Universitatea” Petrol şi Gaze” din Ploieşti

Facultatea de Ingineria Petrolului şi Gazelor

MASTERAT EXTRACȚIA PETROLULUI, ANUL I

Sisteme de extracţie
Proiect

Profesor coordonator:

Masterand:

Grupa:

Anul:

Ploieşti , 2020
 Cuprins

Capitolul I
Pompajul Centrifugal...................................................................................................pag.3

Capitolul II
Pompajul Hidraulic.......................................................................................................pag.6

Capitolul III
Pompajul Hidraulic cu Jet...........................................................................................pag.10

Capitolul IV
Pompajul Elicoidal.......................................................................................................pag.17

Bibliografie

2
 Capitolul I
Pompajul electrocentrifugal submersibil

La o sondă se cunosc următoare date:

 Intervalul perforat: H=1800+20∙3=1740 m

 Diametrul coloanei de exploatare: Dcol =7 ' ' = 0,1778 m
 Debitul estimat a fi extras: Ql=360−6 ∙ 3 =332 m 3 / zi
 Presiunea dinamică de fund: pd =90 ¯¿
3
 Densitate ţiţei: ρt =830 kg /m
3
 Densitate apă: ρapa =1050 kg /m
 Presiunea în separator: ps =6 ¯¿
 Diferenţa de nivel: ∆ z =−40 m
7 /8
 Diametrul ţevilor de extracţie: d t =2 in = 0,073025 m

d i=0,062 m

d e =0,073 m

 Impurităţi: i=85-2∙3= 0,79%

 Vâscozitate ţiţei: μtitei =7 cP
 Vâscozitate apă: μapa =1 cP
 Acceleraţia gravitaţională: g=9,81 m/ s2

Fig.1.1 Schema unei instalaţii în pompaj

electrocentrifugal submersibil

3
1. Se calculează înălţimea la care se ridică lichidul în sondă ,corespunzător presiunii dinamice

pd =ρl ∙ g ∙ hd

ρl =( 1−i ) ∙ ρt + ( i ∙ ρa )=( 1−0,79 ) ∙ 830+ 0,83∙ 1050=1003,8 kg /m 3

pd 90∙ 105
h d= = =913,95m
ρl ∙ g 1003,8 ∙9,81

2. Distanţa de la suprafaţă până la nivelul de lichid

H d =H−hd=1740−913,95=826,04 m

3. Adâncimea de fixare a pompei

H fix pompa =H d + hscufundare =826,04+ 50=876,04 m

4. Înălţimea de ridicare a lichidului

H ridicare =H d + H fr ± ∆z + H s=826,95+ 60,93+ 40+82,5=971,97 m

p separator 60∙ 105

Hs= = =60,93m
ρl ∙ g 1003,8 ∙ 9,81

5. Corespunzător lui Q l=332 m 3 / zi si a lui H ridicar e =971,97 m , se alege pompa REDA tip D-
82 din seria 400 cu următoarele caracteristici:

 Înălţimea de ridicare: hridicare =440 m/100 etaje

 Puterea: P=35 cP /100 etaje
 Randamentul : η=60%

6. Înălţimea de ridicare pe un etaj

hridicare 440
hridicare = = =4,4 m
h ridicare1 etaj 100

7. Puterea pe un etaj

P 35
P1 etaj = = =0,35 cP
100 100

8. Numărul de etaje

H ridicare 971,97
Nr etaje = = =220,90 ≅221 etaje
hridicare 1 etaj 4,4

Se alege o pompă compusă din 3 secţiuni de 74 etaje de la 100 , rezultă 222 etaje.

4
9. Puterea motorului

Pmotor =Nr etaje ∙ P1 etaj =221∙ 0,35=77,35 cP

10. Se alege un motor seria 375 cu puterea de 37,5 cP, cu tensiunea de 550 V şi intensitatea
de 51,5 A.

5
 Capitolul II
Pompajul hidraulic

La o sondă se cunosc următoarele date:

 Intervalul perforat: H=1800+20∙3=1740 m

 Diametrul coloanei de exploatare: Dcol =7 ' ' = 0,1778 m
 Debitul estimat a fi extras: Q 4 =360−6∙ 3 =332 m3 / zi
 Presiunea dinamică de fund: pd =90 ¯¿
3
 Densitate ţiţei: ρt =830 kg /m
3
 Densitate apă: ρapa =1050 kg /m
 Presiunea în separator: ps =6 ¯¿
 Diferenţa de nivel: ∆ z =−40 m
7 /8
 Diametrul ţevilor de extracţie: d t =2 in = 0,073025 m

d i=0,062 m

d e =0,073 m

 Impurităţi: i=85-2∙3= 0,79%

 Vâscozitate ţiţei: μtitei =7 cP
 Vâscozitate apă: μapa =1 cP
 Acceleraţia gravitaţională: g=9,81 m/ s2

1. Se alege agregatul de pompare KOBE tip A2 4x2 2 3/8-2 x 1 ¾ -cu următoarele

m 3 / zi
caracteristici: debitul de fluid motor q 1=3,409 , debitul aspirat de piston
cursă/ min
m 3 /zi
q 4=5,167 ,viteza maximă n max=77 curse /min , raportul suprafeţelor pistoanelor
cursă/min
Ap
R= =1,541 şi fixat la adâncimea maximă de 1981 m.
Am

2. Numărul de curse/min ale agregatului

Q4 332
n= = =75,59 curse/min
η p ∙ q 4 0,85 ∙5,167

6
 η p =0,85

3. Debitul de fluid motor

n ∙ q1 75,59 ∙ 3,409 3
Q 1= = =286,32 m / zi
η 0,9

4. Debitul total de lichid

Q total=Q 1 +Q 4 =286,32+332=618,32 m 3 /zi

5. Densitatea amestecului

Q 1 ∙ ρt +Q t ∙ ρt +Q a ∙ ρ a 286,32 ∙830+ 69,72∙ 830+1050 ∙262,28 3

ρam = = =923,31 kg/ m
Q total 618,32

Qa=Q4 ∙i=332 ∙ 0,79=262,28 m3 / zi

Q t =(1−i)∙Q 4 =(1−0,79)∙ 332=69,72 m 3 / zi

6. Vâscozitatea amestecului

Q 1 ∙ μt + Qt ∙ μt + Q a ∙ μa 286,32∙ 7+69,72 ∙7 +262,28 ∙1

μam= = =4,45 cP
Q total 618,32

7. Viteza fluidului in spaţiul inelar

Qtotal 618,32
V am= = =0,346 m/s
2
π ∙ ( D −d
i
2
) π ∙(0,17 78 2−0,07 32 )∙ 86400

8. Numărul Reynolds

ρam ∙ V am ( D i−d e ) 923,31∙ 1,097 ∙(0,1788−0,073)

Re = = =7530
μam 4,45∙ 10−3

9. Calculul pierderilor de presiune prin frecare

1 E 21,25 21,25
√λ (
=1,14−2∙ lg + 0,9 =1,14−lg 10−3 +
d ℜ )
7530 0,9 (
→ λ=0,036
)
E
=10−3
d

10. Căderea de presiune prin spaţiul inelar

7
 H fixare ∙V 2 1740 ∙ 0,3462
Δ pfr =λ ∙ ∙ ρam=0,036 ∙ ∙ 923,31=0,3316 ¯¿
2 ∙(D−d ) 2 ∙(0,1788−0,073)

11. Presiunile p2 si p 3

p2= p3 =ρam ∙ g ∙ H fixare + Δp fr + pcp =923,31 ∙9,81 ∙ 1749∙ 10−5 +0,3316+ 8=79,34 ¯¿

12. Se calculează căderea de presiune în pompa hidraulică conform nomogramei

Fig.2.1 Nomogramă pentru calculul pierderilor de

presiune în pompa hidraulică

Procentul din numărul maxim de curse x

n calculat 80
x= ∙100= ∙ 100=98,17 %
n maxim 87

μn strat=V ∙ ρn strat

8
 μ n strat 2,5 ∙10−3 −6
V= = =2,44 ∙10 cP
ρ n strat 921

Qt strat ∙ μt +Qa strat ∙ μa 93,6 ∙ 7+208,3 ∙1

μn strat= = =2,26 ∙ 10−3 cP
Q4 302

Δp fr pompă=ϒ rt =500 ∙ 0,0703=35,15 ¯¿

13. Se calculează viteza fluidului motor

Q1 286,32
V am= = =1,09 m/s
π 2 π
∙ d ∙ 86400 ∙ 0,0622 ∙ 86400
4 i 4

14. Se calculează valoarea lui λ

1 E 21,25 21,25
√λ d ℜ (
=1,14−2∙ lg + 0,9 =1,14−lg 10−3 +
)
7530 0,9
=5,34
( )
E
=10−3
d

1 1 1
=x , =x 2 , λ= 2
√λ λ x

λ=0,036

15. Se calculează căderea de presiune prin frecări în ţevi

H p ∙ ( V n motor ) 2 1740 ∙ 1,092

Δ pfr te =λ ∙ ∙ ρt =0,036 ∙ ∙ 923,31=5,62 ¯¿
2∙ d i 2∙ 0,062

16. Se calculează valoarea presiunii p4

p4 =ρfl ∙ g ∙ h¿ =923,31∙ 9,81 ∙50=4,52 ¯¿

17. Presiunea la suprafaţă

Ap
ps =p 2+ ( p 3 ∙ p 4 ) + Δp p + Δp fr −( ρt ∙ g ∙ H fixare ∙10−5 )
Am

ps =¿79,34+(79,34-5,62)∙2000+(35,15-923,31)∙ 9,81 ∙1740 ∙10−5 =150,10

ps =150,10 ¯¿

9
18. Se alege o pompă triplex KOBE-ARMCO cu pistoane de 3/4 in şi presiunea maximă de
278 bar .

19. Puterea hidraulică

Q 1 ∙ Ps 430,55 ∙ 214,50∙ 104

N= = =53,31 cP
86400∙ 75 86400∙ 75

Capitolul III
Pompajul hidraulic cu jet

La o sondă se cunosc următoarele date :

 Diametrul coloanei : φ col=7 in

 Intervalul perforat : 2400-2480
 Diametrul țevilor de extracție: d se =27 /8 in =0,0635 m
 Debit refulat: q 3=128 m3 / zi
 Presiunea dinamică: Pd =P3=¿ 120 bar
 Procent de impurități: i= 50%
3 3
 Rația Gaze-Țiței : RGT= 54 m N /m
 Presiunea în capul de pompare : Pcp =¿8,5 bar
 Temperatura la suprafață : t s=¿ 430
0
 Temperatura de fund : t f =77
 Vâscozitate țiței : μțiței =¿ 1,64 cP
 Vâscozitate apă : μapă =¿ 1 cP
 Presiunea de saturație : Psat =¿135 bar
 Densitate țiței : ρțiței =¿820 kg/m3
 Adâncime fixare pompă : H fix =¿ 2440 m

Exploatarea se va face cu pompe hidraulice cu jet, fluidul motor fiind țițeiul.

Să se determine :

-diametrul duzei

-diametrul tubului de amestec de fluid motor

-presiunea la suprafață

10
 1. Deoarece calculul este iterativ, se admite M=0,5 și presiunea la suprafață Ps =¿280 bar

q3 128 3
q 1= = =256 m / zi
M 0,5

2. Presiunea exercitată de fluidul motor de nivelul pompei

Pt =Ps + ρt · g· H fix −Δ p f r t e =280 · 105 +820 · 9,81 · 2440−3,3 · 105=470 ¯¿

H fix · v 2
Δ p f r t e =λ· =5,62 ¯¿
2· d

q1
v t= =0,328 m/s
π· d i
4

ρt · v t · di
Re = =10 191
μt

0,3164
λ= =0,031
R0,25
e

3. Debitul de fluid refulat

q 2=q 1+ q3=256 +128=384 m3 / zi
Qa=i∙ q3=0,5∙ 128=64 m 3 /z i
Q t =q1 + ( 1−0,5 ) ∙ q 3=256+ ( 1−0,5 ) ∙128=320 m3 /zi

4. Procentul de apă din fluidul refulat va fi egal cu:

Q a 64
i= = ∙ 100=16,66 %
q2 384

5. Raţia de apă din fluidul refulat va fi:

Qa 64
Ra = = ∙ 100=0,2m3apa / m3titei
Qt 320

6. Raţia gaze lichid din linia de refulare va fi:

11
 RGT ∙(1−i)∙ q 3 54 ∙(1−0,5)∙ 128
RGL= = =9 m 3N /m3
q2 384

7. Raţia gaze ţiţei din linia de refulare va fi:

RGT ∙(1−i)∙ q 3 54 ∙(1−0,5)∙ 128

RGT= = =10,8 m3N /m 3
Qt 320

8. Presiunea din spaţiul inelar la nivelul pompei

Având în vedere că în spaţiul inelar avem o curgere bifazică pentru calcularea

presiunii la nivelul pompei se utilizează teoria de ascensiune a fluidelor bifazice prin
ţevile de extracţie. Aplicând teoria Hagedorn şi Brown rezultă o presiune în spaţiul
inelar la nivelul pompei:

p2=192 ¯¿

9. Valoarea parametrului H va fi egala cu:

p 2− p3 1−N 192−120
H= = = =0,372
p 1− p2 M + N 473−192

Corespunzător valorii lui H=0,256 se determină din figura 3.1 valoarea lui M pentru
Aj
un raport R= , căruia sa îi corespundă randamentul maxim se observă din figura 3.2
At
că se obţine un randament de η=25% pentru valorile R=0,262 , respectiv R=0,210,
curbele C şi D ceea ce corespunde lui M=1.

Se repetă calculele pentru valoarea M=1

12
 Fig.3.1 Curbele H=f(M) si η=f(M) pentru diferite valori ale lui R

M=q 3 /q1

10. Debitul de fluid motor

q3 128 3
q 1= = =128 m /zi
M 1

11. Presiunea exercitată de coloana de fluid motor la nivelul pompei

P1= p s+ ρt ∙ g ∙ H fix − Δp fr .te=475 ¯¿

12. Debitul de fluid refulat

q 2=q 1+ q3=128+128=256 m 3 / zi

Qa=i∙ q3=0,5∙ 128=64 m3 /zi

Q t =q1 + ( 1−0,5 ) ∙ q 3=128+ ( 1−0,5 ) ∙ 128=192 m 3 / zi

13. Raţia de apă din fluidul refulat

Q a 64 3 3
Ra= = ∙ 100=0,333 mapa /m titei
Q t 192

13
 14. Raţia gaze lichid din linia de refulare

RGT ∙(1−i )∙ q 3 54 ∙(1−0,5)∙ 128

RGL = = =13,5 m3N /m3
q2 256

15. Raţia gaze ţiţei din linia de refulare

RGT ∙(1−i)∙ q 3 54 ∙(1−0,5)∙ 128

RGT = = =18 m 3N /m3
Qt 192

16. Aplicând din nou Hagedorn Brown pentru noile condiţii rezultă pentru presiunile la
nivelul pompei p2=187 ¯¿

17. Valoarea parametrului H

p 2− p3 1−N 187−120
H= = = =0,232
p 1− p2 M + N 475−187

18. Corespunzător lui H=0,232 se determină din figura 3.2 , că se obţine un radament
maxim pentru valorile R=0,262 curba D şi corespunzător lui M=1,1

Se repetă calculele pentru M=1.1

19. Debitul de fluid motor

q q3 128 3
1= = =116.4 m / zi
M 1.1

20. Presiunea exercitată de coloana de fluid motor la nivelul pompei

p1= p s+ ρt ∙ g ∙ H fix − Δp fr .te=475 ¯¿

Se observă că schimbarea valorii de la M=1 la M=1.1 nu va conduce la schimbări

majore în calculul lui p2 , ne vom opri cu calculele la aceste valori.

14
 21. Aria duzei conform relaţiei

q1 116,4
A j= = =3,4 ∙ 10−6 m2=0,00761 ¿2
5
2 ∙( p 1− p3 ) 2 ∙(475−120)∙ 10
√ ρt ∙(1+ K j) √ 820∙(1+ 0,15)

Se observă din tabelul 3.1 că această valoare este cuprinsă între valorile lui Aj pentru
duzele 4 şi 5 , păstrând presiunile şi alegând duza mai mare nr.5.

A j=0,00905 ¿2 debitul de fluid motor

2 ∙( p1− p3 ) 0,00905 2∙( 475−120)∙10−5

q 1= A j ∙
√
ρt ∙(1+ K j )
=
1550
∙
√
820 ∙(1+ 0,15)
∙86400=138 m 3 /zi

22. Puterea la suprafaţă

15
 q1∙ ps 138,4 ∙ 280∙ 105
P= = =59,8 cP=44,01 kW
86400∙ 75 86400 ∙ 75

23. Verificarea la cavitaţie

1−R p3
M c=
R
∙ √ 1−K j ∙
√
I c ∙ ( p1− p3 ) + p3

1−0,210 120∙ 105

¿
0,210
∙ √ 1+ 0,15 ∙
√ [ 1,35 ∙ ( 475−120 ) +120 ] ∙ 105
=1,4

Deoarece valoarea lui Mc>M nu apare fenomenul de cavitatie si se poate folosi duza nr.5
cu tubul de amestec nr.8

Daca se utilizeaza duza nr.4

A j=0,0724 ¿ 2

q 1=110 m3 / zi
P=47,84 cP=35,2 kW

M c =1,8

Deoarece M c>M nu are loc fenomenul de cavitaţie şi poate fi folosită duza nr.4

Dacă s-ar alege duza nr.5 cu A j=0,00905 ¿2 rezultă conform relaţiei:

q3
=2,12
ᶿ R= A ∙ 2∙( p 2− p3)
j
√ρ∙(1+ K j )

ᶿ
Corespunzator lui R=2,12 rezultă că H=0,265 si M=0,48

1
Din relaţia p1= ∙ [ p 2 ∙ ( 1+ H )− p3 ]=439,8 ≅ 440 ¯¿ , rezultă că presiunea de la suprafaţă
H
va fi:

ps =p 1+ Δp fr .te −ρt ∙ g ∙ H fix =244,5 ¯¿

16
 CAPITOLUL IV

Pompajul elicoidal

Datele sondei:

 Adâncimea de fixare Hfix=1000+50*3=1150 m;

 Submergenţa pompei hd= 100 m;
 Debitul de lichid extras Q1extras= 15+30*3= 105 m3/zi;

17
 Presiunea în capul de pompare pcp= 8 bar;
 Densitate ţiţeiului ρtitei= 850 m3/zi;
 Vâscozitatea titeiului μtitei= 5 cP;
 Diametrul ţevilor de extracţie dte= 27/8 in.

Exploatarea se face cu pompe elicoidale.

Se alege instalaţia corespunzătoare şi se efectuează calculul de verificare la rezistentţă.

1. Se calculează nivelul dinamic

Hd= Hfix-hd= 1150-100= 1050 m

2. Se calculează înălţimea de ridicare

Hridicare= Hd+Hfrte+Hcp

pcp= ρtitei*g*Hcp

pcp 8 ∙ 105
H cp = = =92,32 ¯¿
ρtitei ∙ g 850 ∙9,81

3. Se calculează H ridicare

H fix  v 2 te
vte   
2  dt

Q1extras
vte 
  d i2
4 =0,34

di= 0,062 m

ρt ∙ v t ∙ d i 850 ∙ 0,34 ∙ 0,062

Re = = =3583,6
μt 5 ∙10−3

0,3164
λ= =0,040
3583, 6 0,25

Δp frte
Δp fr = =15,05
ρtitei ∙ g

18
 Δp frte
H frte = =18,05
ρ titei ∙ g

Hridicare= Hd+Hfrte+Hcp= 1150+18,05+92,32= 1160,37 m

Se vor folosi pompe KUDU.

Având în vedere debitul Q1extras si Hridicare, din tabel se alege pompa tip 60TP1300 cu
caracteristicile:

Nr. de rotaţii = 360 rot/min

Puterea necesară= 11 CP
Lungime rotor= 4,10 m
Lungime stator= 3,48 m
Nr. Etaje= 30
Prăjini= 1

4. Greutatea coloanei de lichid din ţevi:

Pl= (At-ap)*Hfix*ρtitei*g= (25,4-4,91)*1150*850*9,81= 19,64

At= 25,4 cm2 ap= 4,91 cm2

5. Greutatea garniturii de prăjini în aer:

Pp= Hfix*qp=1150*4,91= 5646,5

6. Factorul de flotabilitate:

ρ titei 850
b=1− =1− =0,89
ρ otel 7850

7. Efortul unitar de tracţiune:

P1+ b ∙ P p 19,64+ 0,89∙ 5646,5

σ t= = =¿1.025
ap 4,91∙ 10−4

19
8. Momentul de torsiune:

N 35 ∙ 0,736
M t =9550 ∙ =9550 ∙ =512,51
n 480

9. Modulul de rezistenţă polar:

π ∙ d 3p π ∙24 3 ∙ 10−3 −6
W p= = =2,71 ∙10
16 16

10. Efortul unitar tangenţial:

M t 512,51
τ t= = =189,12 ∙106
Mp 2,71

11. Efortul unitar echivalent conform I teorii de rezistenţă:

1
 ech   ( t   t2  4  t2 )
2

1
σ ech= ¿
2

12. Efortul unitar echivalent conform teoriei a II-a de rezistenţă:

 ech  0,35   t  0,65   t2  4  t2

σ ech=0,35∙ 1,025 ∙106 + 0,65 √ ( 1,025 ∙10 6 ) +4 ∙ ¿ ¿

cs= 2

Otel 41MoC11

σc=7440 daN/m2

σa= 3,72*108 N/m2

Deci este respectată condiţia σchi1, σech2< σa.

20
 Bibliografie
1. C.POPESCU , M.P.COLOJA – Extracţia Ţiţeiului şi Gazelor asociate , Volumul I, Editura
Tehnică Bucureşti , 1993

2. C.POPESCU , M.P.COLOJA – Extracţia Ţiţeiului şi Gazelor asociate , Volumul II, Editura

Tehnică Bucureşti , 1993

21