CURS 1 -2

ETICA SI INTEGRITATE ACADEMICA

CERCETAREA STIINTIFICA

1. Ce este cercetarea stiintifica?

 investigatie sistematica., controlată, empirică si critică
 descoperire pentru aflarea adevărului
 experiență,atitudine.
 arta investigării științifice
 eforturi de a dobândi noi cunoștiințe, activitate de a găsi răspunsuri la întrebări.

2. În România activitatea de cercetare- dezvoltare constituie prioritate națională și are rol

determinant în strategia de dezvoltare economică durabilă.

3. Rolul de sinteză și coordonare în aplicarea strategiei și Programului de Gurvernare în domeniul

educației, formării profesionale și cercetării științifice îl are Ministerul Educației Naționale.

4. În Europa există Consiliul European pentru cercetare iar Agenția Executivă a Consiliului
European pentru Cercetare gestionează programele UE în domeniul cercetării.

5. Legislația cercetării științifice în România cuprinde :

 Ordonanța Guvernului nr 57/2002 privind cercetarea științificăși dezvoltarea tehnologică
 Legea nr. 206/2004 privind noua conduită în cercetare științifiă, dezvoltarea tehnologică și
inovare
 Legea Educației Naționale nr . 1/2011

6. De ce se face cercetare stiintifica?

 Pentru a obtine o diploma (licenta, master, doctor)
 Pentru a rezolva o problema : nevoile practicii au nevoie de cercetare
 Placere intelectuala : a invata sa citesti texte si sa gandesti critic ; a dobandi cunostinte
aprofundate, intr-un domeniu; a intelege anumite mecanisme, legaturi, societatea
 A servi societatea : progresul economic si social noi produse, noi politici
 A castiga un venit: nu doar institutele de cercetare castiga venituri din cercetare, ci si
Universitatile, care in mod firesc au nevoie de venituri suplimentare fata de alocarile , care
pot fi obtinute prin proiecte de cercetare (Uniunea Europeana, vezi CORDIS, Marie Curie
etc.; Banca Mondiala, alte institutii regionale, internationale)

1
 7. Funcțiile didactice
a. asistent universitar
b. Lector universitar/șef lucrări
c. Conferențiar universitar
d. Profesor universitar
8. Funcții de cercetare :
a. cercetător științific grad 4 se echivalează cu asidtent universitar, pentru persoane care
dețin titlu de doctor
b. cercetător științific grad 3 se echivalează cu lector universitar/sef lucrări
c. cercetător științific grad 2 se echivalează cu conferențiar universitar
d. științific grad 1 se echivalează cu profesor universitar

9. Cercetarea științifică cuprinde:

 Cercetarea fundamentală
 Cercetarea aplicavivă

10. Cercetarea științifică ate protejată legal de către stat care a definit Strategia Natională de
cercetare.
11. Tipuri de cercetare

a. Cercetare Teoretica (fundamentala):

 Se bazează pe activități experimentale sau teoretice desfășutate pentru dobândirea unor

cunoștiințe fără a se baza pe aplicarea lor imediată.

b. Cercetare Aplicativă

 Este o investigație originală desfășurată pentru dobîndirea de cunoștiinț e în vedera unui

obiectiv practic, specific.
12.Condiţii pe care trebuie să le îndeplineasca cercetarea ştiinţifică

 Obiectivele si scopul cercetarii sa fie clar definite

 Planul activitatii de cercetare sa fie intocmit astfel incat sa duca la atingerea
obiectivelor
 Datele sa fie verificate pentru corectitudine
 Metode adecvate de analiza a datelor iar analiza sa fie corecta
 Concluziile cercetarii sa fie in conformitate cu rezultatele analizei fac trimitere la obiective si
scop
 Cercetatorul: competent si onest

13. Ce studiazǎ metodologia cercetǎrii?

2
• cum trebuie sa se faca cercetarea stiintifica, cum se procedeaza,
• pasii de urmat,pentru a raspunde la intrebarile pe care le ridica tema, a atinge obiectivele
cercetarii si a realiza scopurile acesteia.
• care sunt sursele

In concluzie : Metodologia se refera la ansamblul de tehnici si metode prin care teoria existenta
este verificata, pentru a dobandi o mai buna cunoastere a acesteia , a utilitatii acesteia
(verificarea aplicabilitatii) , a dezvoltarii (noi intelesuri, noi utilitati, directii de aprofundare).

14. Activitatea de cercetare presupune parcurgerea unor etape, care se refera la:

A. Alegerea temei de cercetare (care va fi tema lucrarii)

B. Derularea cercetarii

C. Redactarea lucrarii pe baza rezultatelor cercetarii (articol, referat, raport, lucrare de licenta,
dizertatie de master, teza de doctorat

15. Criterii in alegerea domeniului si a teme

 Daca domeniul intereseaza cercetatorul

 Daca o anumita tema, in cadrul domeniului, prezintă interes pentru cercetator Competenta
cercetatorului in acel domeniu/tema
 Daca tema este cercetabila/viabila: poate avea solutii, daca exista resurse de timp (amploarea
temei), personal de cercetare (ex. documentarist, statistician, laborant) si bani
 Noutatea/originalitatea: daca a mai fost cercetata si care este stadiul, respectiv care sunt
rezultatele, la ce constatari s-a ajuns.
16. A se evita:

 teme mult batatorite (overdone), unde nu se poate aduce nimic nou (a reinventa roata sau
apa calda)
 teme foarte controversate, care pot conduce la abordari riscante si cu riscul neacceptarii
rezultatelor
 formularea foarte vaga si larga a temei (totul), dar si una prea ingusta (nimic): o parte mai
mică (tema) din una mai mare (domeniul); pornind de la ceva mai larg, intins, sa fie posibila
restrangerea cercetarii la o tema fezabila, care sa permita o adancire si o anumita contributie
originala. Deci, se pune problema dimensiunii temei.

17. Surse si modalitati de alegere a temei de cercetare

 Lectura in domeniul respectiv (carti, articole in reviste de profil,

referinte etc.)
 Consultare ex. profesorul din domeniul respectiv, colegii, cercetatori
 Activitate proprie intr-un anumit domeniu-important si din
3
 perspectiva

18. Ce se urmareste?A cunoaşte stadiul la care s-a ajuns in cercetarea temei

respective. Pentru aceasta, este necesar sǎ se parcurgǎ literatura şi sǎ se
afle:
• Care sunt cele mai relevante lucrari in domeniu/autorii de referință
• Care sunt conceptele cheie ale temei si principalele perspective asupra temei in cercetarile
anterioare
• Care sunt intrebarile la care s-a cautat raspuns

• Care sunt principalele concluzii ale cercetarilor anterioare

• Care sunt chestiunile in dezbatere in legatura cu aceasta tema, care sunt marile diferente de
opinii si unde cercetarea trebuie continuata

19. De ce este necesara Literature review/overview?

Descrierea şi analiza literaturii domeniului (literature review/overview) este un capitol distinct in

lucrare, reprezintând o sinteza şi o privire critică asupra cercetărilor din domeniul temei, sau poate
să fie inclusă secvenţial, cu aspecte specifice, la începutul unor capitole. Nu există o schemă rigidă
iar modul şi locul în economia lucrării în care se face descrierea literaturii depinde de domeniu şi de
specificul temei.

În toate cazurile, descrierea şi analiza literaturii ajută la:

• buna cunoastere a domeniului

• pentru a se afla care este stadiul actual al cunoasterii in domeniu

• Pentru a intelege cum se leaga ideile in literatura, ale tale cu cele din literatura

• pentru dezvoltarea capacitatii de a citi in mod critic literatura, pentru a formula clar punctele
de vedere existente, autorii acestora, eventual formuland noi interpretari

• permite formularea unor criterii de evaluare si argumentare a propriei cercetari

• a dobandi cunostinte despre modul in care se elaboreaza o lucrare la nivel master sau
doctoral-dovada a capacitatii de intelegere a cerintelor academice

4
 20. Derularea cercetǎrii

Presupune efectuarea unor paşi, parcurgerea anumitor etape, intr-o succesiune logica, prin care sa
se ajunga la atingerea obiectivului/elor şi la realizarea scopului cercetarii/proiectului si anume:

 Formularea problemei de cercetat

 Ipoteze

 Culegere de date-metode

 Prelucrarea datelor

 Analiza siinterpretarea rezultatelor

21. Lucrarea- rezultat al cercetarii- partile lucrarii:

PARTEA A cuprinde :
1. Pagina de titlu (conform ghidului facultăţii/universităţii):

Instituţia, titlul (lucrării trebuie să sugereze conţinutul) autorul. Lucrare de dizertaţie,

Îndrumătorul lucrării

2. Pagina de Rezumat (Abstract): într-un singur paragraf de cca 150-200 cuvinte, scris la un rand,
se face o prezentare a lucrării:

 ce trateaza/subiectul lucrarii; problema pe care a cercetat-o;

 metodologia folosita,

 rezultate obtinute,

 principalele concluzii.

Important: formularile trebuie să permită înţelegerea conţinutului lucrării, deci să fie un rezumat
informativ, nu de insirare a titlurilor capitolelor. Nu se fac nici trimiteri la lucrări sau la autori.
Imediat dupa rezumat, se mentionează câteva (4-5) cuvinte cheie (keywords). Pentru domeniul
economic, se poate menţiona şi JEL Classification :

3. Cuprins

4. Lista tabelelor, Figurilor,graficelor, ilustratiilor

5. Teza

6. Referinţe bibliografice

7. Anexe
 PARTEA B cuprinde:

Corpul lucrării

Cap.1. Introducere

Nu este o parte de ‘generalitati’, în care nu se spune nimic despre cercetare si lucrare.

Prezinta sintetic (literature overview)situatia cercetarilor din acel domeniu, motiveaza alegerea
temei, intrebarile la care isi propune sa raspunda Scopul si obiectivele, ipotezele, metodologia
folosita; anunta structura lucrarii. Pentru a elabora o introducere corectă, lucrarea trebuie să fie
finalizată sau autorul să cunoască foarte bine toate cele menţionate, din elaborarea părţilor lucrării.

Este o analiza temeinica a temei, nu o ingramadire de fraze, manipulare a unor date, informatii,
unele luate din surse discutabile sau neindicate corect, intr-o succesiune logica. Este, deci, un
elaborat intelectual, care are o logica, o argumentare, o succesiune de idei si o structura care sa
arate cum s-a ajuns la partea finala, la concluzii.

Tema se subdivide in parti/subteme/capitole

Cap.2: Cadrul teoretic, conceptual al temei. Acesta include si ceea ce se numeste literature review,
din care se desprinde, urmand o anumita logica/succesiune, care sunt chestiunile cercetate in
legatura cu tema lucrarii, lucrările de referinţă în domeniul temei, care sunt principalele rezultate la
care s-a ajuns, care sunt limitele cercetarilor/unde sunt parti neacoperite, care pot eventual justifica
cercetarea si lucrarea. Prezinta scopul si obiectivele lucrarii, , ipotezele de la care a pornit in
cercetare.

Doua erori se intalnesc in acest capitol:

Sa se prezinte o poveste generala , fara nimic riguros sau,

Sa se prezinte consideratii teoretice foarte sofisticate dar care nu vor avea legatura cu ceea ce
urmeaza.

Intre aceste doua, trebuie gasit un echilibru

Capitolul 3 : Metode aplicate in cercetarea temei

Se descriu şi se analizează metodele folosite în alte cercetări/lucrări. Scoate în evidenţă importanţa

acestor metode, dar şi limitele; In funcţie de specificul temei, autorul alege metoda cea mai
potrivita (cantitativa, calitativa, mixta); Se motiveaza alegerea metodei/metodelor şi, dacă este
cazul, originalitatea metodei pe care o propune.

Cap. 4. Analiza datelor şi interpretarea/discutarea rezultatelor

Analiza continutului: descrierea sistematica si obiectiva a datelor rezultate din cercetare (prin
interviuri, chestionare etc.), aranjarea acestora apeland la diferite criterii, categorisire, a se examina
legaturi de tip cauza-efect, sensul legaturii si marimea acesteia etc.

Teoretizarea pe baza rezultatelor prelucrarilor . Atentie: generalizari cu precautie; depinde mult de

amploarea şi profunzimea cercetării, de relevanţa acesteia pentru domeniul de care aparţine.

5. Concluzii; remarci finale, recomandări

Se refera la cele rezultate din cercetare, se raporteaza la obiectivele lucrarii, la verificarea

ipotezelor;

Formuleaza contributiile personale, teoretice si practice, in functie de tema,

Face pe baza acestora, propuneri de utilizari practice ale rezultatelor, pentru masuri (daca este cazul),

Reitereaza directiile de continuarea a cercetarii in domeniu

Ce nu trebuie sa apara in concluzii:

repetari aidoma ale unor idei din lucrare

trimiteri bibliografice

noi date, deja analizate sau neanalizate

5. Lista de referinţe

In lucrare se reda exact sursa ideilor (sub formă de citat sau de comentariu, rezumare, parafrazare,
indiferent daca au aparut intr-o lucrare publicată sau doar au fost prezentate la o manifestare
ştiinţifică, sau comunicate printr-o modalitate media; datelor, figurilor, fiind proprietatea
intelectuala a autorilor.

Modul de trimitere la sursa, în text, respectiv de întocmire a listei de referinţe formează obiectul
unor ghiduri, care formulează norme de citare/folosire a referintelor, la o anumită standardizare.
Recomandăm citarea APA (American Psychological Association)

6. Anexe

De obicei, la anexe sunt trecute tabele cu date de prelucrat sau prelucrate, dar care ocupă un spaţiu
mare şi nu sunt obligatorii în textul lucrării (unde se face doar trimite la anexa respectiva),
chestionare, scheme, unele grafice etc.

22. Cerinţe privind redactarea lucrarii

Textul să fie redactat în conformitate cu normele stilului academice.

Stilul academic înseamnă :

• Exprimare corecta din punct de vedere gramatical, cu formulări atente, impersonale (opinia
noastra este...), limbaj clar, evitand jargonul sau expresiile ‘de strada’. Frazele sa nu fie foarte lungi
(mai ales cand lucrarea se scrie intr-o limba străină, existând riscul unor greşeli de exprimare, de
topică, ceea ce poate face textul neclar. De asemenea, trebuie să se evite repetiţiile de fraze şi de
idei precum şi informaţiile nerelevante.

• Scriere ortografic corecta (greşelile de ortografie fac o impresie foarte proastă şi inspiră, din
start, neîncredere faţă de nivelul de educaţie al cercetătorului ; este necesar a avea mereu la
îndemână dicţionare); folosirea diacriticelor ; atentie la semnele de punctuatie

• Indicarea clara, corecta, conform regulilor, a tuturor surselor folosite in lucrare, pastrarea
aceleasi modalitati de citare pe tot parcursul lucrarii; A se verifica: dacă toate trimiterile din lucrare
se află şi în lista finala de referinte; respectiv tot ceea ce apare în lista bibliografică, se găseşte şi în
referinţele din lucrare

Final:

• lucrarea, parţi din lucrare, să fie prezentate la seminarii, workshopuri, conferinţe, publicate
sub forma de working papers, articole în reviste de profil

• calitatea lucrării sporeşte sau se reduce şi prin modul de prezentare a lucrării (Power Point:
un număr limitat de slide-uri cu idei clare, convingătoare, care rezumă conţinutul.

23. Conditii ale unei bune lucrări

Cerinţe privind conţinutul

Să trateze o temă importantă şi actuală

Să dovedească o bună cunoaştere a temei, a literaturii

Să rezulte clar că lucrarea este rezultatul unei cercetări şi analize proprii; să nu facă doar o
compilaţie de idei sau bucăţi de text din diverşi autori (chiar dacă se indică sursa), ci să facă şi o
analiză proprie

Metodologia utilizată să fie corectă trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

 Să aibă o structură coerentă: părţile, capitolele lucrării să aibe legătură între ele şi să se
succeadă in mod logic;

 Conţinutul fiecărei părţi/capitol să corespundă titlului acelei părţi/capitol, iar ansamblul

lucrării să răspundă titlului

 Ideile să fie clare, să nu genereze confuzii, înţelegere şi/sau interpretare greşită

 Rezumatul (abstracl) să fie întocmit cu mare atenţie, pentru a permite persoanei care-l
citeşte să se edifice cu privire la ceea ce conţine lucrare şi să poată decide dacă lucrarea
prezintă interes pentru preocupările sale

 Concluziile lucrării să fie clar formulate şi să conţină rezultatele cercetării, evidenţiind

contribuţia proprie