
înnumărărai, iscălind. Dacă este spălătoreasă, gospo- rufelor ce are şi ştie ce muncă se cere pent ru un a-
dina o va pune şi pe dâ ns a să-şi scrie numel e. In oa- numit număr de rufe ; câtă cantitate de săpun se va
întrebuinţa; cât timp trebuie, de exemplu pentru
100 bucă ţi , când are femeia cu ziua.
O femeie vrednică spală 150 bucăţi , una peste
aIlt.a, mari cu mici, pe zi, şi întrebuinţeaz ă un kgr. de
săp un .
Muiatul. După alegerea şi scoaterea petelor pe
rufe, ele se mo aie în apă căldicică ori chiar rece.
'S e s ăpuneşte bine fiecare rufă, se Ireac ă şi se lasă
nes toars ă făcute gh em în albie, cât eva ore sau de
seara până dimineaţa .
Ac eastă operatie e bine să se facă în ajunul zilei
de spălat. Cu cât muiarea e mai prelungirtă, cu atât
e mai bine, însă nu ·trebuie să se frece prea mult că
atu nci s e rup rufele sau dacă nu, ele nu vor ieşi prea
c ur ate,
D e ce se mo ai e rufele cu apă rece sau c ălduţă?
Materiile ce murd ăresc rufele, în general, sunt de
natură grasă şi albuminoasă, Substanţa din urmă, se
.găs-eşte şi în lacrimi, în toată apa ca re ie:..e 'Prim. pori
-din corpul omului; oarecari fructe şi legume conţin
.r!p..Rf;p.me.lflefl albumin ă : rufele de masă. de bucătărie
M.aternle ce murdaresc rureie, In general, sunt ue
natură grasă ş i albuminoas ă , Substanţa din urmă, se
.găs'e şte şi în Iacnimi, în toată apa c a re ie'se 'Prim. pori
-din corptul omului; oarecari fructe şi legume conţin
deasemenea albumină; rufele de masă, de bucătărie
sunt pline de obiceiu de urme de ale mâncărîlcr, de
sos mai ad ese a, prin urmare de albumină vegetală.
Se ş ti e că apa călduţ ă disolvă alhumina, - aceasta
ne o învederează exemplul următor : dacă se pune
un albuş de ou în apă călduţă el se disolvă. Apa fier-
hinte dimpo rrivă , îl coagulează. La rufe, apa fier-
binte coagulează ş i fixează în ţesătură petele cari,
n'ar mai ieşi nici cu apă rece nici cu caldă.
Săpunul şi leşia ajută la disolvarea alhuminei.
Apa rece este fără acţiune asupra petelor grase, deci
ea opreşte maieriile zaharate şi gromoase. Ea ddM.-
peşte părticelele solide, lipite de rufe.
Spălatul propriu zis sau Irecatul rufe Iar are de '
scop ca , prin acţiunea temperaturei ridicate şi a să-
runilor (sodă sau potasă) aloaline, să nidice urmele
lăsate de rnpă călduţă sau rece.
D eaceea după ce au ta t muiate câteva or.e ş i mai
bine, chiar o noapte întreagă, se ia fiecare rufă în
parte. se stoarce şi se pune în coşul de rufe. Se varsă
apa di:n alhie, înlocuindu-se cu alta caldă din cazanul.
cu leşie. După ce s'a incropit apoi cu rece, se s ăpu­
neşt e pe rând câte o rufă, se freacă insistând mai
muLt asupra păJrţi,lor mai pătate. De operatia aceasta
depinde curăţirea rufelor.
Cum se Ireac ă ir uf ele f L a orice pânz ă se g ăsesc
două rânduri de fire , unele în lungime altele în l ă­
ţime, numite urzeală şi bătătură. Cele dintâi sunt de
obiceiu mai groase d ecât cele din urmă. D eace ea
orice rufă, ca să ţie mai mult trebuie să fie fr.ecată
totdeauna în lungime. O rufă frecată în lăţime se
rupe după 2-3 spălături; pe acelaş principiu este
bazată şi croiala Iingeriei. Orice rufă se cro eş te în
lungul firului. Oroită în lăţime, după câtva timp de
purtare ea se sfâ şie.
După ce s'au sRălat 2-3 bucăti într'o ap ă , e
rup~ aupa ':'-.J spararurr ; p~ aC ~ H:L,? prulcL.I:-'L·11 e-~LC
bazat ă şi croiala lingeriei. Orice rufă se cro eş te în
lungul firului. Oroită în lăţime, după câtva timp de
purtare ea se sfâ şie.
După ce s'au spălat 2-3 bucăţi într'o apă , se
schimbă apa aceia procedând tot astfel până se ter-
mină cu toate rufele.
Se începe iarăşi din nou cu fiecare, chimbând apa
regulat, şi după ce toate în parte au fost date în 3
ape şi dac ă ultima ap ă iese c u rată a tunci e Întoarce
fiecare rufă pe dos (ca să se cureţe bine ş i p e partea
aceasta) ş i dacă s'ar întâmpla sa se murdărească la
fiert sau pe frânghie, rămâne fata cur ată. Pentru ru-
fele mai groase se într ebuinţează un fel de perii cu
care se Ireacă , sau un maiu cu care se bat fiind puse
pe un buture de lemn. Niciodată Însă nu se aplică a-
cest sistem pentru rufele subţiri.
Fierberea rufelor. Se prepar ă întâi cazanul care
se freacă bine cu cenuşe, şi e limpezeşte cu apă, Să
 nu se pună, sub nici un cuvânt, rufele într'un vas
ruginit, căci petele de r.ugină s e tcansmir rufelor.
Cazanul de rufe e bine s ă aibe un fund dublu.
Fundul al doilea poate fi chiar de tablă zincuită , pre-
văzut cu mai multe găuri. La mijloc el ar e un tub
înalt cât cazanul. La partea superioa ră, acest tub se
termină cu o pa ră găurită ca s t rop it orile s au cu mai
multe tubulerj:e mici g ăunite ta. capăt. Apa încălzin­
du-se în cazan se ridică p e acest tub şi s e răspânde ş te
în formă de ploaie, prin tubuleţele acestea, peste
rufe.
Cazan de rufe.
Acest" an. doilea fund se aşează în cazan peste
care se pune întâim un cearceaf mare, gros care
va învălui toate rufele, a po i se aşează la fund ru-
fele cele mai groase, pe urmă cele fine. Se <strâng
împrejur mărginile cearceafului, se varsă leşie
până se umple cazanul, câteva bucăţele de săpun
cari 8JU rămas ne frecat, 2 linguri de petrol iS8U amo-
niac şi se fierbe, timp de 2 ore cel mnlt. Un bun pro-
cedeu este să s e adauge la fier:t 3-4 lim.gwr.i. de ben-
........JUl-_ _ ~ . . . : .
zină cu muHă precauţie însă ca să nu ia foc ş i o ju-
__
mătate lumânare de spermanţet ă. Acest m ijloc are
propri etatea de a curăţ â petele de pe rufe.
Se cuno aşte că această operaţie este gata când apa
d in cazan are un miros ac r u, caustic şi clăbucul pe
deasupra prez intă um fell. d e bă ş icuţe in muâte colori
au m ai b ime zis color ide c urcubeului. Se iam apoi TU-
fele una câte una , se Ireac ă cu leşie ş i săpun, apoi
se pun la apă rece.
Nu este bi ne ca de câ te ori se spală rufele s ă se ş i
fiarb ă , operaţie oa re, făcută p r ea adesea, reduce du-
rahilitart:ea firului. In cazul acesta după ce rufa a fost
î n toa rsă pe dos, în loc de a o pune în cazan La fiert,
se aşează una peste alta în albia de sp ălat, se toarnă
peste ele leşie clocotită cu câteva bucăţi de săpun.
Se învelesc cu o rufă groasă şi se lasă astfel cel
puţin 2 ore. După ace ia se procedează ca şi cu cele
SOO8lSe dela fiert, adică se freacă fiecare în pante şi se
pun la apă rece.
- ~
o e
-' .
. • '?r
j "
. I
l
pun la apă rece.
Lim ' ezirea ruf elor,
Limpezitul, După ce rufele au fost scoase din apa
în oare au fiert ş i Irecate, se pun în apă r ece de gârlă,
de ploaie, ori leşie. Mai bine ar fi să se lase în această
apă o noapte întreagă. Apoi s e stoarce rufă cu rufă,
Terminând cu toate astfel, se reînoepe iarăşi clătin­
du-le în altă apă rece He chiar de puţ ; de data a-
ceasta, î'usă se schimbă după 2-3 bucăţi,
Cum se dă faţă albă rufelor P Feţele de masă, ş er­
vetede, manşetele şi gulerele, batistele cu timpul ca-
pătă o coloare mai închisă, oricât ar r~ de biae spă­
late.
 · At unci, la 3-4 luni odată sa u chiar odată p e an, e
bine ca după ce au fost limpezite şi înainte de a fi
date în albăstreal ă s ă se ţină într'o baie cu compoziţia
următoare: un păhărel de apă de clor pentru o alb ie
d e apă. Se la să rufa aci lA. de oră, se stoarce bine şi
se limpe zeşt e.
e obţine un a lb şi mai frumos, p unân d la 2 litr i de
apă 10 gr. bor ax ş i o lingură de clor , Se fierb bine a-
ceste s ubstanţe până dev in ro şii, apoi se toarnă în
a p ă de spălat.
e poate pune î'n apa a ceasta de limpezit ş i clor,
bine fiert. MU!lti au teamă d e această substanţ ă coro-
siv ă , ş i p e drep t cuv ânt <Iacă se întrebuinţează p ~a
des ş i nefiartă. Ori, odată d e două ori p e an şi pus
numai o lingură la 50-60 litri de apă, e r ecomanda-
bilă după ce a f.iert bine în 2.Ji.tri de apă.
Se fi erbe aproape lh de ceas până face spume caei
se rid ic ă. Când e bin e fier t, cap ăt ă o coloare roşiatică ,
atunci se l as ă să se limpe zească şi te toarnă în apă
r e ce unde se pun rufele după ce au fost bine limpe-
zi te . Se las ă aci 2 ceasuri, apoi se .limp ezese în 5-6
~ ~~ -~~ : ~~ ~ ~~ _: , _ ~ _ •• l .J _ ~l ~ .J'
se ridi că. Când e bin e fier t, capătă ~ ~~f~are -~~şi~fi~i,
atunci se l as ă s ă se limpeze ască şi te toarnă în apă
r e ce unde se pun ruIele după ce a u fost bine limpe-
zi te. Se l as ă aci 2 ceasuri, apoi se .limp ezes c în 5-6
ape reci ca to t mirosul de clor să dispară. După aceia
se dau în albăst reală . Unii pun în apă de I imp ezit
puţină sare de măcriş.
Albăstrirea rufelor. Rufele onic ât de bine spălate
au o coloare gălbue după ce au fost limpezite.
P entru a-şi căpăta culoarea albă se dau în scrobeală
al bastră. Culoa r ea galbenă de pe rufe cu culoarea
alba stră .a scrobelei formează o culoare complimen-
tară, Astfel rufele se albesc, în timpul uscatului sub
influenţa luminei solar.e.
Pentru acest scop, Clip a de put e preferahilă celor -
lalte deoarec e să ru nile calcaroase ce conţine, fixeaza
scrobeala pe rufe. o
Sunt două feluri de scrobeal ă albastră; în praf şi
o
în bucăţele patrate sau rotunde. Se găs eşt e şi gata,
topită în st ic le şi care e cea mai bun ă. Se pun câteva
picătuei în apă până se albăstreş te. Cea în bucăţi
se pune într'o cârpă îndoită în trei, în patru, aşa în-
cât să nu treacă bromo ase n etopite în apă căci ax
păta rufele. Se fa ce c u cârpa aceasta un nod, se leagă
strâns şi se lasă în apă p ână se albăstreş te . Se mo ai e
câte o s ingură tr ufă, e stoarce bine fără să se lase
mult în scrobeal ă , se s c utură şi se întinde.
Rufe1e Iine n u se storc : e le se îmmoaie şi e întind
o
p e fr ânghie. Hulel e a:libă t ri.ie, b ucat ă cu bucat ă, e în- o
ti nd ianeddat, altfel s' ar grămădi albasnrul şi s'ar
forma pe rufe un f.el de du n gi unele mai colorate ca
alrtele .
După ce au fost d ate câteva rufe în alhăstreal ă , se
îmmoaie iar ă ş i no dul cu scr obeal ă in apă pentru a În-
locui pe cealaltă luată de rufe.
Este de remarcat că rufele noui şi cele- de bumbac
a bsorb mai multă s c r obeală d ecât cel elalt e. D eaceea
se adbăst resc în tâ i rufele mai vechi. C ând nu e soar e,
să nu se alb ăstreasc ă rufele prea mult căci atun ci
e usuc ă c u culoarea pe e le.
~ "T' ~ • SP ~bP,l'VR _::l'7.i l,:ru"omp.rt nn albas tru numiri: outremer.
a b sol' mai mult ă scroneara d eca t ceieaai te. fJeaceea
se adbăs t res c întâ i rufele mai v echi. Când nu e soar e,
să nu se alb ăstrească rufele p rea mult căci atun ci
e usuc ă c u cu loar a. pe e le .
Se serv ă azi în comer t un albastru numiri: out rem er
dator-i t in ventator ului G uimet.
Este rezult atul unei comhinaţiuni de sulf şi carbo-
nat de sodiu încălzit într'o creozot ă, O reţetă pentru
a prepa.râ albastru Iich id pentru r ufe : .
Se fierbe timp de o or ă 60 gr. lemn de b ă can, la un
litru de apă, CIU 60 gr . piatră acră, p urificată, 6 gr .
de indigo pulv erizat. Se fierbe totul 5-6 minute, se
filt r eaz ă şi SI:; p une î n ticl ă b ine astupat e. Se adaugă
câteva picături in apa de limpezit. .
Intinsul rufelor. Rufele se întind pe frânghii de
cânep ă sau pe â rme galvani zate, cari a u fost înainte
bine spă late cu o cârp ă udă. S ă se observe ca rufele
de aceiaş categorie să fie la un loc întinse căutând a
le desfa ce cât mai mult pe frânghie , căci cu cât
suprafa ţa e mari întins ă cu atât se usucă mai repede.
Rufel e se întind pe dos, bime se ut urate, pentru a
intinde c ut ele. Când sunt bucăţi s crobit e se întind aşa
încât să nu fie îndoite. Cu margini-le în jos pentru
batiste, prosoape, şervete, cearceafuri, şorţuri , aşa oa
apa să nu se strângă în tivuri. In sensul lungimei,
combimizoanele, brasierele, jupoanele, In l ă ţime,
p arrtalonii, Cămăşile de noapte pentru damă surrt SUlS-
pendate de m âneci, Cele de domni, de bucăţhle delia
ume ri ; cio ra pii de parte a vâ rfului tălpei.
Da că sunt întinse în pod, se stabileşte cât mai mult
curent de a e r. Cu aitât se usucă mai rep ede, cu cât
ae ru 1 e mai cald, uscat si, reînnoit,
Cârlige p•• u sţinu] rufele pe frânghie
Rufele i es mult mai albe da-că au fost întinse la
II \1 lJ\l
Cârlige p. , uslinul rufele pe frânghie
Rufele i es mult mai albe da-că au fost întinse la
soare, care a-cţionează prin lumina şi c ăldura lui, ca
un decoloramt şi desinfeotant, fără să dtstrugă fiJrele
rufelor. P e frânghie rufele se fixează cu un fel d e
cârlige hine şterse. Prăjinele cu oare se sp rij in esc
Ir ânghiide trebuesc îmb răcate la capă t cu cârpe albe,
Nimic nu e mai nesănătos decât a usca -r ufele în odaia
de culc are. Şi procedeul de a întinde rufele p e iarbă
la ţară e bun. Soar ele, lumina, noua dimineţei le al -
beşte.
Cuverturile groase, ca s ă se usu-ce mai repede, aşa
încât scrobeala albastră să nu rămână într'însele , şi
în lipsa s oaeelui mari des, se întind pe frânghie aco-
perindu-se pe deasupra cu cearceafuri uscate care se
reînnoesc pân ă ce cuv e rtu r a s' a U SoM comp let.
SPXLAREA BATISTELOR, A TULPANELOR,
A ŞORŢURILOR ŞI A RUFELOR MAI UŞOARE'
. Toate operaţrile ară tate mai sus se aplică la ruf ă .
c ât de simplă ar fi.
Batistele se îndoaie în lungime ş i se freacă astfe l,
pentru a nu se 'rup e ţesătura dacă maJi ales e fină.
Pentru o rufă mai mare tot astfel se procedează.
Se stoarce îndoită în patru şi dacă e de ţesătură :
lin ă se strânge înt re mâini sau se stoarce pusă într'o .
cârpă, în apă albastră, se pune un bob de scro -
beală.
Ceal'lceăfuriJle şi în gen ere rufele pla te se săp unesc,
se îndoiesc în două, ma egine de margine, apoi in 4
în aceiaşi direcţie, Irecându-le în lungime. Se desfac;
şi se Ireac ă insist ând asupra co lţurilor.
Se schimbă apa cât mai des. Feţele de pernă se ·
Ireacă pe faţă şi pe dos, stăruind mai mult asupra,
p ă rţe. unde .-1: stat ca/pu l .şi asu p ra colturilor. Se fi-erb
pe faţă şi se întind pe dos.
Uu mijloc bun p entrm spălat b atistele şi tulpan el e
mai a les câ nd ne /;!;ăJsirrn în călătorie unde n'enn d is -o
1rl;;tII\,;tl. pl;; nL~tl. 91 pt; uu~, llJ.ua
p ă rţe.
I1H W J: lll ll'U
unde .-1: stat Ca/pu l .şi asu p ra colturilor. Se fi-erb
J.ll ad QlOUJpL ·Q '
pe faţă şi se întind pe dos.
Uu mijloc bun p entrm spălat b atistele şi tulpan el e
mai a les câ nd ne găsim în călătorie unde n'enn d is -o
pune de frânghie ş i mici de c ălcat, este următorud:
& spală batista în apă călduţă sau rece chiar, CUl
săpun în 3-4 ape, apoi se a/1băsireşie ' sau nu ş-i se -
întinde pe o-chiul geamului. Se potriveşte cu m âna să
fie batista în într egdme întinsă cu tivunile drepte'
de j u r împr ej ur şi se I as ă astfe l p ână s e usucă. C ele
mai fine batiste chiar şi dantelele, guleriIe brodate-
pentru fetiţe ie s foarte bine cu ecest procedeu.
Nu mai este nevoie de călcat deoarece ele ies ca
noui, c ăloete cu lustru frumos şi chiar apretate c a şî
când ar fi fost scrobite.
Spălarea ş orţurilor, Procedeul este acelaş ca şi la, .
cearceafuni numai că în loc să se înd oae ş o rţul se
frea·că întins , începând cu betelia, apoi părţile dID

m ijloc şi tivul de jos. Dacă ş orţul are bretele se în-
-cepe cu el e.
Iată un mo d de tll curăţă rufe Ime , fă ră a Ie f reca:
La 50 Ht ri apă se adaog ă 30 gr. a m oni-ac, 30 gr.. esen-
tă ele terbentină , 600 g r . să pun . Se fierbe a pa eu să­
punul după ce a făcut spumă se adaugă esenta de ter-
ben tină şi amon iac u l. Se îmmoaie a p oi în această baie
caldă , se acoperă şi se lasă astfel 3-4 ore. Se Iim-
pezesc cu apă caldă în urmă cu rece până se deha-
l'a ează de să p u n si se întind.
Maşi nA p, stors r ufele
MaşinA p • • p ăl at rufele
S'au inventat maşini în care se pun r ufele im-
mui~~te. se adauză ană caldă ~llJnvâr-
MaşinA p• • p ălat rufele Maşinii p. stors rufel e
S'au inv enta t ma şini în care se pun rufele im-
muiate şi să punite, se adaugă apă caldă şi prin învâr-
tirea discului în care se t in rufele şi prin schimba-
rea apei ele se a lbesc. Se Iimp ezesc ş i se albăstresc,
a p oi se întind. Procedeul acesta convine m ai ales
pentru spălarea cea rceafurilor şi a rufelor groase.
'CUM SE POATE PREVENI CONTAGIUNEA PRIN
ALEGEREA RUFELOR MURDARE, CARE AU
SERVIT BOLNAVILOR
Rufele bolnavilor atinşi
de o boală contagio as ă nu
'Se pun la un loc cu celelalte rufe murdare şi nici nu
s e d au la spă lat inaint e de a fi fost d esinfeetate ŞÎi
anume:
Dup ă ce bolnav ul a I ăsat r uf a, sora de car.state sau
persoana care intră în odaia boloavuJlui sau care-I
îngrij eşte, ia UJO sac sau o f.ată d e pernă p e care le în-
moaie într'o solutie de sublimat (o p astil ă la 1 li t ru
ap ă ) ; în acest sac pume imediat r ufele b ol n avului, cu
sac cu tot le trimite la etuvă.
In cazul când nu are posibilitatea să facă acest lu-
cru atunci î şi face o solutie d e suhlirrnat în ca r.e în-
moaie fiecare rufă în parte usc ând-o oni dând-o ime-
diat la spă lat fără nici un pericol.
Desinfecta te aşă pot fi spălate ap oi la un loc cu.
t oa te celelalte rufe.
INĂLBIREA PANZEI DE AMERICA
SAU DE CASĂ
P ânza de casă ca şi cea de americă se î nă lbeşte­
sp ăl ând-o cu 'a pă căldicică sau chiar r ec e, cu s ăpun,
în mai multe rândinri, Pe măsură ce se spală, f ăr ă să
se stoarcă se înnind e la soare şi to t aşa de '7-8-10'
01'i-1Wl~od'J Srscr~l?ât ~l-Fll?&lf'~ °cilll{ftţWu lYe TTJ.i\~ID ~tl;.
sp ăl ând-o cu apă căldicică sau chiar r ece, cu săpun,
în mai multe rânduci, Pe măsură ce se spală, fă r ă să
se stoarcă, se întind e la soare şi to t aşa de '7-8-10'
ori într'o zi. Se repetă această operaţie în mai multe
zile până când se albeşte.
Pânza oa re se găseşte în comerţ se î nnălbeş te în băi
de clor ce eace face pe de o parte s ă distrugă materia
oolorantă, ia r pe de altă parte s ă se sl ăbeasc ă din re-
zistenţa firului.
Cu cât o pânz ă s e vinde mai albieită cu a tât est e-
un indiciu de slabă rezistenţă.
In timpul ver ei , la ţară, se înnălbesc pânzel e albe la
râu, prin procedeul următor : •
Se îmmoaie pânza Ia marginea râ u lui, se freacă cu
săpun pe o piatră şi tot aşa cu fiecare bucată în parte-
până se al beşte . Se întind, când sunt 81100, pe iarbă
verde sau pe nisip, aci se udă de mai multe ori c u-
apă şi se întorc. Acţiunea cornbinat ă a umezelei cu.
 -că ld ura şi lumina soarelui, distruge m ateriile colo- eu l acesta îmt in g ându -se chiar În stofa să nă toasă cu
rante, făIră a altera ţesătura. Acest metod, aşa de sim- ţesutul f1relor. Ata să fie din aceiaşi culoare şi chi ar-
.plu, poate scăpa pânza de pete m ai greu de scos ca: .din ţesătură dacă re poate.
.pete le de Eructe, vin, etc. Ba încă spălatul la eâu
constitue şi un pute rnic desinfectant pentru rufe
care se pot spă l ă În aee laş mod.
Intinsul pe iarbă şi În aer liber oontrihue mult La
.alb irea rufelor.
Efectul acest a se produce mari. a les dimineaţa sau
'sp re seară când roua e mai puternic ă , primăvara şi
toamna sau dup ă o furtună. Atunci circulă ÎJn. aer cu-
.r enţi electri ci, ca ri acţio nează as upra oxigenului,
P e căLdu r i mam , dacă se ~rrti.nd pânze şi rufe, ele se
.<1..lbes c m ai putin înt ruc ât se us uc ă p rea .repede. Este Rări turamai mare . adică când firele s'au rupt im-
bin e pent r u aceasta, ca e le să se Îtn®lndă dimineaţa sau plică necesitaiea unui petec făcut din trecere... Iirelor-
.spe e seară . unul peste altul În lungul ş i latul firelor şi pe cât
C ospodinele Ilamamde, renumite pentru allbiliul ru- posibil urmând f.irul 1es ăturei,
Ielor, Ie întind 'ro t pe ÎJa.rtbă după ce a u fost hine spă­ Se lasă capete mai mărişoare la extremitat...a Iir c-
late. Se expune astfel o zi ş i o noapte. Cerul, Inmina lor pentruca atunci când obiectul va fi spălat să se-
:şi umeze ala le dă această alhire pe oare cea mai humă evite o mtrare la apă care ar sbârci ob iectul Î'll jurul
.spă lă toreasă nu o poate obţine. In topul uscănei se ţesăturei,
1 "-' ,. 1 1 " .. •

Ielor, Ie întind 'ro t pe ÎJa.rtbă după ce a u fost hine spă-
late. Se expune astfel o zi ş i o noapte. Cerul, Inmina
:şi umeze ala le dă această alhire pe oare cea mai humă
.spă lă toreasă nu o poate obţine. In topul uscănei se
'ud ă rufele de 2- 3 ori.
~ -S~- ~- ~~~te-~i ~~;~-~r~ la extremitat... Iir c- a
lor pentruca atunci când obiectul va fi spălat să se-
evite o mtrare la apă care ar sbârci ob iectul Î'll jurul
ţesăturei,

Cârpitul rufelor.

In ainte de a se proceda la spă lat ul rufe.1o.r, trebuie

ă se dea toartă atenţia câ rpitului .lor , Ceai mai miJoă
ruptură trebuie C'U grije dreasă. Numai astfel ordinea
'Ş i buna rânduială V'a domni 'Î n casă,
Cât de supă rat se simte un membru al familiei a-
• tunci când se Îmbracă cu lengerie şi zăreşte o rup-
tură sau un nast u re căzut om o butonieră fără ro st ,
. \
Punerea petecelor, Când ruptura e mad mare este-
de aei se nasc ·tot felul de discordii În casă. necesar punerea unui petec, a cărui formă cât mai
artistică să urmeze pe aceia a rupturei dacă se
Ad esea se văd ici colea pe rufele purtate, puncte
mai rare ale ţesăturei, urme de uzare şi pentru a poate.
prev eni o ruptură adevărată , e bine să se târâie 10- Se Întrebuinţează absolut aceiaşi stofă şi dacă 0-
 Marginile p ânzei se trage ou unghia; panglicele, dan-
:biect ul e pureat , pânza di n ca re se pun e petecul să telele, în sensul I ă ţ imei,
:fie şi ea veche. Se îndoesc apoi provizoriu, rufele desp ărţindu ...l e
Dacă e vorha de pânză albă atunci se spală inainte după categorii.
-de a se î ntrebuinţa.
Petecul să fie t ăiat mai mare ca ruptura, şi în sens
-convenabil astfel ca desenul să ee acomodeze.
Să se coasă aş â încât punctel e să fi e cât mai p utin
vizihiie la faţă.
Se a platiseaz ă cus ătura, se calcă pentru a...i dă. as -
pectul primitiv. .
Od ată cânpitul terminet se îm part rufele în mai
multe g rupe şi anume: 1) a celea care n u se calcă
(cearceafueile groase, c ârpele ; 2) acelea ce Li se dau
perdaf ş i se calcă imediat (rufe de corp pent r u damă; Scân d u ră p, c ă lca t Sc ân dură p , c ălc at cu supo rt
IrR• • ~ pentru ţinut ru fe
"3) cele ce se scrobesc (guler, man şete ; 4) acele a ce
.se scrobesc cu scrobeală fiartă .
Căleatul rufelor
Noţiuni preliminare

C ălcat ul oe re un foc viu, mai ales când 'I lIU se a re

-decât unuî sau două fiare de că l cart.
U_.Ll :L --- - - h cc«u'lu r UIe t Or P 1

Noţiuni preliminare

C ălcatul oe re un foc vi u, mai arles când 'llIU se are

-dec ât unul sau două fiare de călcat,
Modul ae procedare : Se s-tropesc pe dos rufele cu
- ap ă rece de puţ, cu o zi sau IAz de zi înainte de căl-
-cat (aceasta depinde de starea higrometrică a aeru-
. 'lui).
Se stropes-c cu o m ăturic ă sau o sticlă al cărei dop
.e perforat, sau chiar cu mâna.
Toate bucăţile de acelaşi fel se stropesc deoponrivă
'u na după alta, însă fără a le udă. prea mult.
Se ruleaz ă cu tivurile, margimile, dantelele sau
broderijle strânse înăunt ru.
Se pun într'un loc răcoros .
Atunci când pe rufe nu se mai văd picături d e a pă,
'se pot călcă.
Lnari:nrte de a le c ălcă, se trag bine rufele în sen-
sul lungimei aşâ ' Încât fiire'l'e s ă -ş i ţin ă po ziţia dreaptă .
Scândură de c!lcat care lervă ,i pentru Icară
 Călcatul are de scop a da rufelor tăria şi aspectul
'I r umos pe care l...au a v ut ca noui. O :l'fUJfă călcat ă pare
mai curată, durează mai mult ş i ocupă şi loc IDaIi pu-
ţ in în dulapuri.
Materialul necesar pentru călcat: O masă mare
de călcat p entru rufele plate,
O scândur ă de călcat lungă 1 m. 20, lată La. um ca-
' păi 40 cm ., la a lt ul 25-30, pentru rufele duble : ju-
bluze, a bonetelor d e copii, a dantelelor, etc. Această
formă constă dintr'o scândurică lată, la un capăt de
10 cm., la celălalt 12-1 8 şi în total având o lungime
de 40-45 cm,
Sc ândnrica aceasta este menţinut ă la capătul mai
lat de o scândură vertical ă înaltă de 20-25 om. pe
un piedestal mai greu.
Garnitura m aselor şi a s câ nd u rilo r de c ălcat se
compune din:
Invelitoare de bumbac pe dedesubt.
Invelitoare de lână fimă pe d easupra. Lâna a re .
proprietatea de a absorbi mai puţin umezeala din ru-
fele ce uemeaz ă să se calce.
O cârpă mare, fie un cearceaf sau altceva, fără cu-
s ăruei , cari ar ieşi pe :1"ufie în timpul călcatului. Cear-

Sc â n du r ă p. c ălcat m ăn e c e le .
cea fui e bine să me 's us 1Thn U't de şiJooiJulri spre a se
putea fixa pe scândură.
O cârpă mare pe jos sau hârtie în dreptul mesei de
Scândură p. c ălcat c ălcat.
p iepţii c ămJşilor .
Alte unelte de c ălcat: Fiare de c ălcat, de maşinat,
de lustruit, etc- Nu e bine să se întrebuinţeze f,iBJre de
_ .. J- v "1 . _ l ·V . . 1 1· , •

O cârpă mare pe jos sau hârtie în dreptul mesei de

Scăndur ă p. călc at
piepţii c ămJ şil o r.
poane. cămăşi, rochii, etc. Atât masa cât şi sc ânduea
vor fi la o înălţime potrivetă persoanei CBJr e calcă aşa
încât mâanile să nu fie suspendate, mici să stea aple-
cată
O s când u r ică (în lungime de 40 cm. , lată La. un ca-
p ăt de 30 cm, ş i la celălalt 20 cm.) pentru c ă loatul
piep ţilor dela cămăşile bărbăteşti .
O form ă ramb urată pentru călcatul m ânecilor d ela
c ăl c at,
Alte unelte de c ălcat : Fiare de călcat, de maşinat,
de lustruit, etc- Nu e bine să se întrebuinţeze fiaee de
platină, din cauza degajărei aoidului car bonic care e
vătămăto r .
Suporturi pentru fiarele de călcat.
Hârtie şi cârpe pentru frecai fia.Tele .
U n nod de ceară, pentru lustnuit fiarel e inaint e d e
a se înc epe căJlowtul. Se pot lustrui fiarele şi Irec ân-
du.. .le cu sar e înainfe de a începe călcatud,
O s t rachi nă cu apă sau lm castron cu un burete
mIC .
Rufe le a·Ibe se calcă pe faţă şi apoi pe do având
d ed esubt un molton sau o Hanelă .
A ş ezarea rufelor de călcat şi alte observaţii.
Pe câ t posibil, rutele se calcă în lungime.
Int âi e calc ă aeces oriile : mânecii betelii, gl.l!lere,
g a r nitur i. m aşinatud si pl is anu], în ulrtimull r ând .
 Se conduce fierul cu mâna dreaptă fără ă se apese
pe vârful 'ma ş inei. Amândouă m âini.le sunt În mi ş-
După călcat se tin rufele Ja umbră sau aproape de
sobă spre a se UJSca bine (umezeala la Îngălbeneşte).
Se îndoaie rufele de acelaşi fel şi li se dă o Iormă
în raport cu forma rufei (feţele de mas ă , de exemplu,
vor avea forma dreptunghiulară).
Se calcă odată rufele de acelaşi fel, nu amestecate.
Acea ta desvoltă abilitatea persoanei care calcă şi
iuţeala mişcărilor.
La bucăţile plate ca batista, şervete, cearceafuri,
feţe de IlMJSă, se întinde bine marginea, care să vie în
fir drept în zig-zag.
Să nu se apese botul maşinei în broderii căci le-ar
rupe.
La maşinat, se ţine f:iJerul în mâna dreaptă, întor-
când cu stânga obiectul.

Spăl ători e şi călcătorie aşezată in came ra de ba ie

care : cu mân a d rea ptă se cond uce Fi e r-ul , ia r cu

stânga se întiude rufa. otă, - Ca să se scoată o cută făcută cu maşina, se
udă locul cu un burete mic. Se las ă să se sbioească
puţin, altfel se îngălbeneşte locul. Se mai poate călca,
punând deasupra o cârpă subţire.
La ţară, unde nu se prea calcă decât cămăşile băr­
băteşti, se procedeaz ă astfel: se strâng rufele depe
frânghie când nu sunt încă bine uscate. Se îndoesc
aşa cum. voim să aibă forma lor în dulap ; se acoperă
apoi cu o scândură pe oare se pune o greutate, astfel
Şervet de masă călcat şi strâns că ele sunt supuse unui CălOM economic.
Aooua ZIÎ se mai pun puţin la oare ca s ă se ducă
Trebuie să se usuce bine rufa călcând-o. onice urmă de umezeelă.
 Toate rufele plate ca oearceahrri, cârpe, şervete,
fete de masă, batiste, pot fi traJtaJte astfel : Numai GUJerele de nnnormă nu se îndoiesc ci se rotun-
. cele cu creţuri ca jupoanele, cămăşile, trebuesc căl­ jesc cu maşina ca să se potrivească bine pe gât.
cate cu fierul. Gulerelede dantele nu se calcă ci se prind cu ace
Cum se strâng rufele din pod sau depe frânghie ? după ce a fost spălate.
Notă. - Se dă acest subiect întrucât face parte
dimtre cele mai grele şi când elevele s'au obiJşnuirt
a spăla şi călca pe cele mai uşoare.
Ele se scutură, se îndoaie, niciodată nu se motolesc,
Se pun în coşuri curate în cari s'a aşternut maă întâiu
o cârpă mare, curată.
Stropitul rufelor se face cu apă de puţ.
/0/
Oul.. d. dente'" "pilat ,i prins cu ace.

Scopul udatului lor este: de a scoate cutele 'r uf e- Tulpanele se calcă întâiu, pe dos netezind întâia
lor, a Iaoe călcatul mai uşor, mai eficace şi a se evita Dvul apoi restul. Se mai dă odată pe .faţă ca să capete
pârleala pnin vaporii cari se degajează între rufă şi lustru. Dacă au dantelă se calcă şi acestea pe molton
fir. întâiu pe dos, apoi pe faţă şi iar pe dos.
Cum se calcă fiecare fel de rufă. Batistel e s Se în- Se îndoiesc într'uD. unghiu dacă au această formă
tind bine, se lasă batista cu faţa deasupra, marginea şi pătrat dacă sunt astfel. .
spre persoană, cu marea în sus şi la dreapta se calcă
dela dreapta la stânga marginea batistei observând
să se păstreze bine întinsă, se Îinltoaroe banista fără SP.ALAREA RUFELOR ALBE DE CORP, OPĂRI.
să se deran ieze mare:ineaA se calcă si pe dos. Se în-
una Dliiie, se lasa nausta cu Iapli u~uprol1, lll.lUOum= 9.1. PJlM.~~~t ' .Oll ATRXQTDTVIi'A
spre persoană, cu manoa în sus şi la d reapt a se calcă
dela dreapta la stânga marginea batistei observând
să se păstreze hiJne întinsă, se Îinltoaroe banista fără SP.ALAREA RUFELOR ALBE DE CORP, OPĂRI.
să se deranjeze marginea, se calcă şi pe dos. Se în-
REA ŞI FIERBEREA WR, ALBĂSTRIREA
doeşte punând marginea inferioară peste cea supe-
ŞI INTINDEREA
rioară evitând zig-zagurile se mai îndoieşte odată (se
dă pe deasupra cu maşina).
Cămăşile de noapte de damă şi copil se începe a se
Se îndoieşte î.tl.că de 2 ori în lăţime, observând să
freca gulernl dacă există sau platea, umerii, manşe­
se lase deasupra. tele, mânecele ŞI se termină apoi ca corpul eămăşei,
Prosoapele se calcă ca şi batistele începând cu cbio-
iDSistând în deosebi la guler, sub braţ. şi marginea
toaeea, dacă este, şi pe care o ascundem înăuntru.
din faţă. Se spală pe faţă şi pe dos; se fierb pe ,fată .
Gulerele de uniformă se calcă întâiu pe dos, apoi şi se întind pe dos.
pe faţă şi iair pe dos. Când sunt brodate se pune sub
cârpa de călcat UJIl molton. Când eunt numai cu tÎlv La cămăşile Ib ărbăteşti trebuie să se înceepă cu pla-
de jur împrejur se scoate tivul în evidenţă apăsând &tronul, dând O atenţie deosebită asupra gulerului,
~etelor. subţiorilor şi în urmă restul eămăşei, Se
de jur imprejur cu muchia maşinei de călcat.
Se poate face un desen de puncte în relief cu bum- spală pe fată şi pe dos, se fierb pe fată şi se întind
pe dos.
bul unei chei aplicat pe dos.
 Pantalonii. La pemtaloni se spală lîn primul rând
cordonul, apoi fiecare parte şi fundul. Se spală pe
ambele fete întinzându-se pe dos.

I I I

Un . ntin a ă to r i e rul e mobil Un lnti naă tor p, uscare a c ărp elor de bu c ătărie

CĂLCAREA RUFELOR DE CORP.

Cazan pentru lIert rufele
Căma şa de zi pentru damă:
Cămăşile de zi pentru damă. Se începe cu. amân-
Se începe întâiu cu umerii pe faţă şi. pe dos, apoi
două bretelele puse una peste alta, apoi cu garnitura
cu garndtura sau hroderda din faţă călcată pe ambele
p ărţi. apoi partea de sus a spatelui în urmă se mar-
de sus pusă faţa pe cea din spate şi insistând mai
chează cusătura dela suhraţ, se calcă tot corpul că­
măşei pe {'aţă, apoi dosul insistând la tivul de jos care

It
}1 - - -

de sus pusă faţa

L'~ ~
pe cea din spate şi insistând mal pi:1..l',\1. oCI!pU.l

chează cusătura
ptUL~CI.f.l~ lSUlS CI. lSPl:IlLL J..ll

dela subraţ, se calcă tot corpul că­

Ur111U ~~ .llltl1"-

mă şei pe faţă, apoi dosul insistând la tivul de jos care

Intinsul rufelor pe un atreiaj atAmat de tavan sau intr 'o

desplrllturi a camerei

mult la suhraţ, Apoi se spală în lung corpul cămă­

şei şi poalele. Se fierbe sau ee op ăreşte şi se întinde CAmaşe de zi călcată ş i strânsă (penln1 doam ne)

' pe dos.
Jupoanele: Se începe cu cordonul, apoi cu poalele se calcă pe dos şi apoi pe faţă, se plişează 'Partea de
şi în urmă restul. Se întinde pe dos. dinadnte, se îndoaie în lăţime dându-se forma conve-

99
nabilă apoi se Îndoaie În lungime după C8l1'e timp i se
maJi dă odată cu maşina pe deasupra.
Pantalonii. Se rotind broderiale, sau festonul. Se
calcă betelia pe dos şi pe faţă. Broderie pe dos. Se
calcă, ca o bucată simplă, partea de sus, laterală, dela
deschizătuna din sparte a pantalonului. Se întoarce
pantalonul. Se calcă partea de jos a fiecărei jumă­
tăţi de pantalon. Se pun una peste alta jumătăţile.
Se face un pliu au două pe fiecare jumătate, se &s-
cuud înăuntru colţurile dela rond. Se pliază în trei
cu cord onul înăuntru.
1··":'O__·...
~ --
·--..= """--
~:....I '""l.~
. .. - :l""""~~ .~ __ •
. . ..t
euud înăuntru colţurile dela rond. Se pliază în trei
cu cord onul înăuntru.
Pantalon i că l ca ţ i
Pantalonii de copil. Se trag bine, se calcă bu zu-
narele, se cal că partea din faţă, fundul din spre sp at e.
Se calcă cracul pantalonului evâtând a se face pliu rd-
e pliază crac sub crac, cu fundul în afară .
c pliază în d ouă fu ră a e marca pliul,
100
Cămaşa de noapte se trage bine, se calcă garni-
t ur .lot: şi
umerii pe dos şi pe faţă. Gulerul pe dos şi
pe Iat ă.P ărţile din Ia1 ă, m ânecele făr ă a e marca
pliul.
Se pliază spatele în două şi se p rocedeaz ă ca pen-
tru cămaşa de zi.
Se întimde cămaşa ou dinaintea 'p e deasupra şi
po alele de jos o rizonbal în Fata persoanei oe calc ă.
e calc a marginele. Fata de sus în jos, în lungul ur-
zelii.
~
Il. ..
Că m a şc de noa pte pen tru doam ne c ăl c a tă ş i s trâ ns ă .
Pliajul. Se fac plduri în fieca re parte a dimaintei.
e întoarce cămaşa. Se resfrâng mânecele pe spate
făcând cât eva p1iuri, se lasă ă treac ă manş tel e pe
c ar i le re Ir ân gem, pre partea dinam te. Se îndoesc
în t r i în ensul lungimsi.
Bluze. e calcă gulerul umerii, broderiri.le, m âne-
ci le. 'Se calc ă o parte din spatele blnzei , dinaintea şi
c eadal t ă parte a spatelui. u se pliaz ă.
Perdele. Se înt inde perdeaua pe masă. Se calcă pe
d os. e începe di n mijloc în ens ul lungimii ea li nu
. e I un ge scă , e u uc ă hine margini le.
Pliajul. Se p line mal'gi.n e pe m a rgi ne. e pl iază
101
odata fără a presă pe pliu. In d ouă şi in 4 în sens m-
~~

Gulerele şi manşetele. Se .trag în fo ai e părţile.

. Se Întoarce cămaşa cu spate le deasupra, se îndQesc
m ânecile Înăun-tru făcându-le pUUTi. Se pli az ă clinii.
Cămaşa se îndoe şte ap oi În două.
Se calcă pe dos , nu se usucă decât pe jumătate.
Se calcă pe faţă uscându-se complet,
Se alte rnează astfel până când 'Se usucă bine.

I I
C Icctul gulerolor şi mauşete lor : :.
· 1

;0
Se pune la o parte să se .răc ească .
Se îmmoaie cu o cârpă udă.
Se lustrueşte C!l_..!1:~ Ji~_~_. ~.p_~J:~I~_

Se pune la o parte să se .răc ească .

Se îmmoaie cu o cârpă udă.
Se lustrueşte cu un fier s pecial.
Se netezeşte obiectul.
Cămăşi de bărbat. Se calcă partea delta umă r pe
dină untru şi pe dinafară. Amândouă p ăr-ţile dela spa-
t e, manş etele şi m ânecile, Se pliază spatel e în 2 ca
la cămaşa de damă, s e cal că apăsând pe cusătumile din
ambele p ărţi, Se întinde sp at el e pe masă, se falc câ-
t eva pliuei calci se calcă.
Se întinde scândunica pe oare se calc ă cele 2 p ărţi
ale dinaintei aproape de mâneei, apoi piept!ili, 'I1SCân-
du-i bine. .
Se calcă şi cuta din fată odată cu vipuşca de jos
dela dinainte.
Se pliază îndoindu-se părţile până la diIlialimJte.
Cilcarea şi indoirea une i clmlti

102
 C um se scoate gălbeneala din rufele cari a u sfat
Jupon alb. Se calc ă întâi par tea car:e se găseşte sub
vo la n.
i n dulapuri. Se ia 1h kgr. săpun alb, se taie şi se
Se calc ă v ola n ul, b roderia p e dos. pune în 4 litri de lapte. Se fierb rufele 1/2 or ă cu
.această compoziţie. Se sc ot ap oi în a ltă baie cu apă
Se pune fusta pe scândură, se calcă corpul l ustei. ·
s ă punată . Se limpezesc în 2 ape neci, apoi se alh ă s-
apoi cordonul şi bae eile în ultimul moment (aceasta
t rese . -
pentru ca juponul să nu ap uce să se usuce înainte).
C um se scoate pârleala din rufe. Se fierbe 8l,rgilă
j up oanele de obicei nu se îndoesc.
albă într'un păhă relde oţet. Se adaugă o b ucată de
F~ta "aIbă simplă. Se calcă cordonul şi ba e rdle, v • 1
sapun ŞI zeama de la 2 cepe. Se las ă să fiarbă, apoi
apoi co rpul pe o scândură. Se plimbă Iienul de sus î n
:se varsă peste partea arsă, care devin e albă dacă fi-
jos p ăstr ând m'er ul drept, se pliaz ă în 2 apoi în 4 şi Î'n
r ele n'au fost c omplet arse.
2 în sensul lungimid.
Cum se parfumează rufele. Afar:ă de s ăculeţele pa'r-
Şorţ de copil. Se t rage hrode.ria, cordo nul, mâ -
fumate pe cari le punem prin du1apurile cu rufe,
necile.
-sau de bucăţile de vată p arfumat ă , mai put em par- "
Se calcă broderie, cordonul, pla te a în spate şi în
fumă u-ufele la fj,elri sau la c ălcat.
faţă, manşetele şi mânecil e pe ambele părţi.
La fie rt se pun răzături de i nis sau se amestecă
Se întinde şorţul, marginea în faţa persoanei , gu-
sodă cu . pudră de i.nis de Florenta .
lerul sau răscroitura dela gât spre stânga. Se calcă
Se pa rfumează cu esenţă de parfurm. apa care servă
dela dreapta la stânga urmând firul urzelii.
la perdaful r ufelor. Căldura fierului desvoltă miro-
O parte dim. spate.
s ul făc ându-l să intre în ţ esătură şi să se păstreze
Faţa dinaintea şorţului.
A doua parte din spate.
mult timp.

deÎa d;~a~ta'la ~tânga urmâvnd f[rul urz'eUL
O parte dim. spate.
Faţa dinaintea şorţului.
A doua parte din spate.
Se pliază dacă cere cazul.
Pliajul, Se întinde faţa ş orţului pe masă, se în-
tor~ cele 2 părţi din spate, pe faţă. Se răsfrâng mâ -
necile pe spate, şi se îndoesc în două-
ŞoIi de fetită. Se calcă broderia (pe dos) , platea,
cordonul, panglicele, apoi se procedează ca la şorţul
de băiat.
Ş orţur î le de satin de lână se calcă ude. pe dos.
Şorfnl de lucru. Se desface cordonul cu degetul.
Se calcă cordonul. ' forma într'o pastă fără consistenţă.
Se pune marginea în fata persoanei cu betelia la
stânga. . l a spălat sunt:
Se calcă pe faţă în fir drept.
Se pliază în 8, margine pe margine.
Se îndoeşte în patru în lungime.
Se pa r f um ea z ă cu ese nţă de parturm. apa care serva
la perdaful r ufelor. Căldura fierului desvoltă miro-
s ul făc ându-l să intre în ţ esătură şi să se păstreze
mult timp.
LENAJURI ŞI SPllAREA FLANELELOR
Lenajuri. Cauzel e care alterează culoarea le-
najurilor sunt aceleaşi cari alterează şi culorile ţe­
ăturilor de bumbac sau pânz ă.
Pricinile cari alterează ţesătura de lână: sa da,
potasa, cIorul, apa de clor. Acest e substanţe distru-
gătoare a u proprietatea d ea artad!. Uma şi a o trans-
Cauzele cari fac să se întărească, să se aspreasc ă
1. Fierberea ;
2. Freca r ea cu mân a :
1 f\ C:
 3. Stoarcerea.
Cauzele cari se fac să se întărească, să se asprească
ţesătura:
1. Tratarea eu apă fiartă;
2. Urcarea prea repede Ia foc sau soare.
Precautii. Lenajucile se spală cu apă caldă, care-
să aibe tot timpui aceiaşi temperatură. Schimbarea
de temperatură face ca ţesătura să se întărească în-
tocmai ca pâsla.
Lenajurile pot fi spălate cu apă de ţăeîţe, lemn de
panama sau într'o apă amestecată cu amoniac şi o-
leină (un pahar amorsiae la 2 de oleină) pennru o căl­
dare de apă. Se spală astfel în 2-3 ape şi se Iimpe-
zesc în apă căldicică.
Unele lenajuri, mai ales acelea cu culori delicate.
trebuesc spălate într'o cârpă, stoarse împreună, Iim-
pezjte în apă căldicică şi puse la uscat. Cu cât se
usucă mai repede, cu atât ţesăturile rămân mai
suple.
Spălarea flanelelor. Se face cu multă atenţie obser-
vând să nu intre la apă, să nu se îngălbenească şi să
' v a. 1 ,"" r '!'ftrt'T!16 -n'P'rnn
. v ee:: t v
• 0"..
• ".~
_,..... _ 0 11 o.'W'U"f? .a ·O T ' r ' YO TO D
usuca maa repede, cu atat ţesăturile raman :ma1
suple.
Spălarea flanelelor. Se face cu multă atenţie obser-
vând să nu intre la apă, să nu se îngălbenească şi să
nu-şi piardă elasticitatea. Condiţia primă este să în- .
trebuinţăm apă la aceiaşi temperatură chiar la ldm-
pezit.
Intrebuinteeea hor.axului este iarăşi bun lucru. Se
topeşte o lingură de bozax la 1 litru de apă. Se lim-
pezesc ou .aJp ă căldicică adăugându-se puţină sare de
bucătărie. Se pun într'o cârpă, se storc şi se întind
călcându-se când încă sunt puţintel umede.
Enumărăm mai jos alte procedee pentru spălarea:
flanelelor:
Un mijloc ma~ economic consistă în întrebuinţat­
rea făinei sau a caetofului fiert. Se amestecă 2 Iinguni
de făină în 2 Litri de apă săpunată. Se pune vasul pe
foc având grije să se mestece aşa încât să nu se facă
cocoloase. Se ViBll"să din aceaată compozrţie pe flanelă
şi .~ Ireacă bine. Limpezită ap oi cu apă curat ă, căl­
dicică. Se repetă lîncă odată această operatie, limpe-
zindu-se cu apă căldicică. DaJCă se tntrebuinţează
cartofi, atunoi ei trebuesc să fie bine frământaţi, se
amestecă cu apă şi clăbuc de săpun ca să 'Obtinem un
Iichid groscior. Se îmmoaie Ilanela în apă caldă şi se
Ireacă cu pasta aceasta de cartofi. Când s'a CUJl'ătit
hine Ilanela, se limpezeşte .în mai multe ape calde şi
's e usucă.
Rutele copiilor mici, spălate prin acest procedeu,
pierd orice miros şi devin foarte albe.
Se 'recoma ndă '8ip8 de fasole pe oare o adăugăm în
apa de spălat, caldă.
Se îmmoaie HaDJeJlla timp de 5 or e într' o ap ă de să­
pun c ăldjeică amestecată ou o lingurdţă de amoniac,
se schimbă şi se face aceiaşi baie în mai multe rân-
duri. Se limpezeşte în Iapă căldioică fără s ă se stoaecă.
'N ici de frecat nu .e nevoie deoarece amoniacul for-
mează cu sUlbstanţele grase, un săpun solubil oare
curăţă numai storcând bine f1amela.
. du~i.-Se-Uiii:p eieşte J.i ii Ili'pa ~ciITdl6ic1i tără' :81'sest7ra;'l,&l:
A
~ .Q:A ln-s: '
'Nici de frecat nu .e nevoie deoarece amoniacul for-
mează cu sUlbstanţele grase, un săpun solubil oare
curăţă numai storcând bine f1amela.
Ele se întind puţin pe o masă şi se aşterne deasu-
'p l'la lor o cârpă moale.
Flanelele se calcă pe dos , când sunt încă umede.
INCXLŢXMINTEA
Incălţămintea se face din pielea diferitelor animale.
Cea groasă - pentru cisme - se face din piele de
toval sau iuft, provenită dela animale mari, ca boi,
vaci şi cai, iar cea fină se face din pele de viţel, vi-
ţei de lapte, capră, căprioară.
Se mai face încălţămintea zisă de lux, elin ştofă,
mătase, catifea şi pânză. Aceasta nu poate fi purtată
pe ploaie; nici în localităţi noroioase.
 Talpa se face numai d in piei de bivol -? boi h"tU ~ i .
bine hrăniţi şi îngrijiţi.
Alegerea pielei şi tălpei de ghete. - Cu cât o
piele este mai bime tăbăcită, cu atât este mali. bun ă ,
mai durabilă. Tăhăcitul pieilor se face cu Tanin, ex-
tras rtin coaja ori fructul unor arbori, având de scop
a impregn â această , ubsbanţă în p iele şi talpă p en-
tru a -i da s up leţă şi durabilitate. Această operaţiune
cere 8- 10 luni pentru pielea groas ă şi 11-13 luni
pentru talpă.
Cum se cunoaşte o piele bine tăbăcită ?
Când cineva , se aprovizionează cu piele în bucăţi,
t rebuie să observe: Să Eie curat ă , lucioas ă sau martă.
elastică dacă se întinde între degete şi să revină la
mărimea initial ă -c-atunei când se I'8!Să din mână. Pile-
lea, netăbăcită suficien t, ,p r.e zmtă pori vizihiti. Se
poate masca prin falsificare, muind-o în unsori vege-
tale amestecate cu oxizi care-i dau în acelaş ,t imp I'ŞIÎ
o greutate !alsă. Pentru la cons tata a ceas ta se pune la
o presă de unde iese elastică şio moale. Dacă se în -
tinde însă fără a-şi reveni, este nrost tăbăcită.
poare masca prlll l al&Il1Care, muanu-o In uusurt ve ge-
Ii r:ig ul şi mai cu seamă 1a picioare , este cât se poate
de dăunăto r sănătă ţei : el trebuie ev.ittat printr'o în-
călţăminte imper:meahilă la umezeală şi comodă.
Ghetele prea strâmte ţin frig şi se uzează mai repede. .
ici prea largă nu este bine să file încălţămintea, căci
jenează piciorul, roade cio r apul la călcâiu, stric ân d
şi Iorma şi estetica piciorului.
Printr'o îngrîjîre z ilnică încălţămintea îşi poate
p ăstră forma şi frumuseţea mult timp. Duşmanai ei
unt cădduea prea mare , umezea la şi nor oiul. Deaceea
păstrarea ei e bine să se facă într'un Joc în odaie,
unde vara ă nu fie expusă Ira zeJl'O.r soarelui urnei .iaJr,na
la căldura sobei. Să nu stea la umezeal ă şi n ici în bă­
taia prafului. Se recomandă dulapuri închise, sau eta-
je r e acoper it e cu pânză., In casele lipite cu lut, în-
călţămintea nu ,t r ebuwe să s tea d sr eet pe p ardoseală,
ci atârnată dac ă nu ar e alt loc. D e altfe l în nrici o
pas-te ·lo cul înoălţămintei de rezervă n u e p e pardo-
seală, c i î n du lapuri închise.
Incălţămsntea nouă nu trebuie p us ă când se pleacă
. la drum, ci purtată mai întâi câteva zile în casă, pen-
Ul a :U :irnC:lU;L U i:I.l\; Cl ll U Ui.1·'C Q, J.L l U\,; • ..LJ O 1Q........1.10 l .l.U .....UA"... v

tale amest ecate cu ox izi care-i dau în acelaş ,t imp şi
o gr eutate !a1să. Pent ru 'a constata aceasta se pune la
o presă de unde iese elastică şio moale. Dacă se în-
tinde însă fără a-şi reveni, este prost tăbăcită.
O talpă bine tăbăcită, când e presată şi îndoită cu
puteee nu face crăpături, .nu-i ,plesneşte epiderma,
este ela tică , Dacă bucata de talpă tăiată prezintă
urme elastice în t ăetură, atunci este bine tăbăcită,
Dacă pe marginea t ăeturei se pune o picătură de apă
şi aceasta este SUlPtă imediat, atunci pielea e prost
tăbăcită.
Aceleaşi obseeva piuni se fac şi La cumpărarea în-
c ălţ ămintei confecţionate, adică se observă ca pielea
să nu aăhă pom vizibi li, să ,n e elastică şi .t alp a după
ce a fost îndoită să nu prezinte cră pătuzi.
O încălţăminte fie groas ă, fie fină, dacă e confec -
tionată cu material prost tăbăcit nu dur:ează, absoar-
be ap a ca un burete, se lărgeşte când se poa rtă udă,
capătă fo rma pioioeuhri, iar după UJSCare se ÎntăTeşle.
paete ·lo cul încălţămintei de rezervă nu e p e pardo-
seală, c i în du lapuri închise.
Incălţămantea nouă nu trebuie pusă când e pleacă
la drum, ci purtată mai întâi câteva zile în casă, pen-
tru a-i cunoaşte defectele.
O ri de câte orii s e leapădă din picio ar e, ma i înain-
te de a o pune la locul ei, trebuie şteaes ă de peaf',
Dacă este umedă se pune l,a uscat cu taslpa în sus,
pentru a fi expus ă aerului care o u ucă şi o scapă de
transpi raţie şi umezeală . Cu acest procedeu nu e
înceeţeşte nici că ptuşe ala ; dacă a fost plină de no-
roiu , mai înt âiu se şterge cu o cârpă , dup ă care se
pune la uscat. Contactul prelungit al frigului şi no -
roi ului atacă şi strică pielea.
P entru ca talpa să dureze mai mult timp , e h ine
să se ungă la început cu p etrol pentru gh etele ma i
groase şil cu e enţ ă de terehentină p entru cel.e fin e.
E bine să se aibe mai multe perechi de încălţămi nte ,
pentru a lăsa timp celor purtate să se us uce.
 .<! comp?ZIţ1e bună pentru a reda pielea impermea-
bila: Se fie rbe 125 gr. ceară cu 125 gr. seu de oaie
cu 5 gr".reşină şi lh litru untdelemn. Se încalţi
gh~ta ŞI se. unge~ pr~tutindeni cu această solupie pe
talpa, tocuni, cusături şi faţa ghetei, împiedecâ n d-o
astfel s ă se desfasoneze. Tot pentru încălţămintea
pe oare .~'o purtăm, e bună şi vasedina, gl ioeeina, a-
cestea fnnd superioa re u leiurilor şi altor grăsimi.
Astfel unsă ghe ata şi pusă la calapodul ei de
lemn sau umplut cu hârtie, dacă încălţămintea
~ d~ ~ă~as~, ori Aaş:zând~~e u~ b~ţ aşa c~ ~pa
sa stea întinsă, se înfăşoară In hârtie groaea ŞI se
pune într'un dulap inchis.
. Int~eji!"erea şi curăţitul ghetelor. Sunt procedee
diferite In raport cu felul ghetei şi cu gradul de ne-
curăţenie. In orice gospodărie uneltele necesare se
tim. într'o cutie specială oare co nţine p er ie de no-
roiu, una sau 2 periuţe de vacs sau cremă, alta pentru
lustru, unul sau două petece de postav, cutiile cu cre-
mă, vaes, etc. E bine ca această cutie .să file ţinută lta
umbră, 'deoare ce soarele volatildzează esenţa cu care
~oiu:~a 'sau 2 p'eriuţe d~ '~~os' s~u'~remli, ~ta pent;u
lustru, unul sau două petece de postav, cutiile cu cre-
mă, vaes, etc. E bine ca această cutie s ă file ţi nută ,ta
umbră, .deoarece soarele volatilizează esenţa cu care
este făcut vacsul. Se cur ăţă ghetele pe talpă, toc, în
Fiecare dimineaţă cu un cnţitaş de lemn, dacă n'au
!ost de s eara cură1Jite de norodu. Se aşeaz ă c u talpa
In iSU S spre UJSOO..l'le. Ghetele de piele mai groasă se
~ng cu v aes sUJbţiat cu cafea, bere ori oţet. Se în-
tinde un strat subţire cu periuţa pe o parte a ghetei
numai, se dă lustru cu peria. Apoi se unge şi partea
a doua şi se lustnueşte. Când, dând cu mâna pe dea-
SUpNl ghetei, nu se ia negreală, atunci este gata şi
gheata nu v-a muedăr] nici rochia. Această măsură
împiedecă ,aJCÎJmi ce se găsesc în vacs să - pătrundă ,î n
pom pielei. Lustrul obtinut e mm 'd urabil.
Ghetele groase, e puse la ploaie, zăpadă, se ung
cu un corp gras care le face impermeabile.
O compozitie pentru a face ghetele impermeabile :
Se disolvă 250 gr. seu, 125 gr. untură, 65 gr. ceară gal-
benă şi 65 gr. untdelemn. Cân d toate sunt topite se
mai adaugă 65 gr. esenţă de terebentilI1ă.
Ghetele de ch evreau, ghetele mari, fine, ne gre sau
colorate, se într eţin cu cremă specială, după ce au
fost bine curăţate de praf ,i şterse din cănd în când
cu benzină.
Proce deu pentru a !Înnegri pantofii de piele gal-
benă: Se topeşte ÎJn apă fiartă o bucată de sodă, de
mărimea unei muci, se Ireacă ghetele cu această apă
bine înfierbântată. Se unge apoi gheata cu eernear ă
de oismă rie. Se văcsueşte a p oi ca orice gheată.
Curăţirea pantofilor de mătase. Se şterge cu o.
cârpă moale, se trece pe deasupra lor un tampon în-
muiat în spirt rafinat sau eter.
,Ingrij~rea îneălţămintei aibe. Se curăţă ca şi
mânuşile albe (benzină sau neufaliJnă). Se observă
Însă să nu se ude prea tare cu aceste substanţe, în
oare caz aii' ieşi culoarea depe ştaif pe piele şi le-ea
face o pată roşiatică, imposibil de scos. De multe ori
se face uz de un amestec de blanc d'Espagne .. (alb de
Şn"l,TJ1"l,' inl"A,f A~h'- amestecat cu esentă de ter.eben-
insa sa nu se ude prea tare cu aceste sunstanţe, In
oare oaz aii' ieşi culoarea depe ştaif pe piele şi le-ae
face o pată roşiatică, imposibil de scos. De multe ori
se face uz de un amestec de blanc d'Espagne .'(alb de
Spania) (praf alb) , amestecat cu esenţă de t er.eben -
tină sau apă.
Ghetele de piele de postav se curăţă de noroiu C'l1
o perie mai aspră, apoi cu una mai moale se scutură
de praf.
Ghetele de piele de căprioară albă se curăţă astfel :
Se fac e o pastă cu ter re de pipe măcinată (un pământ
special pentru Iabricerea Iulelelor) dela deoguerie,
s ă pun de Marsilia şi puţin albastru de rufe ; se moaie
o p eriuţă mică , se Ireacă ou p astă oare se îrrtimd e pe
încălţăminte, se Ias ă să s e u suce şi se freacă apoi cu o
c ârpă încălzită . Tai astfel se intretin şi pantofii de
dril sau altă pânză.
P entru ghetele de culmi se p rocedează la fel Însă
C'l1 o p astă în cu loarea gh etei, cumpărată dela ClÎ5ID.al1'.
 Incălţiimintea de catifea se curăţă hine de noroiu
de praf' e şterge apoi tot cu 'UD. petec de catifea. Di
când în când se dă lustru cu o bucăţică de şoric d
porc, după ce s'a curăţat absolut toată grăsimea Cţ
avea. pe el. . găuri numite nojiţe, prin care trece aţele, ale căror
Ghetele de lac. Pe frig şi îngheţ, înainte de a î -
eălţă o gheată de Iae, e bine să fie expusă puţin la
căldură, aJCe8JSta având proprietatea să dilate lacul,
red ându-i supleţea. Fără această preeauţie 1 ul
se îniăreşte şi crapă, Lacul se curăţă cu o cârpă ă.
. şi se freacă apoi cu una îmmuăată într'o amestecă ură
în părţi egale de smântânâ dulce cu uleiu de i . -
Se Ireacă apoi hine cu aoltă cârpă până iese lu tru. -
Şi laptele e bun în acest scop.
Incălţăm.intea de cauciuc. Acest soiu de încăI­
ţăminte se spală, cu o cârpă sau burete cu apă, de
câte om a fost purtată ,şi plină de noroiu. Se şterge
apoi cu o cârpă uscată şi se tmge cu o bucată de să­
pun de MarsiJia cu apă. - Se sbieeşte cu o câl'lpă us-
cată şi se freacă eu o bucată de postav până iese lus-
w. Un procedeu de curând descoperit este a se spăla
cu apă îndoită cu otet snre a neutnajizâ actiunea al-
"'1"''' '-U U ,-.u·pa. ~&La. ~"i. l:)"c Wllr:;t: ou o uocil'Ul. ue sa-
pun de MarsiJia cu apă. - Se sbieeşte cu o câl'lpă us-
cată şi se freacă eu o bucată de postav până iese lus-
w. Un procedeu de curând descoperit este a se spăla
cu apă îndoită cu oţet spre a neutnaldzâ actiunea al-
calină a noroiului,
Opincile. Cea mai mare parte a populatiei ru-
rale se încalţă cu opinci, încălţăminte uşoară, care
nu ţine în mijlooiJu decât 2 luni Ţăeanli îşi fabrică
ei sim.guri această îDJCălţăminte din piele de porc şi
câteodată de bou. Pielea bună, curăţată de părţile
cărnoase, este îniim.să, sărată şi uscată ; apoi se esde
părul pein frecare cu cenuşe şi cu un cuţit de Iemn şi
se duheşte cu tanin de coaje de arin. Coaja de arin,
fim:tă cu 81pă dă um. ,1ichid roşu ,şi. taninos n:unm cru-
şală , în care se tine pielea uscată şi 1'8,SU de păr timp
de 48 ore.
Dupăce e scoate dWn oruşală, se .sI>iceşte şi se în-
gurzeşte, adică i e dă forma de opiJn.oi prin felurite
cusături trainice făcute cu şuşeniţi din aceeaş piele.
Opinca se leagă de picior cu aţe negre, lucrate cu
meşteşug din păr dela coama sau coada ealului,
Opinca este prevăzută de o parte şi de alta cu nişte
capete se înfăşoară împrejurul glesnei
Cum se fabrică vacsul sau crema de ghete. u e
ajuns a întinde pe ghete o pastă oarecare. După
puţin timp pielea se îmhâcseşte; trebuie deci din timp
în timp să se procedeze la o curăţire mai minuţioasă.
P tru aceasta e hine să se pue gheata într'o formă
sa dacă nu, să se umple cu hârtie ori cârpe pentru ca
piJelea să stea îOOIliSă, să-şi conserve forma şi să ah-
S08JlÎbă şi umezeala uneoni, ha chiae se spală cu clă-
buc e de săpum alb. Se usucă hine.
Se întinde apoi crema, care să fie limpede. Putem
curăţa gheata cu benzină (ÎlD loc de săpun) înainte de
a întinde crema şi de cele mai multe ori, mai ales pen-
ilru încălţămintea mai groasă, se unge în ,î ntregime
cu petrol, sistem care se întrebuinţeeză pentru a
păstra ghetele dela un sezon la altul.
Vacs-cremă, pentru nielea zalbenă : Se topeste în
a mnnne crema ŞI ne cele mal mune Ori, mal aies pen-
tru încălţămintea mai groasă, se unge în .î ntregime
cu petrol, sistem. care se întrebuinţează pentru a
păstra ghet.ele dela un sezon la altul.
V.acs-cremă, pentru pielea galbenă: Se topeşte în
hain marie 150 gr. ceară galbenă de albine; când
ceara e topită, se ridică îndată de pe foc Iăsâmd să
se răceaseă putin, se adaugă 50 gr. esenţă de tereben-
tină mesteeând într'una.
Alt procedeu: Se topeşte în hain marie: 40 gr. va-
selină, 40 g.r4 ceari galbenă de albiae- Retrasă oom-
pozi1Jia depefoc, i se adaugă 20 gr. esenţă de terehen-
. tină.
Cremă pentru ghete negre. Se colorează prepara-
ţiile de mai sus amestecându-se 1/3 din volum cu o
eentltate suficientă de fildeş ars şi pisat, cam 20 gr.
fildeş la 100 gr. compoziţie. Acelaşi serviciu îl face şi
negrul de fum.
Alt procedeu p. vacs cu acid pentru pielea neagră:
 500 gr. negru de a:mmal, 1 kgr. de melasă, 250 gr. unt-
delemn de măsline, 250 gr. acid clorhidric, 250 gr. acid
sulfurie. Se amestecă negrul şi cu melasa, se adau-
gă succesiv uleiul mestec ându-se bine Cu acid tsl olo r-
Mdrie. Se lasă să se repauzeze 12 ore şi se pune
în cutii.
Vacs fără acid. Se fierbe pe un foc domolit 10
minute, 1 Litru de bere, 30 gr. negru animal, tot atâta
candel şi tot atâta gumă arabică, totul bine pulve-
zizat, se adaugă apoi 120 gr. de ceară.
Cremă economică. Se topeşte pe un foc domo- . SURI DE GREUTATE ŞI DE CAPACITATE
lit , într'o miJcă ,CTatiţă, 30 gr. ceară galbenă, căreia CASNICK .
i se adaugă 10 ge. negru de fum, mestecând totul 00
un băţ. In practica bucătăriei este adesea necesar de a
Odată bdrse enestecat se v.wrsă intr'o cutie d e .i: . aprecia cantităţile din ochi sau având măsuri ce se
trebuie să se aibe grije de a SoC mesteca lîncet în cutie. găsesc la îndemână, pentru a scuti pe gospodină să a-
de trei patru ori, în timpul răcirWi până se îngroaşe: lerge în .fie ce minut ]a cântar.
. fă.ră aceasta negrul de fum se depune pe Iundul cu-
tiei. şi Il'ămâne deasupra un strat de ceară aproape Astfel avem:
incoloră. Zahărul dintr'un pahar plin cârrtăreşte 220 gr.
Cu aceste proporţii se obţine o cutie maee de acest Făina dintr'un pahar plin cântăreşte 100 ,,-
17.D~ "nTU'..h ""' ..... "'" nn ln.(';n ţ,.nrru"<:
. făeă aceasta negrul de fum se depune pe Iundul cu-
tiei. şi Il'ămâne deasupra un strat de ceară aproape Astfel avem:
incoloră, Zahărul dintr'un pahar plin cântăeeşte 220 gr,
Cu aceste proporţii se obţine o cutie maee de acest Făina dintr'un pahar plin cântăreşte 100 ,,-
vaes superb, care dă un luciu frumos.
Pesmetul dintr'un pahar cântăreşte 120 ,
, Acest vacs poate fi întrebuintat şi pentru lustrui-
rea. fontei . 1 lingură de supă plină cu unt 30 "
Pentru pielea Iăeuită, Se pune intr'rm vas erme- 1 Iingueă de supă plină cu zahăr 30 "
tic închis: 300 gr. ceară rasă, 250 gr. gumă laque în O bucata de zahăr cântăreşte 5 "
foi, 250 gr. negru de fildeş, 250 gr. alcool de lemn, O lingură de supă cu sare cântăreşte 25 "
250 gr. ethee, 1 litru de sulfură de carbon. O lingură de supă cu făină cântereşte 25 "
Disoluţia se VTa face singură, cu conditia să se ţină
Un vârf de cuţst de făină cântereşte 3 "
vasul departe de foc seu orice lumină căci se exală
din el vapori foarte primejdioşi, etc. Un vâl'lf de cuţit de sare 5 "
Pentru întrebuinţare se întinde un strai din acea- Un pumn de sare cântăreşte 30 "
stă compoziţie pe pielea bine curăţată de praf. După 6 linguri mari.. .polonice cu supă cântăreşte 1 litru
câteva momente se Ireacă cu o cârpă de lână. Cu a- 1 ou de mărime obişnuită cântăreşte 50-60 gr.
cest prilej pielea va rămâne suplă, şi lacul îşi va con- O linguriţă cu făiInă 5 "
serva lnstrul Iui,
O linguriţă cu sare tO ••
 UMPLEREA BORŞULUI ŞI CONSERVAREA LUI
IN STICLE ŞI A ZEMEI DE VARZĂ
IN TIMPUL VEREI
Borşul provine din fermentatia tărîţelor de grâ u,
din porumb, amesteoate cu hu şti , au aht ferment şi
cu apă.
Prezenţa t ăr îtelor îl face să figur eze im fruntea ali-
mentelor vi!klmiJnoase şi. deci Ulll albment de mult pret
În alimentaţia omului. şi. mai ales al debilîlor de piept
şi al copiilor.
El . constibuie un desinfeotant pentru stomac prin
prezenţa acidudui lactic şi 'un anti-scorbutic prin
aceea a aminelor <ce se găse c îm iă'r:îtele grâului mai
ales.
Umplerea borşului: Se iau 3 părţi f ănîţe de grâu cu
o parte tărîţe de măâaiu. Se amestecă doate într'o pu-
tină care 18. fost ÎlD. prealabil opărită, afumată cu za-
hăr ars; cârpa lasă mieos neplăcut. Se poate face şi în
vas de pământ.
Se adaoaă aDă .reoe atât cât le eunrinde pentru ca
u pur re LU.'l.'l~~ ue llH:IlNUU. O~ <Ull~Lt'l:h ILlJItlJLt:
tină care 18. fost ÎlD. prealabil opărită, afumată cu za-
hăr ars; cârpa lasă miros neplăcut, Se poate face şi în
vas de pământ.
Se adaogă apă .r eee atât cât le cuprinde pentru ca
substanţa albuminoasă din iăl'Iîţe să se disolve,
Peste câteva momente se adaogă de două ori atât
apă clocotită. se mesteeă cu o merdenea până se ră­
ceşte 'l1JŞa încât să poti ţine degetul.
Se adaogă apoi o pătrime dim cantitatea tărîţelor,
de husei sau tărîţe care au mai servit la aM borş,
Se mestecă bine, se pune o creangă cu foi de v~i,n ca
să capete gust mai bun şi câţiva c ărbuni aprinşi pen-
tru a-I ţine limpede şi a-I împiedeca să prindă cu tim-
pUII ru.n miros neplăcut.
Ca să se înăcrească mai curând se obişnueşte să se
adaoge harabule (caetofi) Iierţi, felii de lămâie şi o
bucată de pâine. In lipsa huştilor se Întrebuinţează
aluatul dela Irământaeea pâinei dospite sau drojdia
de here.
Se lasă câteva ceasuri la un loc călduţ ÎIIl bucătă­
rie. pentru a se aoeeleră Iermentaţia şi apoi se duce
îrnt r:'un loc răcoros după ce putina a fost acoperită
cu o cârpă curată şi cu un fund pe deasupra. E bine
dacă se întrehuinţează imediat sau peste 2 zile cel
mult, mai târziu se îngroaşă şi se mai turbură,
E-l se poate înlocui cu zeamă de mere pădureţe
fierte sau cu aguridă.
Huştile de borş se întrebuinţează oa hrană la găini,
provoac ă ouatu] cum şi pentru îngrăşarea porcilor.
La tară amestecate ou tărîţe în caertităţi egale ' i
cu lA. urzici Iierte constituesc un fel de mânjeală cu
care se unge natra ca să se sucească hine firele când
se ţese pânza de câlţi,
Zeama de varză aproape cu aceleaşi proprietăţi
însă cu pregătire deosebită nu se poate imtrebuinţâ
un tot cuesu] anului decât dacă s'a avut grije să se
conserve în sticle pentru vară mai ales pâmă la ieşi­
rea verzei noui.
Se opreşte zeama atunci când a devenit acidă şi
limpede. se pune în sticle de coloare verde închi' ,
UHr U fJu- lin tot CUJrstU anunn uecat naca S a l:lVUL grlJt: :Il! ~c
conserve în sticle pentru vară mai ales pâmă la ieşi­
rea verzei noui,
Se opreşte zeama atunci când a devenst acidă şi
limpede, se pune În sticle de coloare verde închis,
e astupă hine cu dop de plută. se leagă cu sfoară, se •
smoleşte şi se ţine în fundul pivniţei sau În aH loc .
răcoros. Este foarte bună ca şi cea preparată de cu-
rând.
PREPARAREA SUPELOR ŞI A CIORBELOR DI
LEGUME CRUDE ŞI USCATE
Supele de legume în genere sunt UJn fel de infu-
ziuni adevărate tizane ; ele transportă în toate păr­
1Jile corpului, odată cu alamentele nutritive şi prin-
cipiile aromatice şi sărurile lor minerale. Ele sunt
mai ales preţioase pentru persoanele a căror circu-
laţie sanguină se face prost Ia extremitatea te ătu­
rilor mei ales reumaticilor.

N UIDeJle supelor e diferit şi în raport cu substanta
care preponderează în confecţionarea ei.
Astfel avem: supe1e grase cu carne.
Bulionul de legume.
Supele şi cio rbele de 'l egume proaspete (a:lbe verzi).
Supele şi eiorbele de legume uscate (mazăre, fa -
sole, linte, bob).
Supele de piurele.
Supele de paste şi pâine (de macaroane, pâine).
Supele de lapte (filocon d' avoine) .
ln cazul că vrem să le dăm mai multă consistenţă
fie prin îngro ar ea Io r cu piurele sau cu verdeţuri.
legate cu ou şi cu smântânâ, poartă numele de potage,
supă groasă - iar dacă le aerian, - după sistemul
românesc, poartă numele de ciorbe.
Inainte de a proceda la explicarea reţetei am cre-
zut necesar să dăm oarecare poveţe care au de scop
-să într:oneze anumite principii de fond în manipu-
larea 1egumelor în genere şi anume :
1. Să se spele legumele ÎIn apă rece când se aduc
...lmn niată sau .:101<> oivnită nenţru a le debarasa de
~ aecesaclm. 'll'tlll'D. oarecm er po .,~., "'QI~" au uo O"""l:'
să într:oneze anumite principii de fond în mamipu-
larea legumelor în genere şi anume :
1. Să se spele legumele ÎIn apă rece când se aduc
-dân piaţă sau dela pivniţă pentru a le debanasă de
• praf şi germemi pe care i-ar putea poseda.
2. Se curăţă de coajă cu bă~aJre de seamă deoarece
în majoritatea legumelor substanta hrănitoare se află
în vecinătatea coajei,
3. Se spală leguma când este întreagă şi după ce s'a
-curătut, niciodată ID:U se mai tine în iliIpă după 00 a
fost tăiată. I
4. In timpul fierberei să se mesteee - la nevoie
numai cu o . lingură de 'le mn - niciodată cu JiJngu.ră
de fier, metalul dă un gust 'pa.riiJcular prepa1rruţiei şi
este atacat şi de acizi.
5. Să nu se lase lingura în legume în timpul fier:-
berei.
6. Ca s ă se păstreze Iegumelor ,a,lbe coloarea lor, se
pune în apă clocotită în oare s'a picurat puţin lapte-
sa u o ţet.
7. Legume Ie verzi îşi păstrează coloarea fierbân-
du-se în apă clocotită cu multă sare şi cu vasul aco-
p erit.
8. LegumeIe cu foi se spală în mai multe ape reci. Se-
ar e grijă să nu se scurgă apa lăsând leguma în li-
ghean. în oare oaz păm ântul din foi ar rămâne la
fund şi deci tot ~n Iegumă , ci s e ,rilC1k"ă cu totul dim
lighean? se spală şi se umple din nou cu apă, în care
se cufundă iarăş ] Ieguma.
O supă Ie legume penbru a fi bună trebuie să fiarbă
2 ore '12. Supele trecute prim s.iJte sunt mai digesti-
bile.
9. Insectele depe foi se scot ţinând Ieguma în apă cu
sare, cu acest sistem insecta dese în apă şi se svârlă
odată cu ea .
10. La supele dulci se presară pe deasupra pătrun­
jel verde tăiat mărunt, iar la supele acrite cu borş se
mai ad aogă ş i leuştean verde mărunt.
Nu se pune nici unul din aceste ingrediente în su-
n ...lp "'I'l';,tp I"n '7.Pl;ITT)J'l.rlP. VFll'7.R CFll'P. Cf'il'e numai mărar
10. La supele aUICI se presara pe aeasupra parrun-
jel verde tăiat mărunt, iar la supele acrite cu borş se
mai adaogă ş i leuştean verde mărunt.
Nu se pune nici unul din aceste ingrediente în su-
pele acrite cu zeamă de varză, care cere numai mărar
tăiat mărunt.
OU se bate decât la supele dulci sau la cele a-
DU
ezite cu borş .
Zeama de varză nu e bună cu ou bătut.
Smântâna asemenea nu se aliază cu zeama de-
varză.
Când se adaogă g ălbenuşul în cLOMă saru <supă se
pune totdeauna în castron peste care se varsă pică­
tură cu picătură supa clocotită. Niciodată nu se a-
daogă gălhenuşul ~n sup ă in C8Jl'Ie 'c az s'ar tăia oul,
iar dacă supa nu e fierbinte când se pune peste găI­
benuş , rămâne crud şi desgustător la vedere. In loc
de a lega supa cu gălbenuş putem întrebuinţă carto-
fuI fiert din pricina cantităţii mari de feculă ce con-
fine. Cartofi vechi convin mai hine decât cei noui şi
apoşi - ei având mai mu:ltă Ieeulă prin evapora rea
apei ; necesitatea de a păstra cartofii vech i cât ma i SUPELE DE CARTOF"
mult.
Cantitatea de apă necesară pentru supă; un polo - Cartoful este u na dintre Iegnunele cele mai în-
nic şi jumătate de lichid dă după fierbere o farfuri tr ebuimţete, este bogată în fosfor aşa de preţ ios,
de zeamă. pentru energia nervilor, uşurează digestia amidonu-
lh kgr. cartofi ajunge pentru o supă de 6 persoane. lui din m âncă ri, nu e bine însă să fac em abuz. Intre-
buintaţi cu mier e dă un al iment perfect, înt rucâ t j
Cartofii curăţaţi pentru supă se pun la foc cu apă
rece. Borşul sau zeama de varză ce urmează să fi e se completează lipsa princip idlor .nut r ibive d ându-i
şi un gust agreabil.
p us 1a supă se fierbe întâiu în c locote cu o eiapă În-
treagă , s e J'asă să se Iimpezească .ş i apoi se adaogă
P repa raţi î:n păr ţi e gale cu mere dam o supă deli-
în supă. _ oioasă şi un compot excelent.
Legumele fierte se trec prin sită de pă r, niciodată In pire asemenea e delicios mai ales dacă i se a-
daogă unt peoaspăt.
prin cea de fier.
Convine mult copiilor, bătrânilor şi boJnavilor de
st omac.
BULIONUL DE LEGUME (pentru 6 persoane)
SUPA DIN RESTURI DE CARTOFI (6 persoane)
Se ia 50 gr . d jn fiecare Iegumă ; morcovi , gulie.
praz, ceapă ş i canon, p ătrunjel, o foaie de dafin.
Cu cartofi fierţi rămaşi din ajun se tace o sup ă
apoi 50 gr. cereale, linte, orz, floar.e de ovăz, porumb
bună: se t escuesc 8- 10 cartofi, 'sau se dau prin s ită
zdrobit , 2 litri de apă.
"~trpX~f~ 1i~TlJRtQDE' CAR't01rI n<,6p~~~ii~;
Se ia 50 gr . d jn fiecare Iegumă ; morcovi , gulie.
praz, ceapă ş i canon, p ătrunjel, o foaie de dafin.
Cu cartofi fierţi rămaşi din ajun se tace o sup ă
apoi 50 gr. cereale, linte, orz, floar.e de ovăz, porumb
bună: se t escuesc 8- 10 cartofi, 's au se dau p rin s ită
zdrobit , 2 litri de apă. şi se adaogă puţin lapte sau zeamă .de carne ori apă,
Se adaugă puţină sar e la sfârşiIt preţ de o linguriţă
un gălbenuş de ou, sare şi p utin unt proasp ăt, cru-
de c afea cel mult la fiecare Litru de apă. toane mi ci de pâine prăjită, oere se se rvesc separat.
Legumele se taie şi se adaogă după ce eerealele şi
leguminoasele au fiert pe jumătate. In totel cerea-
Ielor le tr eb uie 4 ore de fiert. . SUPA, CIORBA DE C ARTOFI
In momentul servitului se adaogă puţin pătrunjel
v erd e tăiat. Proportie pentru 6 persoane: un morcov, % post âr-
Se strecoară printr'o cârpă. Acest bulion se con- nac, o felie de ţelină, o ceapă. To ate legumele se
sumă în aceeaş zi vara, iar iarna s e poate face u z
spală, se curăţă şi se pun la fiier t întregi sau tăiate
'Şi a doua zi. . . m ărunt cu 2 litri apă rece (pentru a disolvă sub-
Acest bulion este un reconfortant aiI organismului stanta albuminoasă ) ,
si mai I8Jles în cazurile de inf.lamatiJi a le intestinelor, Unii îi taie subţire dup ăce s'au fiert şi ingroaşă
fica tului şi a căilor urinare. supa cu ei. Către sfârşit se mai adaogă ş i 4 cartofi
t ăi a ţi pătră ţele se lasă să fialrlbă şi dacă Iichidul e

scăzut prea tare, e mai adaog ă ap ă au zeamă de
oase, o linguriţă de sare. Se acreşte cu lămâie
dacă e nevoie şi puţin leuştean, Se poate mânca şi
-dul ce,
Se prepar ă castronul, în care s'a b ă tu t un gălbenuş
de ou cu o lingură de smântânâ sau două de lapte, or!
puţin iaurt răma din ajun; pătrunjel ve r de t ocat îi
dă gust -, i culoare Imnnoas ă.
CIORBA ACRĂ DE CARTOFI
Aceleaşi zerzavat uni ,~ i puse Wa fo c riumad cu % ili.-
tru apă sau zeamă de oase ; od ată Iierte se adaogă
cartofi ca mai sus, tăiaţi frumos ca acei de lună cu o
lingură specială, după un clocot se adaogă 1;2 litru de
borş, sau zeamă de varză clocotită după ce a fiert
cu o ceapă îartreagă ş i dup ă ce toat ă drojdia s'a lă­
sat la fund. Se m ai d ă un clocot şi se ridică p e colţ ul
maşinei, după ce s'a potrivit cu sare (o linguriţă).
In cazul că aceste din urmă ingrediente borş-zeamă
de v.a,l"z ă ne, Iins ese, r,p,oJ11"'Q':p-m llf) 18'l!'Jll'i<! A. n~ ~(IIN'j ;<.oO
cu o ceapa mtr eaga Ş I nupa ce toata urojrna sa J.d.-
sat la fund. Se ma i d ă un clocot şi e ridică p e coltul
maşinei, după ce s'a potrivit cu sare (o linguriţă).
In cazul că aceste din urmă ingrediente borş-zeamă
de varză ne lipsesc, reouegem La aguzid ă pe catre o
fierbem cu puţ imă apă ş i o strec urăan în zeamă. Şi
I ăm âia acreste b ine , ea se adaog ă ÎII1Să în castron
direct . In ace t caz se pune pe te legu me ,la fiert
2 litri înt r e gii de apă, pentru a avea Lichidul ne-
-cesar,
Şi zeam a de fru cte ver zi-Iierte poate ecri ciorba.
In castron se adaogă 2-3 linguri de sm ântânâ, un
. gălbenuş de ou şi verdeaţă.
Cionbe'le de cartofi se pot drege numai eu 'Unt şi
ceapă prăjit ă în 50 grame grăsime o ceapă şi cu 2
Iinguriţe de făimă rumen.irtă.
E o sup ă mai economică 'ca re se dă mU'Lt 'p r in in-
ternate.
~UP A DE CARTOFI CU ZARA DE LAPTE
Se fi.er~ cu % JiJtrtL ap ă leg umel e d c mai s us. în-
trezi de dat a ace ta apoi se ool:1Jo.gă 3-4 cartofi
bucă ţele odată cu 1 litru de ze ama-zara, zar~ este li- A
chidul care rămâne după ce s' a sco s untul din sman -
tân ă . , e fierbe UJD. m inut şi se p oate da Ia masă după
ce i s'a adăogat 1 Iingu riţ ă de sare şi putin piper.
Za ra-fiartă , i nu m ai cu oan tofi făJr ă alt legume,
încă e foarte bună.
SUPA DE PRAZ
Prazul e unul din cele mai p reţioase alimenne, eJl
posedă magnezde, element dndispensahil pentru ~tru~~
tu ma .nevoi.lor , fier, corp indispensabid globulelo r roşu
din sânge, suf.rru, ra!D.ti5esptic -intestin al şi un sp ecific ,
în boalele reumatice şi de piele; .silică , etc.
Trebu ie d eci consumet în It Ot , ezonul şi mai a les
oa supă.
SUPA DE PRAZ CU CARTOFI
Trebu ie d ci COO1J umat în tot , ezonul şi mai ales
ca supă.
SUPA DE PRAZ CU CARTOFI
Proportii: 3 fire de praz, 1h kgr. de cartofi, 11/2
apă 1 Iinguriţ ă făină, 14 lapt e, sare, 20 gr. und .
S~ curiţă şi se fie rb cartofi cu prazul şi llIpă, SP-
dam p r im ută cu zeamă cu tot. Unii mnnai I tr:eoor
mai ales dacă prazul a fost tăiat subtire. . . ~
Se înfie rib ântă g răsime sau unt, se pune o lin gur 'i tă
de făină. se rumeneşte, e umpl e cu ~'alptele,
Se He~be 2-3 minute şi se dă '1a lD18JSă, după ce i
s'a adăogat un gălbenuş. Cân.d. se se~vă supa ~t~re­
cura-tă a bunci 's e dă 'Pe o f ar fu r ie bucate]e d e pame
prăjită. .
Borş de praz p entru 6 p ersoane: 4 bre d e p raz
tăi at marunt, t litru de apă, o lingură de unt sau
123
altă grăsime ră.m.Mă dela o wlJtă fiertu ră din ajun, 60 Se a dogă Iaptele fără să se mai fiJartbă. Se vars ă
,gor.. făină ,
lf2 lirtru borş fiert şi Hmpez:·t sau zeamă de în ca st ro n peste un găllbenuş de ou şi smântână, Fi-
varză. Se încinge grăsimea, se adaogă făina şi pra- deaua se poate înlocui cu pâine pudrată cu brânz ă
zu] tă iai feliute s'Ulbţi,yli, se prăjeşte puţin, se stinge ..i p răjită puţin în cuptor.
cu apă şi se 'lasă la fiert. Când a scăzut la jumătate
se adaogă şi borşul, se mai lasă să f~arbă şi se servă SUPELE DE LEGUME VERZI
eu putin leuştean mărunt. .
Supă JuLieme

Proportii 6 persoane: 2 praji, 3-4 mo rcovi, 3 oar-

SUPELE DE CEAPĂ tofli, 1 ridiche, % căpăţână de varză, 2 ţelrine şi dacă
e vara un pumn de spanac, puţină fasole verde ş i
Ceapa fi ind un cucăţitor de sâoge şi un ant iseptic mazăre boabe, 50 gr. unt, 1 %-2 litru apă sau zeamă
arI căil or imtestinale şi urina re prim. iodul şi su fnul ce de oase, 2 linguri de smânt ânâ, un găYhenuş .
con ti ne, e b ine să se întrebuinţeze cât m ai ffi'ult în Legumele tăJiate se mnăhuşesc în cratiţa cu unt
bucătărie. Se recomandă ca curativ în boalele de sau cu grăsime scursă dela friptură, după ce varza
fi ca t. g ripă şi mai al es ,î n arterio scleroză <Iim cauza şi ridichea au fost opăeste ; numai mazărea nu se
-siltce i ce conţine, alcăeui rol e de a Ia oe mai elastice op ăr eşte şi nici cartofii. e 'tImple 'e u lichiduâ arătat.
v ine le şi arterele. combinate cu varwl şi &1Jte corp uri După ce a f iert 112 d e o ră e adaogă şi :mază,re tboaJbe,
ce cons tituesc h3!ZJa ace.·tor or gane. P en tru persoa- cartofi şi se las ă ă fia rbă 2 ore, Se varsă î n casbron
nele ce nu iubesc ceapa e bine să se facă uz numai pe te smâ ntâ nii şi gălhenllş ul de ou .
de s ucul ei bine strecurat,
SUP A CÂMPENEASCĂ
~ &.... 1 \.. . ..... '-l .&. "io A. "_Lv"'_· ........,• •~ .........._ "' - '"" - . .....-&. ~ • . : .... _ ... ........ ..... ...,-- r ......... .,. ..., u p a t\..r .el- .1.l'V:.L'" { ;;. "" 'v v l el .:7, ..... U I\...LCllV6U ..? J.. :.u L U ~ W I. v U'V'u.aa...n..,..,

-ee constituesc baza ace .to r or gane. P en tru persoa-
nel e ce nu iubesc ceapa e bine să se facă uz n umai
d e ucul e i bine streeurat.
SUPA DE
Proportii 6 persoan : 4 cepe tă iuae Ieliule . 30 gr.
grăsime rămas ă del a friptură sau unt, 60 gr. făină,
150 gr . brâmz ă (parmeznm), 112 liiru [ap te. J Htru a pă
sau zeamă de oase, 40 gr. fidea , 1 gălbenu; de ou
'3 decili tri . m ânt ână , I ar ă p ân ă la 2 de fj rbc re .
Se op ă r esc ce pele felii, se inn ăbu ş ă apoi cu g răsi­
mea ce aj ut ă f ăi na , se l asă să se prăjească câteva
m in ute, e ames iecă eu apă au z eamă de oase.
După o or.ă de fierhcl'e se adao g ă firleau n . (' la ă
ă fi a rbă 20 minut e.
cartofi şi se l as ă il. fiarbă 2 ore. e var ă î n castron
pe: te sm ântâ nii şi gă1henllşul de ou .
SUPA C ~ MPENEASCĂ
Proporţii 6 persoane: 3-4 caetofi, 1 p raz, 1 ceapă,
CEAPĂ 1 lin g ură gră' ime ruma ă cl ela f'ript ură, 1 I A! bulion
sau apă, rondele de pâine unse pud rate cu p ar-
mezan şi coapte, 4 că păţâni de felină.
e prăj eI9C Ie g urn I'e :t ă i1aJtc s obtii re , iar Oal'ltofi!i în
r onde le, .e umple ou zeamă. e la ă il. fi.artbă una
o ră şi se serv esc 1a mas ă cu non dele de pâine cu
b rânză [inutc la cuptor Sl11.1 .ub led.
SUPA FERMIERULUI
Aceleaşi leg um e ca la J1I1i nne în plus gulie. C ulie
'l i varza se op ă re c aparte, apoi se adaogă pe te cele-

124 125
lalte legume oare în afară de cartofi 'şi mazăre se
prăjesc puţin în grăsime se umple cu 1 % litru de li-
chid se Las ă să fiarb ă 2 ore. Cu 1f2 or.ă înainte se u-
daogă cartofi, mazărea se mai fie rbe şi se dresează
în castron în care s 'a p us un g ălbenuş , 2 linguri sm ân -
t ână ş i verdeaţ ă.
SUPA AMBASADORILOR
Proporţii 6 persoane : 2 Ja.pt uci, %, mazăre boabe,
% k gr. fa sole verde, 1 lingură de gr ăsim e r ămasă de
la friptură sau unt, 1% apă sau zeamă de oase ;
100 gr, tapiocă : ~ sm ântână , sau gălbenuş de ou,
verdeaţă şi se prăjesc tote legumele tă iate mărunt
(salata se taie ea şi, fideaua) afară de mază re, se um-
ple cu lichid, se fierbe 1% oră. Cu o jumătate de oră
înainte de a se da jos depe foc , i se adaogă maz ărea
şi tapioca, se fierbe % de oră şi se dresează cu gălbe­
nuş de ou , sm â ntână şi verdeaţă. Dacă supa se um-
ple cu zeamă de oase, atunci maz ă rea se fierbe a -
parte.
şitapioca, se fierbe lfz de oră şi se dresează cu gălbe­
nuş de ou , sm â ntână şi verdeaţă. Dacă supa se um-
ple cu zeamă de oase, atunci maz ă rea se fierbe a -
parte.
SUPA DE DOVLECEl
Proportii 6 persoane : 1h mo rcov , 1/ 2 post ârnac, 1
ceapă 4 dovlecei mari, 1 ~itru apă sau zeamă de oase,
% litru borş sau zeamă de aguridă ori zeamă dela o
lămâie . In cazul din urmă adăogăm 1% litru de zea-
mă. sare o linguriţă.
Se fierh toate legumele, afară de dovleoei care se
r ad hine, se taie fel ii şi se adaogă peste legumele
fie rte odată cu borşul fi er t , ş i .el 'a p arte ou o ceapă,
sau în lipsă zeama de aguridă care iară ş 18 fost
fiartă şi strecurată . Dacă ne servim de l ăm âie, ea se
adaogă la masă.
126
Fierţi şi dovleceii, se var-să ciorba în castron peste
2 decilitri smântânâ, 1 gălbenuş şi verdeaţă în care
există şi leuştean. .
In zilele de post sau când nu există smântânâ şi
o u, atunci s e leagă supa c u un r ântaş. 50 gr, grăsime
şi 30 gr. făină care se rumeneşte şi apoi se fi erbe
în supă.
SUPA DE SPANAC SAU 'MACRIŞ
% kgr. spanac , o lingură grăsime scurs ă dela friJp-
tură, sare, 1% 1. apă au zeamă de oase, 4 cartofii, un
gălLbenuş, ~ lapte.
Se p răjeşte puţin sp anacul în grăsime, se umpl e cu
lichid, se fierbe, se adaogă cartofi, se servă pe un
gălbenuş de ou şi lapte.
13UPA DE CIDTICI (vârfuri de hameiu /
Se fierbe o ceapă, un morcov şi o feLie de postâmac
'int r' un Iitru de apă . Se înfie rbântă o lingură de gră­
sime în oar e se rumeneşte 1 lingură de făină , se umple
"SUP A UJ!,; Lt11TILl \ varruri De name ru/
Se fierbe o ceapă, un morcov şi o feLie de postâmac
'int r' un Iitru de apă . Se înfierbântă o lingură de gră­
sime în oar e se rumeneşte 1 lingură de făină , se umple
-cu zeamă în ca re a fiert zarzavart:u:l. Se adao gă apoi, şi
2 pumni de chitioi care au fiert puţin înnăbuş iţi cu lh
lingură de grăsime. Se adaogă şi lA. ILapt e sau smân-
tână. E o supă foarte bună. Mulţi îi adaogă borş fiert
şi limpezit în care caz se micşorează cantitatea apei
în carte s'au Iient 1egumele.
Tu vederea econ omiei, unii scot muguraşii aceş tia
.şi-i mănâncă /un salată, luând supa numai cu bucăţi
de pâine prăjită aparte.
SUPA SAU BORŞ DE URZICI
1 kgr, urzici, 1 ceapă, 50 gr. orez sau grâu pisat ;
'1f2 Utru apă.
1')"7
 ~
aleg lUZre& tÎlllere CUJl'ăţă, se pelă opă -
rese pentru a rămâne In ele substanţe albuminoase fi
se p la fJert apoi cu apă, ceapă tăiată mă unt şi
dacă avem un morcov.
Toate fierte se umplu cu * Iim borş
de varză clocotit ă, M.ai dau în fiert şi se ,t r imet> la
masă cu 2 lingu~i de smântână. Unii le adaogă un
rântaş, alţii le servesc, dulci neacme, dar cu
râllltaŞ şi aşa sunt foarte bune.
Tot astfel se ftwe şi borşm de ştevie sau de ştire
Mai adesea el se 8lCreşte cu poame crude pe care
fierhem odată cu şumi au 66 fierb alparre i n.umai
zeama 10r se stl'eCCMll'ă peste ştirul care se ameşte.
uiti le adaogă şi rânilaş şi câteva fire de otez. Se
p08lte mee şi cu borş, ca mzicile Însă. ,
BORŞ DE SFECU
*
sfldă, 1 ceapă, :lh morcov, postâmae, *
pă­
trunjel, , cartofi, o felie telină, mărar, pătrunjel,
•ngură <le grăsime scursă dela friptum, 1 apă. Se
• • • 1 1
- - --- .-1 ,k-..J.! u •
DO~ l:.crro.r2loC-XZII.--- ----:-
*sfldă, 1 ceapă, :lh morcov, postâmae, *
pl-
trunjel, , cartofi, o felie 1elină, mărar, pătrunjel,
•ngură <le grăsime scursă dela friptum, 1~ apă. Se
taie toate legumele julieme. se prăjesc puţin cu gră­
sime se umplu cu apă. Către sfârşit se ada,ogă şi
cartofi cum. şi zeamă de agumdă. Dacă se pune hor,
el se adaogă fiert în care caz se reduc.e la 1 litru apă
care se pune la mceput tu legume.
CIORBĂ DE FASOLE VERDE
~ gre fasole verde păstăi, o lingură de grăsime
scursă dela friptUTă sau unt, o ceapă, 1 litru zeamă.
lJt borş, verdeală, 2" aÎlllguriie 'de făi.nă, sare.
Se pune la fiert In apă fasolea tăiată măr:unt şi o
ceapă muea.gă. se adaogă ,rântaşul făcrrl cu. wr...· ea
şi Wna, se mal1asă să fiarbă odată cu borşul e credinţa
JDB.Î sc8de puţin şi se servă cu verdeaţă tocată.
~~ ~ ~ ~~~~~_ _~ .~_ _ s:c:u~r~g:e~d~it:n~~~e c~d se~~~c î~re~~L ~au n~i
In zilele de dulce ISe dres eaz ă pest e 2 <.11. d e smân-
tână şi un gălbenuş d e ou,
Un iii a cresc aceast ă ciorbă c u otet cu oare stin ge
r â mta şul făleat dintr'o lingură bună ,la .fă ină, .o l i n gur ă
8ml zeamă de grăsime scursă dela friptur ă sau un t şi pu ţin piper.
~~IUPERCILE .
acest
Plante c r y ptogenne, care cup rind am număr infi-
nit de specii, a căror tip e foarte variat. R olul 10 1" în
natură este consid er abil. Multe din fermentaţi i sunt
darorite lor. C ea mai mare parte Jin microbi sunt tot
ciuperci, c ăro na I i e at r jbuie tc t felul d e rnucegaiuri .
Lor li s e .att1'ibuie tot Ielud de b oale a t â t ale v egetale-
]001' cât ş i .ale <8Jll.ÎJm allle lor.
In sfârşirt cele ca re S1.1Jnt v izibile cu ochiul liber
Iurnizeaz ă <O h ran ă agreabilă . Toate sunt p.rw .ate de
* chrolorophyllâe ş i această absenţă inrplic ă pentru el e
un fel de nutriţie specială, oare le face 's ă consume
* elementele mecesare consuitupiei lo r, în singura ma-
••
~ _G_
u tenie o rzanic ă pe ca le de descomnune re.
rumrzeaza IU u na.u u ue,njl<l:U JJltl.
.
J.lU ct 'l'=o ""Ulll p .... .ll VIC~ lv ou '"
* ch rolor oph y/1ll e ş i această absenţ ă ~lică pentru ele
un fel de nutriţie specială, oare le face 'Să consume
elernentele mecesare consnitupiei lo r, în singura ma-
tenie o r ganic ă pe cale de descompune re,
CIUPERCILE COMESTffi ILE
, Din fericire numărul .ciupercilor c omestibile e cu
mult mai mare c a al acelo r a veninoase.
Multe dim ele c onstituesc un alian.~nt delicat, sănă­
to , substantieel. ele fiind .oogoate în ubs tanţe organice
azotate, trebuesc însă consumate cu mare precauţie .
Apreciaţifle empieice oare s e atribuie mirosului a -
greabil sau r ău ce ...l răspândesc, sau lăsarea unei lin-
guri de argint sau cositor în timpul fierberei în ele
pretinzând că cele comestibile nu o înnegresc, sau
că la aer ciupercile veninoase rupte se în-
verzesc sau se roşesc, sau coloaeea laptelui ce s e
 BORŞ CU BUREŢI

o va loa re şi constituesc numai p rejudecăţi vătă­

P entru 6 pers oane : Intr'un lliiru d e apă se fi erb ,]
m ătoare.
e crede că se pot mânca ci up e rcile care au fost gume CUJID s u nt : mo r cov , lh post ârrsac, o ceap ă . A-
up use la urm ă toarea ex per jenţ ă : S ă se t ai e ciu- tun ci când sunt gart'a se adaogă 2 pumni de bure ti
t ă iaţ i subtire, dupăce au fos t sp ă laţ] şi cueăţaţi d e
perca feliuţe şi s ă se lase 2 ore într'o ap ă s ăr ată sau
pieli ţ a ce-i imp resoar ă .
oţ et (2 li n guri de s e r e sa u 3 d e oţ et ila un lit r:u de apă
p entru 500 gr. ci uperci) . C ând se face UlZ d e bureţi uscaţi , a tun ci cu 2-3
Sau în că de a l e supu n e unei flie'rberliJ de 2 minute ore înainte e i se pun să se mo ai e 1n ap ă rece.
Odartă Iierţi se umple cu % de litru de z eamă de
după o meceraţie prea l3Jbilă ele 2 ceas ur i în ap ă c u-
varz ă sau borş , care a fost fia rbă cu o ceapă si [ăsat ă
natii care s'a: schimbat în m ai multe .r epr iz e.
s ă se limpezeasc ă.
Dup ă una sau ,a, ia din aceste î ncercă ri, ci upercide
spălate pot fi p regătite. Acest p rocedeu îns ă le scoate
Se lasă să mai Fiarbă câteva minute şi se drege
toată aroma şi gustul , cee .ice .le faoe şi indig e Ite.
cu smâ ntâ nă dacă a fost făcută cu borş sau ac rită cu
ag u rid ă. Pennru a se obţine această din u rmă acreel ă
C el mai bun lu cru est e să ne adresăm ma gazinelo r
de confidenţă şi numai d el a el e să se cumpere, mici se fie rb e '14 aguridă ou tot ,alt â ta apă, se siJr:eco.a:ră
de cum d el a orice fe mee depe stradă, gospodina nu printr'o sirtă de păr ş i se adao gă ciorbei. In ac est din
urmă c az, I3lpa .ce se pu ne Ia început la ,fi,e r1f este în
şt ie s ă le cuno asc ă pe ce le comestibile,
N u t rebuie s ă se. consume decât c iuperci foarte cantitate de 1 limru şi %. ,
ti ner e şi pro aspete...fraged e, cel~e b ă tr â ne şi v ec h i po t Se poate face şi un r ântaş compus din 60 gr. unt sau
adtă grăsime, 60 gr. făină rumenită, 'ca re se adao gă
provoca toate simpt om ele unei otr ă viri.
n Flcnl elin np.:norO~IT"P. Ş'F1 lntâTOn1.at o otră wT"p. cu fier-turei, selasă s ă imri clocote asc ă şi se dă la masă
Ş t Le sa e cu n oasca pe cele comesuoue. '-&l.... m ..... 'V """.oU , ~t' u . "" """ 'O'''"'' t" U .&.L'-' oM'-I. m .....·v t ' ''-'L ILo '&""",, ·v ..... ...
•.... ..... '-"'OI"''''''' -Ll.I-4

N u t rebuie s ă se. consume decât c iuperci foarte cantitate de 1 limru şi %. ,

ti ner e şi pro aspete...fr aged e, cel~e b ă tr â ne şi vech i po t
provoca toate simpt om ele unei otr ă viri.
D acă din nenorocsre s'a întâmplat o otră vdre cu
ci u p erci, p rienul lucru c e este de făcut e s ă 'se dea i-
mediat un v omitiv, fie c hiar v iu, 'cu dege bul să se
p ro vo ac e vărsătur i.
In ca zul c ă trec e mult timp fără ca p aci entul să fi
v ărs at şi dacă prin .nrece rea acesto r ori: răvi'l'i în intes-
tin au LI1JCeput oolicele, atunci e bine să se ia un p ur-
~aItiv şi chiar s ă se facă d is tir.
Se poate face şi un r ântaş compus din 60 gr. unt sau
adtă grăsime, 60 gr. făină rumenită, 'ca re se adao gă
fier-turei, selasă s ă imri clocote asc ă şi se dă la masă
garnită Cu puţin leuştean.
- CIUPERCI FRIPTE LA GRXTAR
Se spală bine, se cur ăţă de pieliţi 12 ciuperci pen-
tru 6 p ersoane, se cură ţă pe deasupr a şi se umple lo-
cul c u sare, p ip e r ,ş i untdelemn. Se coc p e un fo c iute
şi. se dau. la mas ă c u zeama pe care ş i-o las ă d ela
fript.

PREPARAŢII DIN CIUPERCI MANCXRICX DE CIUPERCI SAU DE

MINXTXRCI
Bureţii buni 'p oartă diferite mrmia-i : p âinişoare, vi~
netele ciob ă naşi, hribi, sbâ r ciogi, ciuperci, păs tr ă vi Se cur ăţă ciupercile , se ta ie fă ş ioare s ubteri, se pun
(ca r e cresc pe pomi) chitoaree, bureţi graşi, mină­ l a fi ert cu o buc ă ţic ă d e unt p ro a sp ă t, sa re, pip er ,
tărei , etc.
1 ')1
m ă r a r . pătru nj el şi o ceapă tăiJaltă mă runt. Se l as ă să
scadă bine.
U n i i p un ceap ă p răj i tă şi pudrată c u o JingUl"hj ă
de făin ă.
-PILAF SAU PLACHIE DE CIUPERCI
Se fi erb ciupercile de mai sus cu mă rar, p ăt run­
j el , ceap ă , sare ş i pip er.
Se înfieribânt ă o \ling u ră de grăsime !pentr u 1 k gr.
de oipucerci, se prăj eşte o ce apă tăi ată mărunt, şi
orez câte o lingură de Fiecare p ersoană, se adao g ă
total peste ciupe rci şi se mad lasă să mai fiarbă cu
zeama lăsat ă din ciuperci, pe un foc domolit. Se ser-
vesc reci.
TOCANA MOLDOVENEASCĂ DE CIUPERCI
Pentru 6 persoane: 10 ciuperci, o Lingură unt, o lin-
gură făină, o ceaşcă sm ânt ân â, sau lapte, 3 cepe, p ă­
trun iel",sare. Se cnrătă bine 10 oiuoerci, se tae mărunt
1 \.A..-rtl~f\. !YIVLUV \' Col "c,~vA u.a:. '-'.u"'''' .u u ,",'"
Pentru 6 persoane: 10 ciuperci, o Lingură unt, o lin-
gură făină, o ceaşcă smânt ânâ, sau lapte, 3 cepe, pă­
t runj el, sare. Se curăţă bine 10 oiuperci, se tae mărunt
c u carne tocată. Se pune în cratiţă o lingură bună de
urat, ciupercile to cat e, 2-; qegături de p ătrunjel 2
legătum foi verzi de ceapă şi în lipsă de ceapă verde
se rade 2-3 cepe uscate, sare, piper. Se lasă să tiarbă
înnăbuşit.
După ce s'a fiert bine, se ia a doua lingură de unt,
se înfierbânt ă , se rumeneşte o IDlllgură de făină de
grâu, se adaogă o ceaşcă de smântânâ sau în Lipsă -
se poate lua lapte ; Se adaogă a cest sos peste ciuperci ,
se mai Iasă să d ea în clocot şi apoi se servesc la
Dlasă. . mi ci bucă ţel e de U!Dlt :proaspăt, chiar etb1IDci când pre-
Râşcovi muraţi. - Râ şcovii cresc prin pădurile de
brad şi mai ales pe timp ploios. Ei se s t r âng, se cu-
răţă, se pa l ă în 2-3 ap e şi. .se pun în apă clocotit ă
c u sa re. Se ia o prutină de brad, se op ă reş te, se afumă
c u putin z ahăr a rs şi ·se aşeaz ă râşcov i unul câte
u nul după ce au fost opăritJi.
Se umple cu sa ramu r a [n oare au fiert. P este câteva
ă pt ă m â ni sun t buni de m ânca r e. E i se dau sau în sa-
l at ă sa u se preg ătesc sub formă d e m â ncare.
--Ciuper ci cu smântănă, - Pentru 6 pers. 1 kgr. ciu-
perei. ~ kgr. smântânii, o Lingură făin ă , 12 linguri un t.
Se curăţă, se talie feliuţe şi se pun la foc să fiarb ă înnă ­
bu şite numai cu unt, piper, fără lI1Î1ci o pic ătur ă de
sare .
Se face ap oi un os cu o lingură de u nt în care e
pune făina s ă se prăjească, fă.ră Î1ntsă să prind ă cu -
lo a re, se stinge cu smâ n t ân a care se 'Pune p es te ciu -
perci, se lasă să fiarb ă 'Şi să scadă oSOS'U1 În cuptor.
In cazul că nu se dispune de atâta sm ânt ân â atunci
se poate umple sosul cu o parte IlaIPt e 'Ş i U!IlJa smân-
t ână sau chiar numai cu lepte, în cazul din urmă se
ob tine un fell de ci U1ama de ciuperci.
Oiuperci umplute. Pentru 6 pers. 1 kgr, ciuper ci ,
o lingură unt, miez de pâine de mărimea unui ou, o
ceapă. 50 gr. pesmet. Se curăţă, s e SlP'ală ISi se scob c
"u. .&..& ..... o-u. L&. '--".LI.... u .&. ll. U1ll..1,Q .1. \..oU J:aal' lIV, • .1.1. '-'a~u.J. U .111. u rau.o, ~v
ob tine un fel de ciU1ama de ciuperci.
Oiuperci umplute. Pentru 6 pers. 1 kgr. ciuperci,
o lingură unt , miez de pâine de mărimea unui ou, o
ceapă. 50 gr. p esmet. Se curăţă, se SiP'ală i e cobesc
Înăuntru ciupercile. Tot miezul scohit d in ciupercă
cum ş i trunchiul 008. ş i alte ciuperci tocate mărunt, se
prăj esc într 'o lingur ă de unt sau dacă se v r ea să se
m ănânce r eci a tunci se întrebuinţează untdel emn,
împreună cu o ceapă tă~ată mărunt; către sfârşit s e
a daogă m iezul de pâine 'Lmmui rut în Iepte i pătrunj-el
ve rde.
Se umplu" ciupercile d in nou, dându-le forma nat u-
na lă , se presară cu puţin pesmet şi .se pun p e o t avă
la cuptor 008. s ă s e coacă, rpflesăraroe pe d easup ra cu
paraţia a fost fă.c'Q'~ă cu untdelemn,
Coca de tăeţei, iofca, macaroane, fierberea şi pre-
gătirea lor cu brânză sau cu unt. Coca de t ăeţei şi
prepa rarea io fealei p entru 6 p er soan e. 2- 3 o uă b ă­
tute, făină cât t rebuie să se ohţie o cocă ta r e. E greu
e a?operă vasuf1 şi Se pume a cuptor p entru a se
de st ahilin deoare ce o făină poate fi mai avidă de apă rumen i La fund. Se scoate ca o budiuea. ~
decât alta, se 'Pune i n m ediu * de făină. M a earoan e cu hrânz ă p entru 6 p en oane. 1 k gt:
.
Sare nu se pune deoare ce îmmoa ie coca. mI ' ~
c.. ca roane, 150 gr._ ,1unt, 150 gr, brânză , 3 liltr'l d e apa.
Se Irăm ântă hine cu podul p almei ' timp de 14 d e Se p
un mrucaroantAle rupt e în ap ă 01 tită
or ă, apoi. se las ă alt sfert să se odihne asc ă, C A d 'au fiIert !Se st reeoar ă se va....s ă0 00 l~ a cu sare. .J
a an s ' .L " ap a r ece nea-
Dup ă aceea se î,n·tiOOe foaia g ro cioară c a muchi A
an:tă untul, se adaog aY macar oane1e
Supra. S e~ mhel"b
A '

cu ţitului. Se lasă bine să se sbicea că, I8.lpOi e ia

ver- c b ~ .
u ran~a r as a ŞI se pune vasu] acope rit la c uotor
A
să
geaua p este care se înfăşo ară foaia întrea gă, ca un '1'''''
st ea puţin ,
sul , se oneste az ă de iSUS până'i l j osul vergel ei, a stfel
Macar oane a u g~e t·m , - Aceleaş] ma'oa'roau...c Iierte
ca să se capete d eodat ă mai mu lte bucăţi una p est e
v

cum am .ClIrat~a't mal us se ru eaz& ~ t ' .

In r un gretin _
A

alta, în care se crestează ap oi în l ăţime de 1 cm. lh

cratiţ ă ~e păm ânt smălţuită, p unând u-se în stratu ri
• v

obţinând un fel de panglîcuţe. Se las ă astfel a ooperj

te
ri de rupă s ă alterna rtlve de macar oane şi b rânză ' S I
e ump e a poi cu
'
pe un fund. De ,altă parte s e pune 3 'ldt l tA
a:,p e c at se acoperă, în care s'au bărtut un u!L s
' au 2
fiarbă în clocot cu O Iinguri ţ ă de .sa r e, Când a pa c lo -
ă. gălbenu e, uneor i În v edere a eoono miei se ada. v
coteşte, Munci se aruncă şi coca tăiată , se acoper c h ia r oul întreg şi o linguriţă de fa m a uneor i. oga
v • v •

Pes t e puţin când notul s 'a ridica t deasu pra apei, se D bi .

~ o rcer u pentru această preparaţie se într:eb ui n-
scur.ge îllJ~r'o() strecur ăto are cu găuri mari, vărsâ n­ ţeaza p armez an sau .şweiizer.
du-se deasup r a apă .r eoe pentru la detaşa partea ele-
t Spa.gheHy.-S e pr,ocedează dUJPă acelaş isten, p en-
,.l~ :l=~~~::}~~r,~s~e ~'~~_~~~, _c~ ~'a~
io as ă.
~~ ~n('.iI! lJ'Ip. 150 zr. de zrăsime dintre car e 75 grr.
unt ACOS J ierhin ti
Peste puţm cana ItOtllll sa rlUJJL:i:ll UI;;'oW)U pu:.. QJP"", " ....
1J~ otncelU pentru această prepa raţie se într:eb ui n-
scur.ge îllJ~r'o() strecur ăto are cu găuri mari, vă rs â n­ [eaz ă parme zan sau .şweiizer.
du-se d easup ra ClIpă .r eoe pentru a detaşa partea ele- S(la.gheHy.-S e procedează dUJPă acelaş i aen, p en-
t~ fle:b: rea ~or, se dau aşâ cum s'au cos fierbinţ]
ioasă ,

Se în cinge 150 gr. de grăsime dintre care 75 grr. unt

din a?a, lll-sobt e pe o farfurioară d e b r ânz ă p arme-
şi 25 gr. untur ă (aceas ta elin urmă d ă un gust
deo- .
zan ŞI sos de bulion .
sebit oooei ) şi se varsă toti t ăeţeii Iierţi 'Şi bine scur i,
se dă câteva clooot e pe maşin ă, se adaog ă 150 gr.
b rânz ă ras ă de oi şi se pune apoi la c upto r având
u-s e
însă grije să se acope re cratita cu un c apac
care se
închid e bine. Cu acest istem coc a se rume neşte la
fund nu la suprafaţ ă care ar face-o să ee usuce. Se
răstoarn ă ca o budinc ă la se rvit.
Tot aşa de frumoasă se obţine dacă se aşează în
fă­
cratiţă un r ând de t ă eţei unul dint r'o compo ziţie
cută din brânză de v-aci ş i ou bătut, puţin ă sare,
Se lac stratu r i alt ernativ e de tă eţei şi brânză până se
sf â rşeşte cu tăeţeii, adăog ându-s e bucăţi de
unt
proaspăt pe de asupra .
 )

TABLA DE MATERII

Cu vânt inain te 3
Farma cia casei 5
Varul 17
R u făria 25
Du lap u l cu ru fe 40
Sc oa terea p etelor 43
P etel e cu buz ă de apă 45
Scoa te rea p ete lor c u b az ă de gră s im e 47
Scoa terea p et el or p ro du s e d e un ac id 48
Scoa te rea p ete lor ele ru gi n ă , c e rn ea l ă . mu ccg aiu , etc. 51
F abrica rea săp unu lui . 58
Săpu n de toa l e tă 59
Con serva rea săpun ului 59
Prep ararea s ăpunului di n cenus ă d e fer i gă 59
Ap ă pe n tru scoaterea p et e lo r de gră si me 60
S p ă l a rea ru fel or co lorate 60
C ăl cat u l . 63
Bro d rii român eşti . . . 67
Cio ra p i a lb i ş i n egr i c o l oraţ i 68
p ălar ea ba tis telor, a tu lp ane lor , a ş o r ţ u r i l o r şi a ruf el or mai
uşoa re . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . 85
Cum se poate p reve n i con tajţiun ea prin a le ge rea r ufelor murda re .
ca re a u s ervit bolnavil or . 86
I n ălb irea p ânzei d e amcri c ă sa u d e ca s ă . . . . . . . . . . 87
Sp ă l a re a rufelor a lbe de co r p. o p ă ri re a ş i fier berea lor, u lb ă s-
tri rea ş i intinderea 97
G.'ilca rea ruf elor de corp 99
Lena juri ş i sp ăl area Ilan cl el or 105
l n c ălţ ămi n l e a . . . . . . . . 107
scan: C.C. \ \ :')
M ă s uri de gre utate şi d e ca paci ta te cas nice
dtpguy.word press.com Ump lerea borş ului ş i co nse rva rea lui In s ticle ş i a zc mei d ~
dtpguy@yahoo.com varz ă in tim pu l verei . . . . . . . . . . li n
 P:\\!iUR

Pr epar ar ea supa lor ş i a cior be lor din legum e crude şi uscate 117
Bulio nul de legume (pentru 6 persoane) 120
Supele de cart ofi 121
Supa de praz . . . . . 123
Sup ă de pr az cu ca r tofi 123
Sup ele de ce apă 124
Sup ele de legum e verz i 125
Supa - cămpen easc ă . 125
."
Supa fer mierul ui . . 125
Supa ambasadorilor 126
Supa de dovlec ei 126
Sup a de spanac sa u rn acri ş . 127
Supa de chit ici (vârfuri de hameiu) 127
Supa sau borş de urzici 127
Borş de sfeclă 128
Ciorbă de fasole verde . 128
Ciupercile. . . . . . . 129
Borş cu bureţi 131
Ciuperci fripte la gratar 131
Mâncărică de ciuperci sau de m in ătărci 131
Pilaf sau plachie de ciuperci . . . 132
Tocana moldovenească de ciup erci 132

ruar sau piacme" ae CIUperCI . . . 132

Tocana moldovenească de ciuperci 132