NR.

2 :
4.Modif.S,D batr.
S: -macroscopic:- ca forma, prin uzura dentara si pierd detalii
suparaf(perikimatii,linii imbricatie)=> tipar diferit de reflectare lumina;
- culoarea modif dator defect anat, ig neadecv, produsi
coroziune.
Microscopic:- smaltul are un continut crescut de fluor, un numar crescut de fisuri,
nr crescut de cristale(cu orient.alterata), scade continutul de apa
D:-se ingalb si isi pierde transparenta
1. formarea de dentina sec, mai dura, mai putin senzitiva,modif indic refractar: >
dentina transparenta
2. obturarea canaliculelor dentinare datorita dentinei peritubara, >sclerozarea
dentinei
3. colagenul colabeaza
Importanta clinica:
- previne reactiile pulp la expun pulpei prin abraz
- scade adez dentinara
- scade sensib tes
- scade permeab tes
- scade posib de adez a ag toxici
D. eburnata: este portiunea expusa a D, sclerozata, ce are o supraf dura, inchisa
la culoare, usor de curatat.
1.Contentia:
Argum: 1. igienizare mai dificila
1. redistrib fortelor (lateral + 2. agregarea unor dinti mai putin
frontal) afectati
2. redirect pres 3. cost ridicat
3. prevenirea migr oriz 4. nebiologice
4. prevenirea supraeruptiilor 5. conturul preparatiilor e dificil
5. stabilizarea dt inclinati 6. dt contentionati sunt dificil de
6. elim impact alim evaluat individual
7. solidariz dt pentru pres suplim 7. puntile totale sunt dificil de
reparat
Contrargum:

3.Durere generalizata:
1-bruxomani  test : anamn, fatete atritie la pz . Trat: al brux (tranchilizante, indep pz
noaptea)
2-DVO supraevaluat  test : felul in care vorbeste .
- Trat : se redetermina DVO : teste fonetice, antropometrice, functionale .
- Pt o reducere mica 1.5 – 2 mm  slefuire si remodelare.
- Remontari : indepartarea unei arcade  vedem mai intai care e incorecta
3-nu exista corespondenta intre IM si RC  derapaje la inchidere , presiune la nivelul
protezelor . Se fac : examinarea IM + RC si slefuiri selective.
4-modif endocrine post-menopauza . Test : anamneza + core.. de debut . Tratament :
consultatie cu specialistul .
5-deficiente nutritionale . Test : analiza a dietei. Tratament : consultatie cu specialistul.
6-trat pt diabet, pemfigus . Anam . Trat: indep cauzelor loc ce det f repede lez decubit,
chiar daca sunt mici. Consult cu specialistul .

2.Agregarea pe dt lat cu uzura severa :

-coroane clinice scurte=>1.cor.turnata Au,cu pinuri parapulp
2.marirea DVO
3.cresterea lg cor clinice
4.cor substitutie
5.preparatii retentive.

NR.4:
2.Crit pz compozita:
1. acoperirea dt care vin in contact cu elem PPM
2. realiz piese prot cat mai simple
3. protez conj a ed intercalate
4. solidarizarea dd restanti
5. controlul fortelor captate pe supraf ocl a pz
6. asigurarea suprafetei muco-osoasa maxima extinsa functional
7. conex rigida
8 . asig mentinerii rationale netraumatiz
9. integr trat ed term in terapia de ansamblu a sist dentomaxilar
1. dispensarizarea pac cu terapie compozita

3.Particularitati ale trat protetic la pac cu disabilitati:

 Restaurarile protetice:
o Coroane de invelis singulare
o Puntile dentare – cand pac poate mentine ig
o PPM la pac capabili de a manipula pz si de a realiza ig
o Pz partiale cu car provizoriu
o Pz totale – contraind la pac cu control musc deficitar si la cei ce nu
se pot adapta psihic
o Reparatia sau captusirea vechii proteze
 Gutiere ocluzale – indicate daca:
o Pacientul se poate adapta la ele
o Nu exista riscul aspiratiei lor si a obstructiei cailor aer sup
o Pac are fct intelect normale
 Frecventa crescuta a sedintelor de dispensarizare

1.Prev progresiunii eroziunii :

1)Scaderea frecventei schimbarilor de ph (consiliere)
 -scaderea frecv de consum a baut acide,consum cu paiul
Reflux gastro-esofagian -evitarea consumului de alim cu 2 ore inainte de
somn -evitarea alim grase,condimentate
-dormit semisezand
-evitare fumat si alcool
-scaderea greutatii corporeale
-antiacide 30 min postprandial
-psihiatru pentru anorexie si bulimie
-AAA pt alcoolism
2)Favoriz mec protective-guma fara zahar(stim saliva producand remineralizare)
3)Favoriz crest rezist S-paste cu flor,sol NaF 0,05%-profesional 2-3 ori/an
4)Cresterea protectiei chimice:
-tablete antiacide de 5 ori /zi
-branza dupa masa
5)Reducerea fortelor abrazive:
-periute moi,paste neabrazive
-periaj dupa 1,5 ore dupa consum
-clatire dupa reflux gastro-esofagian cu solutii remin
6)Asig protectiei mec:
-acoperirea cu Co
-gutiera ocluzala in bruxism
7)Dispensarizarea
-documente:fotografii,modele
- reeval indic dieta medicatie,fluorizare
-refacere morfo-functionala-lez cervicale,ocl,obt.Co,onlay,fatete.
-tratament complex
4.Preparatia diferentiata: pe unele zone ale dintelui cu prag, pe altele fara prag.
Ind: -furcatii gradul I, II
-radiculectomie la molarii maxilari
-radiculotomie la molarii mnd: doar cand cele doua rad sunt foarte apropiate
 Avant: -ameliorarea ig prin facil acces
-un rap uniform al gingiei cu coroana
-profilul emergent drept
-facil modelarea coroanei
 Dezav: -limit amplit preparatiei interradiculare
-necesita experienta si proiectare in spatiu

NR.6:
3.Obiective terapeutice-pentru uzura incipienta :
-eliminarea hipersens,dur(hiperestezie)
-identif fact.etiol
-protej struct restante
-dispens pt monit uzurii

2.Fr.dt :Sindromul de fractura a dintilor laterali-diagn :

Apare mai ales in bruxismul diurn  fracturi longitudinale ale dintilor laterali.
 Fracturile dintilor laterali se produc in special datorita contactelor dento-dentare.
Diagnostic:
 Anamneza
o Interventii repetate de slefuiri selective
o Parodontopatii cu liza alveolara
o Alte episoade de fractura
 Simptome
o Dureri episodice la masticatie, intense, de scurta durata
o Durere la cald
o In faze avansate – simptomatologie pulpara
 Semne clinice
o Hipertrofia muschilor masticatori
o Fatete de atritie  bruxism centric
o Cuspidul uzat nu mai incape in fosa
o Linii de fractura uneori pigmentate
o Examen tactil cu sonda
o Examen parodontal: dehiscente, fenestrari, pungi
 Examen radiologic
o Neconcludent
o Radiotransparenta difuza in „J” = fractura radiculara
 Teste
o Muscare pe un obiect ferm
o Colorare cu albastru de metilen (linia colorata trece pe creasta
marginala)
o Transiluminare cu fibre optice
o Evaluare chirurgicala
Tipuri de fracturi:
 Fisuri in smalt
 Fr cuspizilor
 Fr sagitala

1.Contentia:
Argumente: 8. ig mai dificila
1.redistrib fortelor (lateral + frontal) 9. agreg unor dinti mai putin
2.redirectionarea presiunilor afectati
3.prevenirea migr oriz 10. cost ridicat
4.prevenirea supraer-la dt fara antag 11. nebiologice
5.stabilizarea dt inclinati-cind nu 12. contur preparatiilor e dificil
interv ortod. 13. dt contentionati sunt dificil de
6.elim impact alim evaluat individual
7.solidariz dt pt pres suplim 14. puntile totale sunt dificil de
Contrargumente: reparat

4. Principalele cauze de eşec:

 Pp modalitati de esec la obt.Co:
-deschid marg + car sec
-fract obt
-deter marg
-discromii
- uzura
-contr de polim = pp inconvenient
Indice crescut carie sec = dat eficacit scaz a sist adeziv de gener inf – mai ales in
dentina
Cresterea efic adez moderne = scade incid cariei sec
PM – conditii mai bune pt aplic obt Co fata de M
Sit adezive – au ajuns panala gen VII
Compozit cu microumplutura prez o rata m mare de esecuri referit la potential de
fracturare dat propr mec inf.
Indic maj a compoz hibride in cav cl II, deci in arii de stres ocl crescut .
Majoritatea esecurilor obt de amalgam sunt dat prep dent inadecvate

„Esecul clinic” – o rest nu mai e utilizab sau cd poseda riscuri severe daca nu e
inlocuita
- fract in masa a rest
- coroz+ fract marginala
- sensibilitate =durere
- carie sec
- fract struct dent ce form peretii prep
- obt debordante
-Incid cr a carie – esec dat carieie sec
Incid sc – obt tine mai mult , esueaza prin oboseala mat, sau cedeaza structura dent
dupa mult timp.
-Frecvent obt de amalgam nu ajung sa aiba „esec clinic”
Ele sunt inloc pt ca –sunt inestetice
-dpdv al castig
-Distructii coronare intinse refac cu tehnici adezive ridica 2 probleme:
- retentia peretilor cavit mijloace conventionale de retentie
- rezist peretilor restanti: frecvent sunt subminati sau subminati (<2mm) –la
mastic se fractureaza.
Se reduce din inalt pereti, scade inalt cuspizilor+ refac cu mat obt.
Situatii limita: - incrust
-RCR+ cor de invelis
Monitoriz!!!
Rata de succes mai mare la cl I decat cl II / cl III,
mai bine fata de cl IV – indif de felul obt

Principalele cauze de eşec-incr turnate

- Fractura dintelui
- Defecte marginale
- Retenţie insuficientă
 - Carii secundare
Principalele cauze de eşec ale incrustaţiilor de Co sunt:
- Fractura
- Deschiderea marginilor
- Caria secundară
- Sensibilitatea postoperatorie
Cauza cea mai frecventă de eşec a incrustatiilor din ceramică: fractura în masă a
restauraţiei; ceramica este casantă,rezistenţa la compresiune e crescuta comparativ cu
metoda RC indirect; fisurile exterioare se propagă în masă → fractura.
Management pe termen lung al pacientului cu dentiţie restaurată (eu cred ca
doar astea trebuie scrise)
Restauratiile sunt controlate şi reparate/înlocuite
Doua modalităţi de eşec a restauraţiei:
1. nouă afecţiune a dintelui:
a. carii
b. uzură
c. traumatism
d. afectare pulpară
e. afectare parodontală
2. eşecuri tehnice:
a. fractura restauraţiei:
i. fragment pe loc
ii. fragment pierdut
b. degradarea marginală
c. fractura dintelui: „sindrom de fractură”
d. contururi defectuoase
e. aspect
f. absenţa completă a retenţiei:
i. obturaţia e absentă
ii. obturaţia nu mai e retenţionată, dar e prezentă basculând în cavitate
- caria secundară - e importanta decelarea cauzei
- perceperea eşecului de către doctor si pacient
- tehnica de monitorizare: şedinţă de dispensarizare şi reevaluarea
- tratamentul:
- absenţa tratamentului: dispensarizarea
- reparare
- înlocuire
- integrarea OTR în RO!

Nr.3:
1.Tratament brux:
 esential e diagnosticul precoce
 efectul e dependent de: timpul scurs de la instalarea parafunctiei, intensitatea
uzurii produse, modificarile clinice asociate.
 I. Tratamente reversibile – prin controlul factorului ce determina bruxismul
a. controlul factorilor psihici
 psihoterapie: relaxare progresiva, autosugestie;
 exercitii de relaxare, yoga;
 biofeedback sonor: 2 saptamani (cand aude zgomot se trezeste si relaxeaza
muschii) – reducere 50%;
 biofeedback electric;
 biofeedback gustativ (piper, ardei iute): se elibereaza cand se strang
arcadele puternic (pernute intre arcade);
 hipnoza – 6 sedinte; se reduce la 71% din persoane.
b. medicamente folosite
 anxiolitice: Diazepam
 antiepileptice: Carbamazepina (Tegretol)
 miorelaxante: Tetrazepam.
c. deprogramare a parafunctiei
 exercitii de pozitionare a limbii;
 constientizarea distantei interarcade;
 punga cu gheata pe maseteri;
 deprogramator: gutiere ocluzale cu plan neted.
d. gutiere ocluzale
 se recomanda pentru bruxismul nocturn;
 se aplica pe maxilar, este frecvent din acrilat;
 acopera fata ocluzala, marginea incizala, varful caninului;
 grosime: pana la 2 mm, suprafata plana;
 contacte multiple gradul I si II;
 ghidaj anterior si ghidaj canin prin realizarea de planuri inclinate;
 miscarea de bruxism se produce pe aceasta gutiera mai inaltata, si atunci
diminua;
 obiectivele gutierei: evitarea uzurii dintilor si decontracturare musculara;
 efectele adverse ale gutierelor: carii, inflamatii, modificari ocluzale daca nu e
bine adaptata si controlata pe parcurs.

II. Tratamente ireversibile

a. echilibrare ocluzala
 metoda profilactica
 dupa instalarea engramei e irevelanta terapeutic
b. restaurari preventive cu rasini
 echilibrare, remodelare, ingustare
 restaurari pentru eroziuni si in scop diagnostic
c. restaurari ocluzale complexe a arcadelor cu uzura intensa

4.Senzatia de voma :
La aplicarea protezei
1) Stresul primei proteze
Test :se exclud alte cauze
 Trat :dropsuri mentolate
2) Marginea post prea lunga
Test :comparare cu linia vibratorie
Trat :refacerea inchiderii distale
3) Marg. post. prea groasa
Test :examinare :accept 1,5 mm
Trat :slefuiere pe partea lustruita
4) Aripa disto-linguala lunga/groasa
Test :PIP pentru lungime-acceptat 1,5 mm grosime
Trat :slefuire pe partea lustruita
5) Plan ocluzal prea coborat 
Test :examinare –dintii max ating limba. Verific reflex cu oglinda
Trat:repozitionarea dintilor
Dupa cateva zile
1) Saliva micoasa scapa distal
Test:obs filam saliva ?
Trat:clatite cu apa de gura astringenta
2) Dintii mdb montati prea lingual
Test :Triunghiul lui Pound
Trat :slefuirea suprafetei lingulale
3) Dimensiunea verticala prea mare
Test :determinarea fizio-fonetica
Trat :slefuirea dintilor

2.Caria rad specifica PG , cei mai afectati dinti fiind M inf, F sup, Pm inf, F inf ; cele
mai afectate supr fiind V ale M si Pm inf si V si Aprox la I si C sup
-caracterul dim redus initial la lez mici decolorate la niv j sm-c
-caria poate fi circulara
-lez noi apar la niv mg gingiv, chiar daca exista o lez activa situata mai
coronar
-hiposialia care det carii pe toata supr rad
Dg dif :
-caria bine definita ( galben, maronie, acop de PB, consistenta moale)
-lez active ( zone bine definite, cul brun inchis-negru, supraf neteda, stralucitoare)
Tratament: -chemoterapie,
-recontur arhitect radic, asp neted, apoi controale periodice
-restaurari definitive cu CIS sau preparare conventionala

3.Ce se urmareste prin slefuirea dt in op cu lambou?

1. supraf radic de dentina neinfect

2. elim la vedere a retentiilor pt: perm captus punti prov, facilit prep fin, grabeste mom
amprent.
3. exec la vedere a prep interrad (barreling?)
4. separatia rad (radiculotom)
5. extractia unor rad (radiculectomie)

NR.1 :
3.Edentatia deM1 mnd:
 Cea mai frecventa
 Carioactivitate crescuta si se pastreaza mai putin timp: perioada mare de
eruptie, perioada de mineralizare cu deficiente, morfologie – dezavantaje
(FM, FD)
 Urmarile extractiilor in raport cu momentul pierderii
 Expectativa bazata pe capacitatea de adaptare a organismului tanar trebuie
abandonata
 Atit terapeutica:
o Trat curativ profilactic (varsta precoce antePm si M2 erupti)
o Dispensarizare cu monitoriz modificarilor din planul vertical
o Trat ortod
o Sacrif M3 antagonist (superior)
In cazul extractiei unui dinte permanent:
o Mentinator de spatiu (fixate de preferinta pentru a impiedica resorbtia
osoasa)
o Temporiz trat definitiv pana la 18 ani, cand se va face un implant
endoosos, care este solutia optima
o Proteza fixa adeziva (mod.abord conservativa, provizorie de durata cu
rol de mentinator de spatiu) – nu afecteaza camera pulpara.
Bascularea meziala a M2 si M 3
-Mezioversiunea M3 impiedica introduc unei punti cu elem de agreg M2
Mod de rez:
 Evitarea fetei proximale a molarului 3 prin:
-coroana telescopata pe M2 cu nervuri de ghidaj;
-sisteme de culisare;
-in caz de spatiu edentat redus se face incrustatie in incrustatie pe M2
-cor partiala pe M2 (nu se prepara FD a M2)
 Modif profil proximal al M3 (slefuire): un inlay slice-cut pe M3
-M3 – sprijin suplimentar
 Extractia M3
Realiz paralela in rap cu dir de impl a dt stalpi:
 Situatii:
-Axele Pm2 si M2 paralele intre ele=>fara pb.
-Axa Pm2 ramane verticala, in timp ce M2 prezinta o mezioversiune mai mult
sau mai putin accentuata=>slef.mai mult din M2
-Pm2, M2 prezinta o mezioversiune resp.distovers. mare=>slef.intense si
refac.struct.
Realizarea unei punti clasice:
-cu cor MCer pe M2,Pm2 / MCer pe Pm2 si Met pe M2
-necesita extirpari si refaceri de bont (RCR)
-refac dt vecini restaurarii: tratamentul odontal al premolarilor
 4.Ment deficit. a pz mnd la insertie:
1) Imbibitia cu apa a tesut Trat :Remarginare
2) Marg vestibulo-labiala 9) Inchiderea lg incorecta
groasa/larga Test :ceara 4.4-3.4-creste retentia
Test :limba pe proteza-ridica Trat :remarginare
buza
Trat:repeat cu PIP-reducere
3) Marg V -lat scurte:
Test:tractiune 45 grade 10) Lb cu insertie post
obraji,miscari ant-post//Trat:Kerr- Test :evaluam post limba
remaniere Trat :exercitii de protractie de 2
4) Marg V-labiala scurta ori/zi(facem zone anfractoase pe
Test:tractiune buza oriz,misc lat proteza)
cu buza Relief lingual
Trat:Kerr-remaniere 11) Lipsa control neuro-
-ca pe o lg indiv,apoi reman cu acrilat muscular(senili,paralitici)
auto Test :miscare limba,buza la
5) Incizura fren lg redusa comanda
Test:limba ridicata spre palat Trat :adeziv
post 12) Dt lat lingualizati(lb nu are
Trat:PIP,repeat-slefuire(unde este spatiu)
sters) Test:linia lui Pound
Trat:erori mici-slefuiere
6) Marg lg-lat groase sau lungi erori mari-
Test :limba in obraji remontare(montare inversa)
Trat :PIP-slefuire 13) Supraf ext incorect conturata
7) Marg disto-lg groase/lungi Test :convexitatea depaseste
Test :protractia limbii marginea
Trat :PIP-slefuire Trat :slefuire
8) Marg lg subextinsa 14) Hiposialie
Test :ceara bucoplastica-
protractie,etc

2.Coroana de invelis partiala (e la distanta de parodontiul marginal)

-nu are agregare suficienta, se poate descimenta
-riscul de descimentare e mai mare la un parodontiu redus functional, pt. ca
mobilitatea dentara e mai mare
-indicatii: -leziuni parodontale izolate,
-leziuni parodontale extinse, incipiente, care nu neccesita
contentie,
-contentie lim a DFS,
-asig stop ocl pt DFI,
-asig contactului interdentar
-cerinte estetice: in zona fr.
Coroana de invelis totala (se face cel mai des)
Prep dt: pe 2 mm de la colet, supraf verticale, paralele(maxim 6 grd convergenta)
Limita de preparare :
-prag drept
-prag drept bizotat
-prag in sfert de cerc (conge)
-prag racordat (en conge)
-praparare tangentiala in lama de cutit
Adaptarea la limita de preparatie in aceasta ordine, de la cel mai prost (pragul drept) la
cel tangential.
-Pragul en conge e cel mai bun in general. Se realizeaza cu jumatate din freza flacara.
-Preparatia tangentiala trebuie sa fie foarte buna, sa se vada limita cu lupa.
-Exista zone in care avem nevoie de prag drept: la metalo-acrilica: prag drept sau ascutit,
pentru ca acrilatul sa intre sub metal. Nu e bine ca acrilatul sa treaca peste metal in foita
subtire. Asadar se face prag si pe dinte, si pe metal.
-Putem face prag numai pe metal, cand nu se vede coletul. (pentru ca se vede metalul).
-La metalo-acrilat si metalo-ceramica: prag drept bizotat.
-La ceramica, prag drept, nu se poate face bizotat findca marginea subtire de ceramica se
bizoteaza.

1.Obiectivele restaur.la dt cu uzura intense:

1)contacte egale in RC
2)ghidaj anterior
3)dezocluzia DL in propulsie,lateropulsie
4)restaur.supraf.ocl.
5)consiliere pt distantarea arcadelor
6)gutiera ocl.nocturna-pt.brux.noct.

Nr.5:

1. Trat. parodontopat:
1. Terapia initiala
a. Tratamentul lez acute
b. Ed pt ig orodentara
c. Detartraj supra si subggv
d. Indep fact iatrog de microirit
e. Trat lez odont
f. Chiur ggv
g. Extractii strategice
h. Trat medicamAM si AI
i. Trat orto proparodontal
j. Pz sau contentie provizorie
k. Reeval sit clinice
2. Terapia secundara
a. Tratament chirurgical AI, corectiv si/sau reconstitutiv
b. Controlul si perfectarea ocluziei
c. Restaurarea protetica si/sau contentia finala
 d. Dispensarizare pentru terapia de sustinere

2.Mentinerea deficitara pz MX la prima insertie :

1) Imbibitie cu apa a tesuturilor
Test-se strange pe rulouri 5 min
Trat :consiliere
2) Neeliberare fren si bride
Test-tractiune buza/ograz
Trat :PIP-recont
-linia vibrat.
Inchiderea distala :Cls I - val orizontal 5-10 mm
Cls II - val oblic 3- 5mm de la terminatia palatului dur
Cls III- val vertical 1- 3mm
3) Inchiderea distala incorecta
Test:presiune pe dintii frontali-comparare cu linia vibratorie
a) anterior-nu trebuie sa se infunde suficient
b) posterior
c) superficiala
d) adanca(nu intra suficient)
e) neplasata in santul pterigo-maxilar
Trat :refacere prin extindere,reducere,captusire marginala(remarginari)
4) Torusul nefoliat
Test : PIP+presiuni alternative pe M
Trat :slafuirea zonei indicate
5) Hiposialie(alcoolism,iradieri,medic,stres)
Test :substitut de saliva-vedem daca se mentine
Trat :sodiu-carboximetil-celuloza sol.5%
6) Deformarea bazei protezei
Test :amprenta cu alginat sub presiune ocluzala
Trat :captusire/rebazare-se inlocuieste toata baza
7) Margini paratuberozitare scurte/subtiri
Teste :verific. Vizual cu oglinda
Trat :Kerr,remarginire
8) Margini frontale scurte/subtiri
Teste :desprindere la ras
Trat :Kerr,remarginire

4.Uzura inegala
 Psalidodontie cu supraacoperire verticala mica (cap la cap)
 Exista mai mult smalt pe marginea incizala a frontalilor mandibulari decat pe
fata palatinala a frontalilor maxilari  uzura frontalilor maxilari e mai
accentuata!
 Se produce supraalveolodontia frontalilor mandibulari, dar contactele se
pastreaza
 Se fac interventii pe frontalii mandibulari
 o Remodelarea dintilor mandibulari – slefuirea dintilor mandibulari
pentru a-i aduce la nivelul planului de ocluzie, apoi vedem ce spatiu
am obtinut
o Restaurare si gingivo-alveoloplastie
o Repozitionare ortodontica = reintruzia dintilor
o Cele 3 metode anterioare pot fi combinate
Repozitionarea chirurgicala – sectionarea blocului incisivo-alveolar, sectionare din baza,
repunere
-tatonare pe pz provizorii
-solidarizare frontali
-gutiera nocturna

3.Ortezele.