Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie

" Nicolae Testemiţanu"

Catedra Chirurgie Nr2

Foaie de observatie clinica

Coordonator:Pavliuc Galina

conferentiar universitar

Efectuat: Rusu Doina

M1529

1
 Chişinău 2019
I. DATE GENERALE

Numele,prenumele pacientului: Mamaeva Liudmila

Vîrsta: 55 ani
Sex: Feminin
Profesiunea și specialitatea: somera
Domiciliul: Chisinau,Budesti,str.Stefan cel Mare 27
Data internarii:25.11.19,ora16
Diagnosticul de trimitere:ciroza hepatica decompensata
Diagnostic de internare: ciroza hepatica mixta,forma activa,decompensata etiologie
virotica.Hemoragie gastro-intestinala.
Diagnostic clinic: ciroza hepatica decompensata,etiologie virotica.Hemoragie gastro-
intestinala.

II. DATELOR SUBIECTIVE

A) Acuzele
1) SIMPTOME DIGESTIVE
A) Sindromul Algic
 Dureri moderate sub rebordul costal drept, periodice aparute la
pozitia de anteflexie si sub rebordul costal sting, care nu sunt legate
de alimentatie. Senzatie de greutate in ambii hipocondri
B) Sindromul asteno-vegetativ
 Astenie fizica moderata, fatigabilitate, cefalee periodica.
C) Sindromul dispeptic
 Balonarea abdomenului.
 Meteorism
D) Sindrom hemoragipar
 Rareori epistaxis
2) La internare acuza melena,greturi ce au aparut cu 2 zile in urma,fiind
externata din sectia gastro.

Istoricul actualei boli

 Se considera bolnava din 2016 cind pacientului i s-a diagnosticat primar Ciroza
de etiologie virala HBV
 Timp de 3ani, se interneaza regulat in Spital pentru tratament cu:
hepatoprotectori, antisecretorii, diuretice, beta-blocatori.
 Pe 25.11.19 pacienta afost trasportata in modnurgent la IMSP
SCM”Sf.Treime” cu urmatoarele acuze: slabiciune generala,durere

2
 abdominala,melena,cefalee,inapetenta cu suspectie la hemoragie gastro-
intestinala.
B) Istoricul vietii
 Date biografice: S-a născut în Chisinau,Budesti,în familie de muncitori, la
termenul de 7 luni, este primul copil din 5. Şi-a început studiile la vîrsta de 6 ani.
În copilărie a corespuns grupului de vîrstă conform dezvoltării fizice. Alimentaţia
– suficientă în cantitate, la domiciliu de 5 ori pe zi, în unitate de 3 ori pe zi. Nu
consumă alimente sărate puternic. Consumul de lichide este normal.
 Antecedente eredo-colaterale : negative
 Personale: casatorita, 3 copii.
 Fiziologice: fara particularitati
 Alergologice: Alergie la medicamente, vaccinuri, alimente, polen, alţi alergeni
neagă.
 Patologice : hepatita acuta in 2016 de etiologie HBV. Boli sexual-transmisibile –
neagă. Contact cu bolnavi de tuberculoză – neagă
 Toxice: Nu fumeaza , nu consuma alcool.Nu consumă cafea sau ceai tare în
cantităţi mari.
 Conditii de trai: satisfacatoare.
 Alimentatia – dieta 5( exclude alimentele bogate in grasimi, prajite, mincaruri
picante).
III. DATELOR O B I E C T I VE
A) Inspectia generala
 Starea generala : de gravitate medie.
 Starea de conştiinţă : clara, la intrebari raspunde lent.
 Expresia fetei : obisnuita
 Pozitia bolnavului : activa
 Tipul constitutional: normostenic, masa 56 kg, talia- 1,62m
 Tegumentele si mucoasa: vizibile,icterice,calde,umede.
 Umeditatea şi turgorul pielii normale.
 Părul – cu luciul păstrat, unghiile normale, cu luciul păstrat,
 Puls capilar nu se determină.
 Ţesutul celulo-adipos subcutanat dezvoltat satisfăcător, grosimea plicii în
regiunea Traube - 1,5 cm, fără regiuni de depuneri de grăsimi.
 Edeme gambiene - nu prezinta.
 Capul si gitul: proporţionali, fara particularitati, puncte dureroase lipsesc.
 Ganglionii limfatici : nu se palpeaza.
 Sistemul osteo-articular : fara particularitati.

3
 B) Inspectia pe sisteme
I. Aparatul respirator
Inspectia. respiraţia nazală liberă, vocea – neschimbată. Cutia toracică de formă
obişnuită. Ambele hemitorace participă simetric în actul de respiraţie. Tipul respiraţiei
mixt. Frecvenţa respiraţiei 16/min.
Palparea Elasticitatea şi mobilitatea cutiei toracice sunt păstrate, Vibraţia vocala se
propaga simetric. Puncte dureroase palpator nu se determina.
Percutia.
Percutor pe regiuni simetrice se atestă sunet clar pulmonar.
1. Limitele pulmonare Dreapta Stînga
apexiene
a) anterioare 4 cm superior de 4 cm superior de
claviculă claviculă
b) posterioare Procesus spinosus C 7 Procesus spinosus C 7
2. Aria cîmpului Krőnig 5 cm 5 cm
Percultia topografica

Limitele pulmonare Dreapta Stînga

inferioare după liniile
topografice clasice
a) parasternală Spaţiul intercostal 6
b) medioclaviculară Marginea superioară a
coastei 6
c) axilară anterioară Marginea superioară a Marginea inferioară a
coastei 7 costei 7
d) axilară medie Marginea superioară a Marginea inferioară a
coastei 8 costei 8
e) axilară posterioară Marginea superioară a Marginea inferioară a
coastei 9 costei 9
f) scapulară Marginea superioară a Marginea inferioară a
coastei 10 costei 10
g) paravertebrală La nivelul vertebrei Th 11 La nivelul vertebrei Th 11
Mobilitatea bazei 7 cm 7 cm
pulmonare pe linia
axilară medie

Auscultatia. Frecvenţa respiraţiei 16/min, corelaţia inspir:expir este 1:3. Pe toata aria
pulmonara - murmur vezicular. La nivelul bifurcaţiei traheii, deasupra traheii şi
laringelui se auscultă respiraţie tubară. Zgomote respiratorii patologice – raluri,
crepitaţii, frotaţie pleurală nu se auscultă.

4
II. Aparatul cardiovascular
Acuze: Nu prezinta
Inspecţia
La inspecţia vaselor gîtului se determină pulsaţie patologică a arcului aorte la nivelul
fosei jugulare , alte pulsatii -venelor jugulare, arterei carotide , nu se determină.
Şocul apexian şi pulsaţie în epigastru nu se determină.
Palpare: La palpaţie şocul apexian situat în spaţiul intercostal stîng 5, cu 1 cm
medial de linia medioclaviculară. Suprafaţa şocului apexian aproximativ 2 cm²,
înălţimea, puterea şi rezistenţa în normă. Şocul cardiac nu se determină. Freamăt
sistolic şi diastolic la palpaţie nu se determină.
Percutie: Determinarea matităţii relative a cordului: limita dreaptă se află în spaţiul
intercostal 4 din dreapta cu 1 cm lateral de marginea sternului; limita stîngă se află în
spaţiul intercostal 5 stîng cu 1.5 cm medial de linia medioclaviculară; limita
superioară se află pe linia parasternală stîngă, la nivelul coastei 3. Dimensiunile
pediculului vascular în spaţiul intercostal 2 constituie 5 cm. Dimensiunea transversală
a cordului constituie 12 cm. Configuraţia cordului este normală.
Auscultatie: zgomotele cardiace ritmice, clare . Modificari de ritm dedublari nu se
determina.Zgomote supraadaugate nu se determina.
Frecvenţa contracţiilor cardiace 70 bătăi/minut.
TA = 110/70 mm col. Hg,.

Investigarea vaselor sangvine

La palpare se determină pe arterele radiale, femurale, poplitee, dorsalis pedis şi
tibialis posterior. La palparea vaselor nu se determină simptomul " gîtului de gîscă ".
Pe artera radială puls ritmic, plin, tensiunea şi amplituda în normă, identic la ambele
mîini, cu frecvenţa 70/min, deficit de puls nu se determină. Puls capilar lipseşte. Pe
arterele femurale nu se auscultă zgomotul dublu Traube şi suflul dublu Vinogradov –
Durosier. Pe arterele carotide nu se auscultă suflu. La examinarea venelor
membrelor inferioare nu se determină dilatarea varicoasă, palpator segmente dure
şi/sau dureroase nu se determină.
Tensiunea arterială: braţul stîng 110/70 mm Hg
braţul drept 120/80 mm Hg

III. Aparatul digestiv

Acuze: •
 Dureri moderate sub rebordul costal drept, periodice aparute la pozitia de
anteflexie si sub rebordul costal sting, care nu sunt legate de alimentatie.
Senzatie de greutate in ambii hipocondri
 Balonarea abdomenului.

5
  Melena
Inspectie:
 Cavitatea bucală cu miros fetid, mucoasa de culoare pala, fără ulceraţii.
 Limba e umeda, fara depuneri.
 Gingiile de culoare roz, fără ulceraţii sau porţiuni necrotizate, hemoragii.
Dinţii – toţi dinţii sînt permanenţi, proteze dentare nu sînt. Vălul palatin de
culoare roz, fără ulceraţii, tonsilele palatine – roz, nu sînt hiperemiate fără
adipozităţi.
 Forma abdomenului- obisnuita, e simetric, participa in actul de respiratie.
Palpare:
Palpatia supericiala:
 Abdomenul la palpare superficiala e moale, indolor; la palpare profunda e
sensibil la nivelul hipocondrului drept si sting.
 Ficatul la palpare e marit, proiemina de sub rebordul costal drept cu 7-8
cm, consistenta dura, suprafata nodulara, marginea ascutita, dura.
 Splina proiemina cu 7-8 cm sub rebordul costal sting si se palpeaza.
Palpaţia profundă: după Obrazţov – Strajesco
 Colonul sigmoid la palpare cilindric, moale, mobil, cu suprafaţa netedă,
dureros. Cecul cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă. Sectorul
teminal al ileonului cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă. Colonul
ascendent cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă, puţin mobil. Colonul
descendent cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă, puţin mobil.

Percutie:
 Ficatul dupa Curlov ( 14/13/12 cm) - marit.
 Dimensiunile splinei: diametrul longitudinal 15 cm şi transversal 8 cm..

La auscultaţie:
Se determină garguimentul intestinal. Frotaţie peritoneală nu se auscultă.

De aici rezulta: Sindromul hepatomegaliei si splenomegaliei.

IV. Aparatul urogenital

Fara particularitati patologice.
Palpaţia
La palpaţia bimanuală rinichii nu se determină, senzaţii dureroase lipsesc.
Percuţia
Simptomul Jordani negativ bilateral.
Auscultaţia
Suflu nu se determină.
Micţiunile: libere, indolore
6
V. Sistemul endocrin
Inspecţia
Ţesutul celulo-adipos subcutanat este repartizat uniform, hiperpigmentaţii,
hipertrihoză sau căderea părului nu se determină.
Inspecţia glandei tiroide
La inspecţie nu se determină deformări ale laringelui, deglutiţia este liberă.
Palpaţia
Palpator glanda tiroidă nu se determină.
Auscultaţia
Deasupra tiroidei sufluri nu se determină.
VI. Sistemul nervos
Starea psihică este normală, dispoziţia bună. Reacţia fotomotorie directă şi
reciprocă normală. Dureri pe parcursul nervilor, spasme, parestezii nu se
determină. În poziţia Romberg reacţia motorie normală, tremorul mîinilor nu se
determină.

Diagnostic prezumtiv:
Pe baza acuzelor:
 Dureri moderate sub rebordul costal drept, periodice aparute la
pozitia de anteflexie si sub rebordul costal sting, care nu sunt legate
de alimentatie. Senzatie de greutate in ambii hipocondri
 Astenie fizica moderata, fatigabilitate, cefalee periodica.
 Balonarea abdomenului.
 Meteorism
 melena
Istoricului actualei boli:
 Se considera bolnava din 2016 cind pacientului i s-a diagnosticat primar Ciroza
de etiologie virala HBV
 Timp de 3ani, se interneaza regulat in Spital pentru tratament cu:
hepatoprotectori, antisecretorii, diuretice, beta-blocatori.
 Pe 25.11.19 pacienta afost trasportata in modnurgent la IMSP
SCM”Sf.Treime” cu urmatoarele acuze: slabiciune generala,durere
abdominala,melena,cefalee,inapetenta cu suspectie la hemoragie gastro-
intestinala.
Datelor obiective:
Inspectie:
 Cavitatea bucală cumiros fetid, mucoasa de culoare pal, fără ulceraţii.
 Limba e umeda, fara depuneri.

7
  Gingiile de culoare roz, fără ulceraţii sau porţiuni necrotizate, hemoragii.
Dinţii – toţi dinţii sînt permanenţi, proteze dentare nu sînt. Vălul palatin de
culoare roz, fără ulceraţii, tonsilele palatine – roz, nu sînt hiperemiate fără
adipozităţi.
 Forma abdomenului- obisnuita, e simetric, participa in actul de respiratie.
Palpare:
Palpatia supericiala:
 Abdomenul la palpare superficiala e moale, indolor; la palpare profunda e
sensibil la nivelul hipocondrului drept si sting.
 Ficatul la palpare e marit, proiemina de sub rebordul costal drept cu 7-8
cm, consistenta dura, suprafata nodulara, marginea ascutita, dura.
 Splina proiemina cu 7-8 cm sub rebordul costal sting si se palpeaza.
Palpaţia profundă: după Obrazţov – Strajesco
 Colonul sigmoid la palpare cilindric, moale, mobil, cu suprafaţa netedă,
dureros. Cecul cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă. Sectorul
teminal al ileonului cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă. Colonul
ascendent cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă, puţin mobil. Colonul
descendent cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă, puţin mobil.

Percutie:
 Ficatul dupa Curlov ( 14/13/12 cm) - marit.
 Dimensiunile splinei: diametrul longitudinal 15 cm şi transversal 8 cm..

Punem Diagnosticul prezumtiv: Ciroza hepatica de etiologie virala HBV, faza

activa, activitate minimala, decompensata
+ prezenta melenei+dureri abdominale+greata = hemoragie superioara?

8
 PLANUL EXAMENULUI DE LABORATOR, INSTRUMENTAL ŞI
SUPLIMENTAR

 Analiza generală a sîngelui pentru evaluarea modificărilor

 Analiza biochimică a sîngelui pentru determinarea funcţiei hepatice:
o sindromul citolitic: ALAT, ASAT
o sindromul colestatic: Fosfataza alcalină, Bilirubina totala, Bilirubina
conjugată, Bilirubina liberă, Colesterol, β-lipoproteide, Trigliceride,
Gamma GTP
o sindromul hepatopriv: Proteina totală, Albumina , Protrombina,
 Enzimele pancreatice pentru evaluarea modificărilor în activitatea pancreasului:
Amilaza directă, Lipaza, Elastaza
 Markerii virali ai hepatitei B pentru confirmarea prezenţei HBV
 PCR ADN HBV pentru evaluarea viremiei
 Profil glicemic cu scop de evaluare a funcţiei endocrine a pancreasului.
 EKG evaluarea activităţii cordului
 Examen ecografic al organelor interne cu Doppler al sistemului portal pentru
determinarea aspectului (dimensiunilor, structurii, ecogenităţii) organelor
interne, şi posibilelor modificări a sistemului portal
 FEGDS pentru aprecierea stării esofagului, mucoasei stomacului şi duodenului
 Scintigrafia ficatului pentru evaluarea modificarilor în ficat şi gradul de captare
a RF de splină.
 Test FibroScan pentru evaluarea gradului de fibroza a ficatului.

9
 IV. DATELOR INVESTIGATIILOR DE LABORATOR
1) ANALIZA GENERALA A SINGELUI
25.11.19 28.11.19 Norma

Hemoglobina: 141 132 130-160

g/l
Eritrocitele: 4,3 4,5 4-5 x
1012 /l
Leucocitele: 3,5 ↓ 3,9 ↓ 4-9 x109 /l
Nesegmentate: 18% ↑ 2% 1-6%
Segmentate: 68% 64% 47-72%
Eozinofile: 2% 2% 1-5%
Basofile: - - 0-1%
Limfocite: 40% ↑ 22% 19-37%
Monocite: 3% 10% 3-11%
Trombocite 54,8 ↓ (16 promile) 66,8 ↓ 180-320
VSH: 7 mm/h 10 2-10
mm/h

De aici rezulta: Sindromul de hipersplenism sever.

1) ANALIZA GENERALA A URINEI

Norma
Cantitatea: 100ml
Culoare: galbena galbena-deschisa
Densitatea: 1015 1008-1026
Reactia: acida ph 4,5-7
Proteine: absente absente sau unice
Glucoza: absenta absenta
Epiteliu plat : cantitati mici <5 c/v
Epiteliu tranzitie: cantitati mici
Epiteliu renal: 0-1
Leucocite: 0 0-5 c/v
Eritrocite: abs. 0-3 c/v.

10
2) ANALIZA BIOCHIMICA A SINGELUI

NORMA
Proteina totala 78,9 64-83g/l
Albumina 42,8 38-51
Uree 6,0 2,5-8,3 mmol/l
Creatinina 82,5 53-115
Bilirubine tot: 52,3 ↑ 3,4-20,5 mkmol
Bilirubina dir: 14,9 ↑ 0-8,6
ALAT 19 0-65 UI (F-19)
ASAT: 32,1 0-40 UI
Glucoza : 5,7 ↑ 3.9-5.5 mmol/
Amilaza : 88,0 25-125
GGTP 23,6 0-55
Colesterol: 3,6 0.0- 5,2
Fe seric: 22.2 11.6- 31,3

De aici rezulta: Sindromul colestatic.

3) COAGULOGRAMA
Rezultate Norma
Protrombina dupa Quink 78 ↓ 120%
TTPA 36 24-34
Timpul de tromboplastina partial activat 18s 14-20s
Fibrinogen 2,0g/l 2-4 g/l
CFMS 3 3-4

4) MARKERII HEPATICI
 AgHBs – pozitiv
 Anti HVC sumar- negativ
 Anti – HB core IgM – negativ
 Anti – HDV - negative

11
 V. DATELOR INVESTIGATIILOR INSTRUMENTALE
1) USG ABDOMINALA

 Ficatul LD: 13.62cm N=9cm

LS: 8,08 cm N=7cm
 Contur net, neregulat, parenchim neomogen, ecogenitate difuza crescuta .
 V portae 1,16cm N=1,1cm
 Pancreasul 2,90 x 1,47 x 2.04 Contur net. Parenchim omogen; ecogenitate
omogena.
 Splina : 14 *5.06N= 8-12 cm
 Rinichiul drept : Norma
 Rinichiul sting: Norma
 Colectii lichidiene- lichid liber in cavitatea abdominala.
CONCLUZIE: Splenomegalie. Hepatomegalie pe contul lobului sting.
ascita

2) RADIOSCOPIA ESOFAGIANA
CONCLUZIE: Varice esofagiene gr I-II.

3) RADIOGRAFIA BARITATA A CUTIEI TORACICE

CONCLUZIE: Varice esofagiene cu risc de hemoragie

Conform sindroamelor depistate mai sus:

1) Sindromul algic
2) Sindromul asteno-vegetativ
3) Sindromul dispeptic
4) Sindromul hemoragipar
5) Sindromul de hipersplenism
6) Sindromul hepatosplenomegaliei

Pe baza acuzelor:
 Dureri moderate sub rebordul costal drept, periodice aparute la
pozitia de anteflexie si sub rebordul costal sting, care nu sunt legate
de alimentatie. Senzatie de greutate in ambii hipocondri
 Astenie fizica moderata, fatigabilitate, cefalee periodica.
 Balonarea abdomenului.
 Meteorism
 Rareori epistaxis

12
Istoricului actualei boli:
 Se considera bolnava din 2016 cind pacientului i s-a diagnosticat primar Ciroza
de etiologie virala HBV
 Timp de 3ani, se interneaza regulat in Spital pentru tratament cu:
hepatoprotectori, antisecretorii, diuretice, beta-blocatori.
 Pe 25.11.19 pacienta afost trasportata in modnurgent la IMSP
SCM”Sf.Treime” cu urmatoarele acuze: slabiciune generala,durere
abdominala,melena,cefalee,inapetenta cu suspectie la hemoragie gastro-
intestinala.
Datelor obiective:
Inspectie:
 Cavitatea bucală cu miros fetid, mucoasa de culoare icteric, fără ulceraţii.
 Limba e umeda, fara depuneri.
 Gingiile de culoare roz, fără ulceraţii sau porţiuni necrotizate, hemoragii.
Dinţii – toţi dinţii sînt permanenţi, proteze dentare nu sînt. Vălul palatin de
culoare roz, fără ulceraţii, tonsilele palatine – roz, nu sînt hiperemiate fără
adipozităţi.
 Forma abdomenului- obisnuita, e simetric, participa in actul de respiratie.
Palpare:
Palpatia supericiala:
 Abdomenul la palpare superficiala e moale, indolor; la palpare profunda e
sensibil la nivelul hipocondrului drept si sting.
 Ficatul la palpare e marit, proiemina de sub rebordul costal drept cu 7-8
cm, consistenta dura, suprafata nodulara, marginea ascutita, dura.
 Splina proiemina cu 7-8 cm sub rebordul costal sting si se palpeaza.
Palpaţia profundă: după Obrazţov – Strajesco
 Colonul sigmoid la palpare cilindric, moale, mobil, cu suprafaţa netedă,
dureros. Cecul cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă. Sectorul
teminal al ileonului cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă. Colonul
ascendent cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă, puţin mobil. Colonul
descendent cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă, puţin mobil.

Percutie:
 Ficatul dupa Curlov ( 14/13/12 cm) - marit.
 Dimensiunile splinei: diametrul longitudinal 15 cm şi transversal 8 cm..

Analizelor de laborator si investigatiilor instrumentale:

13
Putem sa stabilim DIAGNOSTICUL CLINIC: Ciroza hepatica de etiologie
virala HBV, faza activa,activitate moderata, decompensata.Hemoragie gastro-
intestinala.

VI. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

CRITERII DATELE HEMOCROMATOZA CIROZA

PACIENTului BILIARA A
FICATULUI
Acuze : Durere moderata Amenoree,menopauza Uscaciunea
in hipocondrul precoce. ochilor.
drept si sting Dureri articulare Sindrom Sjogren.
Astenie fizica Poliurie.
Fatigabilitate
Balonare
Meteorism.
Rareori epistaxis
Obiectiv: Inspectie: Inspectie: Inspectie:
Tegumente Tegumente colorate in Degete in betisoare
icterice. nuanta metalica- de tobosar.
Palpare: Ficatul bronzata, aparitia Afectarea oaselor.
proemina de sub scuamelor ca solzii de Neuropatia
rebordul costal peste.unghii plate, periferica.
drept cu 7-8 cm, albicioase. Xantelasme.
suprafata Percutie:
neregulata, Marirea dimensiunilor
marginea cordului si a ficatului.
ascutita, dura. Auscultatie: aritmii
Splina proiemina cardiace. In plamini
cu 7-8 cm sub scurtatea respiratiei.
rebordul costal
sting.
Percutie: ficatul
dupa Curlov
(14/13/12),
splina marita cu
2 cm.
Date de AGS- scazut nr  Nivelul de AGS- VSH
laborator: de Er, Leu,Hb, saturare a accelerat.

14
 Tr (semne de transferinei e Urina:
hipersplenism) marita (N= proteinuria,
ABS- 30%). bilirubinuria,lipsa
scazute( proteina  Fe seric majorat urobilinei.
totala, albumina, (> 220 mg/dl) ABS: bil tot ↑ pe
protrombina)  Feritina in ser baza celei
Crescute( bilirubi majorata. conjugate.
na tot, bilirubina  Glucoza FA↑,
directa). majorata cu colesterina↑,B
Markerii aparitia DZ. lipoproteine↑,
hepatici: GGTP↑, gama si
AgHBs – pozitiv beta globuline↑,
Teste imune:
↑Ig M,A,G
Auto Ac
mitocondriali,
nucleari.
↓ T limfocitelor.

Sindrom colestatic
mult accentuat.
Date USG:  Teste genetice Biopsia ficatului:
instrumentale: Ficatul marit in pentru Se deosebesc 4 faze
dimen. Contur determinarea morfologice de
neregulat, defectelor genei dezvoltare a
ecogenitate difuz HFE. cirozei biliare a
crescuta. Splina  Biopsia ficatului- ficatului cu
marita in depozite de Fe- modificari
dimensiuni. coloratia Pearls caracteristice doar
VP,VL marite; predominant in acestora.
lichid ascitic in hepatocite si cel
cavitatea epiteliale biliare.
abdominala.
Radioscopia
esofagului:
Varice
esofagiene gr I-II

15
 VII. TRATAMENT
SCOPURI:
 Oprirea evoluției
 Menținerea stării de compensare și inactivitate a bolii
 Prevenirea decompensării și complicațiilor
 Tratamentul complicațiilor în caz de apariție a acestora.

TRATAMENT NEMEDICAMENTOS
 Regimul 2
 Dieta 5 (excluderea grasimilor de origine animal, alimente prajite, puternic
condimentate, alcool, ape gazate).

TRATAMENT MEDICAMENTOS:
I. In Ciroza hepatica:
Tratament patogenetic:
1. Tab.Silimarina- (240mg*3 ori/zi, 3 luni) (hepatoprotector).
2. Sol. Pentoxifilin 5.0+ sol NaCL 0.9%- 150 ml i/v perf-( dezagregant,
antifibrozant)
3. Sol. Hepasol (500 ml)- hepatoprotector, dezintoxicant.
4. Luind in considerare ca pacienta prezinta hipersplenism se va indica :
Tab. Prednisolon- 60 mg se administreaza pina la cresterea nr de trombocite si
leucocite(10-12 zile), dupa care se reduce cu cite 1 tableta in saptamina pina
cind se ajunge la 20mg, apoi se reduce cite jumate de tablet.
Tratament simptomatic:
5. Sol. Riboxina (2%-10ml) i/v (vasodilatator)
6. Plasma nativa (pentru a majora cantitatea de protrombina si trombocite).
7. Toate vitaminele( antioxidanti)( Tocoferol) (Retinol) (Acid ascorbic)
8. Tab. Diuver – 5mg pe zi dimineata( diuretic de ansa).
9. Tab. Anaprilina (pt micsorarea tens. portale) 1 tab x 2 ori/zi

16
EVOLUŢIA
25.11.19
Starea generală a pacientului de gravitate medie. Acuze la icter tegumentelor şi
sclerelor,melena,slabiciune generala. Conştiinţa clară. Poziţia activă. Tegumentele şi
sclerele pronunţat icterice. Ganglionii limfatici periferici nu se palpează. In pulmoni-
murmur vezicular. Zgomotele cardiace –ritmice, clare, sonore. Pulsul 70 bătăi pe
minut. TA la ambele mâini 110/70 mm Hg. Abdomenul-suplu, dolor in hipocondru
drept la palparea superficiala, participă in actul de respiraţie. La palpare este sensibil
in regiunea hipocondrului drept. Ficatul proemină cu 6cm sub rebordul costal drept,
puţin dureros, marginea ascuţita, consistenta elastică. Splina se palpează cu 6 cm de
la rebordul costal stâng. Micţiuni libere indolore. Scaunul-melena
semen de iritatie peritoneala negative..Se recomandă de urmat tratamentu conform
fisei medicale,supraveghere in dinamica.

26.11.19
Starea generală a pacientului de gravitate medie. Acuze la icter tegumentelor şi
sclerelor,melena,slabiciune generala. Conştiinţa clară. Poziţia activă. Tegumentele şi
sclerele pronunţat icterice. Ganglionii limfatici periferici nu se palpează. In pulmoni-
murmur vezicular. Zgomotele cardiace –ritmice, clare, sonore. Pulsul 70 bătăi pe
minut. TA la ambele mâini 110/70 mm Hg. Abdomenul-suplu, dolor in hipocondru
drept la palparea superficiala, participă in actul de respiraţie. La palpare este sensibil
in regiunea hipocondrului drept. Ficatul proemină cu 6cm sub rebordul costal drept,
puţin dureros, marginea ascuţita, consistenta elastică. Splina se palpează cu 6 cm de
la rebordul costal stâng. Micţiuni libere indolore. Scaunul-melena
semen de iritatie peritoneala negative..Se recomandă de urmat tratamentu conform
fisei medicale,supraveghere in dinamica.

28.11.19
Starea generală a pacientului stabila.Hemoragie stopata.Scaun de culoare
obisnuita.Date obiective fara schimbari
Conştiinţa clară. Poziţia activă. Tegumentele şi sclerele pronunţat icterice. Ganglionii
limfatici periferici nu se palpează. In pulmoni-murmur vezicular. Zgomotele cardiace
–ritmice, clare, sonore. Pulsul 70 bătăi pe minut. TA la ambele mâini 110/70 mm Hg.
Micţiuni libere indolore
Pacienta continua tratamentul conform fisei de indicatie.

17
 RECOMANDARI:
 Evidenta la medicul de familie
 La fiecare 3-6-12 luni se efectuiaza USG si alfa fetoproteina( pentru excuderea
cancerului hepatic)
 Dieta 5
 Tab. Lagosa 150 mg, 1 tab de 3/zi, 6 luni (hepatoprotector)
 Tab. Pentoxifilin 400mg 1 tab de 3/zi , 3 luni( antifibrozant, antiagregant).
 Tab. Diuver 5 mg pe zi dimineata (diuretic de ansa).
 Tab. Prednisolon conform posologiei de mai sus.
 Tab. Anaprilina 1 tab de 2 ori pe zi.

PROFILAXIE:
 Monitoringul si tratamentul adecvat a pacientului.
 Evitarea folosirii alcoolului, medicamentelor hepatotoxice fara prescriptia
medicului
 Vaccinarea contra hepatitei A si B
 Excluderea donarii singelui, organelor.
 Igiena personala stricta.

Prognosticul
În cazul nostru, la pacientul în cauză, evoluţia bolii este previzibilă. Se iniţiază
tratamentul, este urmărit riguros şi adaptat la starea clinico-biologică. Evoluţia severă
a bolii este exclusă la momentul de faţă. Pronosticul pentru viaţă este pozitiv. În ceea
ce priveşte capacitatea de muncă şi profesională pronosticul este favorabil.

EPICRIZA
Pacienta Mamaeva Liudmila,de 55 ani, este internat în IMSP SCM”Sf. Treime” în
data de 25.11.19 cu următoarele acuze: Dureri moderate sub rebordul costal drept,
periodice aparute la pozitia de anteflexie si sub rebordul costal sting, care nu sunt
legate de alimentatie. Senzatie de greutate in ambii hipocondri. Astenie fizica
moderata, fatigabilitate, cefalee periodica. Balonarea abdomenului.
Meteorism.Melena.
Se efectuează următoarele investigaţii paraclinice: analiza generală a sângelui, analiza
generală a urinei, biochimia sângelui, markerii virali. În baza acuzelor, istoricului
18
bolii, datelor anamnezei epidemiologice, datelor obţinute din examenul obiectiv pe
sisteme, rezultatelor investigaţiilor paraclinice, se stabileşte diagnosticul de:Ciroza
hepatica de etiologie virala HBV,activitate moderata, decompensata, hemoragie
gastro-intestinala.Se iniţiază terapia medicamentoasă:
Tratament patogenetic:
Sol.ac.aminocapronic 100mlde 2xori
Sol etansilat2m de 2ori
Sol glucoza 5%-250ml x sol asparcam 10 ml
Sol CaCl 10%-10
Tab.Silimarina- (240mg*3 ori/zi, 3 luni) (hepatoprotector).
Sol. Pentoxifilin 5.0+ sol NaCL 0.9%- 150 ml i/v perf-( dezagregant, antifibrozant)
Sol. Hepasol (500 ml)- hepatoprotector, dezintoxicant.
Luind in considerare ca pacienta prezinta hipersplenism se va indica : Tab.
Prednisolon- 60 mg se administreaza pina la cresterea nr de trombocite si
leucocite(10-12 zile), dupa care se reduce cu cite 1 tableta in saptamina pina cind se
ajunge la 20mg, apoi se reduce cite jumate de tablet.
Tratament simptomatic:
Sol. Riboxina(2%-10ml) i/v (vasodilatator)
Plasma nativa (pentru a majora cantitatea de protrombina si trombocite).
Toate vitaminele( antioxidanti)( Tocoferol) (Retinol) (Acid ascorbic)
Tab. Diuver – 5mg pe zi dimineata( diuretic de ansa).
Urmează a fi externata peste câteva zile.
Se recomandă:
 Să respecte timp de 6-12 luni un regim dietetic, ce ar exclude bucatele grase,
fripte, afumate, picante, cât şi băuturile spirtoase, inclusiv berea. Se poate
reîncadra în câmpul muncii, evitând eforturile fizice, lucrul cu substanţe toxice.
Sunt contraindicate vaccinările profilactice Evidenta la medicul de familie
 La fiecare 3-6-12 luni se efectuiaza USG si alfa fetoproteina( pentru excuderea
cancerului hepatic)
 Dieta 5
 Tab. Lagosa 150 mg, 1 tab de 3/zi, 6 luni (hepatoprotector)
 Tab. Pentoxifilin 400mg 1 tab de 3/zi , 3 luni( antifibrozant, antiagregant).
 Tab. Diuver 5 mg pe zi dimineata (diuretic de ansa).
 Tab. Prednisolon conform posologiei de mai sus.
 Tab. Anaprilina 1 tab de 2 ori pe zi

19