Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • SCQ

    Încărcat de

    Cristian Dobrescu
    524 vizualizări35 pagini

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    524 vizualizări35 pagini

    SCQ

    Încărcat de

    Cristian Dobrescu

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 35
    GOs: Descreeea CIP a Biblioteci Napionale a Rominei RUTTER, MICHA ‘Manual SCQ : chestionarul de comunicaresociala / Michael Rutter... Anthony Bailey Catherine Lord. ; trad sadapt. de Citilna Sirba, Drags liescu, Daniel David - Bucuresti OS. Romaniz, 2011 Biblioge. ISBN 978-606-92159-7-1 | Bailey Anthony Lord, Cacherine IL. Sir, Catalina (trad, adapt.) IV. Tes, Drago (rad, adapt.) David, Danie (tad: ape) 316.7 Copyright © 2008 by Western Psychological Services. Translated and reprinted by permission of 1+ the publisher, Western Pechological Services. Not to be reproduced in any form without written permission of Western Psychological Services, 12031 Wilshire Boulevard Los Angeles, California 90025, US.A. All rights reserved Copyright © 2003 Western Psychological Services. Tradus si publcat cu permisines editoralu Western Psychological Services. Este imterisareproduerea in orice forma, fara permisiune in sris Western Peychological Services, 12031 Wilshite Boulevard, Los Angeles, California 90025, US.A. Toate dreprurilerezervate. TAT Ge __ exer Paychological Services wps. 12031 Wilshire Boulevard Teatwith Condence 10s Angeles, CA 90025-1251 Publicat si distribu in Romania sub licenga de OS Romi oO S Sir. Icoanei, nr. 29A, sector 2, Bucuresti ‘a Tel (+4) 021.230.45,99, 230.51.50, Fax: 021.242.89.60 ROMANIA wwwstestcentral.r0 ‘Tipivic la Sinapsis Publishing Project. 1 1 CP.1181, OP 1, Cluj-Napoca, 3400 SINAPSIS —scstacrsassne 25807 2305 constanssts Sinapss Publishing Project’ ¢ mail: contace@sinapsis.r, mwwsinapsis0 Acest manual nu poate fi revindut,sublicengiat,redisribuie sa in orice alt mod ransferat sau folosit in orice modalicate de orice alti parte decit persoana satt entitatea cireia i-a fost acordati, Orice violae a acestei prevederiva duce laanulareaautomatialcenei iva pune pari implicate in cup {nconformitate cu legea drepeurilor de auto. Cuprins Lista figurilor . wv Lista tabelelor. w Capitolul 1. Introducere ... Descriere generald intrebuingarile principale Limite Capitolul 2. Administrarea, scorarea si interpretarea . 5 Administrarea 5 Scorarea it . re 6 6 Interpretarea preliminara a formei Lifetime (pe parcursul intregii Viefi) ©. ...00000eeeeeeeeeeeeenes Alte scoruri Capitolul 3. Dezvoltarea SCQ si descrierea esantioanelor utilizate in cercetare Dezvoltarea instrumentului Esantioanele utilizate in cercetare. . Capitolul 4. Date de val : . : . 7 7 Datele studiilor de standardizare . tale on 15 Analiza facioriala exploratorie . 15 Validitateaitemilor .......0.... 2. 16 Analiza ROC (Receiver-Operating Characteristics)... 16 Validitatea concurent& a SCQ cu ADE-R . a Validitatea convergenta si discriminativa . 22 Proprietatile psihometrice 23 Rezumat eee Cees eee eee 25 Bibliografie Lista figurilor Figura 1, Formular SCQ Figura 2. Itemii SCQ si corespondenta lor cu domeniilor ADI-R, Lista tabelelor Tabelul 1. Caracteristicile esantionului utilizat in standardizare ‘Tabelul 2. Esantionul utilizat in cercetare, pentru copiii cu dizabilitati de dezvoltare Tabelul 3. Caracteristicile esantionului utilizat in studiul international de genetic moleculara Tabelul 4, Structura factoriald Tabelul 5. Analiza de validitate a itemilor Tabelul 6. Corelatia dintre scorurile totale la ADI si SCQ Tabelul 7. Validitatea discriminativa a SCQ Tabelul 8. Indicii ROC gi testele t pentru valorile SCQ Ia grupurile echivalente in funetie de 1Q Tabelul 9. Diferentierea diagnostica pe baza scorurilor SCQ la domenii separate Tabelul/10. Intercorelatii intre domeniile SCQ si ADLR. Tabelul 11, Alte intercorelaii intre domeniile SCQ si ADR. Tabelul 12. Proprietatite psihometrice ale scorului total SCQ in functie de varsta Tabelul 13. Proprietatile psihometrice ale scorului total SCQ in functie de clasificare diagnosticd 10 13 4 4 0 18 19 19 20 21 2 22 24 24 Capitolul 1 Introducere Chestionarul de comunicare sociald (SCQ) este un instrument de screening bazat pe raportiri oferite de parintii copilului evaluat, referitoare la simptomatologia asociata cu tulburarile din spectrul autist (TSA). Chestionarul cuprinde 40 de itemi, Itemii necesita réspunsuri de forma da/nu si in general pot fi completati de parinti (sau de persoanele responsabile de cresterea copilului) in mai putin de 10 minute si pot fi scorati de examinator in mai putin de 5 minute. Exist doua forme disponibile ale SCQ Forma SCQ Lifetime (“Lifetime” = “pe parcursul intregii viefi”) este completata cu in formatii despre intreaga evolutie a individului si genereaz rezultate pertinente pentru un di- agnostic complet. Forma SCQ Current (4Cur- rent” = in momentul de fafa) este completata cu informatii referitoare la comportamentul individului in ultimele 3 luni, generand rezul- tate relevante pentru intelegerea experientelor cotidiene si pentru evaluarea tratamentului si a planurilor educationale. SCQ a fost conceput initial ca un instrument aditional de screening pentru Interviul Dia- gnostic pentru Autism - Revizuit (Autism Di- agnostic Interview - Revised, ADI-R). Editia fi- nala a ADI-R (Rutter, Le Couteur, Lord, 2003) este un interviu structurat care cuprinde 93 de itemi ce necesiti 1%-2%4 ore pentru a fi com- pletat si care releva un volum cuprinzitor de informatii despre istoria de dezvoltare a unui individ, informatii relevante pentru tulburari- le din spectrul autist. Itemii din SCQ au fost alesi special pentru a corespunde itemilor din ADI-R care au demonstrat validitate discrimi- nativa in stabilirea diagnosticului. Continutul relevant acoperit de SCQ, desi este mai putin voluminos, se suprapune peste cel al interviului mai lung, ficdndu-l potrivit pentru a fi folosit pe populatii similare, Persoana in grija careia se afla individul ce urmeaza si fie evaluat gi care este cea mai familiara atat cu istoria de dezvoltare, cit si cu comportamentul prezent al acestuia, ar trebui sa fie cea care completea~ 24 SCQ Chestionarul poate fi aplicat pentru a descrie orice individ cu varsta de peste 4 ani, cu conditia ca varsta sa mentala sa fie cel putin la nivelul unei persoane de 2 ani. Con- cluziile trase in urma aplicarii ADI-R (Rutter et al. 2003) arata ci acest instrument poate fi aplicat si pe persoane cu varsta cronologica de 2 ani, cu conditia ca varsta mental si fie de cel putin 2 ani. Deoarece aceasta extindere in cea ce priveste varsta de administrare a SCQ nu a fost testata in mod sistematic pana la momentul publicarii manualului, folosirea chestionarului intre varsta de 2 ani si 0 luni si 3 ani si 11 luni ar trebui sd se fact doar cu respectarea unor msuri speciale de precautie sau din momentul in care vor fi disponibile rezultatele unor noi cercetari, Completarea SCQ nu necesita nici un fel de asistenta din partea unui specialist; un parinte poate primi instrumentul si poate si raspunda la intrebiri fara a fi supravegheat. Insa utiliza rea per ansamblu a instrumentului si interpre- tarea rezultatelor objinute in urma adminis- trarii SCQ ar trebui realizate sub supervizarea unui profesionist specializat in ingrijirea si tratamentul persoanelor cu TSA. Ca gi celelalte instrumente de evaluare a autis- mului cu care este relationat, cum ar fi ADOS (ADOS; Lord, Rutter, DiLavore, Risi, 2001) si ADER (Lord et al., 2003), SCQ se concen- treazi asupra comportamentelor care sunt rare in cazul indivizilor neafectati. De aceea, instrumentul nu ofera estimari conventionale (dimensiuni ce reflecté un continuum al unei deprinderj, traséturi sau abilitifi unitare), si nici elaborarea etaloanelor nu este considerati utila (estimari numerice bazate pe perfor- manta persoanelor din populatia general). In schimb, datele de cercetare sunt prezentate sub forma unor studi de validare pe populatii clinice si folosese analize statistice cum ar fi analiza curbelor ROC (receiver-operating cha- racteristics). Descriere general Aplicarea SCQ in forma primara, validata, re- zulta intr-un scor total unitar obsinut in urma aplicirii formei Lifetime, scor care este apoi interpretat in raport cu anumite scoruri de departajare selectate pe baza datelor raportate in cercetarile realizate pe acest instrument. Valorile de departajare identifica indivizii care sunt probabil afectati de TSA gi care ar trebui supusi unor evaluari mai am&nuntite. In plus, pot fi obtinute sub-scoruri care permit com- paratii intre domeniile principale ale ADI-R: anomalii calitative in interactiunea social reciproca; anomalii calitative in comunicare; pattern-uri de comportament restrans, repeti- tiv sau stereotip. Pana Ja momentul publicarii primei variante a manualului, aceste sub-sco- ruri nu au fost investigate in mod extensiv si Chestionarul de comunicare sociala (SCO) de aceea nu pot fi folosite in practica clinica Cu toate acestea, in conjunetie cu scorul total, sub-scorurile se pot dovedi utile in evaluarea diferentelor intre grupuri in contexte de cer- cetare. Administrarea, scorarea si interpre tarea de baz sunt discutate in Capitolul 2 al acestui manual. Capitolul 3 descrie dezvol- tarea instrumentului, iar studiile care sustin validitatea instrumentului sunt prezentate in Capitolul 4, Aceste prezentari mai elaborate pot fi rezumate dupa cum urmeaza intrebuintarile principale SCQ este 0 masurd dimensional a simpto- matologiei TSA, cu un scor de departajare ce poate fi folosit pentru a indica probabilitatea ca un individ sa sufere de TSA. Instrumentul are trei intrebuintari principale. Prima se refe- ri la evaluarea clinica inifiala si, aga cum este descris mai sus, poate fi folosit ca un instru- ment de screening pentru selectarea copiilor (focusul este asupra scorurilor aflate deasupra scorului de departajare indicat) care au nevoie de o evaluare clinica mai amanuntita pentru a depista existenta unei posibile TSA. ADI-R si ADOS reprezinta in acest sens instrumente adecvate ce pot fi folosite ulterior in evaluare. Trebuie precizat de asemenea cA vor exista (ca in cazul oricdrui chestionar de screening) si falgi negativi (de exemplu, scoruri aflate sub scorul de departajare, obtinute de copii care se va dovedi ca sufera de TSA cand vor fi evalu- ati mai amanuntit). In functie de resurse sau de necesitatile de ordin clinic sau de cerceta- re, este de preferat s se realizeze 0 evaluare clinica mai amanungita si in cazul copiilor cu un scor mai mic decat scorul de departajare daca alte indicii arata ci un diagnostic de TSA trebuie luat in considerare. In al doilea rand, scorurile SCQ pot fi folosite la nivel de grup pentru a compara nivelurile simptomatologiei TSA per ansamblu in cadrul diferitelor esantioane. Pot fi folosite in acest Capitolul 1. Introducere mod pentru a evalua simptomatologia 'TSA in cazul copiilor cu tulburari de dezvoltare a limbajului, conditii medicale asociate cu TSA sau dificultati de invatare (cum ar fi anomalia X fragil, scleroza tuberoasé. sau sindromul Down). Scorurile ar putea fi folosite si pentru a inregistra schimbarile in timp ale simptoma- tologiei TSA in cadrul unor asemenea grupuri In al treilea rand, scorurile pot fi folosite ca. un indicator aproximativ al nivelului de severitate a simptomatologiei TSA. fie in comparatia din- tre grupuri, fie pentru a identifica schimbarile in timp, asa cum ar putea fi necesar pentru a evalua beneficiile interventiei terapeutice sau educationale (desi acest mod de intrebuintare mai necesita inci evaluari aditionale). Daca SCQ este folosit pentru a masura schimbarile in timp, se va utiliza forma Current care se re~ fera la 0 perioada specifica de timp (ultimele 3 luni). Limite Ca in cazul oricarui chestionar de scree- ning, SCQ nu este potrivit pentru stabilirea diagnosticului individual, aceasta deoarece pentru stabilirea diagnosticului sunt necesare informatii despre debut, evolutie si despre ma sura in care simptomele au o prezenta si un caracter pervaziv sau delimitat contextual. De asemenea, relatarile persoanei responsabile de ingrijirea copilului (sau persoanei evaluate) trebuie verificate prin observatie clinica di- recta, In final, fiecare item al SCQ se bazeaza mai degraba pe judecata evaluatorului care da rispunsurile decat pe observarea obiectiva a conceptelor investigate (in afard de cazurile in care aceste concepte dau forma intrebarilor din chestionar). Acest ultim aspect este foarte important mai ales in cazul populatiilor cu caracteristici speciale. Din acelasi motiv SCQ nu este potrivit pentru a oferi detalii descrip- tive ale pattern-urilor de comportament ale indivizilor. Ar trebui sa se tina cont de faptul ca SCQ nu reprezinta 0 misurd de screening potrivita pentru a fi folosita cu copii foarte mici (sub varsta mentala de 2 ani) care se aflé intr-o faz de dezvoltare pe parcursul careia ar putea prezenta anomalii semnificative clinic, care nu indeplinesc ins toate criteriile pentru un diagnostic de TSA (vezi Rutter et al., 2003) Capitolul 2 Administrarea, scorarea si interpretarea Exist’ doua forme ale SCQ: forma SCQ Life- time, care vizeazi comportamentul copilului pe parcursul intregii vieti, si forma SCQ Current, care vizeaz& comportamentul actual al copilului. Majoritatea itemilor din forma Lifetime vizeaza comportamente care au avut loc la un moment dat din viata copilului, sau comportamente care au fost mereu prezente. Totusi, itemii de la 20 la 40 din forma Life- time se concentreaza pe perioada de 12 luni cuprinsa intre varsta de 4 si 5 ani. In schimb, forma Current se concentreaza asupra com- portamentelor prezente in ultimele trei luni. De obicei, forma Lifetime este aplicata daca SCQ este folosit in scopul screening-ului pen- tru diagnostic. Forma Current ar putea fi mai adecvati daca scopul este identificarea schim- barilor care au aparut de-a lungul timpului la indivizii diagnosticati anterior cu autism. Ambele forme SCQ sunt oferite ca variante auto-scorate, Indicatiile gi intrebarile sunt ti- parite pe marginea unui pachet sigilat impre- una cu raspunsurile sub forma da / nu pe care parinfii trebuie si le incercuiasca. Dupa ce parintele raspunde la intrebari, scoateti ban- da perforata, deschideti formularul si scorafi testul pe baza indicatiilor de scorare aflate pe paginile din interior. Administrarea Formele SCQ sunt inménate parintelui pentru a fi completate. Asigurati-va ca atrageti atentia parintelui asupra perioadei de timp la care se refer forma pe care ati decis sa o administrati in cazul formei Current, spuneti-i parintelui c& trebuie si se concentreze asupra ultimelor trei luni din viata copilului. In cazul formei Lifetime va trebui si spuneti ceva de genul »Majoritatea acestor intrebari investigheaza daca ati observat comportamentul in vreun moment al vietii copilului. Alte cateva intre- bari se refera la masura in care ati observat re- spectivul comportament in perioada cuprinsa intre varsta de 4 si 5 ani”. Ar fi util sé mergeti mai departe si si verificati daca parintele isi aminteste cu exactitate perioada de timp. Puteti ajuta parintele sa igi fixeze in minte perioada de timp cerandu-i sa isi aminteasca unde locuia familia in momentul respectiv, cine erau profesorii sau prietenii copilului, ori vacante sau evenimente deosebite din familie care au avut loc in anul respectiv. Scorarea Figura 1 reprezinta un chestionar completat al formei Lifetime si va fi utilizata pentru ilus- trarea modalitatii de scorare. Dupa ce primiti chestionarul inapoi de la parinti, scoateti ban- da perforata de pe partea dreapta a formularu- lui si indepartati hartia pigment din interior. Veti observa ci cercurile facute in jurul ras- punsurilor da si nu pe marginea chenarului au fost copiate in interiorul Foii de Scorare. Itemul 1 verifica daca respectivul copil vor- beste sau nu in propozitii si nu i se atribuie un scor (vezi @). Pentru itemii 2-40, cercurile copiate indica un scor cu o valoare de 0” sau »1” (vezi @), Raspunsul la itemul 1 determina care itemi vor fi adaugati pentru a obtine sco- rul total. Daca réspunsul la itemul 1 este da, se adauga itemii de la 2 la 40, Daca raspunsul la itemul 1 este nu, se adaugi numai itemii de la 8 la 40 (de ex., se omite aria hasurata @). Pen- tru a calcula scorul total, adunati raspunsurile scorate cu ,1” din fiecare coloana si notati sub-totalul sub fiecare coloana (vezi @). Apoi adunati toate sub-totalurile pentru a obtine scorul total (vezi @). In cazul exemplului pre- zentat a fost objinut un scor total SCQ de 25. Interpretarea preliminard a formei Lifetime (pe parcursul intregii vieti) Este recomandat ca un scor limita de 15 sau mai mare la varianta Lifetime sa fie interpretat ca un posibil indicator TSA si, prin urmare, in urma unui astfel de scor se recomanda o evalu- are mai amAnuntita. Datele initiale de standar- dizare (vezi Berument, Rutter, Lord, Pickles, Bailey, 1990) au aratat cA scorul mediu pentru copiii cu autism este 24.2, ceea ce inseamna mult deasupra scorului de departajare. Au existat totusi si cdteva cazuri in care scorul era apropiat de 15 si s-a demonstrat c& un scor de departajare mult peste 15 producea un numar exagerat de mare de falsi negativi. In schimb, aceleasi date au aratat ci pentru acei copii faird autism (care fusesera in majoritatea cazurilor suspecti de autism) scorul mediu avea valoa- rea de 11.2, mult deasupra mediei generale de 5.2 a populatiei (Berument et al.). Aceasta implica faptul c4 un scor de 15 prezinta riscul aparitiei de falsi pozitivi - adica acele cazuri in care scorul de departajare SCQ indica prezen- ja autismului, dar investigatiile ulterioare nu susfin un astfel de diagnostic. Acesta este in Chestionarul de comunicare sociald (SCQ) special cazul persoanelor care sufer de retard mental profund sau sever (vezi Capitolul 4) dar falsi pozitivi pot aparea gi in cazul indi vizilor ale caror tulburari mentale, desi nu se incadreaza in spectrul autist, includ deficiente socio-comunicative sau comportamente repe titive. Acesta poate fi cazul tulburarii de deficit de atentie cu hiperactivitate (ADHD), al unor tulburdri de atagament $i al unor tulburari de tip obsesiv-compulsiv. Aceste probleme apar in cazul tuturor instrumentelor de screening. Trebuie amintit totusi faptul c& aceasta valoare a scorului de departajare reprezinté un com- promis intre falsi negativi si falsi pozitivi si ca deciziile luate pe baza rezultatelor obtinute in urma aplicarii SCQ au 0 mai mare probabili- tate de a fi corecte decat cele formulate fara a fine cont de rezultatele $CQ. Desi rezultatele cercetarilor araté ca o valoare de 15 a scoru- lui de departajare functioneaza cel mai bine, in cazul unei evaluari mai detaliate este de preferat un scor putin mai mic de 15, dacd sunt prezente anumite elemente de rise (de exemplu un frate cu autism sau o disfunctie marcanta a limbajului) Alte scoruri SCQ poate fi folosit si pentru obtinerea unor sub-scoruri care si completeze scorurile la do- meniul Interacfiune sociala reciprocd, dome- niul Comunicare sau domeniul Pattern-uri de comportament restrans, repetitiv sau stereotipic oferite de ADI-R (Figura 2). S-a demonstrat ca scorurile $CQ corespund cu cele ale domenii- Jor din ADER, in pofida faptului ca structura factoriali a SCQ nu se suprapune foarte mult peste domeniile ADI-R (vezi Capitolul 4). Ar trebui de asemenea sa se tina cont de faptul cA aceste scurte sub-scale nu au fost extensiv investigate in momentul in care se pregitea publicare SCQ. De aceea, scorarea formali a acestor sub-scale nu este permis’ in materi- alele SCQ pentru auto-scorare. Documenta- tia din acest manual este oferita in sprijinul cercetitorilor care vor sa investigheze aceste sub-scale. u 13 19, opypght © 2003 Wester Psychological Services Tradus 5 pula cu permisunaaearu, Western Psychological Serves. Este teres reproducerea in orce omar persue ns 9 Wester Psychologie Serdces 12037 Wie Boulevard Lox Angeles Cao 90095, USA Toate captures Inmomentul de at, poste si Vorbeascd foloind propozii sau fraze scurte? Dac nu, trecetilaintrebarea 8 Parti cu elles conversti in cate vorbii pe rnd sau In care pri dla ceva ce focal afi spue? Afolosit reodatl expres cludate sau a pus aelailucrulh con ‘inuu 5 aproape n aceay fel Ne expres pe caele-aauztl alte persoane, fie inventate de Vea)? A flosit vreodaté intrebiri sau expres nepotrivte din punct de vedere social? De exemplu, aavut peioadein carea pus recvent inten personae saa facut comentar personalein momente nepotiite? ‘A incurcat vreodata pronumele inte ele (de exemplu a SBuE tu sau ela in loc de eu)? A folost veodata cuvinte pe care a pérut si lef invent sau format chiar ees, sauaspustucrutlein mod indkect sau lot-un fel cudat,saua flost metode metaforice dea pune lucrr (de exempta spusploaie ferbinte in loc de abut? | spus vreodatacelag hc in mod repetat exact in acelag fe sau ainsistat ca durnneavoastr 3 spunet acellular la? ‘Au exstat vleodatlucrur pe care parea c@ trebule $8 le fac’ Iran mod cutotul spec sau int ordine specials, sau a vat ‘tual pe care ainsistat ca dumneavoastré sl urmat? Din cite pute! spune, expres el facial au rut de obicel adecvate pent situatilencarese afta? Va foosit eodatd mana ca pe o uneatd sau ca cand arf pare a propriululs8u corp (de exempl, aaténd cu degetul ‘dumneavoustré sau pundnd mana dumneavoasté pe ménerul lsh pentrua vi face 38 deschidet usal? 1 avut ead anumite interese cae Lau preocupatau preo- ‘upat-o 4 care ar pen cludate ator persoane (de exemplu, se ‘matoare sau burlanel? ‘pirat vieodaté af mat interesa/S de ple une! jue sau ale unui obiect (e exempl, de Invérirearotilor unei magi), Imai degrabi decit de utilzarea obletuli in sine, ga cum a fost ‘acest intentionat? ‘A avut wreodats anumite interese paticulare care sunt ‘eobisnute in interstate, dar de altel potvite pent cop de varsta lie (de exemply,trenuri sau dinaraur? ‘Aparut reodata neobignuit de interest/3 de flulin care ‘obiectele sau persoanee arat, se simt la linger, sot un an rit suet au un anumit gust sau mires? ‘Aavut vreodats manierisme sau modu iudate de -smigca ‘iinile sau degetle, cam arf migcar ample ale braflorn sus slinjos uturat) sau migcarea degetelo prin fafa ochlor? [facut wreodata mises complicate eu integul corp cum ar suit su stl mod repetatin us gin jos? Sa nit vreodatape sine insusnsig!in mod deliberat, de texemplu prin mugeareaproprull brat sau prin loviea capulul de ceva? ‘aut vreodat un obiect atl deci ojucarie moa sau piturcS) pe care trebua 8 ilcare peste tot cu ela? ‘Aavut wreun pristen deosebit sau pe cneva care si fe cel mal bun prieten? ‘cast document este ip cu cereals albosrs. Orie at culoae represintso copie envtoriath. nu Nu nu SOCIAL COMMUNICATION QUESTIONNAIRE (SCQ) Formular autocopiativ Rute, MD, FAS, Antony Bae, MD. Q & testcentral ] © GOS. Ly Exemplu Bani 8 luni + Xm ‘anne InstRUCTIUNI Va multumim pentru timpul pe cate dedicat completa acest chestonat Va ugh 8 ‘aspundeti lo fecore intrebare incercuind DA {20 NU, Citevaintrei se eer a mal multe tipusi_ de comportament relajonate nce le vk rugdm 38 incercul DA daca orcere din aceste comportamente au fost prezente weodaté. Chisr dacS sunteti_nesigua) Tefertor la prezenta nora din aceste comportamente, va tugam 53 réspundeys OA Su NU Ia Fecare inrebare, bazindw’ pe ceea ce credey dumneavoasta Figura 1. Formular SCO Pentru urmatoarele comportamente, vi rugam sé v8 concentrati pe perioada de timp cuprins8intre a patra sa cincea 2i de nastere @

    S-ar putea să vă placă și