Cardiologie Preventiva 2019 2020 CR

CARDIOLOGIE PREVENTIVĂ
Conf. dr. Ciprian Rezuş

Clinica a III-a Medicală Spitalul „Sf. Spiridon“ Iaşi
UMF „Grigore T. Popa“ Iaşi
Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

Cardiologie preventivă
▪ BCV sunt responsabile anual de aproximativ
31,5% din totalul deceselor de pe glob şi 45%
dintre decesele produse prin boli cronice
▪ În România, mortalitatea prin bolile
cardiovasculare este peste 60% (aproximativ
165.000 de pacienți mor anual din această cauză)
▪ Factor de risc: orice condiţie care se asociază cu
apariţia unei anumite boli sau cu o frecvenţă
superioară celei aşteptate (măsurată prin riscul
relativ)
▪ Deciziile privind managementul riscului
cardiovascular (atât în prevenţia primară cât şi
secundară) se bazează pe profilul complet al
factorilor de risc cardiovascular

Cauzele principale de deces în România
(conform 2006)
BCV Tumori Boli respiratorii Boli digestive Accidente
6% 5%
6%
19%
64%

Tipuri de prevenţie
Prevenţia primară Prevenţia secundară Prevenţia primordială

• Depistarea şi corectarea • Ansamblu de măsuri şi • Strategia prin care se evită la
factorilor de risc recomandări care sunt aplicate la nivelul societăţii creşterea (uneori
cei cu BCV diagnosticată pandemică) a factorilor de risc

Există factori de risc majori (a căror asociere cu riscul de boală
cardiovasculară a fost înalt semnificativ)
Factori de risc contribuitori (care cresc riscul CV într-o manieră mai

puţin semnificativă)
Factori de risc modificabili (care pot fi controlaţi prin dietă sau

tratament: fumat, obezitate, dislipidemie, diabet zaharat, HTA)
Factori de risc nemodificabili (sex, vârstă, statură, înălţime, ereditate)
Factori de risc noi (pentru care există studii mai recente şi care pot fi
implicaţi în diverse puncte ale verigii fiziopatogenice: lipoproteina a,
homocisteina, factori proinflamatori sau protrombotici )

FR cardiovasculari clasici
• peste 85% din populaţia care este afectată
de boală coronariană are vârsta de 65 ani
• la ambele sexe, riscul de BCI cu vârsta
• se consideră că limita de vârstă pentru
Vârsta apariţia risculu de BCV este de peste 45 ani
la bărbaţi şi peste 55 ani la femei
• o dată cu avansarea în vârstă, avantajul
femeilor privind riscul CV ↓ înainte de
menopauză este pierdut
• incidenţa BCI este semnificativ mai mică la

femei decât la bărbaţi anterior vârstei de 50
ani
Sexul • în populaţia de vârstă medie, riscul de BCI
este de 4-5 ori mai mare la bărbaţi decât la
femei

FR cardiovasculari clasici
• Istoricul familial de BCI prematură, definită
ca BCI (de exemplu IMA) la rude de gradul
1 de sex masculin < 55 ani, respectiv de sex
Ereditatea feminin < 65 ani
• Factorul rasial: afroamericanii au
hipertensiuni arteriale mai severe decât
caucazienii şi risc CV mai mare
• FR CV major cu prevalenţă în creştere în

ţările dezvoltate, în special datorită
factorilor de mediu şi sociali,
Obezitatea particularităţilor de dietă şi sedentarismului
• Este mai frecventă în populaţiile cu nivel
socioeconomic scăzut, asociind deci şi
factori de risc psihosociali

Indici de obezitate
Indice Definiţie Limită obezitate

Indicele de masă corporală Raportul dintre greutate IMC=25-29,9 kg/m² – supraponderal
(IMC) (kg/m²) (exprimată în kilograme) şi lMC >30 kg/m² – obezitate
pătratul înălţimii (exprimate în IMC > 40 kg/m² – obezitate morbidă
metri) (G/h²)
Circumferinţă abdominală Circumferinţa măsurată la nivel > 102 cm la bărbaţi şi 88 cm la femei
ombilical sau la jumătatea
distanţei între rebordul costal şi
spinele iliace
Raportul circumferinţei taliei la Raportul celor două > 0,95 (B) şi > 0,81 (F) – asociază
circumferinţa şoldului circumferinţe ce reflectă tipul RCV moderat-înalt
obezităţii

Este obezitatea o problemă reală?
Iugoslavia
Grecia
România
Republica Cehă
Anglia
Finlanda
Germania
Scoţia
Slovacia
Portugalia
Spania
Danemarca
Belgia
Suedia
Franţa
Italia
Olanda
Norvegia
Ungaria
Elveţia
40 30 20 10 0 10 20 30 40
% IMC > 30

Obezitatea – Complicaţii
Dezechilibrul al Nivelului seric de Stress Calitatea
hormonilor sexuali acizi graşi liberi fizic vieţii
Anxietate
Sindrom metabolic
Insulino-rezistenţă Randament
scăzut Autostimă
Apnee de scăzută
HTA
somn
Tumori hormono-
dependente Dislipidemie Comportament
Osteoartrită alimentar dezorganizat
DZ tip 2
Lumbago
Dispnee Status socio-
Boli cardio-şi economic scăzut
cerebrovasculare
DIZABILITATE
MORTALITATE Depresie
IMPACT
PSIHOLOGIC
FR legaţi de stilul de viaţă
• procentul de fumători este în descreştere în
ţările cu venit mare (a suferit o reducere de la
42% la 21% în SUA în ultimii 50 ani)
• dar procentaj în creştere în ţările cu venit mic-
mediu (> 35% în ţările Europei de Est)
• determină creşterea colesterolului total şi
scăderea HDL colesterolului
• determină activarea plachetară şi leucocitară
Fumatul • creşte fibrinogenul circulant
• disfuncţie endotelială cu promovarea fisurii
plăcilor vulnerabile
• produce creşterea frecvenţei cardiace şi TA
• produce vasoconstricţie arterială (inclusiv
spasm coronarian)
• agravează ischemia miocardică prin monoxidul
de carbon

• Un consum excesiv de alcool (> 90 g/zi timp de minim 5
ani) reprezintă FR pentru apariţia cardiomiopatiei
dilatative
• Consumul în cantitate mare de alcool poate conduce şi la
apariţia de aritmii în special supraventriculare (ex. FiA în
Alcoolul cadrul aşa-numitului „holiday-heart syndrome“
• consumul excesiv de alcool ↑ riscul hipertensiv şi, în
paralel, riscul de apariţie a AVC hemoragice, sau de
hemoragie subarahnoidiană
• Consumul zilnic de 150-300 ml vin roşu ↓ riscul CV cu
30% şi are efect protector
• Consumul caloric creşte odată cu dezvoltarea economică,

Regimul alimentar în relaţie directă cu venitul anual pe cap de locuitor
• Recomandările curente sunt: activitate fizică peste 30

Sedentarismul minute/zi cel puţin 5 zile/săptămână

Caracteristicile dietei sănătoase
•Acizii grași saturați în cantitate <10% din aportul total energetic, prin înlocuirea cu acizi grași polinesaturați
•Acizii grași trans nesaturați: cât mai puțin posibil, de preferat fără aport din hrana procesată și <1% din
aportul total energetic din cei de origine naturală
•<5 g sare pe zi
•30-45 g fibre pe zi, de preferat din produsele din grâu integral
•≥200 g de fructe pe zi (2-3 porții)
•≥200 g legume pe zi (2-3 porții)
•Pește de 1-2 ori pe săptămână, dintre care o dată să fie pește uleios
•30 grame nuci nesărate pe zi
•Consumul de băuturi alcoolice ar trebui limitat la 2 pahare pe zi (20 g/zi de alcool) la bărbați și 1 pahar pe zi
(10 g alcool) la femei
•Consumul băuturilor răcoritoare îndulcite cu zahăr și băuturilor alcoolice trebuie descurajat

Factori metabolici
• Dislipidemia este răspunzătoare de 56% din mortalitatea prin BCV,
Dislipidemia de 18% a celei prin AVC, şi implicit de peste 4 milioane de decese
anual pe glob (studiul INTERHEART)
• Index de masă corporală > 30 kg/m²

Obezitatea • Afectează 50-75% din populaţia peste 35 ani
• Prevalenţa este în creştere în ţările cu venit crescut
• Este responsabilă de circa 7 milioane de decese anual prin BCI şi boli

Hipertensiunea cerebrovasculare.
arterială • În ţările cu venit crescut are o prevalenţă crescută datorată creşterii
speranţei de viaţă, în ciuda măsurilor de prevenţie şi tratament adecvate
Diabetul zaharat • Afectează actual 5 % din populaţia generală

(tip I şi tip II) • Estimările OMS prevăd o creştere cu circa 70 % în următorii 15-20 ani

Factori metabolici
• Dislipidemia este răspunzătoare de 56% din mortalitatea prin BCV,

de 18% a celei prin AVC, şi implicit de peste 4 milioane de decese
anual pe glob (studiul INTERHEART)
Dislipidemia • ↓ cu 30 mg/dl a LDL-c reduce cu 30% riscul de BCV
• Ţinte pt LDL-c: < 70 mg/dl la pacienţii cu RCV înalt
< 55 mg/dl la pacienţii cu RCV foarte înalt
Dislipidemia este răspunzătoare de 56% din mortalitatea prin BCV, de

Obezitatea 18% a celei prin AVC, şi implicit de peste 4 milioane de decese anual pe
glob (studiul INTERHEART)

Factorii clasici şi componentele noi ale bilanţului lipidic
Factori clasici Factori noi
Colesterol total Apolipoproteina B, apolipoproteina AI
LDL-colesterol Trigliceride, fragmente de lipoproteine bogate în trigliceride
HDL-colesterol LDL mici şi dense, LDL oxidate, Ac anti-LDL oxidate
Lipoproteina a
Clasificarea controlului glicemic conform ghidurilor IDF/OMS

Clasificare Glicemie à jeune Glicemie 2 ore
(mg/dl) TTGO (mg/dl)
Normal ≤ 109 < 140
Glicemie à jeune alterată 110-125 şi < 140
Toleranţă alterată la glucoză < 126 şi 140-199
Diabet zaharat ≥ 126 sau ≥ 200
IDF – International Diabetes Federation Diabet Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș
Ţintele pentru LDL-colesterol şi nonHDL-
colesterol conform NCEP/ATPIII
Ţinta LDL Ţinta nonHDL
Categoria de risc Descriere
(mg/dl) (mg/dl)
Foarte înalt Boală coronariană sau echivalenţele (risc la 10 ani
< 55 < 85
≥10%)
Înalt Peste 2 factori de risc, cu risc la 10 ani ≥ 5% şi <10% < 70 < 100
Moderat Peste 2 factori de risc, cu risc la 10 ani ≥1% şi < 5% < 100 < 130
Scăzut 0-1 factori de risc, cu risc < 1% < 116 -
NCEP/ATPIII – National Cholesterol Education Program / Adult Treatment Panel III
Factorii majori de risc: fumat, HTA (peste 140/90 mmHg), HDL-colesterol (< 40 mg/dl), istoric familial de boală coronariană
prematură, vârsta (B > 45 ani, F > 55 ani)
Echivalenţele bolii coronariene: AOMI, inclusiv anevrismele aortei abdominale, boala carotidiană (AIT, AVC, stenoza carotidiană >
50% asimptomatică), alte boli CV de origine aterosclerotică (stenoza de arteră renală), DZ. Ţintele opţionale se referă la pacienţi cu
risc foarte mare de deces sau infarct miocardic:
• pacienţii cu boală CV dovedită care asociază una sau mai multe dintre următoarele: multipli factori majori de risc, FR incomplet controlaţi
(continuarea fumatului), FR ai sindromului metabolic sau pacienţii cu SCA
Factorii psihologici
• stresul profesional sau personal
• stres financiar
• evenimente de viaţă stresante
• depresia
▪ este asociată cu un risc crescut de BCI la ambele sexe
▪ la pacienţii cu BCI instalată şi depresie există un risc crescut de evenimente CV recurente
• percepţia abilităţii de a controla situaţiile din viaţă
• lipsa suportului social

FR CV recent descrişi
• are efecte toxice asupra endoteliului
• este protrombotică
• creşte sinteza colagenului
Homocisteina • scade disponibilitatea oxidului nitric
• cauza principală a hiperhomocisteinemiei
rămâne cea genetică
• este o particulă ce conţine un ester de

colesterol şi o apolipoproteină B 100
• diferă de LDL colesterol prin prezenţa
glicoproteinei apo(a), analog de
Lipoproteina a plasminogen
• favorizează aterogeneza şi trombogeneza,
reprezentând un FR CV independent
moderat

FR CV recent descrişi
• fiecare leziune carcateristică aterosclerotică reprezintă
un anumit stadiu al unui proces inflamator arterial
• Russel Ross, anatomopatolog – „Ateroscleroza este o
Factori boală inflamatorie“
• ↑ markerii inflamatori: fibrinogen, proteina C
proinflamatori reactivă, amiloid seric A, interleukina-6, inteleukina-
18, TNF -α, proteina plasmatică asociată sarcinii –
PAPP-A, moleculele de adeziune leucocitară ICAM-l,
VCAM, selectine
• factor hemostatic important asociat cu risc de BCI –

fibrinogenul
• alţi factori hemostatici corelaţi cu risc CV crescut
Factori sunt: factorul VII activat, inhibitorul activatorului
protrombotici plasminogenului-I (plasminogen activator inhibitor-l,
PAl-l), activatorul tisular al plasminogenului (tPA),
factorul von Willebrand (care reprezintă şi un marker
de disfuncţie endotelială)

Femei Bărbaţi
Nefumător Fumător Vârsta Nefumător Fumător
Grila de risc SCORE (Systematic COronary Risk

Tensiunea arterială sistolică (mmHg)
Evaluation) estimează riscul total de deces datorită bolilor CV

(mortalitate CV) în următorii 10 ani
Interpretarea rezultatului se face astfel:

1. Risc scăzut: scor < 1%
2. Risc moderat: scor ≥1 şi <5%
3. Risc crescut: scor ≥5 şi <10%
4. Risc foarte crescut: scor ≥ 10%
Colesterolul total
(în mg/dl sau mmol/L)
Scoruri de risc
cardiovascular
Scoruri de risc
cardiovascular

Scoruri de risc cardiovascular
• scorul Framingham – este scorul de calculare a riscului cardiovascular și de prevenție folosit de către
nord-americani
• prezintă probabilitatea ca o persoană să sufere un infarct miocardic acut în următorii 10 ani, comparativ cu
riscul SCORE care evaluează probabilitatea de deces prin boală cardiovasculară în următorii 10 ani
• folosește aproximativ aceiași parametri ca și SCORE: vârsta, sexul, statusul de fumător
(fumător/nefumător), TA sistolică, colesterolul total, HDL colesterolul, pacientul urmează tratament
antihipertensiv? (da/nu)
Interpretarea rezultatului se face astfel:

1. Risc scăzut: scor < 10%
2. Risc intermediar: scor 10 – 20%
3. Risc crescut: > 20%

Dislipidemiile
• Totalitatea tulburărilor cantitative şi calitative ale lipidelor plasmatice
(↑ colesterol total, ↑ trigliceridele, ↓ HDLc)
• Factor major de risc pentru ATS
• Rolul lipidelor:
▪ Sinteza membranelor
▪ Menţinerea integrităţii membranelor
▪ Precursori pentru hormoni
▪ Sursă de energie
▪ Molecule semnal
• Principalele lipide: Există trei clase majore de lipoproteine serice:
▪ Acizii graşi
▪ Trigliceridele (TG) • LDL (low density lipoproteins)
▪ Fosfolipidele • HDL (high density lipoproteins)
▪ Colesterolul • VLDL (very low density lipoproteins)
• există în plus IDL (intermediate density
lipoprotein), care este însă practic inclusă în
dozarea LDL Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș
Dislipidemiile
• LDL-C este principala formă de transport a colesterolului în plasmă (60-70% din
colesterolul total plasmatic)
• LDL-C conţine un singur tip de apoproteină (apo B-100)
• LDL-C este aterogen şi proporţional corelat cu riscul evenimentelor CV independent de
nivelul colesterolului total
• sunt asociate cu aterogeneza particulele mici şi dense de LDL, lipoproteinele modificate
chimic (oxidate) de LDL, IDL şi speciile mici de VLDL
• particulele de LDL funcţionează ca vehicul al colesterolului de la nivel hepatic la nivelul
peretelui arterial, traversează bariera endotelială şi sunt înglobate de către macrofagele
intimale („celulele spumoase“)

Dislipidemiile
• HDL-C – 20-30% din colesterolul total
• are proprietăţi antiaterogene, protejând sistemul arterial împotriva injuriei aterogene
• nivelurile crescute de HDL-C sunt invers corelate cu riscul de boală cardiovasculară,
fiind astfel considerate un factor protector
• HDL-C conţine două tipuri majore de apoproteine (apo A-I şi apo A-II)
Fosfolipide Colesterol esterificat
Colesterol liber

Dislipidemiile
• VLDL-C sunt lipoproteine bogate în TG, dar şi precursori de LDL-C
• Conţin circa 10-15% din colesterolul total
• Apoproteinele din componenţa VLDL sunt de mai multe tipuri: apo B-100, apo CI, apo CII,
apo CIII şi apo E
• TG din chilomicroni şi speciile mari de VLDL nu sunt aterogene, dar în concentraţie crescută
pot induce pancreatită
• Apolipoproteinele – dozarea apoproteinelor reprezintă o alternativă practică şi sigură faţă de
determinarea fracţiunii lor lipidice, fiind markeri cu valoare predictivă similară sau superioară
faţă de cea a LDL-C
Colesterol esterificat
Trigliceride
Colesterol
Fosfolipide
Metabolismul
lipoproteinelor Rest de
chilomicron

Clasificarea dislipidemiilor
• idiopatice (fără cauză aparentă)

Funcţie de mecanismele
• secundare (identificarea de factori unici sau
etiopatogenice
multipli corelaţi cu apariţia dislipidemiei
Funcţie de • familiale (primare)

determinismul genetic • dobândite (fară transmitere ereditară documentată)

Aport caloric crescut, obezitate
Dieta Consum excesiv de lipide saturate şi carbohidraţi
Aport crescut de alcool
Diuretice, betablocante
Contraceptive orale, terapia de substituţie hormonală
Medicamente Glucocorticoizi
Derivaţi de acid retinoic, ciclosporina
Medicaţie antiretrovirală (inhibitori ai proteazei HIV)
Diabet zaharat
Cauze de dislipidemie Hipotiroidism
secundară Boli hepatice cronice
Hepatopatii Ciroza biliară primitivă
Icterul obstructiv
Pancreatita
Nefropatii Sindromul nefrotic
Insuficienţa renală
Gamapatii
monoclonale
Anomaliile lipoproteinelor cu determinism genetic
• Hipercolesterolemia familială (tipul II)
▪ transmitere codominantă
▪ este cea mai frecventă (1:500) dislipidemie genetică
▪ sunt identificate circa 600 mutaţii ale genei receptorului pentru LDL (LDL-R) ce promovează
acumularea în plasmă a unor concentraţii crescute de LDL-C
▪ subiecţii afectaţi au frecvent manifestări clinice (arc cornean, xantoame eruptive, xantelasme),
afectare aterosclerotică severă precoce (decadele 3-4 la bărbaţi şi 4-5 la femei)
▪ răspuns dificil la tratament
• Hipertrigliceridemia familială (tipul IV)

▪ nu se asociază cu semnele clinice de dislipidemie
▪ este mai slab corelată cu boala CV decât tipul II
▪ se caracterizează prin nivele moderat sau sever ↑ de TG (mai ales postprandial sau după consum
de alcool > 1000 mg/dL), VLDL, în timp ce LDL-C şi HDL-C sunt reduse

Anomaliile lipoproteinelor cu determinism genetic
• Hiperchilomicronemia familială (tipul I)
▪ rară
▪ hipertrigliceridemie foarte severă (> 1000 mg/dL à jeune), xantoame eruptive, pancreatite recurente
▪ aspectul plasmei – alb-lăptos
▪ pot exista manifestări clinice asociate de tip xeroftalmie, xerostomie şi tulburări de comportament
• Hiperlipidemia combinată familială

▪ caracterizată de niveluri crescute de TG şi LDL-C cu agregare familială şi boală aterosclerotică precoce
▪ se însoţeşte rar de manifestări clinice cutanate sau oculare
• Deficitul familial de HDL-C şi boala Tangier

▪ anomalii genetice caracterizate prin niveluri foarte ↓/aproape absente de HDL-C
▪ sunt corelate cu un risc CV ↑ crescut (deşi asociază şi niveluri foarte reduse de LDL-C, care conferă un
parţial efect protector)

Cauze posibile de hipertrigliceridemie

Examen obiectiv
Xanoame
Xantelasme
Arc cornean

Modificarea stilului de viaţă:
• renunţarea la fumat
• efortul fizic izotonic regulat
• controlul greutăţii corporale
• eliminarea excesului ponderal
• creşterea aportului de fibre solubile din fructe, legume şi cereale
integrale, de acizi graşi polinesaturaţi şi fitosteroli
• limitarea aportului de carbohidraţi şi de grăsimi saturate

Tratamentul medicamentos:
• Statinele
▪ au fost descoperite în 1976 de către biochimistul japonez Akira Endo
şi colaboratorilor săi
▪ au cel mai intens efect hipolipemiant cu un risc redus de efecte adverse majore
▪ reprezintă prima linie de tratament în dislipidemii
▪ statinele reprezintă inhibitori competitivi potenţi ai HMG-CoA (3-hidroxi-
3-metilglutaril coenzima A) reductazei
▪ ↓ conţinutului intracelular de colesterol induce receptorilor pentru LDL-C la
nivelul hepatocitar => ↓ a nivelurilor lipoproteinelor plasmatice, prin
stimularea captării la nivel hepatic a LDL-C circulant

Medicaţia
hipolipemiantă

Medicaţia
hipolipemiantă

Medicaţia
hipolipemiantă

Statinele:
• Simvastatina, atorvastatina, rosuvastatina, fluvastatina
• Efecte:
▪ reduc incidenţa bolii cardiace ischemice cu 21-42%, având un
rol major în prevenţia primară şi secundară
▪ încetinesc ritmul de progresie al leziunilor aterosclerotice
▪ statinele au multiple efecte pleiotrope prin care ↓ riscul CV
independent de reducerea LDL-C:
– efecte antitrombotice, antiinflamatorii
– efecte antioxidante
– stabilizează plăca aterosclerotică şi ameliorează disfuncţia
endotelială

Statinele:
•Reacţii adverse şi precauţii:
▪ toxicitatea hepatică şi musculară (frecvent dependente de doză)
▪ afectarea muşchilor scheletici:
– mialgii fără creştere enzimatică de CK
– miozita (creştere a CK > l0 x VSN): poate fi precipitată de combinaţia
statinelor cu anumite antibiotice (exemplu eritromicina )
– miozita severă cu rabdomioliză şi insuficienţă renală acută: a fost
raportată la combinaţia statinelor cu gemfibrozil sau cu ciclosporina
▪ tulburări gastro-intestinale: greaţă, dispepsie, flatulenţă,
diaree sau constipaţie, rar pancreatită

• Răşinile sechestratoare de acizi biliari
(Colesevalam)
(colestiramina şi colestipolul) reprezintă o alternativă terapeutică
de asociat la statine pentru controlul optim al hipercolesterolemiei
▪ se leagă de acizii biliari => previn absorbţia acestora din
ileonul terminal şi trecerea în circuitul entero-hepatic => ficatul
va utiliza preponderent depozitele proprii de colesterol pentru sinteză
▪ incidenţă mare a reacţiilor adverse gastrointestinale (constipaţie,
flatulenţă, greaţă) chiar la doze mici

• Inhibitorii absorbţiei de colesterol
▪ Ezetimibe inhibă absorbţia intestinală a colesterolului provenit din dietă şi
bilă, fără să afecteze negativ absorbţia nutrienţilor liposolubili
▪ poate fi administrat în monoterapie (la pacienţii neresponsivi la dietă) sau
în combinaţie cu o statină, indiferent de momentul zilei sau legătura cu
alimentaţia
▪ adăugat la statină, induce o scădere adiţională a LDL-C cu circa 25% =>
efecte benefice modeste asupra TG şi HDL-C
• Plasmafereza – este metoda cea mai eficientă de reducere rapidă
a nivelurilor de colesterol; fezabilă doar în centre specializate
• Mipomersen: este un oligonucleotic specific capabil să ↓
apoproteina B-100 cu până la 70% în doar 14 zile

• Fibraţii
▪ agenţii terapeutici cu eficienţa cea mai mare în ↓ TG serice
▪ fibraţii cresc nivelul HDL-C (cu până la 25%) şi, într-o mai mică
măsură, ↓ nivelurile şi ↑ dimensiunile particulelor de LDL-C
▪ reduc secreţia de VLDL-C şi de apo-CIII, şi cresc activitatea
lipoprotein-lipazei
• Acidul nicotinic (niacina) – efecte benefice asupra tuturor
fracţiunilor lipidice, dar r. adverse cutanate frecvente
• Acizii graşi omega 3

Prevenţia medicamentoasă
o creşte eficienţa prevenţiei nonfarmacologice

o clasele de medicamente cu acţiune cardioprotectoare: antiagregantele plachetare,
beta-blocantele, inhibitorii sistemului renină-angiotensină-aldosteron şi statine
o s-a propus o singură tabletă (polypill) care să conțină 3 medicamente pentru
controlul TA
▪ diferite clase de medicamente alături de aspirină (50-75 mg), statină
(atorvastatină 10 mg sau simvastatină 40-80 mg) și acid folic
▪ s-a estimat o reducere a evenimentelor ischemice coronariene cu 88% și a
AVC cu 80%

Monitorizarea activităților de prevenție
Standardele de performanță în prevenția BCV pot servi ca și vehicul pentru a ușura trecerea de la dovezi
ștințiifice la practică clinică
Exemple de măsurători ale performanței în prevenția BCV
•Persoanele identificate ca fiind fumătoare ce au beneficiat de terapie de renunțare la fumat
•Persoanele cu stil de viață sedentar identificat și care sunt sfătuite să crească AF
•Persoanele identificate ca având un regim alimentar/obiceiuri nutriționale nesănătoase și care sunt sfătuiți să își îmbunătățească dieta
•Persoanele cu greutate, IMC și/sau circumferința a taliei peste limitele normale și care sunt sfătuiți în legătură cu controlul greutății
•Persoanele >40 ani care au cel puțin un profil lipidic efectuat în ultimii 5 ani
•Pacienții <60 ani cu hipertensiune arterială (nu DZ) care au documentata TA <140/90 mmHg la cea mai recentă vizită medicală
•Pacienții cu DZ care au HbA1c <7,0% (53 mmol/mol) la cea mai recentă vizită medicală
•Pacienții cu un eveniment/diagnostic încadrabil care au fost îndrumați către un program de RC înainte de externarea din spital
IMC=indice de masă corporală; TA=tensiune arterială; RC=reabilitare cardiacă; DZ=diabet zaharat; HbA1c=hemoglobina glicata;
AF=activitate fizică
Vă mulţumesc!


Cardiologie Preventiva 2019 2020 CR

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cardiologie Preventiva 2019 2020 CR

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CARDIOLOGIE PREVENTIVĂ

Conf. dr. Ciprian Rezuş

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

Prevenţia primară Prevenţia secundară Prevenţia primordială

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

Factori de risc contribuitori (care cresc riscul CV într-o manieră mai

Factori de risc modificabili (care pot fi controlaţi prin dietă sau

Factori de risc nemodificabili (sex, vârstă, statură, înălţime, ereditate)

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

• incidenţa BCI este semnificativ mai mică la

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

• FR CV major cu prevalenţă în creştere în

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

Indice Definiţie Limită obezitate

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

• Consumul caloric creşte odată cu dezvoltarea economică,

• Recomandările curente sunt: activitate fizică peste 30

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

• Index de masă corporală > 30 kg/m²

• Este responsabilă de circa 7 milioane de decese anual prin BCI şi boli

Diabetul zaharat • Afectează actual 5 % din populaţia generală

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

• Dislipidemia este răspunzătoare de 56% din mortalitatea prin BCV,

Dislipidemia este răspunzătoare de 56% din mortalitatea prin BCV, de

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

Clasificarea controlului glicemic conform ghidurilor IDF/OMS

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

• este o particulă ce conţine un ester de

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

• factor hemostatic important asociat cu risc de BCI –

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

Grila de risc SCORE (Systematic COronary Risk

Evaluation) estimează riscul total de deces datorită bolilor CV

Interpretarea rezultatului se face astfel:

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

Interpretarea rezultatului se face astfel:

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

Fosfolipide Colesterol esterificat

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

• idiopatice (fără cauză aparentă)

Funcţie de • familiale (primare)

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

• Hipertrigliceridemia familială (tipul IV)

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

• Hiperlipidemia combinată familială

• Deficitul familial de HDL-C şi boala Tangier

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș

Conf. Univ. Dr. Ciprian Rezuș