UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA

FACULTATEADE ȘTIINȚE POLITICE, FILOSOFIE ȘI

ȘTIINȚE ALE COMUNICĂRII

DOMENIUL: FILOSOFIE

TEZĂ DE DOCTORAT

Consilierea filosofică:
de la practică la profesie

Coordonatori științifici:
Conf.univ.dr. Florin Lobonț
Prof.univ.dr. Viorel Pașca
Doctorand:
Vasile Hațegan

2018

1
2
STRUCTURĂ TEZĂ

INTRODUCERE

În practica și consilierea filosofică

CAPITOLUL 1.

Aspecte teoretice ale principalelor modele de consiliere

filosofică aplicate în lume. Definiții și teorii, aprecieri și critici

CAPITOLUL 2.

Principalele forme de consiliere filosofică

CAPITOLUL 3.

Profesionalizarea practicării filosofiei. Aspecte juridice ale

reglementării consilierii filosofice ca profesie liberală în
România.

CONCLUZII REZULTATE DIN CERCETARE

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

3
4
 CONSILIEREA FILOSOFICĂ:
de la practică la profesie

CUVINTE CHEIE: consiliere filosofică, profesie, filosofia

academică, practica filosofică, interdisciplinarite, formare
profesioanlă, competențe, reglementarea profesiei, relația cu
medierea, meditarea filosofică, asocierea profesională.

În această teză de doctorat prezentăm argumente în

favoarea consilierii filosofice, în drumul său de la practica
filosofică la reglementarea ca profesie liberală.
Acest proiect de cercetare a pornit de la întrebarea pe
care și-o pun absolvenții cursurilor universitare de filosofie, la
finalizarea studiilor, și anume:
Ce pot face cu diploma de absolvire? sau cum o pot pune
în valoare?.
Întrucât șansele acestora sunt încă limitate la a face
filosofie cu adevărat, mai ales de un nivel academic,
majoritatea fiind în situația de a se recalifica profesional.
Pe acest considerent am pornit demersul nostru de
cercetare asupra modalităților de practică filosofică, îndeosebi
asupra noului curent lansat recent, al consilierii filosofice, ca
practică a filosofiei, mergând până la recunoașterea acesteia ca
profesie distinctă.
În capitolul introductiv am analizat cele două concepte, al
filosofiei pusă în practică și consilierea filosofică ca derivație a
acesteia.

5
 După identificarea unor trăsături ale consilierii filosofice,
necesare înțelegerii acestei noi practici a filosofiei, am analizat
și care au fost premisele care au dus la această orientare
practică, pornind de la originile antice ale practicilor filosofice,
și efectuând o scurtă analiză istoriografică a conceptului
contemporan de consiliere filosofică, începând din 1981, anul
deschiderii primului cabinet de consiliere filosofică din lume.
Acest prim eveniment reprezintă actul de naștere al unui
nou domeniu aplicat al filosofiei, având ca protagonist pe
filosoful german Gerd Achenbach, care a inițiat un cabinet de
consiliere filosofică, el fiind recunoscut ulterior ca „părintele”
consilierii filosofice.
În partea introductivă a tezei analizăm și care sunt
principalele domenii de aplicare ale consilierii filosofice,
stabilind un număr de cinci niveluri la care aceasta poate fi
aplicată, conform reprezentării următoare:

Nivelul
individual

Nivelul Nivelul
de grup organizațional

Nivelul Nivelul
ocazional comunitar

A fost analizată relația noii practici filosofice cu filosofia

academică dar și legăturile acesteia cu alte discipline sau
domenii de activitate, rezultând un profund caracter

6
interdisciplinar, așa cum arătăm în figura de mai jos, care
reprezintă confruntările interdisciplinare ale consilierii
filosofice:

PRACTICA DIDACTICĂ
PSIHOLOGIA
FORMATIV-
MOTIVAȚIONALĂ - PSIHIATRIA, MEDICINA

CONSILIEREA
FILOSOFICĂ

CONSILIEREA SPIRITUALĂ ALTE DOMENII

EXISTENȚIAL -TEOLOGICĂ DE INTERES

Primul capitol al lucrării de cercetare are ca obiect

„Aspecte teoretice ale unor curente de consiliere filosofică
aplicate în lume” unde sunt identificate cele mai reprezentative
teorii, prin reprezentanții de marcă care le-au definit și aplicat,
cu aprecieri și critici pentru fiecare din aceste curente.
După unele aspecte preliminare prezentate la început,
firesc a fost să avem o abordare prioritară asupra primei țări din
lume care a dat un cabinet de practică, Germania, reprezentată
de Gerd Achenbach, un practician filosof „fără metodă”, urmat
de un teoretician remarcabil în persoana lui Eckart Ruschmann.
Continentul nord american este reprezentat de un alt
filosof renumit, Lou Marinoff care introduce două metode de
lucru, respectiv PEACE și MEANS, acesta fiind adeptul unei
reglementări stricte a profesiei, urmat de canadianul Peter
Raabe, care prezintă o altă metodă de lucru și care susține
practicarea filosofiei în mod interdisciplinar, în bună relație cu
alte terapii.

7
 Pe același continent s-a remarcat și filosoful Peter
Koestenbaum, pentru domeniul corporatist, dar și filosoful Ran
Lahav, care se dedică filosofiei aplicate, oscilând între viziunea
despre lume și căutarea înțelepciunii, iar recent fiind preocupat
de filosofia meditativă.
Revenim în Europa, unde identificăm o multitudine de
școli și curente care s-au dezvoltat în Italia, analizând doi
practicieni care au scris serios despre acest concept și domeniu
de lucru, cei doi fiind Stefano Zampieri și Neri Pollastri.
Franța este reprezentată remarcabil prin promotorul
fenomenului „Cafe Philo” sau cafeneaua filosofică, aici ne
referim la Marc Sautet, urmat de un alt practician dedicat,
Oscar Brenifier, care dezvoltă numeroase tehnici de lucru de
consiliere individuală și de grup, dar și unele practici dedicate
filosofiei pentru copii.
În același capitol analizăm practicieni și curente din
Marea Britanie, Olanda și Israel, dar și premisele românești ale
acestui curent de filosofie aplicată, pornind de la Constantin
Noica și continuând cu cei care au avut opinii pro sau contra
asupra conceptului și ajungând până la practicienii de azi, dar
și la preocupările actuale în acest nou domeniu.
În locul unor concluzii, la final de capitol, am identificat
un model care poate fi urmat în procesul de formare și de
recunoaștere a profesiei de consilier filosofic, pornind de la
numeroasele asemănări pe care le are cu medierea, și care poate
deveni astfel o sursă și un model în procesul de reglementare,
datorită faptului că profesia de mediator este recunoscută deja
în România.
În capitolul al doilea al cercetării analizăm care sunt
„Principalele formele de consiliere filosofică” și facem un
studiu pornind de la domeniile în care aceasta se manifestă.
Pentru domeniul consilierii filosofice individuale au fost
identificate diverse forme de lucru sub forma unor cabine de

8
practică, unde activează filosofi sau specialiști în acest tip de
consiliere filosofică.
Consilierile filosofice desfășurate individual pot fi de
diverse forme: a unui dialog filosofic și socratic, a unui interviu
derivat din dialogul filosofic, prin dezbateri filosofice,
utilizarea unei narațiuni sau biografii, prin metoda PEACE
enunțată de Lou Marinoff sau chiar prin consilierea individuală
desfășurată online, concept experimentat cu succes de Shlomit
Schuster și Tim LeBon.
Observăm că pe lângă formele de lucru individuale, ce au
loc între practician și subiectul său într-un cabinet de practică,
au apărut și unele forme de lucru care se derulează la distanță,
cu ajutorul unei conexiuni online sau prin poșta electronică.
Pentru consilierea de grup, identificăm alte forme de
lucru, cum ar fi: dialogul socratic nelsonian, seminarul de grup,
disputa filosofică, comunitatea de investigare sau explorare,
cafeneaua filosofică, seara de filosofie, weekendul filosofic,
vacanțele sau călătoriile filosofice, festivalul de filosofie, cina
filosofică, plimbările filosofice, dar și două concepte noi care
au fost inițiate și prezentate de Ran Lahav sub denumirea de
compania filosofică și practica contemplativă.
În categoria consilierii filosofice pentru companii sau
organizații sunt prezente forme de lucru și practici specifice
pentru consilierea la firme: aplicarea filosofiei în management
sau leadership-ul filosofic, și metoda MEANS creată de Lou
Marinoff.
La nivelul comunitar aplicarea consilierii filosofice are
loc în domeniul educațional prin filosofia pentru copii și
laboratorul filosofic iar în domeniul sanitar sau în sistemul
penitenciar prin conceptul de filosofie comunitară.
În toate aceste domenii au fost identificate aplicații de
practică filosofică cu un real succes.

9
 Concluzia ne arată faptul că oricine poate fi un beneficiar
al practicilor filosofiei, prin intermediul acestei noi profesii,
aceea de consilier filosofic.
Capitolul doi conține și un studiu asupra categoriilor de
persoane care apelează la consilierea filosofică, efectuat pe
grupe de vârstă : de la copii, la adolescenți și studenți, urmați
de părinți, persoane mature, oamani în vîrstă sau seniori dar și
alte categorii defavorizate sau cu nevoi speciale.
La finalul capitolului supunem atenției un element din
practica anterioară acestei cercetări, derivat din studierera unor
stările meditative, unde am analizat unele conexiuni cu noul
concept aplicat.
Având în vedere și experiențele altor practicieni ai
consilierii filosofice, unul dintre ei fiind Ran Lahav în SUA
urmat de Lodovico Berra în Italia, care au dezvoltat unele
practici meditative cu tematică filosofică, propunem o variantă
de lucru simplificată și eficientă, de aplicare a unui exercițiu
care poate genera o „stare meditativă activă” participantului,
care poate activa un alt proces, denumit de noi a fi “meditarea
filosofică activă”.
Punem la dispoziția celor interesați a experimenta această
procedură de lucru, un exercițiu aplicat, redat ca anexă la
lucrarea de cercetare.
În această lucrare am avut și rolul unui mediator între
cele două poziții prezentate, una fiind cea prin care filosofii
susțin o practicare în această formă a practicilor filosofice, care
este atribuită strict domeniului de specializare al unui filosof,
iar a doua direcție este cea a reglementării unei noi profesii cu
accesul deschis și altor specializări din alte domenii, dar prin
parcurgerea unor programe de formare și specializare, propuse
în teză.
Din toate pozițiile prezentate rezultă necesitatea acestei
medieri, în sensul de a se renuța la diverse confruntări de idei și
opinii pe această temă, cu acceptarea din partea ambelor părți a

10
faptului că promovarea profesiei poate să avanseze fără
divergențe, astfel că prin proiectul de formare și calificare în
noua profesie, propus în cadrul acestei lucrări, vor avea acces
atât filosofii de carieră dar și alți specialiști, proveniți din alte
domenii, și care se vor putea îndrepta spre una din formele de
consiliere filosofice propuse.
Putem concluziona spre final faptul că filosofia pusă în
practică este și poate deveni și mai utilă, în folosul oricărui om,
începând de la vârsta copilăriei conștiente până la bătrânețe, iar
prin noua practică, cea a consilierii filosofice, poate veni în
ajutorul oricărei persoane care vrea să învețe să filosofeze.
Toate aceste argumente și analize, ne conduc la a susține
consilierea filosofică, pe care o considerăm a avea un potențial
real de a deveni o profesiune specială ce merită o reglementare
aparte.
Capitolul al treilea al tezei este destinat acestei intenții de
“Profesionalizare a practicii filosofice și aspectele juridice ale
reglementării consilierii filosofice ca profesie liberală în
România”.
În lucrarea de cercetare prezentăm drumul care trebuie
parcurs și în România, pentru implementarea și recunoașterea
acestei ocupații, inițiativă ce poate fi supusă unei proceduri
specifice de reglementare legislativă astfel încât consilierea
filosofică să fie inclusă în categoria profesiilor din țara noastră.
Procedura de recunoaștere a acestei noi profesii impune o
cunoaștere a procedurilor, cerințelor precum și a posibilităților
de urmat, din partea celor interesați în acest demers.
Ca o conluzie, prezentăm modul de aranjare al etapelor
de urmat în demersul pentru reconoașterea profesiei, sub forma
figurii de mai jos, iar în teză detaliem fiecare din acestea.

11
 Organismul profesional reglementat

Asociere profesională - APCFE

Organizare
profesională
-Norme
interne
-Cod etică
Promovare,
recunoaștere
profesie
Formare/instruire
Pregătire CURS Master
Documentație CURS Post -Universitar
profesională
reglementare organizat la UVT
continuă
profesie

Păstrând același mod de a ne exprima asupra temei, am

inclus în teză următoarea reprezentare schematică pentru a
arăta care sunt instituțiile implicate în procesul de reglementare
a profesiei de consilier filosofic propuse.

Ministerul Ministerul Justiție /

Muncii Educației Legislativ
Înregistrare
Înregistrare Asociația
formare în profesională
ocupație - COR
RNCIS (ANC)

ANC - Standard Legea profesiei

Aviz Comitet
și organismul
sectorial ocupațional profesional

Prima etapă a procesului s-a făcut prin înființarea unui

program de formare la nivel universitar. Următoarea etapă
reprezentată de asocierea profesională, destinată la început
primilor specialiști, care vor demara acțiuni de promovarea și

12
recunoaștere a noii profesii concomitent cu elaborarea a
documentațiilor înregistrare a ocupației și profesiei nou
înființate, etape necesare legiferării. Ultima etapă este
reprezentată în figura noastră de organismul profesional ce va
fi reglementat prin lege, și care va demara procesul de
organizare profesională, având ca preocupare și crearea unui
sistem de pregătire profesională continuă, păstrând totodată
rolul principal de coordonare permanentă a activității și de
creștere a prestigiului noii profesii.
La finalul tezei (și rezumatului) reprezentăm schematic
procesul de profesionalizare, pentru a exemplifica soluției
propuse, de la etapa de formare, la asocierea profesională și
întregul proces de reglementare detaliat în capitolul trei, până
la constituirea unui organism profesional național, care va avea
rolul de coordonare și supraveghere a noii profesii, având și
atribuții de reprezentare la nivel național și internațional.
Această abordare asupra necesității exercitării unor
practici filosofice ce sunt aduse acum „la vedere”, se detașează
de orice formă de interpretare asupra noilor abilități propuse,
elimină orice confuzie ce poată fi făcută față de ocupația de
filosof sau față de alte terapii care utilizează și practici
filosofice, eliminând astfel orice improvizație din orice direcție
sau chiar o posibilă ofensă ce poate fi adusă indirect acestor
profesii consacrate și recunoscute.
Practic are loc o trecere în legalitate a unor practici care
până acum erau asumate indirect și nedeclarat de alte ocupații.
Considerăm că întregul proces de reglementare a
profesiei de consilier filosofic propus în cadrul acestei cercetări
poate fi îmbunătățit permanent cu alte idei, opinii sau soluții,
venite în primul rând de la cei care au acumulat experiență în
practica filosofică sau de la cei din mediul universitar care
activează în prezent pe această zonă a formării în filosofie
aplicată și nu numai, precum și din partea primilor absolvenți
ai programelor de formare amintite.

13
 O conlucrare a tuturor factorilor implicați, de care am
vorbit în prezenta lucrare, poate duce la realizarea rapidă a
recunoașterii acestei noi profesii, utilizând chiar modelele de
reglementare propuse aici, punând în valoare astfel potențialul
de formare existent în învățământul universitar românesc,
acordând o șansă reală acelor absolvenți ai unei licențe în
filosofie să poată face mai mult cu toate cunoștiințele
acumulate, dar și în spijinul celor care au o anume tangență cu
practicile filosofice și care vor putea astfel să activeze într-o
nouă formă, reglementată și recunoscută și în societatea
românească.

14
CUPRINS

INTRODUCERE
În practica și consilierea filosofică ....7
1. Prezentare generală a practicii filosofice
2. Ce este consilierea filosofică?
3. Despre originile conceptului de consiliere filosofică.
4. Domeniile de interes ale practicii filosofice
5. Scurt istoric al conceptului de consiliere filosofică
6. Despre legăturile interdisciplinare ale consilierii
filosofice
7. Relația consilierii filosofice cu filosofia academică

CAPITOLUL 1.
Aspecte teoretice ale principalelor modele de consiliere filoso-
fică aplicate în lume. Definiții și teorii, aprecieri și critici......65
1. Elemente de bază ale principalelor modele de consiliere
filosofică
2. Apariția consilierii filosofice în Germania
2.1. Gerd Achenbach, părintele consilierii filosofice.
2.2. Eckart Ruschmann, o sistematizare teoretică.
3. Modele nord-americane în consilierea filosofică
3.1. Lou Marinoff și metoda PEACE.
3.2. Peter Koestenbaum, filosoful corporatist.
3.3. Peter Raabe și consilierea filosofică ca formare.
3.4. Ran Lahav, între viziunea despre lume și căutarea
înțelepciunii.
4. Teorii și modele în Europași Israel.
4.1. În Italia, cu Neri Pollastri și Stefano Zampieri.
4.2. În Franța, cu Marc Sautet și Oscar Brenifier.
4.3. În Marea Britanie, cu Tim LeBon și Jules Evans.
4.4. În Israel, cu Shlomit C. Schuster.
4.5. În Olanda, cu Ida Jongsma și Ad Hoogendijk
4.6. Premisele consilierii filosofice în România

15
 - Idei rezultate
- Modelul medierii în apariția unei noi profesii.

CAPITOLUL 2.
Principalele forme de consiliere filosofică ...165
1. Scurtă introducere
2. Consilierea filosofică pe niveluri de aplicare
2.1. Consilierea filosofică individuală.
- Consilierea filosofică in personam
- Consilierea filosofică online
2.2. Consilierea filosofică de grup
- Dialogul socratic nelsonian.
- Cafenelele filosofice
- Alte întâlniri de grup cu tematică filosofică.
- Compania filosofică și practica contemplativă.
2.3. Consilierea filosofică în organizații sau companii.
2.4. Practica filosofică la nivelul comunităților și institu-
țiilor publice
- Comunitatea de investigare sau de explorare
- Filosofia pentru copii – P4C
- Consilierea filosofică pentru părinți
- Laboratorul filosofic
- Filosofia comunitară – P4Co
- Consilierea filosofică pentru persoanele cu nevoi
speciale
3. Consilierea filosofică aplicată pe grupe de vârste:
3.1 Consilierea filosofică pentru copii
3.2. Consilierea filosofică pentru adolescenți și tineri
3.3. Consilierea filosofică a vârstei maturității
3.4. Consilierea filosofică a seniorilor
4. Consilierea filosofică și practica meditativă.
4.1. Starea meditativă activă
4.2. Meditația filosofică activă.

16
CAPITOLUL 3.
Profesionalizarea practicării filosofiei. Aspecte juridice ale
reglementării consilierii filosofice ca profesie liberală în
România .....255
1. Profesionalizarea practicării filosofiei – stadiu actual și
perspective.
2. Concepte privitoare la profesie și liberalism în România
și în context european.
3. Aspecte juridice ale reglementării unei profesii liberale în
România.
4. Caracteristicile consilierii filosofice ca profesie liberală.
5. Etape de urmat pentru recunoașterea profesiei de
Consilier Filosofic.
5.1. Procedura de înregistrare a unei ocupații
5.2. Calificarea profesională și standardul ocupațional
5.3. Asocierea profesională cu scop de promovare a noii
profesii
5.4. Schiță a unei propuneri de lege ferenda pentru
reglementarea profesiei.
5.5. Înființarea unui organism de reprezentare a
profesiei nou reglemetate. Registrul de evidență al
profesiei și regulamentul intern.
5.6. Elaborarea unui statut profesional, a codului de
etică sau de conduită, norme de bună practică,
ghiduri de lucru, reguli de publicitate.
6. Opinii asupra necesității unei noi profesii.
7. Despre competențele noii profesii.

Aprecieri personale și concluzii rezultate din cercetare .....297

Bibliografie 319

Lista figurilor 330

17
Anexe: 331

- Anexa 1. Conferințele Internaționale de Filosofie Practică

- Anexa 2. Lista asociațiilor și organizațiilor de practică
filosofică din lume
- Anexa 3. Chestionar propus absolvenților programului
master Philosophical counseling and consultancy de la
Universitatea de Vest din Timișoara
- Anexa 4. Exercițiu propus privind meditația filosofică
activă
- Anexa 5. Schița proiectului de lege ferenda pentru
profesia de consilier filosofic
- Anexa 6. Standardele de practică și etică profesională –
emise de APPA

18
 PhD Thesis Summary:

Philosophical counseling:
from practice to profession

KEY WORDS: philosophical counseling, profession,

academic philosophy, philosophical practice, interdisciplinary
practice, professional training, skills, profession regulation,
relationship with mediation, philosophical meditation,
professional association.

In this PhD thesis we present arguments in favor of

philosophical counseling, on its way from philosophical
practice to its regulation as a liberal profession.
This research project started from the question posed by
the graduates of the university courses of philosophy at the end
of their studies, namely: What can I do with the graduation
diploma or how can I put it in value?
As their chances are still limited to making true
philosophy, especially at an academic level, most of them
consider the choice to retrain professionally.
Therefore, we started our research on philosophical
practice, especially on the newly introduced philosophical
counseling, as a practice of philosophy, going as far as
recognizing it as a distinct profession.
In the introductory chapter we analyzed the two concepts,
philosophy put into practice and philosophical counseling as a
derivation of it.
After identifying the features of philosophical counseling
needed to understand this new practice of philosophy, we
analyzed what were the premises that led to this practical

19
orientation, starting from the ancient origins of philosophical
practices, and making a brief historiographical analysis of the
contemporary concept of philosophy philosophical counseling,
since 1981, the year when the first philosophical counseling
cabinet in the world opened.
This first event represents the birth of a new applied field
of philosophy, having as its protagonist the German
philosopher Gerd Achenbach, who initiated a philosophical
counseling cabinet, and was later recognized as the "father" of
philosophical counseling.
In the introductory part of the thesis we also analyze the
main fields of application of philosophical counseling,
establishing a number of five levels at which it can be applied,
according to the content of the thesis.
The relationship of the new philosophical practice with
the academic philosophy and its links with other disciplines or
fields of activity was analyzed, resulting in a profound
interdisciplinary character, as shown in the chapter from thesis,
about the interdisciplinary confrontations of philosophical
counseling.
The first chapter of the research focuses on "Theoretical
aspects of current philosophical counseling currents applied to
the world" where the most representative theories are identified
by the personalities in the field who have defined and applied
them, with appreciations and criticisms to each of these
current.
Following some preliminary aspects presented in the
beginning, it was natural to have a priority approach to the first
country in the world that gave a practice cabinet, and here Gerd
Achenbach is presented, a practitioner philosopher without
method, followed by a remarkable theorist in the person of
Eckart Ruschmann.
The North American continent is represented by another
renowned philosopher, Lou Marinoff, who introduced two

20
working methods, namely PEACE and MEANS, following the
strict regulation of the profession, followed by Canadian Peter
Raabe, who brings another way of working and supports the
practice of philosophy in an interdisciplinary way, in good
relationship with other therapies.
On the same continent, philosopher Peter Koestenbaum
is in the corporate field, as well as philosopher Ran Lahav, who
is dedicated to applied philosophy, oscillating between the
vision of the world and the pursuit of wisdom, and more
recently he was concerned with meditative philosophy.
In the same chapter we return to Europe where we
identify a multitude of schools and currents that have
developed in Italy, by analyzing two practitioners who have
written seriously about this concept and field of work, the two
being Stefano Zampieri and Neri Pollastri.
France is remarkably represented by the promoter of
Cafe Philo or the philosophical café, here we are talking about
Marc Saute, followed by another dedicated practitioner, Oscar
Brenifier, who develops numerous individual or group
counseling techniques, as well as practices dedicated to
philosophy for children.
In the same chapter, we analyze others practitioners from
the United Kingdom, the Netherlands and Israel, as well as the
first Romanian premise of this applied philosophy, starting
from Noica and continuing with those who had opinions, for or
against this concept and reaching out to today's practitioners,
but also to the current concerns in the field.
Instead of chapter conclusions, we identified a model that
can be followed in the process of training and recognizing the
profession of philosophical counselor, starting from the many
similarities it has with mediation, which can become a source
and model in the process because the profession of mediation is
already recognized in Romania. In the second chapter of the
thesis we analyze the "main forms of philosophical counseling"

21
and we make a study starting from the domains in which it
manifests itself.
For the field of individual philosophical counseling,
various forms of work have been identified in the form of
practice cabinets, where philosophers or specialists work in this
type of philosophical counseling. Individual philosophical
counseling can take the form of: philosophical and socratic
dialogue, an interview based on philosophical dialogue,
philosophical debates, use of a narrative or biography, the
PEACE method as described by Lou Marinoff, or even an
online counseling, as demonstrated with success by Shlomit
Schuster or Tim LeBon. We note that, in addition to these
individual forms of work taking place between the practitioner
and his subject, in a practice cabinet, there are also forms of
work that take place remotely using an online connection or an
e-mail.
For group counseling, we identify other forms of work
such as Nelsonian Socratic Dialogue, Group Seminar,
Philosophical Discourse, Community of inquiry , Philosophical
Café, Philosophy Evening, Philosophical Weekends,
Philosophical Vacations or Travel, Philosophy Festival ,
philosophical dinner, philosophical walks, and two new
concepts that were initiated and presented by Ran Lahav as the
philosophical company and contemplative practice.
In the category of philosophical counseling for
companies or organizations there are presented the practical
forms of business consulting, philosophy for managers or
philosophical leadership, and the MEANS method created by
Lou Marinoff.
At Community level the application of philosophical
counseling takes place in the educational field through
philosophy for children and the philosophical laboratory and in
the sanitary and penitentiary system through the concept of

22
community philosophy. In all these areas, many practical
philosophical applications have been used with a real success.
The conclusion shows that anyone can be a beneficiary of
philosophy practices through this new profession, that of a
philosophical advisor.
Chapter Two contains a study of the categories of people
who use philosophical counseling, grouped by age: children,
adolescents and students, followed by parents, mature persons,
seniors, and other disadvantaged or special needs groups.
At the end of the chapter, we move our attention to an
element of the practice preceding this research, derived from
the study of a meditative state, and we analyzed some
connections with the new concept applied.
Taking into account the experiences of other practitioners
of philosophical counseling, one of whom was Ran Lahav in
the USA, followed by Lodovico Berra in Italy, who developed
some philosophical themes of meditation, we propose a
simplified and efficient way of practice based on the short
version of one exercise which can generate a certain "active
meditative state" of the participant, which may trigger another
process we call "active philosophical meditation".
We make an applied exercise available to those interested
in this working procedure, as an appendix to the research
paper.
In this thesis we took the role of a mediator between the
two positions presented, one being that philosophers support a
practice in this form of philosophical practices, which is
attributed strictly to the field of specialization of a philosopher,
and the second supports the regulation of philosophical
counseling as a new profession with open access for other
specializations from other fields, only after having finished the
preparation through the training and specialization programs
proposed in the thesis.

23
 From all the positions presented, the necessity of this
mediation becomes clear, in the sense of rejoining various
confrontations of ideas and opinions on the subject, with the
acceptance from both sides of the fact that the promotion of the
profession can proceed without divergences, so that through
the training and qualification in the new profession proposed in
this paper both career philosophers and other specialists from
other fields can benefit and will be able to turn to one of the
proposed philosophical forms of counseling.
We can finally conclude that philosophy put into practice
is useful and can also be useful, benefitting every human being,
from the age of conscious childhood to old age, and that
philosophical counseling can come to the aid of any person
who wants to learn to philosophize.
Considering all of these arguments and analysis, we are
supporting philosophical counseling, which we consider to
have a real potential, to become a special profession that
deserves special regulation.
The third chapter is intended for this "Professionalization
of philosophical practice and legal aspects of the regulation of
philosophical counseling as a liberal profession in Romania".
In the research paper we present the road that must be
taken in Romania for the implementation and recognition of
this occupation, an initiative that can be subjected to a specific
legislative regulation procedure so that the philosophical
counseling is included in the category of professions in our
country. The procedure for recognizing this new profession
requires knowledge of the procedures, requirements and
possibilities that will be used by those interested in establishing
the profession.
As a final conclusion, we present schematically the way
of arranging the stages to be followed, in the future approach to
the reconciliation of the profession, and in the thesis the details
of each of them are included.

24
 The first stage of the process was through the
establishment of a university-level training program. The next
stage is that of the professional association, intended initially
for the first specialists, who will initiate actions of promotion
and recognition of the new profession, together with the
elaboration of the registration documents of the newly
established occupation and profession, and of the necessary
stages for legislation.
The last step is represented in our figure by the
professional body that will be regulated by law and will begin
the process of professional organization, having as concern the
creation of a system of continuous professional training, while
maintaining the main role of permanent activity coordination
and of maintaining the growth and prestige of the new
profession.
At the end of the thesis we included a schematic
representation of the professionalization process, to exemplify
our solution, from the training phase to the professional
association and the entire regulatory process detailed in the
third chapter, until the establishment of a national professional
body, which will play the role of coordination and supervision
of the new profession, having national and international
representation responsibilities.
This approach of the need to exercise philosophical
practices that are now "on the lookout" is detached from any
form of interpretation of the new abilities proposed, and it
eliminates any confusion that can be made about the
philosophy occupation or other therapies that use philosophical
practices, thus eliminating any improvisation from any
direction or even a possible offense that can be indirectly
brought to these established and recognized professions.
Practically there is a shift to the legality of practices that
have hitherto been assumed indirectly and undeclared by other
occupations.

25
 We believe that the whole process of regulating the
profession of philosophical adviser proposed in this research
can be continually improved with other ideas, opinions or
solutions, coming first of all from those who have gained
experience in philosophical practice or those in the academic
world that are currently active in this area of applied
philosophy training and beyond, as well as from the first
graduates of the training programs mentioned.
A co-operation of all the factors involved, which we have
discussed in the present paper, can lead to the rapid realization
of the recognition of this new profession, using even the
regulatory models proposed here, thus highlighting the existing
training potential in Romanian university education, giving a
real chance to those graduates of a philosophy to do more with
all their accumulated knowledge, but also supporting those
who have a certain tangency with philosophical practices and
who will thus be able to operate in a new form, regulated and
recognized in the Romanian society.

26
 Resume de these:

Le Conseil philosophique:
de la pratique à la profession

MOTS-CLÉS: conseil philosophique, profession,

philosophie académique, pratique philosophique, pratique
interdisciplinaire, formation professionnelle, compétences,
réglementation professionnelle, relation avec la médiation,
méditation philosophique, association professionnelle.

Dans cette thèse, nous présentons des arguments des

conseillers philosophiques, sur sa façon de réglementer la
pratique philosophique en tant que profession libérale.
Ce projet de recherche a commencé de la question et
demandez diplômés des cours de philosophie de l'université à
l'obtention du diplôme, à savoir: Que puis-je faire avec un
diplôme ou comment mettre en valeur?
Comme leurs chances sont encore limitées à faire de la
vraie philosophie, en particulier par un niveau académique, la
plupart d'entre eux sont en mesure de se recycler
professionnellement.
Sur cette raison, nous avons commencé notre approche
sur la façon de pratiquer la recherche philosophique, en
particulier sur la nouvelle tendance a récemment lancé le
conseil philosophique, la philosophie comme pratique, à la
reconnaissance d'une profession distincte.
Dans le chapitre introductif, nous avons analysé les deux
concepts, la philosophie pratique le conseil philosophique de sa
branche.

27
 Après avoir identifié les caractéristiques du conseil
philosophique nécessaire pour comprendre cette nouvelle
pratique de la philosophie, nous avons analysé les prémisses
qui ont conduit à cette orientation pratique, à partir des origines
anciennes des pratiques philosophiques, et fait une brève
analyse historiographique du concept contemporain de la
philosophie. Conseil philosophique, depuis 1981, l'année de
l'ouverture du premier cabinet de conseil philosophique dans le
monde. Ce premier événement représente la naissance d'un
nouveau champ de philosophie appliqué, ayant comme
protagoniste le philosophe allemand Gerd Achenbach, qui a
initié un cabinet de conseil philosophique, et a été reconnu plus
tard comme le «père» du conseil philosophique.
Dans la partie introductive de la thèse, nous analysons
également les principaux domaines d'application du conseil
philosophique, en établissant un certain nombre de cinq
niveaux auxquels il peut être appliqué, selon la représentation
suivante:
La relation entre la nouvelle pratique philosophique et la
philosophie académique a été analysée, mais aussi ses liens
avec d'autres disciplines ou domaines d'activité, entraînant un
profond caractère interdisciplinaire, comme le montre la figure
ci-dessous, représentant les confrontations interdisciplinaires
du conseil philosophique:
Le premier chapitre de la recherche est de « aspects
théoriques du conseil philosophique courant appliqué dans le
monde », où ils ont identifié des représentants de la marque les
théories les plus représentatifs qu'ils ont définis et appliqués,
l'appréciation et critique à chacun de ces en cours.
Après quelques points préliminaires présentés au début,
naturellement, nous devons avoir une approche prioritaire des
premiers pays du monde qui a donné une pratique de droit, et il
est montré Gerd Achenbach, philosophe pratique sans

28
méthode, suivie d'une théoricienne personne remarquable
Eckart Ruschmann.
Le continent nord-américain est représenté par un autre
philosophe célèbre Lou Marinoff introduisant même deux
méthodes de travail ou des moyens de paix, d'être une
réglementation stricte adepte de la profession, suivi par le
Canadien Peter Raabe, qui apporte une nouvelle méthode de
travail et soutient la pratique de la philosophie d'une manière
interdisciplinaire, en bonne relation avec d'autres thérapies.
Sur le même continent a été noté philosophe Peter
Koestenbaum pour l'entreprise et philosophe Ran Lahav, qui
sont dédiés à la philosophie appliquée, oscillant entre vision du
monde et la recherche de la sagesse et le dernier se soucier de
la philosophie méditative.
Dans le même chapitre, nous revenons à l'Europe, où
nous identifions une variété d'écoles et tendances qui se sont
développées en Italie en analysant deux praticiens qui ont écrit
sérieusement le concept et la portée des travaux, les deux
étaient Zampieri et Stefano Neri Pollastri.
La France est le phénomène de promoteur remarquable «
Café Philo » ou un café philosophique ici nous parlons de Marc
Saute, suivi d'un autre praticien dédié Oscar Brenifier qui
développe de nombreux conseils individuels de travail
technique ou d'un groupe, et les pratiques de la philosophie
pour les enfants.
Dans le même chapitre analysent les praticiens et les
tendances au Royaume-Uni, aux Pays-Bas et en Israël, mais les
locaux de cette école roumaine de la philosophie appliquée, de
Noica et de poursuivre ceux qui avaient des opinions pour ou
contre le concept et d'atteindre les praticiens d'aujourd'hui,
mais aussi aux préoccupations actuelles sur le terrain.
Au lieu de conclusions chapitre, nous avons identifié un
modèle qui peut être suivi dans la formation et la
reconnaissance de la profession de la philosophie, des

29
nombreuses similitudes qu'il entretient avec la médiation, qui
peut devenir une source et un modèle dans la parce que la
profession de médiateur est déjà reconnue en Roumanie.
Dans le deuxième chapitre de la thèse, nous analysons les
«principales formes de conseil philosophique» et nous faisons
une étude à partir des domaines dans lesquels elle se manifeste.
Pour la consultation philosophique individuelle, ils ont
été identifiés différentes formes de celui-ci sous la forme de la
pratique des cabines, qui emploie des philosophes spécialistes
dans ce type de consultation philosophique. Conseillères
philosophiques organisées peuvent former individuellement: un
dialogue philosophique et socratique, un entretien dérivé de
dialogue philosophique à travers un débat philosophique, en
utilisant une des biographies narratives, la méthode PEACE a
déclaré Lou Marinoff ou même des conseils individuels
effectuées en ligne, la conception expérimentale avec succès
par Shlomit Schuster et Tim LeBon. Nous notons qu'en plus de
ces formes de travail individuel qui se déroule entre le praticien
et son sujet dans une pratique du droit se sont produits et
formes menus à distance par réseau local câblé en ligne ou par
e-mail.
Pour conseil de groupe, d'identifier d'autres formes de
travail, tels que le dialogue socratique conflit de groupe
séminaire Nelsonian communauté philosophique d'enquête et
d'exploration, café philosophique soir week-end de philosophie
vacances philosophiques ou voyages philosophie du festival
philosophique, diner philosophique, balades philosophiques, et
deux nouveaux concepts qui ont été initiés et présentés par Ran
Lahav comme société philosophique et pratique contemplative.
Dans la catégorie conseil philosophique sont des
entreprises ou des organisations des formes présentent de
travail et des conseils pratiques spécifiques aux entreprises, la
philosophie de gestion des applications et de la philosophie de
leadership et méthode MEANS créés par Lou Marinoff.

30
 Sur une demande de niveau communautaire orientation
philosophique se déroule dans l'éducation en philosophie pour
les enfants et laboratoire philosophique et dans la santé et le
système carcéral à travers le concept de la philosophie
communautaire. Dans tous ces domaines, les applications de la
pratique philosophique ont été identifiées avec un réel succès.
La conclusion trouvée montre que n'importe qui peut être
bénéficiaire des pratiques philosophiques à travers cette
nouvelle profession, celle de conseiller philosophique.
Le deuxième chapitre contient une étude des catégories
de personnes qui ont recours à la consultation philosophique,
étude des groupes d'âge, des enfants aux adolescents et
étudiants, suivis par les parents, les personnes âgées et matures,
d'autres besoins spéciaux ou défavorisés. A la fin du chapitre
pour l'examen d'un point de la pratique antérieure cette
recherche dérivée de etudierera des états méditatifs et analysé
quelques liens avec le nouveau concept appliqué.
Compte tenu de l'expérience d'autres praticiens de conseil
philosophique étant Lahav Ran aux États-Unis, suivi par
Lodovico Berra en Italie, qui a développé, nous vous
proposons un thème philosophique méditative un projet de
version d'application simplifiée et efficace d'un financier qui
peut générer un certain "état méditatif actif" du participant, qui
peut activer un autre processus que nous appelons "la
méditation philosophique active".
Nous le mettons à la disposition des personnes
intéressées pour faire l'expérience de cette procédure de travail,
un exercice appliqué, en annexe au document de recherche.
Dans ce travail, nous avons eu le rôle d'un médiateur
entre les deux positions indiquées, c'est un que les philosophes
se disputent à propos pratiquer cette forme de pratique la
philosophie, qui est attribué au domaine strict de spécialisation
d'un philosophe et la seconde direction est le règlement une
nouvelle profession avec un accès ouvert et d'autres

31
spécialisations dans d'autres domaines, mais à travers les
programmes de formation et de spécialisation proposés dans la
thèse.
De toutes les positions présentées ci-dessus besoin de
cette médiation, ce qui signifie être renoncé à divers conflits
d'idées et d'opinions sur le sujet, avec l'acceptation par les deux
parties qui favorisent professionnelle peuvent avancer sans
différences, afin que le projet de formation et qualification
nouvelle profession, proposée dans le présent document aura
accès à la fois les philosophes professionnels et autres
spécialistes d'autres domaines, et se diriger vers l'une des
formes proposées conseils philosophiques.
Nous concluons à la fin que la philosophie est mise en
pratique et devenir utiles au profit de l'homme, de l'enfance à la
vieillesse consciente, et le conseil philosophique peut aider
toute personne qui veut apprendre à philosopher.
Compte tenu de tous ces arguments et l'analyse, l'opinion
à l'appui de la consultation philosophique, que nous
considérons comme un véritable potential pour devenir une
profession spéciale qui mérite une réglementation spéciale.
Le troisième chapitre est destiné à cette
"Professionnalisation de la pratique philosophique et aspects
juridiques de la réglementation du conseil philosophique en
tant que profession libérale en Roumanie".
La présente façon de travaux de recherche pour aller et la
Roumanie, pour la mise en œuvre et la reconnaissance de cette
profession, l'initiative qui peut être soumis à des procédures
spécifiques pour la consultation philosophique législative à la
liste des professions dans notre pays. La procédure de
reconnaissance de cette nouvelle profession exige de connaître
les procédures, les exigences et les possibilités à suivre pour
ceux qui sont intéressés à le faire.
En tant que conclusion enfin reprendre schématiquement
cette fois-ci, l'agencement des étapes à suivre à l'avenir pour

32
l'approche professionnelle de reconnaissance, comme indiqué
ci-dessous, et en détail chacune de ces phrases.
En gardant la même façon d'exprimer le thème, nous
avons inclus dans la phrase suivante schématique pour montrer
quelles institutions impliquées dans la régulation de la
profession de projet philosophique.
La première étape du processus a été l'établissement d'un
programme de formation de niveau universitaire. L'étape
suivante représentée par l'association professionnelle, conçu
pour commencer les premiers spécialistes qui commenceront la
promotion et la reconnaissance des nouveaux métiers tout en
développant la documentation d'enregistrement de l'occupation
et de la profession étapes nouvellement créées légiférant
nécessaires.
La dernière étape consiste à comprendre notre corps
professionnel réglementé par la loi, et commencera le
processus d'organisation, avec le souci et la création d'un
système de formation continue, tout en maintenant le rôle
principal de la coordination des activités en cours et la
croissance le prestige de la nouvelle profession.
A la fin de cette thèse, nous avons inclus une
représentation schématique du processus de
professionnalisation, pour illustrer la solution proposée, de la
formation à l'association professionnelle et tout le processus
réglementaire détaillé dans le troisième chapitre, jusqu'à la
création d'un corps professionnel national qui agira comme
coordination et supervision de la nouvelle profession, ayant des
responsabilités de représentation nationale et internationale.
Cette approche sur la nécessité d'exercer à la pratique la
philosophie qui fait maintenant « spot » est détaché de toute
forme d'interprétation sur les nouvelles compétences proposées
élimine toute confusion qui peut être fait au philosophe
d'occupation ou à d'autres thérapies qui utilisent et pratique
philosophique, éliminant ainsi toute improvisation dans une

33
direction ou même une éventuelle infraction peut être établie
de manière indirecte et a reconnu ces professions.
Fondamentalement, il y a un changement dans la légalité
des pratiques jusque-là entreprises indirectement d'autres
professions non déclarées.
Nous pensons que l'ensemble du processus de
réglementation de la profession de projet philosophique dans
cette recherche peut être constamment améliorée avec des
idées, des opinions et des solutions, provenant principalement
de ceux qui ont acquis de l'expérience dans la pratique de
philosophique ou les universitaires qui travaille actuellement
sur cette partie de la formation en philosophie appliquée et au-
delà, et les premiers diplômés des programmes de formation
mentionnés.
Une collaboration de toutes les parties prenantes, nous
avons parlé dans le présent document peut conduire à la
reconnaissance rapide de cette nouvelle profession, en utilisant
même des modèles réglementaires proposées ici, en soulignant
le potentiel de formation existant à l'université roumaine, avec
une chance les diplômés réelle d'une licence en philosophie
peut faire plus avec toutes les connaissances acquises, et le
soutien de ceux qui ont certaines pratiques de tangence
philosophique et sera donc en mesure de fonctionner sous une
nouvelle forme, réglementé et reconnu dans la société
roumaine.

34
BIBLIOGRAFIE

Surse primare:

Achenbach, Gerd B., Das kleine Buch der inneren Ruhe, Herder, Freiburg, 2000.
Idem., Lebenskonnerschaft, Herder, Freiburg, 2001.
Idem, La consulenza filosofica, Feltrinelli, Milano, 2009.
Aristotel, Etica nicomahică, Antet XX Press, București, 2012.
Bella, Andree , Socrate in giardino, Ponte alle Grazie, Milano, 2014.
Berra, Lodovico E.,Meditazione Metafizica, Isfipp Edizioni, Torino, 2017.
Botez, Angela, Filosofia mentalului. Intenționalitate și experiment, Editura
Științifică, București, 1996.
Bowling, Daniel, David A. Hoffman, Psihologia mediatorului, Ed. Trei, București,
2012.
Brenifier, Oscar, Filosofare come Socrate, Ipoc, Milano, 2015.
Caputo, John D., Philosophy and Theology, Abingdon Press, Nashville, 2006.
Castiglioni, Chiara, Filosofia dentro, Mursia, Milano, 2017.
Cattorini, Paolo, Bioetica clinica e consulenza filosofica, Apogeo, Milano, 2008.
Cavadi, Augusto, Quando ha problemi chi e sano di mente, Rubbettino, Soveria,
2003.
Idem, Filosofia di strada, Di Giralomo, Trapani, 2010.
Idem, Filosofare in carcere, Diogene, Bologna, 2016.
Cervari, Paolo, Neri Pollastri, Il filosofo in azienda, Apogeo, Milano, 2010.
Chomsky, Noam, Jean Piaget, Teorii ale limbajului: Teorii ale învăţării; Editura
Politică, București, 1988.
Cioran, Emil, Îndreptar pătimaș II, Humanitas, București, 2011.
Contesini, Stefania, La filosofia nelle organizzazioni. Nuove competenze per la
formazione e la consulenza, Caroci, Roma, 2016.
Idem, Elisabetta Zamarchi, Sensilbilita filosofica, Apogeo, Milano, 2009.
Idem, Roberto Frega,Carla Ruffini, StefanoTomelleri, Fare cose con la filosofia,
Apogeo, Milano, 2005.
Cosentino, Antonio, Filosofia e formazione, Liquore, Napoli, 2002.
Idem, Filosofia come pratica sociale, Apogeo, Milano, 2008.
Dal Lago, Alessandro, Il business del pensiero, Manifestolibri, Roma, 2007.
Dalai Lama, Despre fericire, viață și multe altele, Curtea Veche, București, 2010.
Deac, Ioan, Principiile metafizicii carteziene, Polirom, Iași, 2004.
Demetrio, Duccio, Filosofia del camminare, Raffaello Cortina, Milano, 2005.
Dordoni, Paolo, Il dialogo socratico, APOGEO, Milano, 2009.
Dragomir, Alexandru, Cinci plecări din prezent. Exerciții fenomenologice,
Humanitas, București, 2005
Dumitru, Daniela, Cui îi este frică de gândirea critică? Programele educaționale
integrate și gândirea critică, Editura Universității din București, București, 2013
Epictet, Antidepresiv la purtător. Manualul, Editura Seneca Lucius Annaeus,
București, 2015.

35
Evans, Jules, Filosofie pentru viață și alte situații periculoase, Publica, București,
2013.
Flonta, Mircea, Drumul meu spre filosofie, Humanitas, Bucuresti, 2016.
Galimberti, Umberto, Luigi Perissinotto, Annalisa Rossi, Tra il dire e il fare. Saggi e
testimonianze sulla consulenza filosofica, Mimesis, Milano, 2011.
Giacometti, Giorgio, Sofia e Psiche. Consulenza filosofica e psicoterapie a
confronto, Liquori Editore, Napoli, 2010.
Giusti, Edoardo, F. Francesca Aversa, Silvana Mangano, Evelina Marolla, Rosalva
Silverio, Il counseling filosofico, Sovera, Roma, 2012.
Hadot, Pierre, Exercices spirituels et philosophie antique, Albin Michel, Paris, 2002.
Idem, Exerciții spirituale și filosofie antică, Editura Sf. Nectarie, Arad, 2015.
Hațegan, Vasile, Privește altfel viața, ESP System, Timișoara, 2011.
Idem, Împlinește-ți visele, ESP System, Timișoara, 2013.
Idem, Life and your dreams, Kindle edition, Amazon, 2014.
Hoogendijk, Ad, Spreekuur bij een filosoof, Veen, Utrecht, 1988.
Idem, Filosofie voor Managers, Veen, Utrecht, 1991.
Iftode, Cristian, Filosofia ca mod de viață. Sursele autenticității, Paralela 45, Pitești,
2010,
Kant, Immanuel, Logica generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București,
1985.
Koestenbaum, Peter, The New Image of the Person: The Theory and Practice of
Clinical Philosophy, Greenwood Press, Westport, 1978.
Idem, The philosophic consultant. Revolutionizing organizations with idea, Jossey-
Bass/Pfeiffer, San Francisco, 2003.
Idem, Liderul – fața ascunsă a excelenței. O filosofie pentru lideri, Curtea Veche,
București, 2006.
Kessels, Jos, Erik Boers, Pieter Mostert, Free space and room to reflect. Philosophy
in organizations. Classical Schooling for modern practice, Boom, Amsterdam,
2004.
Lahav, Ran, Maria da Venza Tillmanns, Essays on Philosophical Counseling,
University Press of America, Lanham,London, 1995.
Lahav, Ran, Comprendere la vita, Apogeo, Milano, 2004,
Idem, Oltre la filosofia. Alla ricerca della saggezza, Apogeo, Milano, 2010.
Idem, Manualetto di filosofia contemplativa, Solfanelli Edizzioni, Chieti, 2014,
Idem, Handbook of philosophical-contemplative companionships. Principles,
procedures, exercises, Lyev Books, Vermont, 2016.
Idem, Stepping out of Plato's Cave: Philosophical Counseling, Philosophical
Practice, and Self, Loyev Books, Vermont, 2016.
Idem, Handbook of Philosophical Companionships , Loyev, Vermont, 2016.
Idem, Manuale della compagnia filosofica, Loyev, Vermont, 2016, p.1.
LeBon, Tim, Wise Theraphy, Sage Publications, London, 2007.
Liiceanu, Gabriel, Cearta cu filozofia, Humanitas, București, 2005.
Idem, Nebunia de a gândi cu mintea ta, Humanitas, București, 2016.
Madera, Romano, Luigi Vero Tarca, La filosofia come stile di vita. Introduzione alle
pratiche filosofiche, Bruno Mondadori, Milano, 2003.
Marc Aureliu, Către sine însuși, Vestala, București, 2015.

36
Marino, Marcello, Leadership filosofiche, Morlacchi, Perugia, 2008.
Marinoff, Lou, Philosophical Practice, Academic Press, New York-San Diego,
2002
Idem, Înghite Platon, nu Prozac, Editura Trei, București, 2010.
Idem, Întrebări fundamentale: filosofia îți poate schimba viața, Editura Trei,
București, 2013.
Idem, Puterea lui Tao: a-ți găsi liniștea în vremuri tulburi, EdituraTrei, București,
2014.
Idem, Ghidul filosofului practician, ESP System, Timișoara, 2016.
Marinoff, Lou, Daisaku Ikeda, The Inner Philosopher, Dialoque Path Press,
Cambridge, 2012.
Mesaroș, Claudiu, Filosofii cerului. O introducere critică în gândirea evului mediu,
Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005.
Idem, Filosofia ca act de rescriere: studii de istoriografie filosofică, Eikon, Cluj-
Napoca, 2014.
Miccione, Davide, La consulenza filosofica, Xenia, Milano, 2007.
Moroianu, Gheorghe, Statutul profesiilor liberale, Editura Universul Juridic,
București, 2008.
Mureșan, Valentin, Un filosof rătăcit în agora, Editura ALL, București, 2013.
Nelson, Leonard, Socratic Method and Critical Philosphy, Dover, New York, 1949.
Niculeasa, Mădălin, Profesiile liberale-reglementare, doctrină, jurisprudență,
Universul Juridic, București, 2006.
Noica, Constantin, Spiritul românesc la cumpătul vremii. Șase maladii ale spiritului
contemporan, Editura Univers, București, 1978.
Idem, Istoricitate și eternitate, Capricorn, Bucuresti,1989.
Idem, Sei malattie dello spirito contemporaneo, Il Mulino, Bologna, 1993.
Idem, Jurnalul filozofic, Humanitas, București, 2012.
Phillips, Cristopher, Socrates Cafe – A fresh taste of philosophy, WW Norton &
Company, New Youk, 2001.
Platon, Republica, Antet XX Press, București, 2005.
Poli, Nicoletta, Vite contro vento, IPOC, Milano, 2012.
Pollastri, Neri, Il pensiero e la vita, Apogeo, Milano, 2004.
Idem, Consulente filosofico cercarsi, Apogeo, Milano, 2007.
Pollastri, Neri, Davide Miccione, L’uomo e cio che pensa, Di Giralomo, Trapani,
2008.
Idem, Filosofia praticata, Di Giralomo, Trapani, 2008.
Raabe, Peter. B., Philosophical counseling:Theory and practice, Praeger, Westport,
2001.
Idem, Issues in Philosophical Counseling, Praeger, Westport, 2002.
Idem, Teoria e pratica della consulenza filosofica, Apogeo, Milano, 2006.
Rastrojo, Jose Barrientos, Resolución de conflictos desde la filosofia aplicada y
desde la mediacion, Vision Libros, Madrid, 2010.
Idem, Introducción a la filosofía aplicada y a la filosofía clínica, ACCI, Madrid,
2015.
Ruschmann, Eckart, Philosophische Beratung, Stutgarrt, Kohlhammer,1999.
Idem, Consulenza filosofica. Prima parte, Armando Siciliano, Messina, 2004.

37
Rousseau, Jean-Jacques, Visările unui hoinar singuratic, Editura pentru literarură
universală, București, 1968.
Idem, Confesiuni, Editura pentru literatură universală, București, 1969.
Sautet, Marc, Un cafè pour Socrate, Robert Laffont, Paris, 1995.
Idem, Socrate al caffe, Ponte alle Grazie, Milano, 1997.
Shuster, Shlomit C., Philosophy Practice. An Alternative to Counseling and
Psychotherapy, Praeger, Westport, 1999.
Idem, The Philosopher’s Autobiography: A Qualitative Study, Praeger, Westport,
2003.
Idem, La practica filosofica, Apogeo, Milano, 2006.
Staicu, Laurențiu, Trei istorii metafizice pentru insomniaci, Trei, București, 2017.
Șuștac, Zeno Daniel, Filosofia medierii. O abordare filosofică a sistemelor ADR,
Universul Juridic, București, 2013.
Veening, Eite V., Denkwerk, Phaedon, Culemborg, 1994.
Vegleris, Eugenie, Manager avec la philo, Eyrolles, Paris, 2006.
Idem, Manager con la filosofia, Apogeo, Milano, 2010.
Vitullo, Andrea, Leadership riflessive. La ricerca di anima nelle organizzazioni,
Apogeo, Milano, 2006.
Volpone, Alessandro, Practica filosofica di comunita, Liquore, Napoli, 2013.
Weischedel, Wilhelm, Pe scara din dos a filosofiei, Humanitas, București, 2012.
Witzany, Gunther, Zur Theorie der Philosophischen Praxis, Die Blaue Eule, Essen,
1991.
Zampieri, Stefano, L”esercizio della filosofia, Apogeo, Milano, 2007.
Idem, La consulenza filosofica spiegata a tutti, IPOC, Milano, 2010.
Idem, Manuale della consulenza filosofica, IPOC, Milano, 2013.

Studii și articole în reviste:

Bijelic, Vesna, „Comunita di ricerca filosofica nelleprofessioni sanitarie” în
Practica filosofica di comunita, Liquori, Napoli, 2013, p.112.
Bonanni, Giandomenico, „Intervista a Enno Rudolf”, în Phronesis, nr.3, 2004,
p.105-113
Botez, Angela, „Studiu introductiv – Introducere în filosofia mentalului”, în
Filosofia mentalului. Intenționalitate și experiment, Editura Științifică, București,
1996, p.7- 40.
Cecchinato, Fabio, „La filosofia e il management delle organizzazioni”, în
Phronesis, Anul II, nr.3, 2004, p. 21-101.
CESE, 2014, în „Profesioniștii liberali în România de mâine”, Patrontatul
Serviciilor Private din România, 2015, pag. 20.
Cloke, Kenneth, „Care sunt calitățile personale ale mediatorului?” în Daniel
Bowling, David A. Hoffman, Psihologia mediatorului, Editura Trei, București,
2012, p.74.
Decarli, Annnalisa, „Comunita di ricerca filosofica în ambito aziendale.
Un’esperienza con operatori sanitari” în Practica filosofica di comunita, Liquori,
Napoli, 2013, p.84-110.
Dumitru, Daniela, „Comunitatea de cercetare. O metodă de predare” în Procedia –
social and Behavioral Sciences, nr. 33, 2012, p.238-242.

38
Fiore, Erica, „Consulenza filosofica e psicoterapia: uno studio analitico di
similitudini e differenze tra tradizione e innovazione”, în Rivista Psychofenia, Anno
XVIII, N. 32, 2015, p. 139-182.
Galo, Monica Cristina, „Prefazioni” în Chiara Castiglioni, Filosofia dentro, Mursia,
Milano, 2017, p.8.
Giacometti, Giorgio, „Intervista a Oscar Brenifier” în revista Phronesis, nr.16,
Roma, 2016, p.48.
Gruengard, Ora, „Philosophical Counselling & The Unconscious” în Peter B. Raabe,
Philosophical counselling and the Unconscoius, , Trivium, Amherst, 2006, p.263.
Haterloh, Peter, „On the Competence of Philosophical Counsellors”, în Practical
Philosophy, vol. 10-1, Society for Philosophy in Practice, 2010. p. 65.
Interviu cu Gerd Achenbach, de Raffaella Soldani, în Phronesis. Semestrale di
filosofia, consulenza e practiche filosofiche, Anno II, nr. 2, 2004, p.134-135.
Interviu cu Emilian Radu, președinte UPLR, în Revista Conferinței UPLR, 2015,
pag.4.
Jongsma, Ida, “Philosophical Counseling in Holand: History and Open Issues” în
Ran Lahav, Maria da Venza Tillmanns, Essays on Philosophical Counseling,
University Press of America, Lanham, p. 26.
LeBon, Tim, „Consulenza filosofica: una visione personale”, în ‚Pratiche
filosofice’, 2003. P.37.
Lobonț, Florin, „Studiu introductiv. Forme filosofice actuale ale consilierii și
psihoterapiei”, în Lou Marinoff, Înghite Platon nu Prozac, Editura Trei, București,
2011, p. 20-21.
Mesaroș, Claudiu Marius, „Practica filosofică: de la filosofia ca exegeză, la
exercițiile spirituale” în Prolegomene la Exerciții spirituale și filosofie antică, de
Pierre Hadot, Editura Sf. Nectarie, Arad, 2016, p.XXIV.
Miccione, Davide, „I lineamenti di una tassonomia possibile nell’ambito della
consulenza filosofica” în Oscar Brenifier, Filosofare come Socrate, Ipoc, Milano,
2015, p.144.
Molteni, Carlo, „Philosophy with parents: il genitore ’con-filosofo’ nella parent-
centered philosophy”, în Rivista Italiana di Counseling Filosofico, nr.7, 2011, p. 88-
101.
Nelson, Leonard, „Die sokratische Methode”, în Gesammelte Schriften, Martin
Klausner Verlag, Furth, 1970 în Paolo Dodoni, Il dialogo socratico, APOGEO,
Milano, 2009, p.109-156.
Poli, Nicoletta, Barbara Beonio Brocchieri, „Istoria și metodologia consilierii
filosofice”, traducerea lui Nicoleta Vujdea, în Studii de istorie a filosofiei universale,
vol. XXI, Editura Academiei Române, București, 2013, p.279.
Pollastri, Neri, “Breve storia della consulenza filosofica”, în Augusto Cavadi,
Quando ha problemi chi e sano di mente, Rubbettino, Soveria, 2003, p.143.
Rezz, Alberto, „Counseling filosofico e practica meditativa” în Rivista Italiana di
Counseling Filosofico, nr. 11, 2015, p.62.
Rivista semestrale di Filosofia B@abelonline/print, Nr. 14-15, 2013, p.86.
Rivista Italiana di Counseling Filosofico, Nr. 4, Torino, 2008, p.19-29.
Robertson, Donald, „Philosophical and Counter-Philosophical Practice” în Practical
Filosophy, vol. 1.3, 1998, p.7-11.

39
Sandu, Antonio, „Appreciative counselling. An Overview” în „Logos Universalitate
Mentalitate Educație Noutate. Secțiunea: Filosofie și Științe Umaniste” vol.1,
Lumen, Iași, 2011, p.101-115.
Santagostino, Paola, „Dialogo tra consulenza filosofica e nedicina psicosomatica” în
Giorgio Giacometti e.a., Sofia e Psiche. Consulenza filosofica e psicoterapie a
confronto, Liquori Editore, Napoli, 2010, p.153-166.
Santi, Marina, „Conversazione con Matthew Lipmann” în Antonio Cosentino e.a.,
Filosofia e formazione, Liquore, Napoli, 2002, p.47.
Seymon, Hersh, „The Conseling Philosopher” în „The Humanist”, May/June 1980,
volum 40, nr. 3, p.32.
Sesino, Luiza, „La consulenza filosofica nell’ambito delle cure di fine vita” în
Filosofia praticata, Di Giralomo, 2008, p.108.
Staicu, Laurențiu, „Filosofia universității” în Filosofia în universitatea
contemporană, volum editat de Claudiu Mesaros, Editura Universității de Vest,
2017.
Stincone, Maria Rosaria, „La practica della mediazione familiare” în Nuova Rivista
di Conseling Filosofico, nr. 12, 2016, p.71.
Zampieri, Stefano, „I temi della consulenza filosofica. Un’indagine” în Phronesis,
VII, nr.13, 2009, p.29-48.
Mariacarla Zunino, „Le relazioni interpersonali all’epocadel web. Emozioni in
circolo a partire da una richesta di Counseling Filosofico via e-mail”, în Rivista
Italiana di Counseling Filosofico, SICOF, anno V, nr. 6, 2010, p.206-222.

Dicționare și enciclopedii:
***, DEX - Dicționarul Explicativ al Limbii Române, Ediția a 2-a rev., Univers
Enciclopedic Gold, București, 2009.
***, Enciplopedie de filosofie și științe umane, ALL Educațional, București, 2007.
Marcu, Florin, C. Manea, Dicționarul de neologisme, Ed. a III- a, Editura Academiei
Române, Bucuresti 1986.
Marcu, Florin, Marele dicționar de neologisme, ediția a X-a rev., Editura Saeculum,
București, 2007.

Resurse internet:
www.pratiques-philosophiques.fr/
Notă: ediția electronică La pratique de la philosophie a l’ecole primaire.
http://www.pratiques-philosophiques.fr/livres-gratuits-2/
Notă: ediția electronică Apprendre à philosopher avec Nasreddin Hodja.
https://rafaelrobles.com/filo/index.php?title=The_ten_agreements_of_the_Socratic_
Pact
http://www.cmediere.ro/legislatie/7/
http://www.invatamant-superior.ro/wp-content/uploads/2013/08/Metodologie-
CNCIS.pdf,
http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/munca/c-o-r
http://www.edu.ro/ANChttp://oldsite.edu.ro/index.php/articles/16893
Notă:Metodologia de autorizare a furnizorilor de formare profesională a adulților.

40