INFECTII RESPIMTORII ACUTE VIRALE

Angine si stomatite acute

Difteria
Curs 5

ga
Qanl. ",]l,aruda A*une
Anatomia aparatului respirator
Infectii respiratorii : etiologie
r A. Virale
- Incidenta crescuta (80o/o dintre infectiile
respiratorii)
- Contagiozitate crescuta (deseori caracter
epidemic)
- Etiologie diversa (peste 200 virusuri cu
manifestari respiratorii
r B. Bacteriene
r C. Fungice
r D. Parazitare (rar)
 Viroze respiratorii
clasficare anatomica
r V. ale cailor respiratorii superioare
- Rinita acuta (guturai, rac@la comuna)
- Rinofaringita acuta
- Angina acuta
r V. ale cailor respiratorii mijlocii
- Laringita
- Traheobronsita
r Pneumonii
r V. cu manifestari respiratorii in cadrul unor boli
generale (rujeola, rubeola, varicela)
 Viroze respiratorii : etiologie
r Virusuricu afectare o<clusiv respiratorie
- Mixovirusuri: gripale, paragripale, v. sincitial
respirator
- Adenovirusuri
- Rinovirusuri
- Coronavirusuri
r Virusuri cu afectare respiratorie variabila:
- Enterovirusuri (poliq Coxackie, ECHO)
r V. cu manifestari respiratorii in cadrul unor boli
generale
- Mlxovirusuri (rujeolic, urlian)
- Herpes virusuri (WZ, CMV, VEB)
- Togavirusuri (v. rubeolei)
 Viroze respiratorii: manifestari clinice
r Rinita:
- Incubatie 2-4 zile
- catar nazal (obstructie nazala, stranut, rinoree apoasa),
fara febra
- cea mai freorenta etiologie: rinovirusurile
- nu lasa imunitate, se pot repeta
r Rinofaringita:
- Incubatie 2-3 zile
- Catar nazal, febra+odinofagie, adenopatii submaxilare
- Etiologie: rino-, corona-, adeno-, entero- virusuri, V.
gripale si paragripale, VSR
r Conjunctivita acuta: prin o<tinderea infstiei din nazofaringe,
cu care comunica prin canalul lacrimal
- Freorent adenovirale
Viroze respiratorii: manifestari clinice
Laringita
r Precedata de rinofaringita
r Etiologie: v. paragripal, VSR" adenovirusul.
r Copil:
- dispnee inspiratorie
- bradipnee
- tiraj supraclavicular, substernal si intercostal
- Cornaj
- voce ragusita si stinsa
r Forme grave: febra, stare generala alterata, cianoza,
bradicardie
r Risc de deces subit prin asfixie
r Adult predomina disfonia
I Viroze respiratorii: manifestari clinice
Tmheobronsita:
r Precedate de rinofaringite (aceeasi etiologie)
r Jena retrosternala
r Tuse- persista 7-L0 zile
- Faza seaca (chintoasa)
- Faza.umecta (sputa seromucoasa sau muco_
purutenta)
r Pafticularitati
- Fyl]yliS
prglylgfra,cu insuficienta respiratorie,
ta
bohavicu tabagism
BPOC, '

- Sugar si copil mic ) bronsiolita capilara: I

febra, tuse, wheezing, dispnee, hipoxemie,

cianoza, insuficienta ?espiiatone
"-' I
aluta
I
I
 Viroze respiratorii : complicatii
r Propagarea infectiei de la faringe catre pulmon,
sinusurile paranazale, urechea medie
r Suprainfectia bacteriana (pneumococ, streptococ
phA, haernophilus, stafi lococ
- Poate apare la orice nivelal cailor respiratorii
- Febra persistenta mai mult de 3-4 zile
- Secretii purulente
- Leucocitoza cu neutrofilie
r Insuficienta respiratorie acuta (mai ales la bolnavicu
BPOC, fumatori)
 Viroze respiratorii : diagnostic
r Clinic
r Epidemiologic
r Virusologic
- Dificil, etiologie identificata < 50o/o cazuri
- Direct
'IF: VSR, V. gripal, adenov, v. rujeolic, WZ, VHS
. Culturi celulare: nu este de uz curent
- Indirect (serologic): Jtitrului X4 (2 saptamani)
. RHAI: v. gripale (R. Hirst), v. paragripale
. RFC: v. pangripale, VSR
. RN; enterov.
r Hematologic
r Imagistic: radiografia pulmonara fara modificari specifice,
exclilde alte afeftiunr
 Viroze respiratorii: tratament
r lgieno-dietetic + drenaj postural, kineziterapie
r Local: aspirarea secretiilor nazale, instilatii locale (ser fiziologic; nu
vasoconstrictoare la copii!)
r Simptomatic (f. usoare. necomplicate)
- AnUpiretice: paracetamol, aspirina (nu la copii, pentru a evita sd.
Reye)
- Bronhodilatator
- Fluklifiante bronsice
I Patogenk ( f. selere, sufocante)
- Antiedematos: umidificarea aerului inspirat, oxigenoterapie,
corticoteraple ; uneori traheostomie
! Antibiotice in suprainfectiile bacterlene (E, Ampi, Cef I)
r Etiologic: rar
- Ribavirina: VSR (bronsiolita capilara), adenoviroze swere (<1an)
- Aciclovir: WZ, VHS
 Gripa
r Definitie: boala virala acuta foarte contagioasa, manifestata prin
febra, simptome generale si facultativ respiratorii, cu evolutie
autolimitanta, risc de complicatii si imunitate durabila dupa boala
r Etiologie:
- Mlaovirus influenzae- F. Orthomgoviridae
- Variatii antigenice
. Majore (shift): schimbarea Ag brusca sicompleta a N
si/sau H) subtipuri noi, la care populatia este
neimunizata (pandemii, la intervale de 10-14 ani)
' Minore (drift): rearanjarea Ag de suprafata t variante Ag
fata de care populatia poate R partial imunizata (epidemii)
- 3 tipuri antigenice majore: A (variabilitate genetica mare), B
(variabilitate redusa), C (lipsit de variabilitate)
Virusul gripal: structura
Proteina M2

Hemaglutinina
.Fixare pe receptorii
celulelor epiteliului
Respirator
.,;)k- .Aglutinarea
hematiilor
animale
**Neuraminidaza
.Eliberareavirionilor
dupa replicare
.Diseminarea in
epiteliul respirator

Miez (ARN viral)

Anvelopa
 Gripa: epidemiologie
r Specifica anotimpului rece si umed (in zonele temperate)
r Rezervor natural:
- tipurile B si C: exclusiv uman
- TipulA: infecteaza si animale: cai, porci, mamifere
marine, pasari;
r Mod de transmitere: direct interuman, pe cale
respiratorie
r Incubatie: 24-72 ore
r Contagiozitate:I zi inainte, 6 zile dupa debut
Denumie @mpleta
t A/ducVAlturb/35/76 (HIN, for a virus from duck origin
t A/turth/16/20@ (H3N2) for a vlrus frcm human origin
 Gripa
Gripa sezoniera - gripa umana data de v.
gripalcare circula de zeci de ani
(schimbari micide la an la an)
Gripa aviara - gripa care apare natural la
pasarisalbatice, care sunt infectate primar
si care se poate transmite la om
Gripa porcina - gripa care apare natural la
porc si care se transmite ocazional la om
 Subtipuri
-ilHi']L;t -i!ffi"ar',{i
de virus
-ll:- - -"e#j *llt-aa
-i'+dl
*llC*,4:,::,fJ -r __- i;JJ
gripal A -i.:--:cl -[: __];fi
.Carac{eristici Ag ale v. -1----:: ,.-;..rJ]
-1,::__ _---t:
-l --.--
BtT'___--
;i
-'_--."--_- fr|
gripal sunt date de L-.-. -- , - .--.-- -g*[-.)l J
combinatiile de -L _ _ ,*fu;f_i -t,,,"-- e;.J]
hialuronidaze si -t-ll------,-estl *t__- e;Jl
neuraminidaze, ln functie -r_:__:;.sl -t_:-::_:,_i,;f,1
de specie: *i-_^":i#i
Om: Hl, H2,H3lNl, N2 *i-,:-- - -*rCJ
Porc: H1, H3/ Nl, N? "'l-
*i- -""---".:;iili
*l -.- ;;fJ
Cal: H3, H7l N7, N8
--: -
Pasari: H1-15/ Nl-9 -;:;Jl *l -"*-
-t;tl
(|(ill G NichoLon, Gt.l Lrnd 2003, 362! 1733-
4s)
 Pandemia de gripa
g Nl F)
,H2T{2
 .- ffiv.n'.ro.'i.-n-. -'5.! .l- : l.:ir:i!{ t - l
rffd RH& EYtuH tr€dr Eklkrsdd-.., lMFrbretr i'.ffid&9ffi Etr

6. d , -r Din dalels Oer*nA, l&li(xEl de SuprsegfFre $ Co.rlrd sl Bo|ld

;;;tffi=! Tnnstlibib d llr Contrulli rfs0drl d. GrFa dh lNCDtll Csreudrc mian ct In
:t0- c4'laftt6m 6n015. ltr RomtnL fttlylhtr. grlprlt mluut fl Inirnl|,rir
i4dn'.* ri.rlL, lo focan lsJ. lfd.lrL Ltl, C6.||.it d mD|Gltful A.Funlill, ll {
r..d*ft** *ul rFflds h wda lrdalf, morbkitataa prin m@ii r€Bpirahrii mrte find
trEi @st, deat ln 6tptandfia pr8cadodf # @*tind nlv€&i a*!pbl.
L, r*s{ ro$ond, nffiltul blrl da ffii d€ intdtii mpiratorl r@ta (card d6
- gript. @rl ffipltibib clnlc d grbr, irillc0i eub rlc cCb( rapiEbrli
s|9crlom <IACR$ C plMmiilr forlds 103,306, il 3,1% mlimislrg d€ El
lnGoitbsl h Itpt|tr|ln! ptudrnu $ @ 35,8% md ttm cqnp€.aliv o 6l
tn6d8H ln ffii sap|lmant a $mk l pGedant Cf6.034I
In Etpltmlm 512015 su fnrrltiEgit oivcl ntljn.l 272 6ari dr gripU €ui
- ffitp€titilo clnrc @ gdp€ <lLF. mib mrfie mpaEliv d @le iregism h
sapt mfrE 6/2014 (41 @u.i);
In Sadfrndoa 6/?015 au fost lnragiElmb 31 €uri d6 in@ii rs{*ebrii eut6
- wm {SARI), d 0 mi mdb lbF de tlpllmanr prsoad.nl| gi @ 1 ! mei mubo
taF & 8ffid pa.itadd a enului F!6daDt;
A tu l rl||!,.trrt 6 r'.o. pdn grlFl ln }.|.tl ||faamh, h w cu SARI
- ffillmC a viru! gtiprl AiHl)pdrtoo, btrtd dr 23.{t dh judGFl Sucr&r, qr
mditii nrdirb p|*dd6L, Hffilndrntbrigd;
 lt-t{g [!1!LEc rffi llk|bM.-
F &ti de 10.02.2Ot5 50 hd qt''ffi 263 wi
Iritu&tu
d. grpa, ;aibi.--
-

Fln! ls d* & 01.@1016 .u 6d v.mi6 {49-ln F|lEft dh

 Gripa : manifestari clinice
Debut brusc: stare generala alterata, frison intens,
febra inalta, , cefalee, mialgii intense
Perioada de stare: discordanta intre intensitatea
acuzelor subiective si saracia semnelor obiective
1. Sd. infectios: febra (400C), frison, tahicardie,
astenie, anorexie,
2. Sd. respirator: catar respirator superior (rinoree,
disfagie, disfonie), arsuri retrostemale, tuse seaca
3. Sd. algic: aftralgii, mialgii, cefale, dureri oculare,
lombalgii
Obiectiv: hiperemie conjunctivala si faringiana, limba
saburala, raluri subcrepitante
Evolutie: 4-7 zile
 Gripa: complicatii
r Respiratorii
- Pneumonia primara gripala (edematoasa)
- Pneumonia bacteriana secundara:
Stafilomc auriu, H. Influenzae, Streptococ, BGN
'.2.5-7:.
reaparitia febrei, tuse, dispnee
- Bronsit a acuta
- Exacerbari b. cronica: BPOC, astm, mucoviscidoza
- Otita medie acuta
- Sinuzita
r Extrarespiratorii
- Miozita
- Cadiace: miocardita, pericardita
- poliradiculonevrita,
Neurologice: meningita, encefalita,
sd. Reye
 Gripa: diagnostic
r Epidemiologic
r Clinic
r Paraclinic
- HLG necaracteristica (frecvent normala)
- Radiografia pulmonara: aspecte variabile - normala,
infi ltrat parahilar atipic, uneori opacitati micronodulare
sau in banda
- Virusologic:
. Direct: EUSA" IF, PCR-RT, cultura pe mediicelulare
(izolare numai in primele 3 zile de boala)
. Indirect (serologic): RFC, RI, HA
r Dg. diferential al sd. gripal- alte etiologii:
- Alte virusuri: VSR, adenov., enterov.
- Germeni atipici: mycoplasma, Chlamidia, Coxiella
- SARS
 Gripa: tratament
r Antiviral:
- Amantadina (inhibitor pr. M2)
- Oseltamivir, Zanamavir (inhibitor NA)
! Eficace in primele 2 z de la debut
r SimptomaUc: antipiretice, sedative, antitusive
r Igienodietetic
! Antibiotice NUMAI in suprainfectii bacteriene
!Terapie intensiva pentru pneumonii gripale primare
Profilaxie
- Chimioprofi laxie postocpunere (Oseltamivir)
- Vaccinare
 Gripa: vaccin
I vaccin inactivat, preparat pe ou embrionat de pui
r Compozitia stabilita de OMS in functie de prospectiunile
epidemiologice si virusologice
r Eficienta 7040o/o la adult; imunitatea se dezvolta dupa 10-
152, persista 9-12 I
r Adult: 0,5m1 sc, copil0,25ml im
r Indicatii
- Varstnici > 65 ani
- B. cronice: pulmonare, cardiace, renale, anemii, DZ, HIV
- Copii 6l- 8a care necesitatratarnent cu ac. Acetilsalicilic
(artrita cr. Juvenila, B. l(awasaki)
- Persoane institutionalizate
- Personal medical, paramedical
r Contraindicatii
- Temporare: boli infectioase acute, Ig administnte recent
- Definitive: alerqie la ou
 Gripa aviara (H5N1)
r Subtipulgripalcel mai freorent la pasari: H5N7
r La pasari poate cauza mortalitate crescuta sau poate fi
asimptomatic (rezeruor)
r Se poate transmite la mamifere
r Manifestari la om: febra, tuse, dispnee, sd. gripal,
conjunctivita, diaree, detresa respiratorie acuta
r Diagnostic: cultura sau PCR din prelevate nazo-faringiene
sau conjunctivale
r Tratament: ostelannvir (inhibitor NA)
r Prevenire:
- Vaccinare antigripala (previne recombinarea genetica)
- Eradicarea focarelor aviare
 Gripa HlNl: Percoane cu
risc pentru forme severe
r Boficr, pulmonare: (4tolo), inclusiv astm (23olo) si CPC
(10%)
r Obezitate: (33o/o); obezitate severa cu BMI > 40: (24o/o)
r Imunosupresie : (200/o) inclusiv corticoterapie( 15olo) si
HIV(1olo)
r Boli neurologice: (160lo)
r Boli Cardiace: (15o/o)
r Sarcina: (8o/o)
r Neoplazii: (4olo)
r Boli renale cronice: (7olo).
,ff:#y:, *" & tat. d.brf tlqwffi 2M tnrtM AtHflt) h&n h a,*.
 Semne de gravitate a HlNl la adulti
. Dificultate respiratorie, . Revenirea
dispnee simptomelor gripale
. Dureri la presiunea toracelui cu febra si agravarea
aMomenului
sau tusei, dupa
. Senzatie de ameteala, dmeliorarea initiala
tulburari de echilibru aparute
brusc
. Confuzie
. Varsaturi severe sau
persistente

Rnta de fatalitate H1N1-20@: SUA = 0.4olo ; Europa = 0.3olo

H1N1- 1918-19 = 2,4o/o
gripa sezoniera = 0.Lo/o
Cea mai mare rata de deces (SUA): intre 50-64 ani.
 Ce se prevede pentru urmatoarele pandemii?
Ce se cunoaste: Ce nu se cunoaste:
r Modul de transmitere: prin o npul antjgeflic si frflotipul viral
picahlri muge, prin contact o Susceptibilitatea/rezistenta la an0vinle
direct si irdirect r Grupele de varsta g categoriile clinice cele
r Intervalul de incubaue mai afrctate
r Perioada de contagiozitate o Rata de ahac in populatie
r Maniftstarile clinice si definibile r Patogenitatea (rata fatalitafii)
de caz o Se/erltaba pandemiel
r Eficienta masurilor de iglena . Defrnitja precisa cle caz clinic
personala: spalarea freo/enta a
mainilor,utilizareaprosoapelor
r Durab, alura, numarul si interval \alurilor
epideniice
curate, izolarea la domiciliuin
. Htjnderea multjs€zoniera a v. gripal A
Umpul bolii
complicatiile
r Transmit€rea mai scazuta ' Eficienta interventiilor (irrclusiv farmaceutice)
primavara-vara fata de toamna- '
iama, in zonele ternperate Siourantainterventilor farmaceutice
' (vEcchale, medicamentotre)
 Anatomia amigdalelor
Amigdala faringiana
(adenoidiana);
linia mediana nazofaringe superior

Amigdala palatina
la nivelul orifaringelui

Amigdala linguala
posterior baza limbii

Inelullui Waldeyer:
Cerc discontinuu format din tesut limfoid, cu rol de bariera protectoare,
situat la extremitatea superioara a tractului respirator si digestiv
 Angine si stomatite:definitii
Angine Intlamatiifaringiene localizab sau *tins la lojile
amigdaliene (faringumigdalite, tonsilitd
Rinofaringite: inflamatie asciata a faringelui si mucusei
nazale
Stomatite: intlamatiiale mucusi care captufrste avitatea
onla: jugala, gingiuala, linguala, vestibulara, faringiana, a
buzelor.
Cauze:
: Infectioase (virale, bacteriene, micotice)
r Alergice
r Fizice (arsuri)
r Chimice (nicotina)
Evolutie:
r Acute
r Cronice
 Anginele acute infectioase
Tablou clinic:
r Fenomene locale:
Subiective: disfagia
Obiective: polimorfe (uneori sugestive pentru etiologie)
. Eritematoase
. Eritemato-pultacee
. Pseudomembranoase
. Veziculoase
.Ulceroase sau ulcero-necrotice
r Fenomene generale: febra, curbatura
r Se pot intalni ca
a. Entitati independente
b. Manifestari in cadrul unor boli generale, care asociaza si
alte simptome (eruptii, splenomegalie, etc.)
 Angina eritematoasa
r Etiologie:
- Virale 60-900/o
. Rinovirusuri
. Coronavirusuri
' Virusul sincitial respirator
. Virusurigripale si paragripale
. Virusul Epstein-Barr
- Bacteriene
. SBHA
. Rar alti streptococi, meningococ, gonococ,
fusobacterii
 Angine pultacee
Aspect: prezenta unor depozite purulente pe amigdalele inflamate

home. hawii. rmm/dchazenfi 6ld/images/Folli.

a. Angina foliculara: b. Angina criptica:

punctele vizibile sunt depozite punctele albe sunt deschiderile
celulare inflamatorii submucoase la suprafata a criptelor pline cu
sau foliculi limfatici inflamati exudat inflamator
. Mrala si/sau bacteriana . Bacteriana (intotdeaunal
Angine pultacee
 Angina ulceroasa si ulcero-necrotica
w,emediclne,om/envimg6/8 15fl 92 Jpg
Angina Henoch
.varianta cea md severa
. asociaza BGN anaerobi
. ulceratiile evolueaea
n pr ofunzime ( lperforatii)
si in saprafata
.Forme rare ale unor angine
bacteriene cu germeni asociati
sau pe teren cu aparare locala
compromisa
.Asociate frecvent leucemiei /
agranulocitozei
.!!! HEMOLEUCOGRAMA
sistematic
Angina Vincent
.Ulceratii dureroase,
uilalerale, neindurute, ca
false membrane neaderente
.Leziuni buco-dentare
.Stare generala alterata
 Angina ulceroasa si ulcero-
necrotica
ATENTIEI
r+ Gt, P Diferenta LUES: induratie
nedureroasa, unilaterala,
superficiala, curata
)Daca ulceratia persista
--*BIOPSIE

Tratament
.Penicilina V 1MU x3lzixlOz
consilium.aVbilder/anglna-ulcerc$-rjp9
.Simptomatice
.Tratament dentar
 Angina veziculoasa sau aftoasa

M. m€d6o.deltypo3temp/pks/dd bd56dsb2 J pg

Hetpangina
.Copii < 7 ani
.goxsackie A Tratament
S6bti bnJsc .Simptomatic: paracetamol 60 mg/kg/zi
.Febra varegtri + .Locd: gel xilocaina
.Vezicribl r.dcaratii bilatsral
.VHddc6rs 2- 4 zilo
 Angina veziculoasa sau aftoasa
FComplicate deseori cu stomatita
!Etiologie frecvent virala
.v, Herpetice
.unilaterala--+zona lX
.bilaterala --+ primoinfectie
VHSl
.v. Febrei aftoase
.v. Coxackie
-uneori bacteriene (str. anaerobi)
)Febra ridicata
DDisfagie intensa

)
Vezicule izolate / buchete Ulceratii superficiale,
nesangerande, cu aspect mat-cenusiu, relativ dureroase
Angina candidozica
Angina candidozica
 Stomatite candidozice

.edu/,../FrHt312 abc/312bl1slQF/11bb.rpg

w.sualhealthmattere.com/,..lartic2-l,Jpg
 Diagnosticul anginelor
1. Recunoasterea anginei pe baza
. Simptomelorsubiective
. Examenulfaringelui
. Examenul general
2. Diferentierea anginei virale de cea bacteriana
Sd. inflamator (leucocitoza- neuhofilie, VSH,
fibrinogen, PC& etc)
Evidentierea (neobligatorie) a germenului cauzal
din exudatulfaringian
. Cultura
. Teste rapide
 Angine bacteriene:
consideratii epidemiologice
aapredbook.aappublications,orglwee(... .gif
t < 45o/o dintre angine
r au potential transmisibil ridicat
(streptococica, difterica,
meningococica)
r pot evolua clinic sever (forme I
toxice, sefiice, toxico-septice)
r anginele streptococice (90o/o dintE|
anginele bacteriene) genereaza sd.
poststreptococice (nefrita, M,
valvulopatii)
'Antblotlc (AFSSPS-2o05):
.Penicilina V: 1 MU x 3lzi x 10 z
.Amoxi: 2glxi xcz
.Azitromicina: 500m9/zi x 32
 Pmr'ticc (iuidelinc tor th(' l)irgn$h
Mrfnsernent of qrcup A Sffrptoco{dd
ris:2012 UFlltr b,r thc hitrdoss I$:MID g)rc tuu culJ.li'* (h)or
Socirty 0f ArDerid'

\ bF" k{ld CH&*tu d ff@ M ildwil h !b Cfhliq. iq

.,*\u, r.dc itud cqd.hr{q hs{,}d.tF
$'Sisdrsdt i. Lo@ @{','rb*h Mc,-FddgEhr4Eeb
rq A {Faddd hdb'dSfik drlsd*6!i.a }{ tud gErLr d*bs,
eftrlddrrn*ill rt.qr*.:dhurbtr.Eld
e'MdFr.rds.M
qr€kmatic reviews:
.t\4edline database
kt.r rdl$ 4 ddr *
.PubMed F6trF{rd.r4i!|!!{'+
d.l'ler,sYrbb4
.Cochrane Database
 Dificultati de diagnostic
al anginei streptococice (AS)
r Cultura din exudatul faringian: sensibilitate 90-95yo
F rezultat fals negativ dupa administrare antibiotic
) rezultat intarziat: 18-24 ore
. Testele rapide - specificitate > 95yo dar sensibilitate 80-90%
FRezultatul influentat de tehnica de recoltare
r Diagnosticul diferenfial intre angina streptococica si virald
dificil prin anamnezd Si emnrcn clinic
r Orientarea clinica a diagnosticului etiologiei streptococice se
poate baza pe algoritmul Centor, recomandat de ghidurile
terapeutice din Amenca de Nord (2002,2A12") 9i UE(2012)
 SCORUL CEI{TOR MODIFICAT
pentru evaluar€*r faringitelor cu Streptococ grup A
s"rsaj cenlor RIrt Allison fi, cohn s. Pra4rgrd,r the @ntrMrsy. J cln Intem Mod,
Wrl#!r\(6^*
r Calcularea scorului Centor: se aduna punctajul pentru prezenla fiecaruia
dintre urmtrtoarele cribrii :

- Febr|..........,,. .......,...,....,.,..1p
- lU,senta tusei.................................,,,........... 1p
- Adenopatii ceruicale sensibi|e................... 1p
- Exudat ami9da1ian...................,..,..,.,............ lp
r Corecga scorului in funcge de vtrstl se face astftl:
+ 1 punct: vtrsta 315 anr
0 puncte: v6rsta intre 15 Si 45 ani
-1 punct: varsta peste 45 de ani
 Rmomandarile g hidul u i ESCMID

Strataegii:
tsEl"itarea
tatamenhrlui
empiric ou *
antibiotio la
pacienti cu
probabilitate ii..::;,
scazuta i
i ..
F'Iiatament tintit
la pacienti cu
probabilitate
orescilta,
confrmati
bacteriologio
 Angine: tratament
1. Igieno-dietetic: adaptata tolerantei, corespunzatoare
pierderilor de lichide (febra, transpiratii, varsaturi)
z. Local: priesnitz usor alcoolizat, spalaturi, gargare,
antiseptice, picaturi nazale
3. General
. Antipiretice, antialgice: Paracetamol, Aspirina(!)
. Antiinflamatorii nesteroidiene: Ibuprofen
4. Antibiotic- in cazul anginelor bacteriene sau
suprainfectiilor
. De preferat Penicilina G sau V
. macrolid la alergici
 Difteria
Definitie: boala infctioasa acuta si transmisibila, strict
umana, determinata de Corinefuderium diphteriae,
caracterizata printr-o evolutie autolimitanta, cu febra,
fenomene lmle patognomonice si afstara toxica severa,
cu imunitate nesemnificativa dupa boala.
> Agentul patogen
) ramane cantonat la poafta de intrare, unde se multiplica
F produce fenomene locale: edem si false membrane
> Toxina
P produsa de agent patogen la @fta de intrare
Fdifuzeaza in organism
) prod.uce fenornene toxice la distanta: neurologice,
carolace
 Difteria
Etiologie
> Corynebacterium diphteriae
* BGP aerobi
- capete ingrosate
- dispusi in forma de litere chinezesti
> Toxina:
- fragmentul A - toxigen activ
- fragmentul B
r'Necrotic
r'Hernolitic
r'Hialuronidazic
 Difteria: manifestari clinice
Debut insidios, febra moderata, progresiva, astenie,
greata, va rsatu ri, disfagie
r Obiectiv faringe eritematos )exudat opalin ) false
mem bra ne (a b-ga lbu i, a derente, rezistente; sa ngera re
I

dupa tendinta de desprindere)

Perioada de stare
r Extinderea pseudomembranelor pe lueta, peretele
posterior al faringelui
r Edem faringian
r Ganglioni regionali mariti ("gat proconsula/')
r Toxemie: febra, varsaturi, tahicardie, hipoTA, oligurie,
alterare senzoriala
 Difteria
Evolutie
1. prima saptarnana: predomina leziunib locale si semnele de
toxemie
2. saptamanile 2-3: stadiul complicatiilor
r cardiovasculare: miocardita
r Neruoase: paralizii
- valul palatin (N IX, X)
- Musculatura faringe, laringe, muschi respiratori
3. Dupa 3 saptamani: nsrite periferice (parestezii, slabiciune
musculara, senzatie de arsura)
- N. cubital (mana balanta)
- N. sciatic popliteu ocern (picior balant)
Complicatii
r Toxice: renale, hemoragice
r Suprainfectii bacteriene (septicemii, bronhopneumonii, otite)
 Difteria
r Diagnostic
- Epidemiologic
- Clinic
- Laborator
. Nespecifice: leucocitoza, neutrofilie, VSHT
. Bacteriologice
- Frotiuri colorate din o<udatul faringian (gram,
albastru metilen, Loffier)
- Culturi pe medii speciale (OCTS, geloza'sange
Gundel-TleD, Loffler)
- Imunologice dirccte (rapide): IF, t. aglutinare
- Testul de toxigeneza (Elek-Outcherlony)
Diagnostic diferential : alte angine
 Difteria
Tratament
r Specific:
* Seroterapie precoce- neutralizeaza toxina circulanta; de
preferat in primele 1-3 z de la debut, actioneaza 7-14 z
- Anatoxina difterica/DT: administrata dupa 24 ore de la ser,
ulterior repetata (2.4,7,11, 18) (0,1 ml im)
r Antimicrobian: Eritromicina 7-10 zile
r Fiziopatogenic
r lgieno-dietetic

Profilactic:
vaccinare anti-difterica cu vaccinuri polivalente care cuprind
DTP-Hib-VPl - 3 inoculari: 2,4,6, t2luni
Postexpunere: profilaxie cu PG7 z