Fiind baiet paduri cutreieram

?i ma culcam ades l�nga isvor,

Iar bra?ul drept sub cap eu mi-l puneam.
S-aud cum apa suna-nceti?or:
Un freamat lin trecea din ram �n ram
?i un miros venea adormitor.
Astfel ades eu nop?i �ntregi am mas,
Bl�nd �ng�nat de-al valurilor glas.

Rasare luna,-mi bate drept �n fa?a:

Un rai din basme vad printre pleoape,
Pe c�mpi un val de argintie cea?a,
Sclipiri pe cer, vapaie peste ape,
Un bucium c�nta tainic cu dulcea?a,
Sun�nd din ce �n ce tot mai aproape...
Pe frunza-uscate sau prin naltul ierbii,
Parea c-aud venind �n cete cerbii.

Alaturi teiul vechi mi se deschide:

Din el ie?i o t�nara craiasa,
Pluteau �n lacrimi ochii-mi plini de vise,
Cu fruntea ei �ntr-o marama deasa,
Cu ochii mari, cu gura-abia �nchisa;
Ca-n somn �ncet-�ncet pe frunze pasa,
Calc�nd pe v�rful micului picior,
Veni alaturi, ma privi cu dor.

?i ah, era at�ta de frumoasa,

Cum numa-n vis o data-n via?a ta
Un �nger bl�nd cu fa?a radioasa,
Venind din cer se poate arata;
Iar paru-i blond ?i moale ca matasa
Grumazul alb ?i umerii-i vadea.
Prin hainele de tort sub?ire, fin,
Se vede trupul ei cel alb deplin.