TEMA 1 + FUNDAMENTE ALE CULTURIT ROMANE
TEMA1:
FUNDAMENTE ALE CULTURII ROMANE.
ORIGINILE $1 EVOLUTIA LIMBII ROMANE
(PREZENTARE SINTETICA)
|. COMPETENTA DE EVALUAT
*Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural romanese,
prin integrarea si relafionarea cunostin{elor asimilate.
Cerin
* Scrie un eseu de sintez, despre originile si evolutia limbii romane.
Il. COORDONATELE TEME!
1. Formularea ipotezei:
Originea limbii romane este legat& de procesul de formare a poporului roman,
proces de sintezi daco-romani, asupra cAruia s-a exercitat in timp un proces de asi-
milare a influenfelor extene. Procesul de formare a limbii romane este unul complex si
de lung durati,
in ciuda imprumuturilor diverse din alte limbi cu care a venit in contact, romana
este o limb romanic& pentru c& elementele sale constitutive (sistemul fonetic, structura
gramaticald si cea mai mare parte a fondului lexical principal) sunt de origine latina.
Fundamentele culturii romdne* au fost descrise gi valorificate diferit de invayati
si de intelectuali din ultimele secole. Ei au susfinut fie latinitatea, fie dacismul, fie inte-
racfiunea lor, ideile find integrate unui mit al originilor, care a contribuit la construirea
unei identita{i culturale, Aceste idei pot fi urmarite gi in literatura romana (de exemplu:
Ia cronicarii moldoveni, la scriitori din secolul al XIX-lea, precum Gheorghe Asachi,
La Italia, Vasile Alecsandri, Céntecul gintei latine, Ovidiu, Fantdna Blanduziei, Mibai
Eminescu, Memento mori, Sarmis, Gemenii etc.), dar paginile de reflectii ale oamenilor
de cultura ofera argumente pentru latinitate si dacism. Raportul dintre cele dou curente
de idei se manifesta fie succesiv, in diferite etape culturale (umanisti, Scoala Ardeleand
= latinitate, epoca romantica — dacism), fie simultan, de pe pozitii opuse, ca in perioada
interbelicd, cAnd sunt folosite argumentativ pentru diferite antinomii: traditie-moderni-
tate, Orient-Occident.
* fn lucrare am abordat pe larg tema Originile si evolufia limbii romdne (prezentare sintetica), pentru
c&.ea apare explicit formulati in programa de examen.
Scanned with CamScannerOE i,
TEMA 1 -FUNDAMENTE ALE. CULTURII ROMANE
"EM.
2. Epoci culturale vizate
Perioada veche; perioada modern’
3. Explicarea termenilor:
Limba iterate aspect ela labora, ingrit al lnbi unico
it pr e si consolidat prin scris.
Se nba latin gor popular~ inbh vorbis de msjoriaca cls’ mie 7
Imperial Roman, deosebita. de latina clascdutilizaa de elite, prin elemente de arc
matica, vocabular si pronunjare. A constituit baza formarii limbilor romanice.
Limba romdnd comuna — prima fazi si forma de existent a limbii romaine,
stadiu premergitorseparirit dilectelor sud-dundrene: aroman, meglenoroman si stn
romin de dalectl nord-dunarean, acoroman (aprox. sec. VII-X). :
Dialect ~varetat eitoriat une imbi, ale cite ristur ceractersice (fone.
tice, lexcale, gramaticale etc.) 0 deosebesc de limba comund a intregului popor sis
alte ramificafitertoriale ale acestei limbi.
Slavond — varianta scrist a limbii vechi slave,
muni,
4. Opinii despre tema propusi:
Limba romina yeste limba latin vorbita neintrerupt in partea orientalé a Imperiul
Roman, cuprinzdnd provinciile dundrene (Dacia, Pannonia de sud, Dardania, Mocxia
‘Superioaré si Inferioard), din momentul patrunderii limbii latine in aceste provincii gi
andi in zilele noastre”.
(AL. Rosetti, Istoria limbii romane literare)
nnfluentele exercitate asupra limbii romane sunt foarte variate st ele explicd mult
discutata eterogenitate a vocabularului romdnese judecat in ansambluc [.] aceste in-
fuente mu au alterat esenja latina limbii noastre, in schimb cu influenjat fizionomia et
lexicala.”
(Theodor Hristea, Sinteze de limba romand)
»Orice comunitate, de la
recursul la origini. In toate timp:
Zale si flrd incetare rememorat
gizat decat un inceput. Miturile
trib pand la najiunea modernd, se legitimeazd prin
rile $n toate culturile, acestea sunt puternic valori.
‘e $1 comemorate, Nimic nu este mai actual, mai ideolo-
‘Jondatoare condenseazii constina insaisi a comunitii”
(Lucian Boia, Istorie si mi in constiinja romaneascd)
5. Abordarea temei:
Limba romani ~ 0 limba romanica
1. Epoca de formare;
2. Trisituri definitoy
2.1. Nivelul fonetic
2.2, Structura gr:
. 2.3 Vocabularul
* Mostenirea din lating
* Substratul (elementul autohton)
Procesul de romanizare;
s Toména comuni
ale limbii romine
amaticali (sistemul morfologc si sintaxa)
Scanned with CamScannerTEMA 1 + FUNDAMENTE ALE CULTURII ROMANE
+ Influenfe asupra limbii roméne: influene vechi si tarzii; imprumuturi
lexicale moderne
3. Evolutia limbii romaine literare
3.1. Perioada veche
* Sec. al XVI-lea: inceputurile scrisului in limba romana. Tipariturile
+ Sec. al XVII-lea: diversificarea textelor scrise in limba roman
+See, al XVIII-lea: tendinja de imbogitire a limbii; prima gramaticd ro-
maneascat
3.2. Perioada moderna ~ unificare si modernizare
+ See. al XIX-lea ~ ,reromanizare”; normare
+ Limba literara actual; luerdri cu caracter normativ
Concluzii
6. Sugestii bibliografice:
Maria Cvasnii Catinescu, Limba romand. Origini si dezvoltare, Ed. Humanitas,
Bucuresti, 1996.
Ton Ghetie, Al. Mares, Originile scrisului in limba romana, Bucuresti, Editura
Stiintifica si Enciclopedica, 1985.
AL. Rosetti, B. Cazacu, Liviu Onu, Istoria limbii roméne literare, ed. a I-a,
Bucuresti, Ed. Minerva, 1971.
Marius Sala, De /a latind la romand, Bucuresti, Ed. Univers Enciclopedic, 1998.
Il]. SUGESTII DE REDACTARE
nee
IPOTEZA
1. Originea limbii romane este legatd de procesul de for-
mare a poporului romén, proces de sintezi daco-romana, asupra
caruia s-au exercitat in timp si alte influente. Procesul de forma-
rea limbii romane este unul complex si de lung’ durata.
2. in ciuda imprumuturilor diverse din alte limbi cu care a
venit in contact, romana este o limba romanica pentru ci ele-
mentele sale constitutive — sistemmul fonetic, structura gramaticald
si cea mai mare parte a fondului lexical principal ~ sunt de ori-
gine latin’.
ARGUMENTARE
Limba romana face parte din familia limbilor romanice,
impreund cu limba francezi, italiana, spaniol’, portughez, cata-
lan, provensali, retoromand, ard, dalmati. Toate limbile ro-
manice au evoluat din limba latin’ popular (vulgara), varianta
orali a limbii latine, folosita in vorbirea familiard si care ignora
aspectele normative.
Scanned with CamScannerTEMA 1 + FUNDAMENTE ALE CULTURII ROMANE
Potrivit lingvistului AI. Rosetti, limba romani este limbg
atin vorbita neintrerupt in partea orientald a Imperiului Roman
cuprinzind provinciile dundrene (Dacia, Pannonia de sud,
Dardania, Moesia Superioard si Inferioard), din momentul pa.
trunderii limbii latine in aceste provincil $i panda in zilele noastre”
1 Epoca 1. Procesul de formare a limbii romdne este unul complex
FORMARE side lunga durata. . .
ineadrindu-se in familia limbilor romanice, romana este
rezultatul unui ansamblu de evolufii si influente suferite de ta.
tina adusd de colonistii romani in Dacia si in provinciile dundre-
ne ale Imperiului roman. in primul secol al erei noastre, romanii
cucerese Dacia in anul 106. Din contopirea daco-getilor cu ro.
¥ PROCESUL DE manii se naste poporul romén, care mosteneste tradiiile stra.
ROMANIZARE vechi de culturi dace si romane, dar isi insuseste limba latina, de
prestigiu cultural, dar si limba oficiali/ a administratici. in se-
colele al Ill-lea — al IV-lea crestinismul patrunde in provinciile
dunarene, Retragerea aureliand din Dacia, in 271-275 dH, a
administratiei Imperiului Roman, nu intrerupe procesul de ro-
manizare, despre care majoritatea specialistilor considera ci s-a
desfisurat incepand cu secolul I 1.H. si pnd in secolul al VI-lea
d.H. Procesul de formare a poporului roman se incheiase in se-
colul al IX-lea. Procesul de formare a limbii romane ar fi durat,
dup’ diverse opinii, pana in secolele VI-VII, VIII sau IX, iar sfirsi-
tul procesului si scindarea in dialecte se petrece, cel mai pro-
babil, in secolul al X-lea. Potrivit lui Ov. Densusianu, ,2umai
din momentul patrunderii slavilor romanica balcanicd a devenit
limba romdné, asa cum se prezinté ea astiizi”'.
¥ ROMANA Procesul de transformare a latinei populare dureazi citeva
‘COMUNA secole si are anumite particularitaji in nordul si in sudul Dundrii.
O prima faz evolutiva ar fi aparitia limbii romine comune (proto-
roménd, striromAnd, romand primitiva) din latina vulgar3. Unitatea
roménei comune (limba neatestati, ci reficuta de filologi, pre-
cum Sextil Puscariu, Al. Rosetti .a.) este sparta de evolutia
istoricd. Prin asezarea slavilor si a bulgarilor in zona sud~dun’-
reanf au loc stramutari de populatie roméneasca (infiinjarea sta-
tului slavo-bulgar si crestinarea populatiei), rezultatul fiind apari-
{ia celor patru dialecte romanesti: dacoroman in nordul Dunari,
iar in sud, aroman, meglenoromién, istroromin, Cele patru dialecte
au trasdturi gramaticale gi lexicale asemanatoare, dar existd intre
ele si destule diferen(e, Dialectul dacoroman, vorbit cu aproxi-
matic pe teritoriul Romaniei de astizi, are numarul cel mai mare
de vorbitori, a evoluat ca limba literara, dar si-a diversificat in timp
varietiti regionale, numite de lingy
; ——
Ovid. Densusianu, Istorla bil romdne, 1, Originite, Ed, Stingifics, Bucuresti, 1961
ger : -
Scanned with CamScanner2. TRASATURI
DEFINITORII ALE
LIMBII ROMANE
2.1, NIVELUL,
FONETIC
2.2, STRUCTURA
GRAMATICALA
(SISTEMUL MOR-
FOLOGIC $1
SINTAXA)
2:3 VOCABULARUL
¥ SUBSTRATUL
TEMA 1 * FUNDAMENTE ALE CULTURIT ROMANE
moldovenesc, bandjean, crigean, maramuresean. Diferentierile din-
tre subdialecte sunt mai ales de naturé foneticd, structura grama-
ticala si lexicalA fiind in general foarte asem&nitoare,
2. Romana este o limba romanicd deoarece elementele
sale constitutive: sistemul fonetic, structura gramaticala, cea mai
mare parte a fondului lexical principal si a vocabularului activ
sunt de origine latina.
Procesul complex de transformare a latinei populare in
limba romana a actionat la fiecare nivel al limbii. La nivel fonetic
au acfionat mai multe legi, precum transformarea consoanei /
aflati intre doud vocale in r (legea rotacismului): gula — gurd,
sale — sare, dolus - dor; modificarea unor vocale urmate de con-
soana n: bene — bine, lana — land, modificarea unor consoane
urmate de vocala i: tibi — fie, dico ~ zic etc. Faptul ca, de pild’,
Iegea rotacismului - o lege foneticd general ~ nu s-a aplicat in
cazul cuvintelor slave (mild, sild, fala, boala etc.) constituie 0
dovada ci in perioada conviefuirii cu slavii, care a inceput din
secolul al Vi-lea, limba roménd, sub aspectul legilor fonetice,
era formata. ,
Limba romana a mostenit sistemul morfologic al limbii
latine populare, uneori reorganizindu-V/ simplificdndu-l: decli-
narile substantivelor (trei, in romana, fayi de cinci, in latina),
genurile gramaticale, sistemul cazurilor, cele patra conjugiri ale
verbului, modurile si timpurile verbale, gradele de comparatie,
pronumele, numeralele de la 1 la 10, articolul (provenit din pro-
nume demonstrative latinesti), majoritatea adverbelor, prepozitii-
lor si conjuncfiilor. Sintaxa limbii noastre mentine caracteristi-
cile sintaxei latinei populare.
in limba romana, cuvintele cu cea mai mare putere de
circulatie sunt cele de origine latina. Cuvintele din fondul prin-
cipal lexical (vocabularul de baz) se caracterizeaza prin frec-
venta mare in vorbire, prin polisemantism, prin stabilitate, majo-
ritatea find (peste 60%) de origine latin’, 20% de origine slava,
iar restul de alte origini. Sunt de origine latina cuvintele din serii
semantice cu circulatie, care denumesc obiecte si actiuni foarte
importante, alimente, parti ale corpului omenesc, arbori si fructe,
pasiri gi animale, nume ale unor grade de rudenie, culori mai
importante, numele zilelor siptimanii s.a.: mama, casd, om, inima,
gura, cap, apa, floare, cal, timp, viatd, an, noapte, iarnd, sdpti-
mand, bun, a avea, a bea, a lua, a face, a fi etc.
Substratul limbii romfne este limba autohtoni, a daco-ge-
{ilor, din familia limbilor trace (indocuropeand), dar ea nu a fost
consemnati in scris, Din limba daca s-au pistrat putine cuvinte
(dupa unii autori 100-150), dar ele fac parte din fondul principal
ook
Scanned with CamScanner- _—_,
TEMA 1 * FUNDAMENTE ALE CULTURIT ROMANE
lexical, cu putere derivativa: abur, baltd, barzd, brad, bréu, buzg
mal, mazare, mos, pardu, pupazd, strunga, vatrd, viezure etc, «i
cateva toponime: Arges, Cris, Mures, Somes, Prut etc,
Y INFLUENTE Contactul rominilor cu popoarele vecine si cu altele maj
ASUPRA LIMBII indepartate, prilejuite de relatiile politice, economice, sociale,
ROMANE, culturale etc., a determinat pitrunderea in limba romana, in
diferite ctape ale evolufiei sale, a unor cuvinte din alte limbj,
wlnfluenyele exercitate asupra limbii roméne sunt foarte variate
si ele explicd mult discutata eterogenitate a vocabularului ro.
ménesc judecat in ansamblu. [...] aceste influenfe nu au alterat
esenfa latina a limbii noastre, in schimb au influenfat fizionomia
ei lexicala”. .
Y INFLUENTE + Cea mai puternicd influenfé asupra limbii vechi este cea
VECHI $1 TARZIT slavi, care se manifesti pe doud cai: pe cale orald, populara, prin
contacte cu populafiile slave care au patruns in zona Dunatii
prin secolele al VI-lea — al Vil-lea si au conviefuit cu populatia
romanizati, dar i pe cale scrisd, cdirturdreascd (slavona a fost
limba bisericeasca si a cancelariei din farile romAne pani in se-
colul al XVI-lea). Influenta slava, mai consistent asupra vocabu-
larului, apare in toate dialectele limbii romane, ardtand ca des-
prinderea grupului sud-dundrean s-a produs dupa venirea slavi-
lor.
Vechimea convieuirii cu populafia slava se reflecta in
existenfa unor cuvinte din diferite serii semantice: relajii umane,
viefuitoare, unelte, termeni din domeniul agriculturii (brazda,
ogor, pogon, plug, a sddi, snop, stog), antroponime (Bogdan,
Dan, Dragomir, Vlad). Aceste cuvinte sunt substantive, verbe,
adjective: baba, nevastd, ograda, sat, ulifé, cocos, rac, deal,
luncé, garla, sfint, muncé, noroc, prieten, a iubi, drag etc.
‘Termenii bisericesti ortodocsi provin din slavona sau, prin inter-
mediul limbii slave, din greaca veche: apostol, candela, calugar,
diacon, duh, duhovnic, episcop, evanghelie, hram, icoand, litur-
Shie, psalm, rai, sobor. Slavona bisericeasca a fost acceptati de
Constantinopol ca limba liturgica (alaturi de greaca si latina) sia
primit o forma scrisi in secolul al IX-lea, prin inventarea alfabe-
tului chirilic de c&lugarii bulgari Chiril si Metodiu.
+ Influenta greaca veche se exerciti asupra limbii romaine
in secolele al VIl-lea si al VIlI-lea, datoritd relatiilor cu Imperiul
Bizantin. Influenta neogreaci a inceput dupa ciderea Constanti-
nopolului, end mulfi cdrturari vin in farile romane. Ulterior,
limba greaca ia locul slavonei in cancelarie $i biserica. Cele mai
multe imprumuturi se fac in vremea domniilor fanariote. Din
limba greacd (greaca bizantina si neogreacd) avem un numir
relativ redus de cuvinte: plicticos, caligrafie, tipografie, tacticos,
7
‘Theodor Hristea, Sintece de limba romana, Ed. Albatros, Bucuresti, 1984,
10
Scanned with CamScannerv iMpRUMUTURI
LEXICALE
MODERNE
Ea
qT :
EMA 1 + FUNDAMENTE ALE CULTURIT ROMANE
achivernisi, a catadicsi, a silabisi, 7
terminologies ist, evanghelie, icoand, liturghie,
inastire, psalm et), termeni din ierarhia feudal (che
grdmatic, pitar). (chelar, despot,
“In ,
pris Ta TPScs Toes et neal eee es
limba maghiarf sunt cuvinte Sr eRIEeeol
(bold, uiaga) si cuvinte folosite pe integal teers lng ee
Gacoremtn ca: belsug, chin, chip: chines, gazdd, gand, ne.
tess neam, oras, urias, viclean, a banui, a cheltui, a fagd-
s Influenta tured s-a manifestat in contextul dominatiei
otomane in eee trei secole, Din limba
lin domeniul alimentatiei
precum: acadea, baclava, cafea, cataif,chiftea, ciorba, halva,
musaca, peltea, sarma, dar si citeva cuvinte care fac parte din
Vocabularul fundamental: basma, chef, chirie, ciorap, dusman
fale, lilac, murdar, soi etc. —_—
“in prima jumitate @ secofulei al XD{es, vocabularl
limbit roméne se modemizea prin imprumuturi masive din
limbile romanice(Fancezi, italian) si din latina savant, feo~
men denumit ,eromanizare". Uncoritermenii pitrund simatan
pe mai multe filiere, inet apar cuvinte cu etimologie multip.
iN + Din fancezi. av pitruns numerosi teen poieoso-
citi, militar, administra, economics sine ete Aceeasi
origine au o serie de unititifrazeologice, precum: bal mascat,
nite literar, director general, monolog interior, tonus muscular
etc., dar si foarte multe caleuri: apa de toaletd, dus scofian, turn
de fildes, a pierde din vedere, a face act de prezent a se da in
Spectacol. Lingvisli considera influenta francezd drept cea rai
Prteried, inedt a schimbat configuratia lexical @ Limbit re-
mane, modernizand-o.
Din italiana provin mai multi termeni din domeniul ar-
tistic, muzical: adagio, duet, flaut, mandolind, opera, partiturd,
spo. sonor et. si din domeniul financiar-bancar: acon, agente,
aan bilan, casier,contabil,speze, valu ee rd mal mene
fiona o serie de alte domenii.
intre influentele perioadei modeme, chi
rai vechi, se numard germana si Tusa.
ein germand provin ferment imprumuai fle davon o>
viequirt cu populaii germanice (stabiliren sasior in Transilvania
reermvolul al Xil-lea, colonizarea svabilor in Banat in secolul al
‘Wtl-lea), fe pe cate cult, in secotele al XIX-lea at XX-lea,
Din germani provin, in special, cuvinte din terminologia tehnic&
pin wreche (ioagar, roaba, sindrild, sopran, turn) tt mai
iar daca unele sunt
n
Scanned with CamScanner4
recent (bli, boiler, diesel, rola, saibd, sind etc.) dar si compuse
precum: abjipild, bildungsroman, glaspapir, laitmotiv, ruesge.
*Influena rusi asupra limbii romine s-a manifesta jg
dou perioade: administrajia Regulamentului Organic (1829-1953)
si in timpul comunismului, in secolul al XIX-lea, au pitring
termeni precum stepd, taiga, tundra, troicd, dar si neologisme
franceze venite prin filiera ruseasci, termeni administratvi 5
militari: administratie, constitufie, cavalerie, artilerie, infante.
rie etc.
* Din englezi provin foarte muli termeni folositi in limba
roman’ actual (de exemplu, in domeniul sportiv: corner, fotbal,
lider, ring, scor, set, suporter, tenis, volei). Influenta masiva
limbii engleze (anglicisme si americanisme) se manifesta dupg
1990 fn toate domeniile: economie, politic, tehnologie, culturi,
divertisment. Unii termeni de origine engleza care s-au impus in
limba romana fac parte dintr-un lexic international: best-seller,
computer, design, gentleman, hobby, management, show, stres,
supermarket, transplant, week-end etc.
TEMA 1 * FUNDAMENTE ALE CULTURII ROMANE
3, EVOLUTIA LIMBIL 3, Evolutia limbii roméne literare a fost impartita de isto-
ROMANE LITERARE | ricii limbii in doud mari etape: perioada veche — pana la 1780
(anul aparitiei gramaticii lui Samuil Micu si Gheorghe $incai) si
perioada modern’, dupa 1780.
Perioada veche este dominata de cultura slavona, din care
se traduc cArfi religioase sau laice incepénd cu secolul al XVI-lea.
nc de la sfarsitul secolului al IX-lea, pe teritoriul ro-
minesc s-a folosit alfabetul chirilie, grafia latina fiind introdusi
abia in timpul domniei lui Cuza, iar in Transilvania in timpul
Scolii Ardelene. in Tara Roméneasca si in Moldova, limba can-
celariei gia bisericii — limba de cultura — a fost slavona (in seco-
lele al XUll-lea - al XVI-lea). in Transilvania, devenita parte a
regatului maghiar catolic, limba de culturi a fost din secolul al
Xil-lea latina,
¥ incepuTURILE inceputurile serisului in limba roméni se regdsesc in
SCRISULUI secolul al XVI-lea. Primul document in limba roménd care s-a
pastrat este Scrisoarea Iui Neacsu din Campulung catre judele
Brasovului, din 1521.
¥ SEC. AL XVI-LEA Despre dezvoltarea scrisului in limba romana se poate
vorbi abia dupa mijlocul secolului al XVI-lea, de cand provin
numeroase mirturii directe originale (acte, donatii, testamente)
sau traduceri ale unor texte religioase.
+ Traducerea carjilor religioase pistrate in manuscris (tra-
ducerile rotacizante/ textele maramuresene) constituie prima etapa
@ unui proces dificil de impunere a limbii roméne literare:
Psaltirea scheiand, Psaltirea voroneteand, Psaltirea Hurmuzachi,
Codicele voronefean,
3.1. PERIOADA
VECHE
12
Scanned with CamScanner¥ TIPARITURILE
Y SEC. AL XVII-LEA
TEMA 1 * FUNDAMENTE ALE CULTURII ROMANE
__ +0 alti etapa important 0 constituie tipariturile (texte
religioase). in 1508, in Tara Roméineasc’, apare prima tipdriturs
romineasca, dar in limba slavona, Liturghierul lui Macarie. Prima
carte in limba roman, un Catehism luteran, apare la Sibiu, in
1544, La Brasov, diaconul Coresi infiinjeaza 0 tipografie pro-
pte, unde apar, ineepand din 1559, 11 tiparituri in slavond si 9
in limba roménd. Aparifia tipariturilor constituie un instrument
important de raspandire a scrierilor in limba romand, iar cir-
culafia lor a asigurat pistrarea unitatii spirituale si culturale a
rominilor din cele trei provincii, De asemenea, au avut un rol
deosebit in formarea limbii noastre literare, avand la bazd
limba vorbiti in nordul Munteniei si sud-estul Transilvaniei
(subdialectul muntenesc).
jn secolul al XVII-lea, se diversificd domeniile de folo-
sire in scris a limbii romane, apardnd noi tipuri de texte: coduri
de leai, care pun bazele limbajului juridic romanese, incepu-
turile istoriografici si cdrfile populare. in scrierile umanistilor
(Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir) apar primele
observatii despre latinitatea limbii romane si despre unitatea ci
(originea comuni a limbii vorbite in firile romaine), dar si pr-
mele elemente ale literaturii artistice.
Textele originale cuprind, pe de o parte, Iucrarile istorio-
grafic ale cronicarilor motdoveni (Grigore Ureche, Miron Costin,
Ton Neculce) si munteni (Mihail Moxa, stolnicul Constantin
Cantacuzino, Radu Greceanu, Radu Popescu, cronicarii ano-
nimi), pe de altl parte, literatura religioasé (polemica ecleziastic
a lui Varlaam, Didahiile lui Antim Ivireanul).
Textele traduse au confinut variat, uncle iesind din sfera
strict bisericeasca: cirti bisericesti (Cazania lui Varlaam, 1643;
Noul Testament de ta Balgrad, tradus de mitropolitul Simion
Stefan, 1648, Psaltirea lui Dosoftei, 1673, Biblia de la Bucuresti,
1688); cArfi juridico-administrative (in vremea Tui Matei Basarab
si Vasile Lupu se tipdrese cirti de legi: Pravila de fa Govora, in
Muntenia, 1646 i Pravila Aleasa, in Moldova); c&rti populare
(Alexiindria, 1620; Floarea darurilor, 1620)
Prin textele scrise s-a constituit treptat varianta culté a
timbii romdne: din manuserisele care circulau copiate, dar fat
ales din tipirituri, Prestigiul variantei regionale muntenesti a
fost asigurat mai ales de cartile bisericest tiparite— ‘mai intai de
Coresi Ia Brasov, ulterior de alti tipografi din Tara Roméneascd,
jar apoi de prima traducere integral in limba romind, Biblia de la
Bucuresti, din 1688, monument de limba literard care cunoaste
6 larga raspandire in sarile romane.
Faeolul al XVU-tea, tendinja de imbogitire a limbit
rumuturi) se accelereazd, ea manifestin-
ind. Este vorba ins
(modernizare prin imp!
du-se tot sub inrdurirea limbilor greacd si lat
13
Scanned with CamScanner3
TEMA 1 + FUNDAMENTE ALE CULTURII ROMANE
PRIMA GRAMA-
TICA ROMANEASCA
3.2. PERIOADA
MODERNA —
UNIFICARE $I
MODERNIZARE
Y SEC. AL XIX-LEA
v LIMBA LITERARA
ACTUALA—
LUCRARICU
CARACTER
NORMATIV
de 0 acjiune spontand si nu de urmarea unei doctrine. Tot acum
incep si se diferentieze limbajele stiintifice, mai ales in varian.
tele didactice si de popularizare. ; ;
Prima gramatica romaneasca apartine lui Dimitrie Eustatievij
Brasoveanul (1757), iar prima gramaticd romaneasca tiparits a
limbii romaine este Elementa linguae daco-romanae sive valachicae
(Viena, 1780) de Samuil Micu si Gheorghe Sincai. Cum lucra-
rea a fost redactatd in limba latina si cu exemple romanesti, au.
torii demonstrau latinitatea limbii romane si 0 faceau ‘cunoscuta
cArturarilor straini. Pentru reprezentanfii $colii Ardelene latini-
tatea limbii devine argument de afirmare a identitatii nationale.
Prima jumatate a secolului al XIX-lea se caracterizeaza
prin tendinja de reinnoire lingvistica, pe de-o parte prin apelul
insistent Ia modelul latin, datorat mai ales cArturarilor Scolii
‘Ardelene, pe de alta, la italiana si francezd, ultima fiind cea mai
consistenti influent, inclusiv in secolul XX. Vocabularul limbii
romaine se modemizeazi prin imprumuturi masive din limbile
romanice, fenomen denumit ,.reromanizare”. Au loc dispute asu-
pra modernizrii limbii si asupra neologismelor.
Procesul de normare a limbii literare incepe abia in a doua
jumitate a secolului al XIX-lea, odat& cu infiinjarea Academici
Romine. Atunci, ca urmare a trecerii de la grafia chirilici la cea
latina, se declanseaza asa-numitul ,,razboi al limbilor” care va
duce, in final, la fixarea normei lingvistice si va accelera totoda-
{8 procesul de definitivare a normelor unice ale limbii literare.
Lupta s-a dus atunci si pentru impunerea unuia dintre cele doud
sisteme de scriere, cel etimologic si cel fonetic, problema depi-
sitd in 1880, cnd Academia adopt noul proiect de ortografie
Dupa aceasti datd, se poate vorbi in mod clar despre o limba lite-
rari wnitard, in sensul unui ansamblu de norme supradialectale,
si modernd. In anul 1904 apare primul indreptar ortografic.
In secolul al XIX-lea se formeazi rapid o literaturdi mo-
demi, iar limbajul isi dezvolti stilurile functionale: artistic,
stiinyific, juridico-administrativ, la care se adauga cel publicistic
sicel politic.
Limba literara este aspectul cel mai elaborat, mai ingrijit
al limbii unei comunititi, stabilit prin norme unitare si consoli-
dat prin scris. Limba literara este deopotriva conservatoare (res-
pectarea generalii a normelor ii confera aspectul unitar, stabil) $i
inovatoare, acceptind modemizarea,
_ Limba roména literara actuala acopera necesititile de co-
municare in toate domeniile culturii si se caracterizeazi prin
aspect elaborat, ingrijit si prin respectarea unor norme (reguli de
utilizare cultivata a limbii), manifestate la nivel fonetic, morfo-
Scanned with CamScannerTEMA 1 * FUNDAMENTE ALE CULTURI ROMANE
logic, sintactic, lexical. Romana literari contemporana cunoaste
mai multe variante de limbaj cultivat, stilurile functionale (stiin-
{ific, juridico-administrativ, publicistic, artistic)’.
Institufia abilitati si stabileasct normele de exprimare
corecti este Academia Roman’, in lucriri cu caracter normativ:
gramatica, dicjionarul, in secolul al XX-lea, au apSrut mai multe
asemenea lucriri, din nevoia de a surprinde aspectul normat al
limbii din diferite puncte de vedere (ortografic, ortoepic, morfo-
logic, sintactic, lexical), dar si de a inregistra clementele de mo-
dernizare care au pitruns treptat in limba. Cele mai recente ase-
menea lucriri sunt: Dictionarul ortografic, ortoepic si morfo-
logic al limbii roméne, editia a II-a, 2005 (abreviere DOOM?) si
Gramatica limbii romane, 2005 (abreviere GALR).
CONCLUZII
Originea limbii romaine este legati de procesul de for-
mare a poporului roman, proces de sintez daco-romana, asupra,
cdruia s-au exercitat in timp si alte influente.
Despre procesul de romanizare, majoritatea specialistilor
consider ci s-a desfaigurat incepdnd cu secolul I i.H. si pana in
secolul al Vil-lea d.H. Procesul de formare a limbii romane este
uunul complex si de lung’ durata.
in ciuda imprumuturilor diverse din alte limbi cu care a
venit in contact, romana este o limba romanica pentru ca struc-
tura gramaticala si vocabularul de baz sunt majoritar latine.
Rispindirea scrisului si a tiparului au determinat ca pe
parcursul a trei secole (intre 1550 si 1850) limba roman’ s se
unifice definitiv in structura pe care o cunoastem acum,
sini si dervoltare, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1996.
1S
Scanned with CamScanner