Nr.

3:

1) examenul static al ocluziei:

Examenul ocluziei
a. STATIC:
i. morfologia ariilor ocluzale:
1. continuitatea
2. curbele de ocluzie:
a. curba sagitala
i. asimetrica
ii. neregulata
iii. accentuata
iv. inversata
)overbite, overjet(
b. curba transversala
i. accentuata
ii. neregulata
iii. orizontala (in atritie)
iv. inversa (in bruxism)
ii. relatia centrica
1. Gutiera diagnostica
a. confectionata pe maxilar
b. relief plat pentru zona laterala si 1/3 pe fata vestibulara
c. din acrilat, cu grosime nu mai mare de 1,5 mm (maxim)
iii. contacte antagoniste in intercuspidare maxima
1. contact prematur (RC): alunecare din RC in IM in plan sagital
2. contacte premature pe pantele cuspidiene oro-vestibulare
3. freedom in centric

2) incisivul lateral - alternative tratament orto

Incisivul lateral
i. deplasarea corporeala pe hemiarcada
ii. reconturarea caninului
iii. albirea, fatetarea, acoperirea cu coroana a caninului
iv. reconturarea cuspidului PM1
slefuiri selective pentru protectia de grup lateral

3) durerea odontogena - metodologia analizei durerii

durere odontogena
1. pulpo-periapicala
2. parodontala
3. asociata eruptiei dentare
4. asociata tratamentelor dentare anterioare
4) conditii limita pentru ca un dinte tratat endo sa poata fi restaurant
a. cantitatea de tesut dentar restant
b. valoarea functionala a dintelui
c. decizia etica
 in mod traditional un dinte depulpat era restaurat invaziv (Schillingburg) (cu ajutorul
stifturilor endodontice)
 Tratamentul endodontic nu scade rezistenta dintelui
 Rezistenta dintilor depulpati este direct proportionala cu cantitatea de tesut dentar
pierdut
 Dinti ce necesita tratament endodontic:
d. afectati prin carie
e. restaurari anterioare
f. acces endodontic
*deshidratare dentinara
 Daca se impune necesitatea acoperirii cu o coroana → rezulta 2 tipuri de distructii
coronare (Schillingburg):
a. distructie centrala
b. distructie periferica → consecutiv reducerii axiale

5) secventele restaurarii dd laterali mand

- Secventele planului de tratament:
1. determinarea planului de ocluzie mandibular
2. slefuirea selectiva / coronoplastia dintilor maxilari
3. prepararea seriata si protectia biofunctionala a dintilor mandibulari
4. verificarea / rearmonizarea ghidajului anterior
5. realizarea lucrarilor protetice propuse
6. individualizarea si cimentarea provizorie
7. cimentarea de durata

 Determinarea planului de ocluzie mandibular:

 empiric pe model
 Metoda Broadrick → in planul medio-sagital al articulatorului se aplica o
placuta de aluminiu pe care se pot trasa diferite repere
 Slefuirea selectiva / coronoplastia dintilor maxilari
 slefuire pe model
 transfer de dinti
 Prepararea seriata si protectia biofunctionala a dintilor mandibulari
 pastrarea DVO
 protectia plagii dentinare
 protectia functionala
 tatonarea modificarilor propuse
 Verificarea / rearmonizarea ghidajului anterior
 indepartam lucrarile provizorii → sa existe absenta contactelor laterale
pentru verificarea ghidajului anterior
  Realizarea lucrarilor protetice propuse
 tehnicianului → specificarea elementelor de agregare, corpul de punte,
materiale
 Modelarea
o pozitia si inaltimea cuspizilor vestibulari
o pozitia si inaltimea cuspizilor linguali
o pozitia si inclinarea versantelor foselor
conturarea santurilor, gropitelor si crestelor cuspidiene
6) sisteme integral ceramice - performanta estetica in ordine descrescatoare
a. Performanta ESTETICA
i. Ceramica infiltrata Mg2O3 infiltrat cu sticla
1. cea mai estetica
2. cost ridicat
ii. Ceramica sticloasa ramforsata cu leucit
iii. Ceramica sticloasa ramforsata cu disilicat de litiu
ACITETSE etserc

iv. Ceramica pe baza de oxid de aluminiu intens sinterizat

v. Ceramica pe baza de oxid de zirconia
vi. Cermica infiltrata pe baza de Al2O3 infiltrat cu sticla

7) contraindicatii contentie la parodontopat

 Contraargumente:
1. Igienizarea mai dificila
2. Agregarea unor dinti putin afectati
3. Costul ridicat
4. Nebiologica
5. Conturul preparatiilor dificil
6. Dintii contentionati sunt dificil de evaluat individual
7. Puntile totale sunt dificil de reparat

8) supraprotezare pe implanturi - clasificare in functie de sprijin

Nr. 1:

1. elemente de analiza morfologica in vederea alegerii elementelor de agregare

1. Indicele mezio-distal
 indicele mezio-distal = reprezinta raportul intre dimensiunea mezio-distala la
nivel incizal si dimensiunea mezio-distala la colet
 > 1 → dinti cu forma trapezoidala
 = 1 → dinti cu forma dreptunghiulara sau patrata
 < 1 → dinti cu forma de tarus
2. Grosimea vestibulo-orala
 privit dintele din profil in sectiune longitudinala in 1/3 incizala si 1/3
cervicala
3. Curbura longitudinala a unui dinte
  dinti cu curbura:
 redusa
 medie indicatii asupra gradului de deretentivizare
 accentuata
4. Curbura transversala
 = atat a fetei vestibulare cat si a fetei palatinale la nivelul punctului de
contact
 indicatii asupra gradului de deretentivizare
 cu cat este mai mare cu atat gradul de slefuire va fi mai mare
5. Sectiunea la colet
 plasarea, latimea pragurilor
 gradul de slefuire
6. Radacina
 lungime → in cazul unui RCR
 directie → in cazul unei agregari prin coroane de substitutie (lipsa de spatiu)
7. Camera pulpara
 in functie de:
 morfologie dintelui
 varsta pacientului

2. limita proximala a preparatiei in vederea realizarii fatetelor prin metoda indirecta

o Factorii care determina extinderea proximala a preparatiei:
 intentia de a modifica latimea dintilor
 inchiderea diastemei si modificari ale profilului de emergenta
 preexistenta de cavitati de clasa a III a restaurate
 discromii proximale
 posibilitatea de acces pentru realizare
 posibilitatea de acces pentru finisare
 controlul adaptarii
 continuitate cu limita incizo-palatinala

3. metode de R.O in cazul camp muco-osos nefavorabil+dento-parodontal favorabil in

ordinea indicatiilor
- Alegerea solutiei terapeutice:
o Camp muco – osos favorabil:
 suport parodontal favorabil
 suport parodontal nefavorabil
o Camp muco – osos nefavorabil:
 suport parodontal favorabil
 suport parodontal nefavorabil

o Camp muco – osos favorabil:

 Suport parodontal favorabil:
 punti pe implanturi in zonele laterale
 punti cu extensie (distala)
  protezare compozita
 protezare scheletata simpla
 protezare mobilizabila acrilica
 Suport parodontal nefavorabil:
1) Punti pe implanturi
o Chirurgical:
 extractia dintilor frontali
 implant zona frontala
 implant zona laterala
o Retaurativ:
 protezare frontala
 protezare laterala
2) Protezare compozita
o solidarizarea / contentia tuturor dintilor frontali
o proteza scheletata

3) Supraportezare pe implanturi
o Chirurgical:
 extractia dintilor frontali
 implanturi zona frontala
o Restaurativ:
 solidarizare implanturi
 bara / capse
 supraprotezare
4) Proteza totala / supraprotezare / dinti
o Chirurgical:
 extractia dintilor frontali (!)
o Restaurativ:
 proteza totala / supraprotezare
o Camp muco – osos nefavorabil:
 Suport parodontal favorabil:
1) Punti cu extensii
2) Protezare compozita
3) Punti pe implanturi
o Chirurgical:
 augmentarea crestei
 implanturi laterale
o Restaurativ:
 punti laterale pe implanturi
4) Proteza mobilizabila acrilica
 Suport muco – osos nefavorabil:
1) Punte / punti pe implanturi
o Chirurgical:
 extractia dintilor frontali
 implanturi in zona frontala
 augmentarea crestei
 implanturi in zona laterala
o Restaurativ:
  punti pe implanturi
2) Protezare compozita
o solidarizarea / contentia tuturor dintilor frontali
o proteza scheletata
3) Supraprotezare pe implanturi
o Chirurgical:
 extractia dintilor frontali
 implanturi in zona frontala
o Restaurativ:
 solidarizarea implanturilor
 bara / capse
 supraprotezare

4) Supraprotezare pe radacini

Chirurgical: extractia
dintilor frontali
Restaurativ:
supraprotezare pe
radacini / protezare totala

5) Proteza totala

4. aspect facial al pacientilor cu uzura dentara accentuata

- Modificari faciale in uzura intensa:
o hipertrofia muschilor maseteri
o micsorare a etajului inferior al fetei
o aspect de buze subtiri
o rotatie anterioara a mandibulei
- Probleme (pacient):
o estetic → uzura nu este egala
- Probleme (medic)
o spatiul interarcadic este micsorat

1. secventele restaurarii in cazul lipsei dintilor laterali maxilari si mandibulari

Carte pag 148->173
2. avantajele CAD-CAM
o Tehnica CAD-CAM:
A. cresterea rezistentei
B. porozitate 0% (nu adera placa bacteriana)
C. tipul de uzura → nu determina uzura
D. densitate maxima
E. fabricat in mod reproductibil
3. cum alegem la ce arcada punem gutiera

o bruxism nocturn → gutiera maxilara

o ocluzie instabila→ gutiera aplicata la arcada cu cei
mai multi dinti absenti
o pacient cu necesitati de tratament protetic →
gutiera aplicata la arcada la care va fi aplicat cel mai
putin tratament
o bruxism diurn → gutiera mandibulara
o obicei vicios de muscare a buzei sau obrajilor →
gutiera maxilara
o pacient cu experienta→ gutiera la arcada la care a
fost confectionata anterior
 Se recomanda:
o bruxism nocturn, aplicata pe maxilar, frecvent din
acrilat
o acopera ocluzal, incizal, varf canini
o grosime de minim 2 mm, suprafata plana
o contacte multiple: gr. I si II
o ghidaj canin
 Obiective:
o evitarea uzurii
o decontracturare musculara
 Efecte adverse:
o carii
o inflamatie
o modificari ocluzale

4. reabilitare la un pacient cu ed termino- terminala si favorabile ambele ( camp muco-osos ,

dento-parodontal)

5.cimentarea coroanelor integral ceramice

 Legatura cu dintele
 influenteaza rezistenta SIC
 actual: cimentarea adeziva: pentru toate sistemele integral ceramice
 legatura clinica intre cimenturile diacrilice si infrastructura ceramica
se obtine prin intermediul unui agent de cuplare = SILAN → se leaga
de componenta metalica din ceramica si polimerizeaza cu rasina
 ceramica sticloasa:
- materialul de infrastructura trebuie gravat cu acid
fluorhidric si apoi silanizat
 - silanul se cupleaza cu SiO2 (oxid de siliciu) din matricea
ceramicii sticloase
 legatura chimica intre cimenturile diacrilice si ceramica pe baza de
oxizi este discutabila!
 ceramica pe baza e oxizi contine putin sau deloc SiO2
 conditionarea nu imbunatateste adeziunea, dar creste capacitatea
de umectare
 cimenturile diacrilice au un monomer adeziv fosfatic

Cimentare Conditionare Sistem integral ceramic

adeziva gravare acida Ceramica sticloasa
silanizare 9,5%
conventional sablare In-Ceram
adeziv µm Al2O3 la 2,5 bar 100
conventional sablare Ceramica pe baza de oxizi
adeziv µm Al2O3 la 2,5 bar 100
silanizare

5. arc facial-rol
Determina pozitia corecta a maxilarului fata de ATM.

6. atritia-clsf
Clasificare:
a. Pindborg:
o atritie fiziologica → 20 – 30 µm/an
o atritie excesiva → se adauga si o slaba rezistenta a smaltului
o atritie patologica → suprasolicitare, bruxism; (la un grup de dinti sau la toti dintii)

7. retractia gingivala

8. , probleme si rezolvari a protezarii zonei frontae maxilare la parodontopati,

clasificare dispozitivelor radiculare nemetalice, avantaje si dezavantaje; protezarea

provizorie- criterii; terapii in afectiunea ATM- enumerare;
nr.4: stereolitografia, ocluzia statica, limita cervicala in zona frontala la pacientii
parodontopati, etapele protezarii breselor laterale maxilare, complicatiile eroziunilor
dentare

sisteme integral ceramice-tipuri si factori.etapele de caracterizare ale articulatorului.modif

faciale la pac cu uzura dentara.trat in cazul ed termino terminale cu camp osos favorabil si
suport parodontal nefavorabil.

 Academia Europeana de Parodontologie: Cod numeric parodontal

1. varsta pacientului (primul grup de cifre) = 45
2. nr. dintilor absenti din totalul de 28 = 45/05
3. nr. dintilor cu distructii reduse = 45/05/06
4. nr. dintilor cu distructie moderata = 45/05/06/03
5. nr. dintilor cu distructie severa = 45/05/06/03/10
6. nr. dintilor cu distructie severa complicata = 45/05/06/03/10/04

Sindromul de fractura a dintilor cuspidati

- Definitie: prezenta unei linii de fractura cu o directie si profunzime necunoscute,

care evolueaza fie central spre pulpa dentara, fie excentric spre spatiul parodontal la
nivelul unui dinte cuspidat vital.
- Diagnostic:
o factori terapeutici:
 exereza excesiva a dentinei alterate
 neprotejarea cuspizilor
 pivoti parapulpari
 modelaj excesiv al obturatiilor
 presiune excesiva in timpul aplicarii incrustatiilor
o factori ocluzali:
 muscarea diferitelor alimente dure intre dinti
o suspicionarea sindromului de fractura
1) Anamneza:
 interventii repetate de slefuiri selective
 parodontopatii cu liza alveolara
  alte episoade de fractura
2) Simptome:
 dureri episodice la masticatie, intense, de scurta durata
 durere la cald
 in faze avansate → simptomatologie pulpara

3) Semne clinice:
 hipertrofie a muschilor masticatori
 fatete de atritie → bruxism centric
 cuspidul uzat nu mai incape in fosa
 linii de fisura uneori pigmentate
 examenul tactil cu sonda poate largi fisura si poate provoca dureri
 examenul parodontal → dehiscente, fenestrari sau pungi
parodontale
4) Examenul radiologic:
 neconcludent
 radiotransparenta difuza in “J” = fractura radiculara
5) Teste:
 muscare pe obiect ferm
 colorare cu albastru de metilen
 transiluminare cu fibra optica
 evaluare chirurgicala
 percutie in ax negativa
 teste de vitalitate pozitive
- Diagnostic diferential:
o durere pulpo-periapicala
o durere parodontala
o durere psihogena
o durere galvanica
- Tipuri de fractura:
o fisuri in smalt
o fractura cuspizilor
o fractura sagitala
- Tratament:
 o depinde de localizarea si extinderea fracturii
o daca:
 exista simptomatologie parodontala
 depulpare → control podea camera pulpara
RCR cu zavor + coroana

:Clasificarea sistemelor integral ceramice

1. dupa infrastructura
1) vitroceramica → ceramica sticloasa (Glass ceramic)
2) ceramica infiltrata (In Ceram)
3) ceramica pe baza de oxizi
2. din punct de vedere al tehnologiei
1) SIC obtinute prin tehnici aditive
2) SIC obtinute prin tehnici substractive