Malformația Arnold Chiari

Malformația Arnold-Chiari, sau uneori spus și malformația Chiari este o

malformație a creierului. Acestă malformație constă din deplasarea în jos (practic
hernierea) a amigdalelor cerebeloase prin foramen magnum (orificiul de la baza
craniului), provocând uneori hidrocefalie ca urmare a obstrucției circulației
lichidului cefalorahidian (LCR). Malformația Arnold-Chiari poate provoca dureri
de cap, oboseală, slăbiciune musculară în cap si față, dificultate la înghițire,
amețeli, greață, tulburări de coordonare, în cazuri severe paralizie.

Malformația Arnold Chiari se clasifică în 5 tipuri, în dependență de

gravitatea acestuia:

 Tipul I - este cel mai frecvent, de obicei asimptomatic în copilărie, dar poate
fi însoțit de dureri de cap și simptome cerebeloase
 Tipul II - este însoțit de mielomeningocel lombar și determină apariția
paraliziei parțiale sau totale sub defectul spinal. Fați de tipul I această formă se
acompaniază de dizlocarea vermixului cerebelos și ale trunchiului cerebral
(acestea vor hernia și ele prin foramen magnum)
 Tipul III - Provoacă simptome neurologice severe. Este asociat de
encefalocel occipital.
 Tipul IV - Caracterizat prin lipsa dezvoltării cerebelului.
 Cauze malformatia Arnold-Chiari

Malformatia Arnold-Chiari este, in general, cauzata de defecte structurale la

nivelul creierului sau maduvei spinarii. Aceste defecte apar in timpul dezvoltarii
fatului.
Din cauza unor mutatii genetice sau a dietei deficitare a mamei, baza craniului este
anormal de mica, ceea ce inseamna ca se pune presiune pe cerebel, blocandu-se
astfel fluxul fluidului cefalorahidian – fluid care inconjoara si protejeaza atat
creierul, cat si maduva osoasa.
Cu toate ca aceasta malformatie este, de regula, congenitala, exista si situatii
exceptionale, in care malformatia apare in decursul vietii din cauza unei leziuni,
unei infectii sau a expunerii la substante toxice.

Simptome malformatia Arnold-Chiari

Multe persoane care sufera de malformatia Arnold-Chiari nu prezinta simptome ale
acestei afectiuni si nici nu au nevoie de tratament. Afectiunea este depistata, in
cazul acestora, in timpul unor analize de rutina.
Exista insa si situatii in care malformatia Arnold-Chiari se manifesta destul de
neplacut, printr-o serie de simptome.  Simptomele difera in functie de tipul si
severitatea malformatiei.
Cele mai comune tipuri ale malformatiei Arnold-Chiari sunt tipul I si tipul II.
Malformatia Arnold-Chiari tipul I se manifesta in perioada tarzie a copilariei
sau chiar la maturitate. Un semn al acestei malformatii sunt durerile de cap, care
apar dupa stranut, tuse sau incordarea corpului. Alte simptome ce apar in cazul
malformatiei de tip I sunt:

 Durere la nivelul gatului

 Probleme de echilibru

 Probleme de coordonare a mainilor

 Amortirea mainilor si a picioarelor

 Ameteli

 Probleme la inghitire

 Probleme de vedere (vedere incetosata sau dubla)

 Raguseala
Mai rar pot aparea si simptome precum: tiuit al urechilor, slabiciune musculara,
scolioza, apnee in somn.
Malformatia Arnold-Chiari de tip II se deosebeste de cea de tip I prin faptul ca o
cantitate mai mare de tesut se extinde catre canalul spinal.
Simptomele ce apar in cazul acesta sunt:

 Probleme la inghitire

 Schimbarea ritmului respiratiei

 Slabiciunile la nivelul bratelor

 Miscari oculare rapide in jos

Malformatia Arnold-Chiari de tip III este cea mai severa – o portiune a
cerebelului se extinde catre canalul maduvei osoase printr-o deschidere anormala
in partea din spatele craniului. Aceasta forma a malformatiei este diagnosticata la
nastere sau chiar in timpul sarcinii, la ecografie. Aceasta malformatie poate fi
fatala sau poate cauza, de asemenea, probleme neurologice.

Tratament malformatie Arnold-Chiari

Medicul neurolog este cel care pune diagnosticul acestei malformatii. Acesta poate
diagostica boala in urma realizarii unui examen neurologic, dar si cu ajutorul unor
radiografii, a unui computer tomograf sau RMN.
Daca malformatia Arnold-Chiari nu cauzeaza simptome si nu afecteaza calitatea
vietii pacientului, atunci nu este considerat necesar un tratament.
Exista si situatii in care tratamentul medicamentos este folosit pentru ameliorarea
simptomelor precum durerea.
Interventia chirurgicala este insa singura metoda de tratament care poate corecta
defectul fizic ce sta la baza acestei malformatii, sau care poate opri evolutia
degradarii sistemului nervos central. Scopul interventiei chirurgicale este de a lua
presiunea de pe creier si de pe masuva osoasa, dar si de a restabili circulatia
normala a fluidelor la nivelul creierului si maduvei osoase.
Tehnicile chirurgicale folosite difera de la caz la caz. Operatia implica riscuri care
trebuie discutate cu medicul astfel incat sa se stabileasca daca aceasta interventie
este cea mai potrivita. Riscurile cele mai comune in cazul unei interventii
chirurgicale pentru malformatia Arnold-Chiari sunt infectia, acumularea de fluide
la nivelul creierului, scurgerea lichidului cefalorahidian sau probleme de vindecare
a ranii.