TEMA: INTRODUCERE ÎN TEORIA ECONOMICĂ

Planul
I. Formarea şi dezvoltarea ştiinţei economice. Economia ocrotirii sănătăţii ca
ştiinţă şi obiect de studiu
II.Metode, tehnici şi instrumente de analiză economică. Categoriile si legile
economice.
III. Funcţiile teoriei economice. Utilitatea teoriei economice pentru viitoarea
activitate practică.

I. Omul şi economia. Formarea şi dezvoltarea ştiinţei economice.

În economie omul se manifestă ca consumator, ca producător; poate fi
proprietar, antreprenor, agent economic fizic, agent economic juridic,
intermediator. In cadrul activitatii economice omul la început se manifesta ca
consumator apoi producător.
Termenul de economie vine de la 2 cuvinte grecesti: “Oiconomia “ (din
gr. oicos-casă,gospodărie, nomos-lege). Apoi este numita Economia politică
( 1615- de Antuan De Moncretien);apoi Economix anii 70-80 a sec. XX - de
Marşal (scopul- studierea problemei necesitatilor crescinde si resurselor
limitate si abordarea problemei folosirii raţionale a resurselor).
Economia- stiinta care studiaza modul in care indivizii,grupurile societatea
utilizeaza resursele rare in scopul satisfacerii mai bune a nevoilor lor;este
considerata stiinta alegerilor.
In evolutia sa Economia a trecut prin următoarele etape:
1) Se începe în antichitate şi se sfărşeşte în secolul XVIII.
Sunt evidentiate 2 şcoli:
MERCANTELISTĂ - in sec 15 -17- ei spun că economia studiază bogăţia, sursa
acestei bogăţii, fiind comerţul exterior.
Sub noţiunea de bogăţie ei înţelegeau banii (aurul), ei recunoşteau rolul reglator
al statului. Dezvoltara economica a statelor- dstimularea importurilor de
materii prime eftene si incurajara exporturilor de produse finite.Tomas Mun
exportul trebuie sa se tina de ceea ce este necesar tarilor vecine dar nu ceea ce
esrer in surplus.Mercantelismul este de trei tipuri: spaniol, englez, francez.
FIZIOCRAŢIZMUL (fenomen francez)- apare la sfîrşitul secolului XVIII.
Şcoala aceasta deplasează analiza economică din sfera comerţului în sfera
producţiei. Este o conceptie agrara Ei consideră că obiectul de studiu este
bogăţia (pămîntul). Reprezentant este Quesnay, el era medic. Prin agricultura se
produce mai mult Capitalul trebuie aflat in circulatie.Ei susţineau libertaea
economică.
2) Cuprinde sfîrşitul secolului XVIII pînă la ultima treime a secolului XIX.
Această perioadă este dominantă de şcoala clasică engleză.Promoviaza curentul
liberalizmul. Fondatorii: David Ricardo, Adam Smits.Se studiază bogăţia (avuţia
naţiunilor).Continuă studierea sferei de producţie dar pun accentul pe
industrie.Determina rolul economic al muncii ,rostul diviziunii muncii, explica
bazele formarii pretului,legea valorii si a surrplusului de valoare,precum si
salariul,profitul si renta.Smit5 gaseste in mecanizmul pietei un element
autoreglator.
Un continuator a lui Ricardo este Karl Marx. A iniţiat o şcoală nouă Marxistă.
K. Marks descrie sistemul capitalist în trei volume.
3) Din 1870 începe a treia etapă pînă în 1930. Se numeşte etapa neoclasică ţi se
evidenţiază şcoala (curentul) Marginalistă. Reprezentant Karl Mengher.
Ideia este că trebuie de acordat atenţie la utilitate. Utilitatea ţine de sfera
consumului.
4) Keynesismul Anii 1930-1970 este marcată de trecerea de la analiza
microeconomică la macroeconomică.
În această perioadă se evidenţiază J. Keynes care vorbeşte de necesitatea reglării
economiei din partea statului.
5) A început în deceniul 8 al secolului XX. Au apărut aşa curente:
Neocheinesismul, Postcheinesismul, Instuţionaliştii, Monetariştii. Scopul
perioadei este utilizarea noii tehnici de calcul de analiză. Studiază ideiile din
perioadele trecute.
Deci stiinta economica se impune ca stiinta in sec.18
Obiectul de studiu- este activitatea economică care include producţia, repartiţia,
schimbul, consumul; studiază categoriile legile economice ţinînd seama de
confruntarea nevoielor nelimitate cu resursele limitate.
Problema fundamentală este considerată:
* Cerinţele sau nevoiele sunt nelimitate.
* Resursele există în cantităţi finite şi se bucură de utilizări alternative.
Economia este ştinţa de alocare a bunurilor şi serviciilor rare pentru satisfacerea
necesităţilor şicerinţelor ambundente.
Scoopul economiei este de a descoperi reguli pentru alocări raţiionale a
resurselor rare. Aceasta presupune trei decizii care răspunde la trei întrebări.
1)Ce bunuri şi servicii vor fi produse?
2)Cum, ce metode se vor utiliza?.
3)Pentru cine este destinată producţia?

Problemele economiei în sistemul sănătăţii sunt determinate si analizate la

următoarele nivele:
1. Nivelul microeconomic- sunt relaţiile economice care se formează între agenţii
economici.Studiază unităţile economice individuale.
2.Nivelul macroeconomic- sunt problemele ce ţin de întreg sistem,studiază
mărimi agregate.
3.Nivelul mezoeconomic- analizează şi studiază viaţa economică la nivelul
ramurilor şi zonelor economice.
4.Nivelul mondoeconomic- cuprinde ansamblu economic naţional şi legătura
între ele.
Economia ocrotirii sănătăţii ca ştiinţă şi obiect de studiu.
Este o ştiinţă tînără apare în anii 60-70 ai secolului XX.Se observa o relaţie
dintre sănătăte şi economia naţională.
1)Populaţia sănătoasă- este elementul de bază a bunăstării economice.
2)Cheltuielile pentru sănătate pot fi argumentate numai din punct de vedere a
eficienţei economice.
3)Sănătatea contribuie la creşterea economică
4)Sănătatea este un indicator al progresului social- economic.
Economia sănătăţii-studiză modul în care sunt produse şi furnizate serviciile de
sănătate în condiţiile unor resurse limitate.

II.Metode, tehnici şi instrumente de analiză economică. Legile economice.

In domeniul economiei , metoda reprezinta un ansamblu de principii, de
procedee si de tehnici de cercetare care au rolul de extindere a cunoasterii
stiintifice.
1. Inducţia- analiza economică porneşte de la fapte concrete la concluzii la
formarea anumitor principii legi economice.
2. Deducţia -pleacă de la legi la fapte concrete, fenomene particulare.
3. Abstracţia ştinţifică- presupune că în analiza economică să se elimene o serie
de aspecte ale fenomenului studiat pentru a se ajunge la o cunoaştere în
profunzime. Care în fine să fie prezentată printr-o noţiune.
4)Analiza cantitativă şi calitativă
5)Analiza comparativă
6)Analiza normativă- explică faptele aşa cum trebuie să fie.
7)Analiza pozitivă - explică faptele aşa cum sunt.
8)Metoda statistică
9)Metoda analizei sau experimentului.
Categoria economică- este o noţiune logică despre anumite fenomene economice.
Legile economice sunt nişte relaţii de cauzalitate, nişte raporturi relativ stabile
dar care există în mod obiectiv şi care se repetă.
ca ex.
legea cererii, legea ofertei, legea productivităţii, legea valorii, legea concurenţei,
legea necesităţilor crescînde şi a resurselor rare.
Aceste legi se clasifică în legi generale şi legi specifice. Generale au existat
întotdeauna, iar cele specifice apar in rezultatul anumitor schimbări în societate.
Caracteristicile legilor: sunt obiective ;nu depind de voinţa şi iniţiativa omului
ele comportă preveziuni ca şi legile naturii.
III. Funcţiile teoriei economice. Utilitatea teoriei E. pentru viitoarea activitate
practică.
Funcţiile teoriei economice
1. Cognitivă - de acunoaşte principii, legi, categorii, metode.
2. Practică - a forma abilităţi de calcul de formulare, de analiză de compararede
a face experimente pentru a utiliza în practică.
3. Metodologică - propune diferite metode de cercetare pentru celelalte ştiinţe
din sistemul ştiinţelor economice.
Teoria economică se integrează în structura sistemului ştiinţelor economice ca o
ştiinţă metodologică. Economia sănătăţii ca o ştiinţă ramurală.
4. Educativă - de a forma o mentalitate economică.
Sitemul ştiinţelor economice include următoarele ştiinţe:
a)ştiinţa economiei fundamentale (E. politică)_ofera baza teoretica si
metodologica generala stiintelor economice in ansamblul lor.
b)ştiinţe economice funcţionale (contabilitate, management)
c)ştiinţe economico-teoretico aplicative de ramură (E. sănătăţii)
d)ştiinţe istorică a gîndirii economice
e)economia relaţiilor internaţionale.

TEMATICA REFERATELOR
1. Economia durabila - o noua economie pentru un secol nou
2. Limitele stiintei economice.Interdependenta economiei cu alte stiinte.
3Gindira economica in Moldova .