TEMA 1 + FUNDAMENTE ALE CULTURIT ROMANE TEMA1: FUNDAMENTE ALE CULTURII ROMANE. ORIGINILE $1 EVOLUTIA LIMBII ROMANE (PREZENTARE SINTETICA) |. COMPETENTA DE EVALUAT *Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural romanese, prin integrarea si relafionarea cunostin{elor asimilate. Cerin * Scrie un eseu de sintez, despre originile si evolutia limbii romane. Il. COORDONATELE TEME! 1. Formularea ipotezei: Originea limbii romane este legat& de procesul de formare a poporului roman, proces de sintezi daco-romani, asupra cAruia s-a exercitat in timp un proces de asi- milare a influenfelor extene. Procesul de formare a limbii romane este unul complex si de lung durati, in ciuda imprumuturilor diverse din alte limbi cu care a venit in contact, romana este o limb romanic& pentru c& elementele sale constitutive (sistemul fonetic, structura gramaticald si cea mai mare parte a fondului lexical principal) sunt de origine latina. Fundamentele culturii romdne* au fost descrise gi valorificate diferit de invayati si de intelectuali din ultimele secole. Ei au susfinut fie latinitatea, fie dacismul, fie inte- racfiunea lor, ideile find integrate unui mit al originilor, care a contribuit la construirea unei identita{i culturale, Aceste idei pot fi urmarite gi in literatura romana (de exemplu: Ia cronicarii moldoveni, la scriitori din secolul al XIX-lea, precum Gheorghe Asachi, La Italia, Vasile Alecsandri, Céntecul gintei latine, Ovidiu, Fantdna Blanduziei, Mibai Eminescu, Memento mori, Sarmis, Gemenii etc.), dar paginile de reflectii ale oamenilor de cultura ofera argumente pentru latinitate si dacism. Raportul dintre cele dou curente de idei se manifesta fie succesiv, in diferite etape culturale (umanisti, Scoala Ardeleand = latinitate, epoca romantica — dacism), fie simultan, de pe pozitii opuse, ca in perioada interbelicd, cAnd sunt folosite argumentativ pentru diferite antinomii: traditie-moderni- tate, Orient-Occident. * fn lucrare am abordat pe larg tema Originile si evolufia limbii romdne (prezentare sintetica), pentru c&.ea apare explicit formulati in programa de examen. Scanned with CamScannerOE i, TEMA 1 -FUNDAMENTE ALE. CULTURII ROMANE "EM. 2. Epoci culturale vizate Perioada veche; perioada modern’ 3. Explicarea termenilor: Limba iterate aspect ela labora, ingrit al lnbi unico it pr e si consolidat prin scris. Se nba latin gor popular~ inbh vorbis de msjoriaca cls’ mie 7 Imperial Roman, deosebita. de latina clascdutilizaa de elite, prin elemente de arc matica, vocabular si pronunjare. A constituit baza formarii limbilor romanice. Limba romdnd comuna — prima fazi si forma de existent a limbii romaine, stadiu premergitorseparirit dilectelor sud-dundrene: aroman, meglenoroman si stn romin de dalectl nord-dunarean, acoroman (aprox. sec. VII-X). : Dialect ~varetat eitoriat une imbi, ale cite ristur ceractersice (fone. tice, lexcale, gramaticale etc.) 0 deosebesc de limba comund a intregului popor sis alte ramificafitertoriale ale acestei limbi. Slavond — varianta scrist a limbii vechi slave, muni, 4. Opinii despre tema propusi: Limba romina yeste limba latin vorbita neintrerupt in partea orientalé a Imperiul Roman, cuprinzdnd provinciile dundrene (Dacia, Pannonia de sud, Dardania, Mocxia ‘Superioaré si Inferioard), din momentul patrunderii limbii latine in aceste provincii gi andi in zilele noastre”. (AL. Rosetti, Istoria limbii romane literare) nnfluentele exercitate asupra limbii romane sunt foarte variate st ele explicd mult discutata eterogenitate a vocabularului romdnese judecat in ansambluc [.] aceste in- fuente mu au alterat esenja latina limbii noastre, in schimb cu influenjat fizionomia et lexicala.” (Theodor Hristea, Sinteze de limba romand) »Orice comunitate, de la recursul la origini. In toate timp: Zale si flrd incetare rememorat gizat decat un inceput. Miturile trib pand la najiunea modernd, se legitimeazd prin rile $n toate culturile, acestea sunt puternic valori. ‘e $1 comemorate, Nimic nu este mai actual, mai ideolo- ‘Jondatoare condenseazii constina insaisi a comunitii” (Lucian Boia, Istorie si mi in constiinja romaneascd) 5. Abordarea temei: Limba romani ~ 0 limba romanica 1. Epoca de formare; 2. Trisituri definitoy 2.1. Nivelul fonetic 2.2, Structura gr: . 2.3 Vocabularul * Mostenirea din lating * Substratul (elementul autohton) Procesul de romanizare; s Toména comuni ale limbii romine amaticali (sistemul morfologc si sintaxa) Scanned with CamScannerTEMA 1 + FUNDAMENTE ALE CULTURII ROMANE + Influenfe asupra limbii roméne: influene vechi si tarzii; imprumuturi lexicale moderne 3. Evolutia limbii romaine literare 3.1. Perioada veche * Sec. al XVI-lea: inceputurile scrisului in limba romana. Tipariturile + Sec. al XVII-lea: diversificarea textelor scrise in limba roman +See, al XVIII-lea: tendinja de imbogitire a limbii; prima gramaticd ro- maneascat 3.2. Perioada moderna ~ unificare si modernizare + See. al XIX-lea ~ ,reromanizare”; normare + Limba literara actual; luerdri cu caracter normativ Concluzii 6. Sugestii bibliografice: Maria Cvasnii Catinescu, Limba romand. Origini si dezvoltare, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1996. Ton Ghetie, Al. Mares, Originile scrisului in limba romana, Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1985. AL. Rosetti, B. Cazacu, Liviu Onu, Istoria limbii roméne literare, ed. a I-a, Bucuresti, Ed. Minerva, 1971. Marius Sala, De /a latind la romand, Bucuresti, Ed. Univers Enciclopedic, 1998. Il]. SUGESTII DE REDACTARE nee IPOTEZA 1. Originea limbii romane este legatd de procesul de for- mare a poporului romén, proces de sintezi daco-romana, asupra caruia s-au exercitat in timp si alte influente. Procesul de forma- rea limbii romane este unul complex si de lung’ durata. 2. in ciuda imprumuturilor diverse din alte limbi cu care a venit in contact, romana este o limba romanica pentru ci ele- mentele sale constitutive — sistemmul fonetic, structura gramaticald si cea mai mare parte a fondului lexical principal ~ sunt de ori- gine latin’. ARGUMENTARE Limba romana face parte din familia limbilor romanice, impreund cu limba francezi, italiana, spaniol’, portughez, cata- lan, provensali, retoromand, ard, dalmati. Toate limbile ro- manice au evoluat din limba latin’ popular (vulgara), varianta orali a limbii latine, folosita in vorbirea familiard si care ignora aspectele normative. Scanned with CamScannerTEMA 1 + FUNDAMENTE ALE CULTURII ROMANE Potrivit lingvistului AI. Rosetti, limba romani este limbg atin vorbita neintrerupt in partea orientald a Imperiului Roman cuprinzind provinciile dundrene (Dacia, Pannonia de sud, Dardania, Moesia Superioard si Inferioard), din momentul pa. trunderii limbii latine in aceste provincil $i panda in zilele noastre” 1 Epoca 1. Procesul de formare a limbii romdne este unul complex FORMARE side lunga durata. . . ineadrindu-se in familia limbilor romanice, romana este rezultatul unui ansamblu de evolufii si influente suferite de ta. tina adusd de colonistii romani in Dacia si in provinciile dundre- ne ale Imperiului roman. in primul secol al erei noastre, romanii cucerese Dacia in anul 106. Din contopirea daco-getilor cu ro. ¥ PROCESUL DE manii se naste poporul romén, care mosteneste tradiiile stra. ROMANIZARE vechi de culturi dace si romane, dar isi insuseste limba latina, de prestigiu cultural, dar si limba oficiali/ a administratici. in se- colele al Ill-lea — al IV-lea crestinismul patrunde in provinciile dunarene, Retragerea aureliand din Dacia, in 271-275 dH, a administratiei Imperiului Roman, nu intrerupe procesul de ro- manizare, despre care majoritatea specialistilor considera ci s-a desfisurat incepand cu secolul I 1.H. si pnd in secolul al VI-lea d.H. Procesul de formare a poporului roman se incheiase in se- colul al IX-lea. Procesul de formare a limbii romane ar fi durat, dup’ diverse opinii, pana in secolele VI-VII, VIII sau IX, iar sfirsi- tul procesului si scindarea in dialecte se petrece, cel mai pro- babil, in secolul al X-lea. Potrivit lui Ov. Densusianu, ,2umai din momentul patrunderii slavilor romanica balcanicd a devenit limba romdné, asa cum se prezinté ea astiizi”'. ¥ ROMANA Procesul de transformare a latinei populare dureazi citeva ‘COMUNA secole si are anumite particularitaji in nordul si in sudul Dundrii. O prima faz evolutiva ar fi aparitia limbii romine comune (proto- roménd, striromAnd, romand primitiva) din latina vulgar3. Unitatea roménei comune (limba neatestati, ci reficuta de filologi, pre- cum Sextil Puscariu, Al. Rosetti .a.) este sparta de evolutia istoricd. Prin asezarea slavilor si a bulgarilor in zona sud~dun’- reanf au loc stramutari de populatie roméneasca (infiinjarea sta- tului slavo-bulgar si crestinarea populatiei), rezultatul fiind apari- {ia celor patru dialecte romanesti: dacoroman in nordul Dunari, iar in sud, aroman, meglenoromién, istroromin, Cele patru dialecte au trasdturi gramaticale gi lexicale asemanatoare, dar existd intre ele si destule diferen(e, Dialectul dacoroman, vorbit cu aproxi- matic pe teritoriul Romaniei de astizi, are numarul cel mai mare de vorbitori, a evoluat ca limba literara, dar si-a diversificat in timp varietiti regionale, numite de lingy ; —— Ovid. Densusianu, Istorla bil romdne, 1, Originite, Ed, Stingifics, Bucuresti, 1961 ger : - Scanned with CamScanner2. TRASATURI DEFINITORII ALE LIMBII ROMANE 2.1, NIVELUL, FONETIC 2.2, STRUCTURA GRAMATICALA (SISTEMUL MOR- FOLOGIC $1 SINTAXA) 2:3 VOCABULARUL ¥ SUBSTRATUL TEMA 1 * FUNDAMENTE ALE CULTURIT ROMANE moldovenesc, bandjean, crigean, maramuresean. Diferentierile din- tre subdialecte sunt mai ales de naturé foneticd, structura grama- ticala si lexicalA fiind in general foarte asem&nitoare, 2. Romana este o limba romanicd deoarece elementele sale constitutive: sistemul fonetic, structura gramaticala, cea mai mare parte a fondului lexical principal si a vocabularului activ sunt de origine latina. Procesul complex de transformare a latinei populare in limba romana a actionat la fiecare nivel al limbii. La nivel fonetic au acfionat mai multe legi, precum transformarea consoanei / aflati intre doud vocale in r (legea rotacismului): gula — gurd, sale — sare, dolus - dor; modificarea unor vocale urmate de con- soana n: bene — bine, lana — land, modificarea unor consoane urmate de vocala i: tibi — fie, dico ~ zic etc. Faptul ca, de pild’, Iegea rotacismului - o lege foneticd general ~ nu s-a aplicat in cazul cuvintelor slave (mild, sild, fala, boala etc.) constituie 0 dovada ci in perioada conviefuirii cu slavii, care a inceput din secolul al Vi-lea, limba roménd, sub aspectul legilor fonetice, era formata. , Limba romana a mostenit sistemul morfologic al limbii latine populare, uneori reorganizindu-V/ simplificdndu-l: decli- narile substantivelor (trei, in romana, fayi de cinci, in latina), genurile gramaticale, sistemul cazurilor, cele patra conjugiri ale verbului, modurile si timpurile verbale, gradele de comparatie, pronumele, numeralele de la 1 la 10, articolul (provenit din pro- nume demonstrative latinesti), majoritatea adverbelor, prepozitii- lor si conjuncfiilor. Sintaxa limbii noastre mentine caracteristi- cile sintaxei latinei populare. in limba romana, cuvintele cu cea mai mare putere de circulatie sunt cele de origine latina. Cuvintele din fondul prin- cipal lexical (vocabularul de baz) se caracterizeaza prin frec- venta mare in vorbire, prin polisemantism, prin stabilitate, majo- ritatea find (peste 60%) de origine latin’, 20% de origine slava, iar restul de alte origini. Sunt de origine latina cuvintele din serii semantice cu circulatie, care denumesc obiecte si actiuni foarte importante, alimente, parti ale corpului omenesc, arbori si fructe, pasiri gi animale, nume ale unor grade de rudenie, culori mai importante, numele zilelor siptimanii s.a.: mama, casd, om, inima, gura, cap, apa, floare, cal, timp, viatd, an, noapte, iarnd, sdpti- mand, bun, a avea, a bea, a lua, a face, a fi etc. Substratul limbii romfne este limba autohtoni, a daco-ge- {ilor, din familia limbilor trace (indocuropeand), dar ea nu a fost consemnati in scris, Din limba daca s-au pistrat putine cuvinte (dupa unii autori 100-150), dar ele fac parte din fondul principal ook Scanned with CamScanner- _—_, TEMA 1 * FUNDAMENTE ALE CULTURIT ROMANE lexical, cu putere derivativa: abur, baltd, barzd, brad, bréu, buzg mal, mazare, mos, pardu, pupazd, strunga, vatrd, viezure etc, «i cateva toponime: Arges, Cris, Mures, Somes, Prut etc, Y INFLUENTE Contactul rominilor cu popoarele vecine si cu altele maj ASUPRA LIMBII indepartate, prilejuite de relatiile politice, economice, sociale, ROMANE, culturale etc., a determinat pitrunderea in limba romana, in diferite ctape ale evolufiei sale, a unor cuvinte din alte limbj, wlnfluenyele exercitate asupra limbii roméne sunt foarte variate si ele explicd mult discutata eterogenitate a vocabularului ro. ménesc judecat in ansamblu. [...] aceste influenfe nu au alterat esenfa latina a limbii noastre, in schimb au influenfat fizionomia ei lexicala”. . Y INFLUENTE + Cea mai puternicd influenfé asupra limbii vechi este cea VECHI $1 TARZIT slavi, care se manifesti pe doud cai: pe cale orald, populara, prin contacte cu populafiile slave care au patruns in zona Dunatii prin secolele al VI-lea — al Vil-lea si au conviefuit cu populatia romanizati, dar i pe cale scrisd, cdirturdreascd (slavona a fost limba bisericeasca si a cancelariei din farile romAne pani in se- colul al XVI-lea). Influenta slava, mai consistent asupra vocabu- larului, apare in toate dialectele limbii romane, ardtand ca des- prinderea grupului sud-dundrean s-a produs dupa venirea slavi- lor. Vechimea convieuirii cu populafia slava se reflecta in existenfa unor cuvinte din diferite serii semantice: relajii umane, viefuitoare, unelte, termeni din domeniul agriculturii (brazda, ogor, pogon, plug, a sddi, snop, stog), antroponime (Bogdan, Dan, Dragomir, Vlad). Aceste cuvinte sunt substantive, verbe, adjective: baba, nevastd, ograda, sat, ulifé, cocos, rac, deal, luncé, garla, sfint, muncé, noroc, prieten, a iubi, drag etc. ‘Termenii bisericesti ortodocsi provin din slavona sau, prin inter- mediul limbii slave, din greaca veche: apostol, candela, calugar, diacon, duh, duhovnic, episcop, evanghelie, hram, icoand, litur- Shie, psalm, rai, sobor. Slavona bisericeasca a fost acceptati de Constantinopol ca limba liturgica (alaturi de greaca si latina) sia primit o forma scrisi in secolul al IX-lea, prin inventarea alfabe- tului chirilic de c&lugarii bulgari Chiril si Metodiu. + Influenta greaca veche se exerciti asupra limbii romaine in secolele al VIl-lea si al VIlI-lea, datoritd relatiilor cu Imperiul Bizantin. Influenta neogreaci a inceput dupa ciderea Constanti- nopolului, end mulfi cdrturari vin in farile romane. Ulterior, limba greaca ia locul slavonei in cancelarie $i biserica. Cele mai multe imprumuturi se fac in vremea domniilor fanariote. Din limba greacd (greaca bizantina si neogreacd) avem un numir relativ redus de cuvinte: plicticos, caligrafie, tipografie, tacticos, 7 ‘Theodor Hristea, Sintece de limba romana, Ed. Albatros, Bucuresti, 1984, 10 Scanned with CamScannerv iMpRUMUTURI LEXICALE MODERNE Ea qT : EMA 1 + FUNDAMENTE ALE CULTURIT ROMANE achivernisi, a catadicsi, a silabisi, 7 terminologies ist, evanghelie, icoand, liturghie, inastire, psalm et), termeni din ierarhia feudal (che grdmatic, pitar). (chelar, despot, “In , pris Ta TPScs Toes et neal eee es limba maghiarf sunt cuvinte Sr eRIEeeol (bold, uiaga) si cuvinte folosite pe integal teers lng ee Gacoremtn ca: belsug, chin, chip: chines, gazdd, gand, ne. tess neam, oras, urias, viclean, a banui, a cheltui, a fagd- s Influenta tured s-a manifestat in contextul dominatiei otomane in eee trei secole, Din limba lin domeniul alimentatiei precum: acadea, baclava, cafea, cataif,chiftea, ciorba, halva, musaca, peltea, sarma, dar si citeva cuvinte care fac parte din Vocabularul fundamental: basma, chef, chirie, ciorap, dusman fale, lilac, murdar, soi etc. —_— “in prima jumitate @ secofulei al XD{es, vocabularl limbit roméne se modemizea prin imprumuturi masive din limbile romanice(Fancezi, italian) si din latina savant, feo~ men denumit ,eromanizare". Uncoritermenii pitrund simatan pe mai multe filiere, inet apar cuvinte cu etimologie multip. iN + Din fancezi. av pitruns numerosi teen poieoso- citi, militar, administra, economics sine ete Aceeasi origine au o serie de unititifrazeologice, precum: bal mascat, nite literar, director general, monolog interior, tonus muscular etc., dar si foarte multe caleuri: apa de toaletd, dus scofian, turn de fildes, a pierde din vedere, a face act de prezent a se da in Spectacol. Lingvisli considera influenta francezd drept cea rai Prteried, inedt a schimbat configuratia lexical @ Limbit re- mane, modernizand-o. Din italiana provin mai multi termeni din domeniul ar- tistic, muzical: adagio, duet, flaut, mandolind, opera, partiturd, spo. sonor et. si din domeniul financiar-bancar: acon, agente, aan bilan, casier,contabil,speze, valu ee rd mal mene fiona o serie de alte domenii. intre influentele perioadei modeme, chi rai vechi, se numard germana si Tusa. ein germand provin ferment imprumuai fle davon o> viequirt cu populaii germanice (stabiliren sasior in Transilvania reermvolul al Xil-lea, colonizarea svabilor in Banat in secolul al ‘Wtl-lea), fe pe cate cult, in secotele al XIX-lea at XX-lea, Din germani provin, in special, cuvinte din terminologia tehnic& pin wreche (ioagar, roaba, sindrild, sopran, turn) tt mai iar daca unele sunt n Scanned with CamScanner4 recent (bli, boiler, diesel, rola, saibd, sind etc.) dar si compuse precum: abjipild, bildungsroman, glaspapir, laitmotiv, ruesge. *Influena rusi asupra limbii romine s-a manifesta jg dou perioade: administrajia Regulamentului Organic (1829-1953) si in timpul comunismului, in secolul al XIX-lea, au pitring termeni precum stepd, taiga, tundra, troicd, dar si neologisme franceze venite prin filiera ruseasci, termeni administratvi 5 militari: administratie, constitufie, cavalerie, artilerie, infante. rie etc. * Din englezi provin foarte muli termeni folositi in limba roman’ actual (de exemplu, in domeniul sportiv: corner, fotbal, lider, ring, scor, set, suporter, tenis, volei). Influenta masiva limbii engleze (anglicisme si americanisme) se manifesta dupg 1990 fn toate domeniile: economie, politic, tehnologie, culturi, divertisment. Unii termeni de origine engleza care s-au impus in limba romana fac parte dintr-un lexic international: best-seller, computer, design, gentleman, hobby, management, show, stres, supermarket, transplant, week-end etc. TEMA 1 * FUNDAMENTE ALE CULTURII ROMANE 3, EVOLUTIA LIMBIL 3, Evolutia limbii roméne literare a fost impartita de isto- ROMANE LITERARE | ricii limbii in doud mari etape: perioada veche — pana la 1780 (anul aparitiei gramaticii lui Samuil Micu si Gheorghe $incai) si perioada modern’, dupa 1780. Perioada veche este dominata de cultura slavona, din care se traduc cArfi religioase sau laice incepénd cu secolul al XVI-lea. nc de la sfarsitul secolului al IX-lea, pe teritoriul ro- minesc s-a folosit alfabetul chirilie, grafia latina fiind introdusi abia in timpul domniei lui Cuza, iar in Transilvania in timpul Scolii Ardelene. in Tara Roméneasca si in Moldova, limba can- celariei gia bisericii — limba de cultura — a fost slavona (in seco- lele al XUll-lea - al XVI-lea). in Transilvania, devenita parte a regatului maghiar catolic, limba de culturi a fost din secolul al Xil-lea latina, ¥ incepuTURILE inceputurile serisului in limba roméni se regdsesc in SCRISULUI secolul al XVI-lea. Primul document in limba roménd care s-a pastrat este Scrisoarea Iui Neacsu din Campulung catre judele Brasovului, din 1521. ¥ SEC. AL XVI-LEA Despre dezvoltarea scrisului in limba romana se poate vorbi abia dupa mijlocul secolului al XVI-lea, de cand provin numeroase mirturii directe originale (acte, donatii, testamente) sau traduceri ale unor texte religioase. + Traducerea carjilor religioase pistrate in manuscris (tra- ducerile rotacizante/ textele maramuresene) constituie prima etapa @ unui proces dificil de impunere a limbii roméne literare: Psaltirea scheiand, Psaltirea voroneteand, Psaltirea Hurmuzachi, Codicele voronefean, 3.1. PERIOADA VECHE 12 Scanned with CamScanner¥ TIPARITURILE Y SEC. AL XVII-LEA TEMA 1 * FUNDAMENTE ALE CULTURII ROMANE __ +0 alti etapa important 0 constituie tipariturile (texte religioase). in 1508, in Tara Roméineasc’, apare prima tipdriturs romineasca, dar in limba slavona, Liturghierul lui Macarie. Prima carte in limba roman, un Catehism luteran, apare la Sibiu, in 1544, La Brasov, diaconul Coresi infiinjeaza 0 tipografie pro- pte, unde apar, ineepand din 1559, 11 tiparituri in slavond si 9 in limba roménd. Aparifia tipariturilor constituie un instrument important de raspandire a scrierilor in limba romand, iar cir- culafia lor a asigurat pistrarea unitatii spirituale si culturale a rominilor din cele trei provincii, De asemenea, au avut un rol deosebit in formarea limbii noastre literare, avand la bazd limba vorbiti in nordul Munteniei si sud-estul Transilvaniei (subdialectul muntenesc). jn secolul al XVII-lea, se diversificd domeniile de folo- sire in scris a limbii romane, apardnd noi tipuri de texte: coduri de leai, care pun bazele limbajului juridic romanese, incepu- turile istoriografici si cdrfile populare. in scrierile umanistilor (Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir) apar primele observatii despre latinitatea limbii romane si despre unitatea ci (originea comuni a limbii vorbite in firile romaine), dar si pr- mele elemente ale literaturii artistice. Textele originale cuprind, pe de o parte, Iucrarile istorio- grafic ale cronicarilor motdoveni (Grigore Ureche, Miron Costin, Ton Neculce) si munteni (Mihail Moxa, stolnicul Constantin Cantacuzino, Radu Greceanu, Radu Popescu, cronicarii ano- nimi), pe de altl parte, literatura religioasé (polemica ecleziastic a lui Varlaam, Didahiile lui Antim Ivireanul). Textele traduse au confinut variat, uncle iesind din sfera strict bisericeasca: cirti bisericesti (Cazania lui Varlaam, 1643; Noul Testament de ta Balgrad, tradus de mitropolitul Simion Stefan, 1648, Psaltirea lui Dosoftei, 1673, Biblia de la Bucuresti, 1688); cArfi juridico-administrative (in vremea Tui Matei Basarab si Vasile Lupu se tipdrese cirti de legi: Pravila de fa Govora, in Muntenia, 1646 i Pravila Aleasa, in Moldova); c&rti populare (Alexiindria, 1620; Floarea darurilor, 1620) Prin textele scrise s-a constituit treptat varianta culté a timbii romdne: din manuserisele care circulau copiate, dar fat ales din tipirituri, Prestigiul variantei regionale muntenesti a fost asigurat mai ales de cartile bisericest tiparite— ‘mai intai de Coresi Ia Brasov, ulterior de alti tipografi din Tara Roméneascd, jar apoi de prima traducere integral in limba romind, Biblia de la Bucuresti, din 1688, monument de limba literard care cunoaste 6 larga raspandire in sarile romane. Faeolul al XVU-tea, tendinja de imbogitire a limbit rumuturi) se accelereazd, ea manifestin- ind. Este vorba ins (modernizare prin imp! du-se tot sub inrdurirea limbilor greacd si lat 13 Scanned with CamScanner3 TEMA 1 + FUNDAMENTE ALE CULTURII ROMANE PRIMA GRAMA- TICA ROMANEASCA 3.2. PERIOADA MODERNA — UNIFICARE $I MODERNIZARE Y SEC. AL XIX-LEA v LIMBA LITERARA ACTUALA— LUCRARICU CARACTER NORMATIV de 0 acjiune spontand si nu de urmarea unei doctrine. Tot acum incep si se diferentieze limbajele stiintifice, mai ales in varian. tele didactice si de popularizare. ; ; Prima gramatica romaneasca apartine lui Dimitrie Eustatievij Brasoveanul (1757), iar prima gramaticd romaneasca tiparits a limbii romaine este Elementa linguae daco-romanae sive valachicae (Viena, 1780) de Samuil Micu si Gheorghe Sincai. Cum lucra- rea a fost redactatd in limba latina si cu exemple romanesti, au. torii demonstrau latinitatea limbii romane si 0 faceau ‘cunoscuta cArturarilor straini. Pentru reprezentanfii $colii Ardelene latini- tatea limbii devine argument de afirmare a identitatii nationale. Prima jumatate a secolului al XIX-lea se caracterizeaza prin tendinja de reinnoire lingvistica, pe de-o parte prin apelul insistent Ia modelul latin, datorat mai ales cArturarilor Scolii ‘Ardelene, pe de alta, la italiana si francezd, ultima fiind cea mai consistenti influent, inclusiv in secolul XX. Vocabularul limbii romaine se modemizeazi prin imprumuturi masive din limbile romanice, fenomen denumit ,.reromanizare”. Au loc dispute asu- pra modernizrii limbii si asupra neologismelor. Procesul de normare a limbii literare incepe abia in a doua jumitate a secolului al XIX-lea, odat& cu infiinjarea Academici Romine. Atunci, ca urmare a trecerii de la grafia chirilici la cea latina, se declanseaza asa-numitul ,,razboi al limbilor” care va duce, in final, la fixarea normei lingvistice si va accelera totoda- {8 procesul de definitivare a normelor unice ale limbii literare. Lupta s-a dus atunci si pentru impunerea unuia dintre cele doud sisteme de scriere, cel etimologic si cel fonetic, problema depi- sitd in 1880, cnd Academia adopt noul proiect de ortografie Dupa aceasti datd, se poate vorbi in mod clar despre o limba lite- rari wnitard, in sensul unui ansamblu de norme supradialectale, si modernd. In anul 1904 apare primul indreptar ortografic. In secolul al XIX-lea se formeazi rapid o literaturdi mo- demi, iar limbajul isi dezvolti stilurile functionale: artistic, stiinyific, juridico-administrativ, la care se adauga cel publicistic sicel politic. Limba literara este aspectul cel mai elaborat, mai ingrijit al limbii unei comunititi, stabilit prin norme unitare si consoli- dat prin scris. Limba literara este deopotriva conservatoare (res- pectarea generalii a normelor ii confera aspectul unitar, stabil) $i inovatoare, acceptind modemizarea, _ Limba roména literara actuala acopera necesititile de co- municare in toate domeniile culturii si se caracterizeazi prin aspect elaborat, ingrijit si prin respectarea unor norme (reguli de utilizare cultivata a limbii), manifestate la nivel fonetic, morfo- Scanned with CamScannerTEMA 1 * FUNDAMENTE ALE CULTURI ROMANE logic, sintactic, lexical. Romana literari contemporana cunoaste mai multe variante de limbaj cultivat, stilurile functionale (stiin- {ific, juridico-administrativ, publicistic, artistic)’. Institufia abilitati si stabileasct normele de exprimare corecti este Academia Roman’, in lucriri cu caracter normativ: gramatica, dicjionarul, in secolul al XX-lea, au apSrut mai multe asemenea lucriri, din nevoia de a surprinde aspectul normat al limbii din diferite puncte de vedere (ortografic, ortoepic, morfo- logic, sintactic, lexical), dar si de a inregistra clementele de mo- dernizare care au pitruns treptat in limba. Cele mai recente ase- menea lucriri sunt: Dictionarul ortografic, ortoepic si morfo- logic al limbii roméne, editia a II-a, 2005 (abreviere DOOM?) si Gramatica limbii romane, 2005 (abreviere GALR). CONCLUZII Originea limbii romaine este legati de procesul de for- mare a poporului roman, proces de sintez daco-romana, asupra, cdruia s-au exercitat in timp si alte influente. Despre procesul de romanizare, majoritatea specialistilor consider ci s-a desfaigurat incepdnd cu secolul I i.H. si pana in secolul al Vil-lea d.H. Procesul de formare a limbii romane este uunul complex si de lung’ durata. in ciuda imprumuturilor diverse din alte limbi cu care a venit in contact, romana este o limba romanica pentru ca struc- tura gramaticala si vocabularul de baz sunt majoritar latine. Rispindirea scrisului si a tiparului au determinat ca pe parcursul a trei secole (intre 1550 si 1850) limba roman’ s se unifice definitiv in structura pe care o cunoastem acum, sini si dervoltare, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1996. 1S Scanned with CamScanner