CONDUCĂTORI ROMÂNIA

Statul geto-dac:
 Burebista (82-44 î. Hr.)
 Deceneu, Comosicus, Scoryllo, Duras
 Dominițian (81-96) – roman
 Traian (98-117) -roman
 Decebal/ Durapaneus (87-106 d.Hr)
 Hadrian (117-138) – roman
 Marcus Aurelius (168) – roman
 Aurelian (270-275) – roman
 Diocletian (284-305) - roman
 Constantin cel Mare (306-337)- roman
 Iustitian (527- 565) -roman

FORME DE ORGANIZARE ROMÂNIA

Statul geto-dac:

 82 Î Hr - Monarhie militară ( Burebista)

 89- Dominitian încheie o pace de compromis prin care Dacia devine regat clientelar Romei
 August 106- Diplomă imperială care proclamă Dacia provincie romană de rang imperial
 271/275 – retragerea aureliană
 602 – slavii trec la Sud de Dunăre

MIȘCĂRI TERITORIALE ROMÂNIA

La formarea civilizației geto-dace au contribuit mai multe popoare alogene cu care geto-dacii au intrat în
contact:

 Grecii, care întemeiază colonii pe țărmul Pontului Euxin ( VII-VI î. Hr)

 Celții, care se asează în Vestul Daciei ( IV î. Hr)
 Romanii , care urmăreau să-și impună controlul asupra coloniilor grecești vest-pontice, să aibă
acces la resursewle zonei nord-dunărene (aur, argint, grâne) și să beneficieze de poziție strategică
avantajoasă ( II , I î. Hr. – II d.HR)
Statul geto-dac:
Granițe:

 Nord – Carpații Păduroși

 Sud –Munții Haemus (Balcani)
 Est – Gurile Bugului (Rusia)
 Vest – Confluența râului Marus cu Dunărea Mijlocie

29-28 î.Hr – romanii cuceresc coloniile vest-pontice

46 d.Hr- Dobrogea este anexată Moesiei – intră sub stăpânire romană
86 – Dominitian (81-96) a împărţit Moesia în Superior şi Inferior, Dobrogea făcând parte din Inferior
89- Dominitian încheie o pace de compromis prin care Dacia devine regat clientelar Romei
August 106- Diplomă imperială care proclamă Dacia provincie romană de rang imperial

106 – 271/275 –romanizarea propriu-zisă/ oficială / etapa stăpânirii romane

 Hadrian (117-138) a împărţit Dacia în Superior şi Inferior. A creat în Nordul Daciei Superior Dacia
Porolissensis
 Marcus Aurelius – 168- păstrează Dacia Porolissensis şi adaugă dacia Malvensis şi Dacia
Apulensis. Acestea erau subordonate unui „legatus augusti pro praetore Daciarum Trium” –
guvernator
271-275 – 602 – romanizarea dacilor liberi / continuitatea romanizării

 Diocletian (284-305) organizează la Dunărea de Jos dioceza Thracia (unitate administrativ-

teritorială care cuprinde mai multe provincii: Moesia Prima, Moesia Secunda, Dacia Ripensis,
Scythia Mica/Minor- cu capitala la Tomis)
 Constantin cel Mare (306-337) reinstaleză stăpânirea romană la Nord de Dunăre, reluând mai
multe măsuri pentru întărirea proovinciei Dacia: reface unele fortificaţii de pe linia Dunării şi
construieşte altele noi (Histria, Tropheum Traiani), ridică valuri de pământ (Brazda lui Novac),
costruieşte podul de peste Dunăre dintre localităţile Oescus-Sucidava
 Iustitian (527- 565) reface şi el unele cetăţi de pe linia Dunării, a scris Novellae

MIGRATORI:
De neam germanic :
- Goţi: ostrogoţi (III-IV), vizigoţi (IV-V): Priscus Panites-Istoria goţilor (V)
- Gepizi (III- V) Sunt dizlocaţi de huni în 376
De neam mongolic
- Hunii (IV-V) 454 – se prăbuşeşte puterea militară a hunilor
- Avarii (V-VI)
Slavii
Aceştia vin din zona Niprului şi V Ucrainei şi fac primele raiduri la răsărit de Carpaţi după
prăbuşirea puterii hunilor (V-VI). În drumurile lor au întânit aşezări romanice atât în Moldova, cât şi în
Câmpia Dunării. Ei numeau ţinutul din Câmipia Munteană „Vlasca” – Ţara Vlahilor . În Transilvania, primele
grupuri de slavi au pătruns iniţial la cloţul S-E al Transilvaniei şi ajung până în Maramureş.
Dovezi ale continuităţii slavilor cu autohtonii daco-romani avem în localităţile Someşeni, Nusfalau,
iar în Sarata Monterou s-a descoperit o necropolă din sec. VI-VII.
În 602 slavii trec masiv la sud de Dunăre, cei rămaşi fiind asimilaţi de daco-romani.Limesul
Danubian cedează şi slavii năvălesc în Peninsula Balcanică în 602.
Dintre toate popoarele migratoare slavii au exercitat cea mai mare influenţă asupra civilizaţiei
daco-romane şi au contribuit în mod evident la desăvârşirea etnogenezei româneşti. 20% din cuvintele
române sunt de provenienţă slavă.