Contactul dintre celule, la nivelul ţesuturilor, se realizează prin structuri specializate
denumite joncţiuni celulare. Joncţiunile celulare se pot sistematiza în joncţiuni simple şi joncţiuni speciale. Joncţiunile simple cuprind spaţiile intercelulare, legăturile intercelulare denticulate şi legăturile intercelulare digitiforme. Joncţiunile speciale includ joncţiunile strânse sau de închidere, joncţiunile de aderenţă sau desmozomii, joncţiunile comunicante sau gap, complexele joncţionale şi legăturile celulare cu membranele bazale. Joncţiunile strânse se denumesc şi zonulae occludens, joncţiuni pentalaminate, joncţiuni heptalaminate. Acest tip de joncţiuni are două funcţii importante, previn pasajul moleculelor şi ionilor prin spaţiul dintre cele două celule epiteliale adiacente şi blochează deplasarea proteinelor membranare integrale între suprafeţele apicale şi bazolaterale ale celulelor. Desmozomii sau joncţiunile de aderenţă, sunt dispozitive de adezivitate intercelulară foarte puternice. Nu sunt implicate în schimburile intercelulare şi nu împiedică deplasarea moleculelor printre spaţiile pe care le delimitează. Apar sub trei tipuri, în formă de pată, în formă de bandă şi hemidesmozomi. Desmozomii în pată sau în spot sunt alcătuiţi din membrane plasmatice, material intercelular dens la flux de electroni proteic, filamentos, linkeri de legătură reprezentaţi de microfilamente şi elemente citoscheletale, precum tonofibrilele sau microfilamentele de actina. Desmozomii în bandă se găsesc la nivelul segmentelor transversale ale discurilor intercalare cardiac şi sub joncţiunile strânse la polul apical al celulelor epiteliale. Hemidesmozomii reprezintă o variant a desmozomilor în pant ace realizează joncţiuni cu membranele bazale. Aceştia se pot găsi la nivelul celulelor supuse unor frecări mecanice puternice. Joncţiunile gap sunt zone specializate ale membranelor plasmatice, care conectează celulele învecinate. Acest tip de joncţiuni sunt constituite de proteine canal, care sunt formate de conexoni. S-a dovedit existenţa complexelor joncţionale, care sunt reprezentate prin elemente joncţionale întâlnite la nivelul celulelor epiteliale secretorii sau a celulelor din epiteliile intestinal şi renal, fiind solidare la acest nivel, la polul apical. Complexele joncţionale cuprind joncţiuni strânse spre frontal luminal şi elemente desmozomale spre extremitatea bazală.