II.

COFRAJE PENTRU BETOANE

II.2. ELEMENTE DE CALCUL ALE COFRAJULUI

Calculul cofrajelor se face în domeniul elastic, la starea limită de exploatare

normală.
Dimensionarea cofrajelor se face astfel încât să nu depăşească rezistenţele
de calcul ale materialelor din care sunt confecţionate fiecare din elementele
componente cofrajului, sub acţiunea încărcărilor maxime probabile şi al efectului
combinat al acestora.

II.2.1. Încărcări, grupări de încărcări, caracteristici de materiale

II.2.1.1. Clasificarea încărcărilor

Încărcările considerate în calculul cofrajelor se clasifică astfel:
a) După modul de producere:
o încărcări statice, uniform distribuite, sau/şi concentrate;
o încărcări dinamice, uniform distribuite.
b) După direcţia de acţiune:
o pe direcţie verticală;
o pe direcţie orizontală.
c) După natura încărcărilor:
o Greutatea proprie a cofrajelor;
o Greutatea betonului proaspăt si a armăturilor;
o Încărcarea tehnologică, provenită din oameni, căi de circulaţie, mijloace
de transport ale betonului (roabe, tomberoane, bene etc.)

II.2.1.2. Încărcări pe direcţie verticală (ce acţionează asupra cofrajelor orizontale -

pentru plăci si funduri de grinzi)
a) Greutatea proprie a cofrajelor şi elementelor care susţin cofrajele,
stabilită in baza greutăţilor tehnice specifice, aferente materialelor ce le
alcătuiesc:
-
Cherestea:
o foioase (fag, gorun, salcâm, stejar):
 uscat în aer (15% umiditate): 8,0kN/m3;
 Proaspăt tăiat sau umed: 10,0kN/m3;
o răşinoase (brad, larice, molid, pin):
 uscat în aer (15% umiditate): 6,0kN/m3;
 Proaspăt tăiat sau umed: 8,0kN/m3;
-
Placaj din lemn:
o placaj stratificat de tip TEGO: 8,5kN/m3;
o placaj de fag tip F sau S cu umiditatea de 12%: 8,0kN/m 3;
o placaj de fag protejat cu ţesătură din fire de sticlă, gros de 15
mm, cu umiditatea de 6,5%: 7,7kN/m3;
o placaj de plop protejat cu ţesătură din fire de sticlă, gros de 15
mm, cu umiditatea de 6,5%: 4,8kN/m3;
-
Elemente de prindere foaie cofrantă de ramă:
o cuie, holtzşuruburi etc. – conform greutăţilor tehnice ale
materialelor din care sunt realizate (oţel: 78,5 kN/m 3).
b) Greutatea betonului proaspăt:
 -
beton – simplu 24kN/m3
– armat 25kN/m3
-
beton uşor 1,10 x ρb
-
beton greu 1,15 x ρb
unde: ρb = densitatea betonului în stare întărită.
c) Încărcare tehnologică uniform distribuită pe suprafaţă, provenită din căile
de circulaţie (podine de lucru) instalate pe cofraje şi din aglomerarea cu
oameni:
-
pentru calculul cofrajului – 2,5kN/m2;
-
pentru calculul elementelor orizontale de susţinere a cofrajelor –
1,5kN/m2;
-
pentru calculul elementelor verticale de susţinere a cofrajelor (popi,
stâlpi, schele) – 1,0 kN/m2.

d) Încărcare concentrată, provenită din greutatea unui muncitor ce

transportă o sarcină (materiale) sau din greutatea mijloacelor de transport
încărcate, acţionând asupra cofrajului si elementelor orizontale de
susţinere:
-
pentru 1 muncitor ce transportă materiale – 1,3kN;
-
pentru transport cu roaba (sub roată) – 1,7kN;
-
pentru transport cu tomberonul de 0,175m 3 (sub fiecare roată) –
2,8kN.
În cazul altor metode folosite pentru transportul betonului, sarcinile
concentrate se vor determina conform situaţiei, fără însă a fi mai mici de 1,3kN.

e) Încărcare uniform distribuită pe suprafaţă, temporară, datorată vibrării

betonului [această încărcare nu acţionează concomitent cu încărcările de tip c) şi
d)]: – 1,2kN/m2.
II.2.1.3. Încărcări pe direcţie orizontală (ce acţionează asupra cofrajelor verticale -
pentru stâlpi si pereţi)
f) Încărcare orizontală statică, provenită din împingerea laterală a betonului
(turnat şi apoi compactat prin vibrare) asupra pereţilor cofrajelor, ce se
distribuie în funcţie de viteza de betonare vb, conform diagramelor din figura 1.
Viteza de betonare reprezintă raportul dintre înălţimea elementului ce trebuie
turnat H, şi durata de timp apreciată pentru umplerea cofrajului cu beton pe înălţimea
respectivă.
 Fig. II.1: Împingerea laterală a betonului în funcţie de viteza de betonare:
a) pentru vb≥10 m/oră; b) pentru 1 m/oră < vb < 10m/oră; c) pentru vb≤1 m/oră.

Se mai poate defini şi ca fiind raportul dintre debitul betonului pus în operă Q şi
suprafaţa orizontală a cofrajului S. (vb=Q/S)
- Poziţia presiunii maxime se determină cu relaţia:
h p = λ1 ∙ H
- Valoarea presiunii maxime se calculează cu relaţia:
pmax=λ1 ∙ λ2 ∙ λ3 ∙ λ4 ∙ γb ∙ H
- Presiunea de la partea inferioară pinf se determină pe baza relaţiei:
Pinf=α ∙ pmax
unde :
λ1, α→ coeficienţi care ţin seama de viteza de betonare;
λ2→ coeficient care depinde de lucrabilitatea betonului, exprimată prin
tasare;
λ3→ coeficient care ţine seama de dimensiunea minimă a elementului;
λ4→ coeficient care depinde de temperatura betonului proaspăt.
Caracteristici α λ1 λ2 λ3 λ4
≤1 0 0,55
2 0,25 0,65
3 0,45 0,75
Viteza de betonare (m/oră) 4 0,70 0,85
6 0,80 0,90
8 0,90 0,95
≥10 1,00 1,00
≤1 0,85
1...4 0,95
Lucrabilitatea betonului, exprimată
5...9 1,00
prin tasare (cm)
10...15 1,05
≥15 1,10
≤15 0,90
Dimensiunea minimă a secţiunii
16...54 0,95
(cm)
≥55 1,00
≤5 1,00
Temperatura betonului proaspăt
6...24 0,95
(ºC)
≤25 0,90

g) Încărcare orizontală dinamică pe pereţii cofrajelor, provenită din şocuri ce se

produc la descărcarea betonului, se va considera astfel:
- benă cu capacitatea de cel mult 0,2m3 ....... → 2,0kN/m2
- benă cu capacitatea cuprinsă între 0,2÷0,7m3….. → 4,0kN/m2
- benă cu capacitatea de peste 0,7m3 .................. → 6,0kN/m2
- turnare cu jgheaburi şi pâlnii ................................ → 2,0kN/m2
- turnare cu pompa ................................................ → 6,0kN/m2

h) Încărcare dinamică datorată vântului, se va considera conform NP-082-04 (Cod

de proiectare. Bazele proiectării şi acţiunilor în construcţii. Acţiunea vântului)
De această încărcare se va ţine seama numai la calculul susţinerilor
cofrajelor (cintre, eşafodaje etc.) mai înalte de 6m, precum şi la verificarea la
răsturnare dată de presiunea vântului, pentru toate cofrajele de suprafaţă din
panouri, care au o masă totală mai mare de 250kg.

II.2.1.4. Gruparea încărcărilor

Gruparea încărcărilor
Denumirea elementelor Starea limită Starea limită de
de rezistenţă deformaţie
Cofrajele plăcilor sau bolţilor, precum şi a+b+c+d
elementele de susţinere orizontale sau a+b
ale cofrajelor (grinzi) a+b+e
Elementele de susţinere verticale ale
a+b+c a+b
cofrajelor (popi, schele, eşafodaje)
Fundurile cofrajelor la grinzi şi arce a+b+e a+b
a+b+c
Cintrele sau eşafodajele cu înălţimi de
sau a+b
maximum 6m
a+b+e
a+b+c+h
Cintrele sau eşafodajele cu înălţimi mai
sau a+b
mari de 6m
a+b+e+h
Părţile laterale ale cofrajelor grinzilor sau
f f
arcelor
Cofrajele stâlpilor cu laturi de maximum
30 cm, şi cofrajele pereţilor cu grosimea f+g f
de maximum 10cm
Cofrajele stâlpilor cu laturi de peste
30cm, cofrajele pereţilor cu grosimea de
f f
peste 10cm, precum şi cofrajele
elementelor masive

Stabilirea schemei statice de calcul se va face ţinând cont de materialul din

care este realizat elementul, condiţiile de rezemare şi modul de concepţie şi realizare
a acestuia.