Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lucrare de Licență
“Liniștea bibliotecii” pentru studenții români-
Relația dintre expunerea la un stimul, natura influenței și comportamentul normativ
Abstract
2
Introducere Commented [AG1]: Scrieți cu Times New Roman de
12, la un rînd si jumătate, aliniat cu Justify. Am operat
Importanța temei studiate: eu schimbarea.
Fiind ”animale sociale”, comportamentul oamenilor este influențat de comportamentul Commented [AG2]: Eventual introduceți o referință
pentru sintagma. E. Aronson, de ex., folosea expresia
semenilor săi. Acest lucru nu ar trebui să ne surprindă deoarece și în rândul animalelor mai intr-o sinteză binecunoscută. Vezi: Aronson, E. (1999).
The social animal. New York: Worth. Freeman.
puțin sociale, cum ar fi pisicile sau câini, se regăsește acest proces. Influența pe care o poate
Commented [AG3]: Nu aș include fraza aceasta.
exercita cineva asupra noastră poate fi directă sau indirectă. Influența directă e atunci când
interacționăm cu celălalt; iar prin această interacțiune el ne transmite un input pentru gândurile Commented [AG4]: Orice termen în altă limbă se scrie
cu italic.
și acțiunile noastre (această influență se regăsește și la animale). Pe de altă parte, influența
indirectă e mult mai specifică oamenilor și este în strânsă legătură cu normele sociale. Pentru
a o înțelege mai bine, și pentru a ne apropia de tema acestei lucrări, propun să ne gândim la
următorul scenariu: atunci când cineva e în bibliotecă pentru a căuta o carte sau pentru a citi,
deși nu interacționează cu ceilalți, comportamentul lui e influențat (indirect) de celelalte
persoane prezente în bibliotecă, chiar dacă aceștia nu sunt fizic prezenți în fața lui; mai exact,
el e cât se poate silențios pentru a nu-i deranja pe ceilalți. Această situație ne arată cum Commented [AG5]: mai degrabă...
comportamentul nostru este ghidat de normelor sociale. Mai mult, “astfel de norme sociale
sunt omniprezente și constituie un mecanism esențial prin care este direcționat comportamentul
social uman” (Birenbaum & Sagarin, 1976; Dewey, 1922; Pepitone, 1976; Sherif, 1936). Commented [AG6]: Tot ce apare citat în text trebuie
inclus – cu temei – în Bibliografie.
O lungă tradiție de cercetare a conformismului și influenței sociale a indicat că
comportamentul oamenilor este ghidat de normele sociale (Cialdini & Trost, 1998; Deutsch &
Gerard,1 955; Zimbardo & Leippe, 1991). Influența socială este de 2 două feluri: normativă și
informațională. Oamenii au tendința de a se purta în modul în care cred că ceilalți aprobă
comportamentul lor și de a evita acele conduite pe care cred că ceilalți le resping. Această
tendință descrie influența socială normativă și se bizuie pe nevoia fundamentală a oamenilor
de a fi atât acceptați cât și plăcuți de semenii lor. În schimb, influența socială informațională
are la bază dorința de a fi corect. De cele mai multe ori, urmărirea un grup, de exemplu la o
gară neștiută imediat după coborârea din tren, va avea un rezultat corect, respectiv se ajunge la
ieșire. Astfel, “ei văd comportamentul altor oameni ca o sursă de informații pentru a-i ajuta să
definească realitatea socială și de a maximiza eficiența comportamentului lor social (Aarts, H.,
Dijksterhuis, A., & Custers, R. 2003)”. Această tendință de a ne conforma normelor sociale
reprezintă un mecanism esențial prin care evoluează comportamentul social (Birenbaum &
Sagarin, 1976; Dewey, 1922; Pepitone, 1976; Sherif, 1936). Commented [AG7]: Citare completă / final...
Atunci când vorbim de norme sociale, este important de punctat că, acestea sunt în
general specifice unui context, fiind denumite norme situaționale. Scenariul de mai sus ne
furnizează o astfel de normă situațională, mai exact, conduita silențioasă atunci când ne aflăm
3
într-o bibliotecă. “Astfel de norme situaționale reprezintă convingeri social acceptate despre
cum să te comporți într-o situație socială particulară sau medii și sunt învățate asociind
comportamentul normativ cu aceste medii (Aarts, Dijksterhuis, & Custers, 2003)”. Ele sunt Commented [AG8]: Atentie citare! Fără prenumele
autorilor..., se include pagina exactă, dacă este un citat
stocate mental ca asocieri între mediu și comportamentul adecvat. complet.
Obiectivul studiului
Obiectivul acestei lucrări este de a vedea dacă expunerea la un mediu poate activa automat
comportamentul normativ. Concret, dacă expunerea la imaginea unei biblioteci (urmată sau nu
de îndemnul de a vizita biblioteca) va determina participanții să aibă un nivel mai redus al
intensității vocii. De asemenea, lucrarea examinează rolul tendințelor individuale înspre Commented [AG10]: Am reformulat...
conformitate în raport cu normele sociale active într-o sitație dată, și urmărește activarea
automată a reprezentărilor mentale ale comportamentului normativ în asociere cu mediul
respectiv.
4
Într-unul din studiile publicate de Cialdini, Reno și Kallgren (1990) s-a urmărit evidențierea
condițiilor de mediu în care studenții (locatari ai unui cămin ce aparține unei mari universități)
se vor comporta în concordanță cu norma situațională de a fi ordonat în spațiul public.
Rezidenții primeau în căsuța poștală un pliant publicitar și cercetătorii examinau conduita lor
(variabila dependentă), respectiv aruncarea pliantului în acel spațiu sau păstrarea lui până la un
coș de gunoi. De menționat este faptul că coșurile de gunoi din acel hol au fost scoase pe durata
studiului. Design-ul experimental cuprindea 3 condiții, ce se diferențiau în funcție de Commented [AG12]: italic
manipularea mediului: în prima condiție, holul era complet curat; în cea de-a doua condiție o
singură coajă de pepene verde era aruncată undeva într-un colț, iar în ultima condiție holul era
foarte dezordonat și murdar (erau aruncate mai multe tipuri de gunoi printre care se regăsea și
acea coajă de pepene).
Rezultatele studiului au arătat că în condiția a treia, în care mediul era deja murdar,
subiecții au aruncat pliantul în mai mare măsură. În schimb, atunci când mediul era curat
(condițiile 1 și 2), aceștia nu îl “poluau” la fel de mult, ci aveau acea conduită a ordinii. Un Commented [AG13]: Atenție la virgule...am adăugat
cîteva...
rezultat surprinzător este obținut în condiția a doua, care constă în faptul că studenții au făcut
cea mai puțină mizerie; acest mediu le-a reamintit că e necesar să păstrezi ordinea și că toată
lumea se comportă astfel cu excepția „porcului care a stricat locul”. Astfel, atunci când norma
se activa toți subiecții acționau în conformitate cu aceasta. “Se poate presupune că oamenii
erau conștienți de normă pentru a se angaja în comportament normativ în „condiția de pepene
verde” (Aarts, H., & Dijksterhuis, A., 2003) Commented [AG14]: Fără prenumele autorilor – vezi
regulile APA de citare
5
Bibliografie:
1. Aarts, H., & Dijksterhuis, A. (2003). The silence of the library: environment,
situational norm, and social behavior. Journal of personality and social psychology,
84(1), 18.
2. Aarts, H., Dijksterhuis, A., & Custers, R. (2003). Automatic normative behavior in
environments: The moderating role of conformity in activating situational norms.
Social Cognition, 21(6), 447-464.
3. Keizer, K., & Schultz, P. W. (2018). Social Norms and Pro‐Environmental Behaviour.
Environmental psychology: An introduction, 179-188.
4. McDonald, R. I., & Crandall, C. S. (2015). Social norms and social influence. Current
Opinion in Behavioral Sciences, 3, 147-151.
5. Cialdini, R. B., Reno, R. R., & Kallgren, C. A. (1990). A focus theory of normative
conduct: recycling the concept of norms to reduce littering in public places. Journal of
personality and social psychology, 58(6), 1015.