STAREA DE

NUTRITIE SI
CONSUMUL DE
ALIMENTE IN
ROMANIA - 2018

E valuarea la nivel naţional a alimentației, a compozitiei alimentelor, a stării de

nutriţie si a obiceiurilor alimentare în legătură cu starea de sănătate se impune cu scopul
de evidentia riscurile determinate de dezechilibrele alimentare în vederea
conturării de măsuri profilactice.

Conform profilului de țară, validat

în iunie 2017, peste 40 % din
povara generală a bolii în
România în anul 2015 (măsurată
în DALY) ar putea fi atribuită
factorilor de risc
comportamentali.
România prezintă profilul
epidemiologic al tuturor țărilor
dezvoltate, cu prevalență scăzută a
bolilor transmisibile și în același
timp cu o creștere a bolilor
cardiovasculare, a cancerului si
bolilor pulmonare. Aceste afectiuni
pot ades fi asociate unor factori
preventibili ai stilului de viață, în
mod special fumatului, si obiceiuri
alimentare deficitare. Cei mai
importanți factori de risc și proporția lor (% din totalul deceselor) sunt
hipertensiunea arterială (31,8%), fumatul (16,3%), hipercolesterolemia (14,4%),
indicele de masa corporala crescut (13,9%), consumul excesiv de alcool (12,4%),
aportul scăzut de fructe și legume (7,1%) și inactivitatea fizică (6,6%).

Nutriția este un important factor de risc modificabil pentru apariția bolilor cronice, de
aceea, o alimentație echilibrată este primul pas ce trebuie luat în calcul in cadul
profilaxiei.. Astfel, de exemplu, se poate observa locul principal pe care il
joaca hipertensiunea arteriala, in a carei etiologie un important factor de risc este
hiperconsumul de sare. De asemenea, aportul caloric dezechilibrat, in dezacord cu
necesitatile specifice, duce in mod direct la cresterea indicelui de masa corporala si a
numeroaselor probleme de sanatate induse de supraponderalitate si obezitate.
Pentru a evalua starea de nutriţie a unui individ trebuie realizate mai multe investigaţii. In
cazul studiilor de fata, efectuate de specialisti din cadrul CNMRMC si CRSP Cluj,
structuri ale INSP, supravegherea stării de nutriţie, a alimentatiei populației luate în
studiu si evaluarea continutului de sare din alimente a presupus:

Estimarea consumului alimentar la nivel individual prin anamneza alimentara

Investigaţia consumului alimentar prin metoda interviului prin aplicarea unui
chestionar pentru fiecare persoană în parte în mediul familial

Studiul s-a efectuat la nivel naţional la un eşantion populaţional de 1863 de subiecţi,

din care 1138 au fost femei (61,1%) şi 725 bărbaţi (38,9%). Vârsta medie a lotului
a fost de 51,3 ± 15,1 ani.

În funcţie de zona de rezidenţă, din totalul populaţiei luate în studiu 1049 de persoane
au provenit din mediul urban (56,3%), iar 814 au fost din mediul rural (43,7% ).

Studiul antecedentelor personale patologice (declarate) aratat ca indivizii inclusi in lot

prezentau urmatoarele: hipertensiune arterială ( cea mai des întâlnită afecţiune -
28,8%), diabet zaharat la (9,8%), dislipidemii (9,1%) şi afecţiuni gastro-intestinale
(7,1%). Afecţiunile cronice hepato-biliare au fost prezente la 5,9% dintre subiecți.
Analiza tendințelor arată că toate afecțiunile studiate, mai puțin dislipidemiile
au înregistrat un trend crescător față de anii precedenți.

Antecedentele personale patologice (%) înregistrate în perioada 2015-2018

30

25
25,5
20
% 2015 2016 2017 2018 24,1

21,5
15 19,8
10
8,5

7,9
5 6,3 5,1 8,7 8,9 8,2
4,4 8,3 7,9 6,4
0 4,93,4 2,72,5 2,5

af. gastro- af.hepato-biliare diabet dislipidemii hipertensiune

intestinale

Valoarea tensiunii arteriale sistolice peste 140 mmHg (care inseamna un

diagnostic clar de hipertensiune arteriala) a fost depistată la 378 dintre subiecţi (20,3
% din total subiecți), la 24,8 % dintre bărbaţi şi la 17,5% dintre femei, în timp ce
tensiunea diastolică cu valori peste 80 mmHg a fost întâlnită la 519 dintre subiecţi
(27,9 %) din care la 32,2% dintre bărbaţi şi la 25,2% dintre femei.

Indicele de masa corporala este un indicator somatometric ce rezulta din alti doi parametri
usor de masurat, greutatea si inaltimea indivizilor. Valorile marite indica
supraponderalitate sau obezitate si un risc crescut de afectiuni cronice, indeosebi
cardiovasculare si diabet zaharat de tip 2. Calculul IMC arată ca multi bărbaţi (44,55%)
sunt supraponderali și 28,97% obezi. În cazul femeilor 31,37 % din eşantionul studiat au
fost supraponderale şi 27,94% au fost încadrate la obezitate, cifre în uşoară creștere
faţă de anii precedenți.
 ANALIZA DATELOR BIOCHIMICE

Hemoglobina a fost scăzută sub nivelul valorilor de referinţă (femei < 11,5g/dl şi
bărbaţi < 13g/dl) la 11,8% din total subiecţi, respectiv la 11,1% dintre femei şi 12,5%
dintre bărbaţi, ceea ce poate indica un aport insuficient de nutrienti
hematopoetici.

Valori ale glicemiei à jeun peste valorile de referinţă (120mg/dl), care atrag
atentia asupra riscului de diabet, s-au observat la 14,8% din populaţia generală
investigată, la 10,7% dintre femei şi la 18,9% dintre bărbaţi.

Procente diferite din lotul examinat a prezentat si valori crescute ale lipidelor
plasmatice (colesterol total LDL –colesterol, trigliceride)

Electroliţii sanguini studiaţi au arătat câteva deficiențe în rândul populaţiei luate în

studiu. Se remarca valorile magneziului seric (Mg) mai mici decat normalul la 35,7%
bărbaţi şi 38,5% femei. Si fierul (sideremia) a avut niveluri sub limita valorilor
recomandate la peste jumătate dintre subiecţi,cu o preponderenta mai mare la femei,
fata de barbati.

APORTUL ENERGETIC

Calculul aportului energetic a fost realizat ţinând cont de energia de alimentele

consumate zilnic, de fiecare membru al lotului inclus in studiu.

La lotul de bărbaţi s-a constatat un consum alimentar ușor dezechilibrat la toate

categoriile de vârstă, cu o medie pentru întreg lotul de bărbaţi luaţi în studiu de 2760
± 1039 kcal/zi.
Analiza aportului energetic la bărbați arată că aportul energetic este în limita
recomandărilor, cu excepția grupei de vârstă 20-45 ani.
La lotul de femei s-a observat că aportul energetic are o valoare medie de 2556 ± 994
kcal/zi. La lotul de femei aportul caloric a fost, in general, in limitele
recomandarilor.

APORTUL DE MACRONUTRIENŢI

 Aportul lipidic
Studiul aportului de grăsimi în raţia alimentară zilnică a pus în evidenţă că la
aproape tot lotul de subiecţi investigaţi aportul de lipide a fost crescut față
de recomandări. De asemenea procentul din raţia energetică acoperită de
aportul lipidic este foarte mare (in medie, 41,5% la bărbaţi şi 40,4 % la
femei, faţă de 15 - 30% recomandat)
Din grăsimile totale consumate zilnic, atat la lotul de barbati, cat si la cel de
femei s-a putut constata un aport insuficient de grasimi polinesaturate.
 
Aportul de colesterol total adus de alimentele ingerate de subiecţii din lotul
studiat a fost mult crescut, aproape dublul recomandarilor (300 mg/zi), atat la
barbati, cat si la femei.

Aportul de proteine la a fost mai mare decat cel recomandat, atat la barbati
cat si la femei. Depasirile au fost realizate indeosebi pe seama proteinelor de
origine animala. Raţia energetică a fost astfel acoperită de proteine în
proporţie de 17,7%.

Analizând raţia alimentară la populaţia masculină luată în studiu sub aspectul

aportului de carbohidraţi a fost deficitar la limita atat la barbati, cat si la femei.

Dezechilibrele semnalate în anii precedenți în alimentaţia subiecţilor

luați în
investigație se păstrează și în acest an, 2018. Astfel se înregistreazăacelași aspect cu
aportul crescut de grăsimi şi proteine totale, cu un raport crescut dintre
grăsimile saturate si mononesaturate faţă de cele polinesaturate, respectiv dintre
proteinele animale şi cele vegetale şi un aport insuficient de carbohidraţi.

Aportul mediu de energie şi nutrienţi faţă de recomandări

BARBATI FEMEI
CONSUM / CONSUM /
RECOMANDĂRI RECOMANDĂRI
ENERGIE (kcal) 2760 / 3000 2428 / 2500
GRĂSIMI SATURATE(g) 43,5/ 35 37,3 / 28,5
GRĂSIMI MONONESATURATE (g) 48,5 / 35 41,4 / 28,5
GRĂSIMI POLINESATURATE (g) 25,9 / 35 23 / 28,5
GRĂSIMI TOTALE (g) 126 / 105 108,7 /85
COLESTEROL (mg) 706 /max.300 579/ max.300
ENERGIE DIN GRĂSIMI% 41,5/ max.30 40,4 / max.30
PROTEINE ANIMALE (g) 87,7 / 55 72,3 / /45
PROTEINE VEGETALE (g) 37,6 / 50 32,9 / 40
PROTEINE TOTALE (g) 125,3 / 105 105,2 / 85
ENERGIE DIN PROTEINE% 18,7 / max.15 17,7 / max.15
CARBOHIDRAŢI (g) 279,5 / 440 259,2 / 360
ENERGIE DIN CARBOHIDRAŢI% 39,8 / min.55 41,9 / min.55

Aportul de micronutrienţi
Micronutrient Valori Aportul alimentar lot
recomandate/zi Bărbaţi Femei
Calciu mg/zi 800 734 709
Magneziu mg/zi 375 320 282
Fier mg/zi 14 23,5 19,6
Vitamina A mg/zi 0,8 2,2 2,1
Vitamina B1 mg/zi 1,1 1,9 1,5
Vitamina B2 mg/zi 1,4 3,6 3,3
Vitamina C mg/zi 80 73,3 73,2
Seleniu µg/zi 55 72,2 60,3
  Aportul de fibre alimentare
Fibrele alimentare sunt nutrienti de o importanta esentiala in alimentatia
omului modern, studiile aratand multiplele roluri benefice, de la „diluarea”
caloriilor oferite de alimente, la stimularea dezvoltarii unei microbiote
intestinale sanogenetice.
Se recomandă un aport de 25-35 g fibre/zi. Consumul de fibre alimentare în
cazul populaţiei luate în studiu a fost la o treime din recomandări, atât la
bărbaţi,, cât şi la femei (media aportului a fost de 11,15 g/zi).

Consumul de sare adăugată în alimentație faţă de cea existentă în produsele

alimentare a fost de 6,9 ± 6,8 g/zi la bărbaţi şi de 6 ±4,5 g/zi la femei, fiind în
uşoară creştere faţă de anul 2017. Acest consum adăugat de sare ar duce la un consum
total (împreună cu sarea din alimentele procesate) estimat de peste 10g/zi, ceea ce ar
fi dublu faţă de cel recomandat (5g/zi). Din chestionarul de frecventa (descris mai
jos), a reiesit si ca 11,7% din subiecţi adaugă rar sare în mâncare, dar 70,7% dintre
subiecţi o folosesc zilnic.

Aportul mediu zilnic în grame al principalelor grupe de alimente din

dieta zilnică a lotului studiat

Aliment g/zi Bărbaţi Femei Aliment g/zi Bărbaţi Femei

CARNE PORC 83,7 55 LEG.10% 119 121,3

CARNE VITĂ 24,5 17,3 LEGUME US. 21,4 15,7
CARNE PASĂRE 91,1 88 FRUCTE 142 166
CARNE OAIE 8,5 4,2 FR.USC. 3,7 4,9
PREP.PROASPETE 27,6 23,7 PÂINE 218 170
PREP. SEMIAFUMATE 42,3 25,2 MĂLAI 29,2 25,7
PEŞTE + CONSERVE P. 46 42,5 DER. CEREAL 35,2 36,3
CONSERVE MIXTE 8 4,5 FR. OLEAGIN. 7,5 9,5
OUĂ 51,5 36,7 CONSERVE LEG. 37,7 24,5
LAPTE (ŞI PROD.) 102 106,3 ZAHĂR 14 13,6
BRÂNZET. ŞI PROD. 67,5 67,8 PROD. ZAH. 80% 7 9,8
UNT 7,7 7,6 PROD. ZAH. 60-80% 14,1 19,3
UNTURĂ 4,4 2,5 PROD. ZAH. 40-60% 18,1 22,9
ULEI 26,1 24,9 COMPOT 28 26,7
CARTOFI 115 98 SUCURI NAT. 20,3 26,5
LEG.5% 66 68,8 SARE adăug. 6,9 6
 OBICEIURI ALIMENTARE – FRECVENŢA
CONSUMULUI PE GRUPE DE ALIMENTE

Studiul obiceiurilor alimentare la lotul luat în studiu s-a realizat prin

cercetarea frecventei cu, care sunt consumate alimentele in decursul unui interval de
timp stabilit.
Frecvenţa consumului la diferitele alimente in procente la lotul investigat a
fost declarat după cum urmează:
 carne de porc
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 6,3 40,8 29,7 23,1

 carne de pasăre
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 10,2 63,8 19,1 6,9

 preparatele de carne
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 6 25,6 28,5 39,9

Este de remarcat frecvența redusă la consumul de peşte: rar la 41,5% din subiecti şi
o dată pe săptămână la 36,9%. Ca și în anii precedenți s-a înregistrat o relativă
scădere a frecvenței consumului cărnii de porc şi o înlocuire parţială a acesteia cu
carnea de pasăre.
 consumul de untură :
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 4,1 8,2 8,1 79,6

unt
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 10,5 19,1 21,1 49,2
 grăsimi vegetale, ulei:
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 66,8 23,5 4,4 5,4

 lapte şi produse lactate (în această categorie s-au inclus consumul de lapte, lactate
acide).
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 26,3 37,9 17,4 18,4

 brânzeturile
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 31,8 50,4 12,7 5
  Frecvenţa consumului de ouă
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 10 58,5 25,2 6,3

 Frecvenţa consumului de legume şi fructe

În studiul nostru s-a folosit plasarea legumelor şi fructelor în mai multe grupe
folosite de nutriţionişti şi anume: legume cu 5% carbohidrati (HC), legume cu
10% HC, leguminoase uscate, cartofi, fructe, fructe oleaginoase, conserve de
legume, compoturi, bulion şi sucuri naturale de fructe şi legume.

 Consumul de legume 5% HC
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 22,4 35,6 24,9 17,1

 Legumele cu 10% HC
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 42,1 46,1 8,2 3,6

Cartofii
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 14,4 62,5 17,3 5,9
 Leguminoasele uscate (fasolea, mazărea, lintea, soia)
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. Rar
% din populație 2,9 11,4 33,9 51,8

Fructe:
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 60,8 26,4 6,2 6,7

Cu toate acestea, deşi la lotul de subiecţi am înregistrat un consum destul de frecvent

de legume şi fructe, cantităţile consumate au rămas însă sub cele recomandate.

Pâinea a rămas alimentul ce apare zilnic în raţia a 87,8 % dintre subiecţi.

Mălaiul a fost consumat de 2-3 ori pe săptămână de 22,5% dintre subiecţi şi o dată pe
săptămână în procent de 32,6%.

Derivatele cerealiere au fost consumate către subiecţii investigaţi la modul:
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 4,7 21,9 32,9 40,5
 Frecvenţa consumului de zahăr a fost :
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 61,7 12,7 5,4 20,1
 Produsele zaharoase au fost consumate
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 21,8 25,9 23 29,4
 Consumul de băuturi alcoolice. La lotul luat în studiu s-a
investigat frecvenţa consumului de alcool pentru trei tipuri
de băuturi alcoolice : bere, vin şi băuturi distilate şi s-au
considerat 3 tipuri de frecvenţe în consum: rar sau deloc,
ocazional (săptămînal/lunar) şi zilnic.
Consumul de băuturi alcoolice a fost în general moderat şi cu
frecvenţe reduse. Astfel bărbații au consumat băuturi distilate
la frecvenţele rar sau deloc în proporţie de 67,53%, vin în
proporţie de 48,79%, iar bere în proporţie de 45,52%, iar
femeile au consumat rar sau deloc: distilate 94,25%, vin
83,63 % și bere 80,28%. De remarcat ca alaturi de consumul ocazional (declarat
poate in mod subiectiv) de subiecti, exista si consumatori zilnici, care prefera sa
bea 8 % distilate, 11% vin și 12,2% bere.

ALŢI INDICATORI AI STILULUI DE VIAŢĂ

Fumatul. Din cei 1770 subiecţi care au răspuns în chestionar la acest

indicator un procent de 23,73 % din total sunt fumători ( 28,5 % bărbaţi şi 19
% femei), procent în scădere ușoară la bărbați și în ușoară creștere la femei,
faţă de anul 2017
Activitatea fizică suplimentară. Activitatea fizică suplimentară se referă la
activitatea care se adaugă efortului fizic realizat în cadrul ocupaţiei de bază, ea
referindu-se strict la activităţi sportive sau alt efort fizic, gen plimbări sau drumeţii.
Activitatea fizică este considerată insuficientă dacă este practicată de mai puțin de 5
ori 30 de minute activitate moderată pe săptămână sau mai puțin de 3 ori 20 de minute
activitatea susținută pe săptămână, In analiza de fata, activitatea fizica a fost
autodeclarata de subiecti, de aceea rezultatele trebuie considerate cu rezerva de
rigoare.
În studiul nostru s-a constatat la lotul de
bărbaţi că 9,7% din repondenţi nu fac nici o
activitate fizică suplimentară, 41% depun o
activitate fizică uşoară, 39% au o activitate
fizică medie și 10,3% au o activitate fizică
intensă. Din punct de vedere al timpului
alocat activităţii fizice suplimentare , au aparut
urmatoarele grupe: deloc 9,5%, sub 30 min./zi
au făcut sport 35,7% dintre bărbaţi, între 30
şi 60 min./zi s-a înregistrat un procent de
22,5% , iar peste 1 oră/zi au făcut sport
9,5% din subiecţi.
La lotul de femei am constatat
următoarele preocupări pentru activatea fizică suplimentară : 9,8% nu au deloc
activitate fizică, 49,8% depun o activitate fizică uşoară, 34,3% au o activitate
fizică medie și 6,1% au o activitate fizică intensă, iar din punct de vedere al
timpului alocat: nu au alocat timp pentru sport 9,5%, iar 44,2% au făcut
mişcare sub 30 min./zi, între 30 şi 60 min./zi s-au încadrat 29%, iar peste 1 oră/zi
au făcut sport 17,3% dintre femei.
 DETERMINAREA CONTINUTULUI DE SARE
IN ALIMENTE DE LARG CONSUM

Deoarece in toate studiile de evaluare a starii de sanatate a romanilor in raport cu

alimentul s-a constatat o prezenta majora a cazurilor de hipertensiune arteriala, ca si
un consum de sare cu mult mai mare decat cel recomandat de Organizatia Mondiala a
Sanatatii, s-a realizat o masurare a sarii in alimente de larg consum in anul 2018,
urmata de o comparare cu cea a sarii in aceleasi categorii de alimente, evaluata in
2011-2012. Probele au fost alese aleatoriu din unitatile alimentare si gospodariile de
pe suprafata fiecarui judet (si municipiului Bucuresti). Principalele categorii au fost
urmatoarele si ele au fost selectionate datorita cotei de piata mari si a preferintelor
consumatorilor (in cazul produselor gata de consum) , sau pe baza modelului
traditional de masa al romanului (cu felul 1, ciorba si felul 2, o mancare gatita):
1.branzeturi: telemea ambalata; cascaval;
2.mezeluri: parizer, cremvurst, carnat uscat (ex: cabanos);
3.snackuri: pufuleti, biscuiti sarati;
4. alimente de fast food: pizza ; burger, shaorma;
5. sosuri (maioneza, ketchup);
6. alimente din unitati de alimentatie publica
(restaurante, catering, cantine)- ciorba, felul 2;
7. alimente pregatite in bucataria personala - ciorba, felul 2
Pentru grupurile 1, 2, 3, 5, cantitatea de sare luata in consideratie a fost cea inscrisa pe
eticheta nutritionala a produselor (g/100g de produs). Din fiecare judet au fost
colectate minimum 3 etichete pentru fiecare produs al fiecarei categorii (total 1163
date introduse cu produse de pe intreg teritoriul tarii).
Pentru grupurile 4, 6 si 7 cantitatea de sare a fost determinata in laborator, pe probe
recoltate aleator din unitatile ce comercializeaza astfel de produse, din unitatile de
alimentatie publica din judetul respectiv si din gospodarii individuale alese de
asemenea aleator de lucratorii DSP . Numarul de probe a fost de minim 3 pentru
fiecare produs din aceste trei categorii. La nivel de tara s-au recoltat si analizat un
numar de 865 de probe.
Continutul de sare in produse alimentare (% sare)
Categorie aliment Valoare Valoare medie Valoare medie Valoare medie
medie 2018 minima 2018 maxima 2018 2011
Telemea 3 2 5 3,2
cascaval 2,2 1,4 3,2 2
Parizer 2 1,6 2,9 1,9
Cremwurst 2 2 2 1,8
Carnat uscat 3,2 1,6 4,3 2,2
Ketchup 2 1,2 2,6 1,87
Maioneza 1,3 1 1,6 1,3
Pufuleti 1,1 0,2 3 1,2
Crackers 1,85 1,2 3 1,8
Ciorba catering 0,9 0,5 2 1
Felul 2 catering 1 0,4 2 1,1
Ciorba privat 1 0,4 4 1
Felul 2 privat 1 0,6 2,8 1
Pizza 1,5 0,2 2 1,5
Shaorma 1,1 0,1 1,7 1,3
Burger 1,2 0,2 2,5 1,3
 4

3,6
3,5
3 3

2,7 2,8
2,5 2,3

2 2,2
1,8 1,8 1,8

1,5 1,3 1,4 1,5 1,6 1,6

0,6
0,5
0 0

Telemea cascaval Parizer uscat Ketchup Maioneza Pufuleti Crackers catering catering privat 2 privat Pizza Shaorma Burger

Cremwurst 2 Ciorba Felul

Carnat Ciorba Felul

Figura 1: Diferente intre media valorilor maxime si media valorilor minime, pe produse, in 2018

Din Figura 1, se poate observa ca exista diferente mari intre media valorilor minime si
media valorilor maxime, pe fiecare categorie de produse, cu exceptia cremvurstilor. In
cazul produselor procesate, cele mai mari diferente se constata la telemea, carnati
uscati si pufuleti, unde anumiti producatori au scazut substantial cantitatea de sare, pe
cand altii, nu. O heterogenitate importanta se observa si la mancarurile gatite in
gospodarii , ceea ce ne duce cu gandul la variatii mari atat de preferinte, cat si de
cunostinte referitoare la necesitatea reducerii sarii in cadrul unui stil de viata sanatos.

3,5
3

2,5

1,5
an 2018

an 2011

0,5

Telemea cascaval ParizerCremwurst uscat Ketchup Maioneza Pufuleti Crackers catering catering privat 2privat Pizza Shaorma Burger

2 Felul

Carnat Ciorba Felul Ciorba

Figura 2: variatia valorilor medii; comparatie intre 2011 si 2018

 1,2
1

0,8

0,6

0,4

0,2

Telemea cascaval Parizer uscat Ketchup Pufuleti Crackers catering catering privat 2 privat Pizza Shaorma Burger

-0,2 Cremwurst Maioneza 2 Ciorba Felul

Carnat Ciorba Felul

-0,4

Figura 3: diferente intre 2018 si 2011 (2018-2011)

Din figurile 2 si 3 , se pot observa diferente in plus la cascaval, preparate din

carne si ketchup, cu o diferenta foarte mare in cazul carnatilor uscati. Se remarca faptul ca
exista reduceri de mica amploare, in cazul mancarurilor de catering, shaorma si burgeri si
ca in gospodarie adaosul de sare a ramas, in mare, acelasi, ca si in pizza. Aceste date atrag
atentia asupra necesitatii intensificarii eforturilor de colaborare pe reformulare cu
industria pe intreaga gama de preparate din carne, ca si asupra continuarii punerii la punct
de masuri educative, care sa convinga populatia ca este necesar sa se scada consumul de
sare din mancarea gatita, prin minimalizarea adaosului acesteia cand se gateste la
domiciliu. Practic se poate observa ca atat in ciorbe, cat si in felul 2 cantitatea de sare a
ramas la fel, ceea ce dovedeste ca nu s-a reusit convingerea cetatenilor ca este absolut
obligatoriu sa isi reduca sarea din alimentatie.

Referitor la gustarile sarate, se poate observa o scadere de mica amploare si la

pufuleti. Tinand seama de faptul ca ei reprezinta o gustare favorita a romanilor si ca
de multe ori sunt consumati de copii (chiar si de varsta mica), consideram acesta ca
fiind un aspect pozitiv.

Nu s-au constatat diferente majore intre regiunile principale ale Romaniei, nici
in ceea ce priveste produsele ambalate, dar nici in ceea ce priveste mancarea gatita.
Astfel de diferente nu apar nici macar la nivel de gospodarie, ceea ce arata o
uniformitate de preferinte si obiceiuri de pregatire a alimentelor in intreaga tara.
 TENDINŢE ÎN COMPORTAMENTUL ALIMENTAR A
POPULAŢIEI ÎN ULTIMII 5 ANI

Pentru a evidenţia tendinţele în comportamentul alimentar al populaţiei s-a

realizat o comparare a ingestei principalilor nutrienţi, a valorilor energetice aduse de
alimente la loturile studiate și a procentelor din energia furnizată de diferiţii nutrienţi
faţă de recomandări, pe ultimii 5 ani, perioada 2014-2018.
De asemenea s-a realizat o comparaţie în timp a valorilor consumului mediu a
principalelor alimente din meniul zilnic al populaţiei, evidenţiind tendintele în
comportamentul alimentar.
Totodată s-a comparat în timp variaţia indicilor de masă corporală, variaţia
numărului de subiecţi cu valorile patologice ale lipidogramei şi dinamica celor mai
frecvente afecţiuni legate de nutriţie.

Din punct de vedere al aportului caloric adus de alimentele consumate de către

subiecţii se poate observa că variaţia în timp este mică.
Variaţia consumului de nutrienți la loturile studiate arată că atât la bărbaţi cât şi la
femei aportul alimentar de carbohidrati este sub recomandari în raţia subiecţilor,
înregistrându-se un trend în platou. În paralel se înregistrează faţă de recomandări un
aport crescut de grăsimi şi de proteine, cu o tendință cu aspect de platou.

În reprezentările grafice de mai jos s-a reprezentat tendinţa în consumul

principalelor alimente în perioada 2014-2018

În intervalul evaluat consumul de carne roşie este constant mare, atât la bărbaţi cât şi
la femei. Consumul de carne de pasăre înregistrează un trend ascendent, cu un vârf
descendent în anul 2017 la ambele sexe. La ambele sexe, consumul de pește are
tendință de creștere cu un vârf de consum în 2018. Tendința consumului de ouă este în
general de creștere la ambele sexe.
 Consumul de lapte şi preparate înregistrează un trend descrescător, scădere
mai evidentă la femei, iar cel de brânzeturi este relativ constant, cu un trend în platou.
În perioada analizată, la ambele sexe atât consumul de fructe cât şi cel de legume
înregistrează un trend ușor descrescător.
Consumul de pâine, cu o tendință de scădere faţă de anii precedenţi, explică aportul
scăzut din raţie al carbohidraţilor. Consumul de cartofi rămîne constant în timp la
ambele sexe.

Pentru anii 2014-2018 consumul de zahăr şi produse zaharoase înregistrează

un trend crescător la lotul de femei, cu excepția anului 2017, în timp ce la lotul de
bărbaţi consumul are un trend descendent.
Si consumul de sare adăugată înregistrează un trend crescător la ambele sexe.

Aportul mediu de colesterol (mg/zi) la populatia luata in studiu in intervalul

2014-2018

Aportul de colesterol din alimentele ingerate este mare, înregistrând un nivel

relativ constant in timp.

Dinamica populaţiei cu indicele de masă corporală cuprins între 25-30

(supraponderali) şi peste 30 (obezi) în intervalul 2014-2018 în procente faţă de
total
 Variația procentului de supraponderali din totalul populaţiei (IMC între 25 şi
30) și a celui de obezi (IMC> 30) este relativ constant atât la bărbaţi cât și la femei în
perioada 2014- 2018, dar cu medii foarte mari păstrate în timp.
Repartiţia procentuala a subiecţilor cu valori ale metabolismului lipidic în
afara valorilor de referinţă in intervalul 2014-2018

Colesterol HDL-col Lipide totale Trigliceride

45 %
40
42.8 37.9
35 41.7
38.1 39.2
30 23.4 21.6 24.4
25 20.3
17.6
20
18.6
15 21.5
18.8
17.5
10 14.1 12.4 12.5 14.7
5
0 6.4 5.5
2014 2015 2016 2017 2018

În mod destul de constant în tot intervalul studiat, procentul subiecţilor cu

valori care nu se înscriu în valorile de referinţă sunt mari şi foarte mari în cazul
trigliceridelor și a colesterolului.
Dinamica celor mai frecvente afecțiuni în intervalul 2014-2018 (%)
35
30 % HTA Diabet Dislipidemii 28.8
25 24.1
21.4 19.8 20.6
20
15
10 9.3 8.3 8.5 7.9 9.8

9 8.9 9.1
5 7.7 8.2
0
2014 2015 2016 2017 2018

În perioada 2014-2018 se observă o constanţă în procentul populaţiei care suferă de

diabet sau de dislipidemii, şi o tendință ascendentă a procentului de subiecţi
diagnosticați cu HTA.
 CONCLUZII

Greșelile din alimentaţia subiecţilor participanţi la acest studiu se reflectă în

următoarele observaţii la nivelul grupului analizat:

din punct de vedere al aportului caloric, lotul luat în studiu are o raţie medie în
general în limita recomandărilor.

aportul mare de grăsimi totale şi în special de grăsimi saturate (20% peste
recomandări) şi colesterol, care face ca procentul din raţia energetică
acoperită de grăsimi să fie de 41% faţă de 15-30% recomandat, iar aportul de
colesterol să fie mai mult de dublu (660g/zi) faţă de limita maxima
recomandata în alimentaţie (300 mg/zi).

aportul insuficient de carbohidraţi, doar 40,8% din raţia energetică este acoperită
de aceștia faţă de 55% cât ar fi raţional.

aportul de fibre alimentare de doar 11g/zi faţă de 25-30g/zi cât ar fi necesar.

aport crescut de proteine faţă de recomandări, predominant de origine
animală, cu raţia energetică acoperită în procent de 18,2% de proteine, faţă de
15% recomandat.

aport crescut de sare, peste 6,45 g/zi - sare adăugată- care conduce la un cosum total
estimat de peste 11g/zi consum total.

aport insuficient de calciu, magneziu şi vitamina C, din punct de vedere al
micronutrieţilor.

Analiza obiceiurilor alimentare prin frecvenţele de consum arată preferinţele

subiecţilor pentru anumite produse pe care le consumă mai des şi anume: carnea şi
preparatele de carne, ouăle şi produsele din lapte şi brânzeturile, pâinea şi
produsele zaharoase, iar la polul opus pe cele pe care le consumă rar şi anume:
leguminoasele, fructele oleaginoase şi sucurile naturale, preferinţele rămînând în
principal aceleaşi ca în anii precedenţi. O îmbunătățire s-a constatat la consumul de
pește care a crescut destul de mult față de anul precedent.

Ca stil de viață s-au constat următoarele


deși consumul de băuturi alcoolice a fost în general moderat şi cu frecvenţe reduse
există o proporţie variabilă a populației care consumă alcool zilnic, destul de
importantă în rândul bărbaților: 8 % distilate, 11% vin și 12,2% bere.

23,73 % din total populație luată în studiu sunt fumători ( 28,5 % bărbaţi şi 19
% femei)

s-a constatat că la lotul de bărbaţi că 9,7% din repondenţi nu fac nici o activitate
fizică suplimentară, iar la lotul de femei 9,8%.

Dezechilibrele alimentare, anume o alimentaţie axată pe produse bogate în grăsimi

și proteine de origine animală și stilul de viață nesănătos se transpun în indicii
antropometrici studiaţi, cu procente mari de supraponderali (44,5% la bărbați,
respectiv 31,4% la femei), şi de obezi (29% la bărbaţi, respectiv 28% la femei).

Efectul pe starea de sănătate a subiecților investigați a fost regăsit în procentul crescut

de hipertensivi (28,8%), de diabetici (9,8%) și de cei cu dislipidemii (9,1%).

De asemenea aportul zilnic crescut de grăsimi saturate şi de proteine de origine

prepoderent animală din consumul alimentar a avut efecte asupra valorilor parametrilor
biochimici ai subiecţilor. Nivelul colesterolului sanguin total la subiecţii incluşi în
studiu a fost crescut la 24,4% din subiecţi, HDL-colesterolul a fost scăzut la 14,7%
dintre subiecţi, nivelul lipidelor serice totale crescut a fost înregistrat la 18,6% din
totalul populaţiei în studiu, iar valorile trigliceridelor serice au înregistrat valori
crescute la 37,9% din totalul subiecţilor.

 Aportul scăzut de minerale din alimentaţia lotului se transpune în procentaje

de
37,1% subiecţi cu hipomagnezemie şi de 58,5% subiecţi cu hiposideremie.
In ceea ce priveste cantitatea de sare din alimente, pentru determinarile din acest
an, se observa, ca si in programele anterioare de determinare a zaharului, ca exista
variatii foarte mari ale cantitatii de sare intre produse. Diferentele intre valorile
minime si cele maxime sunt substantiale, ceea ce duce la concluzia ca producatorii
ale caror produse sunt la maximum au inca o marja foarte mare de manevra prin care
pot scadea cantitatea de sare, fara a exista consecinte asupra calitatii sau
acceptabilitatii produselor. Cele mai mari diferente se constata la branza telemea si
carnati uscati. Tehnologiile noi de productie si conservare a acestui gen de preparate
nu mai necesita un nivel de sare atat de mare ca in trecut, de aceea , in scopul
protejarii sanatatii consumatorilor, se impune modificarea compozitiei cu scaderea
cantitatii de sare. Din pacate, in cazul tuturor produselor putem observa ca diferentele
fata de valorile din 2011-2012 sunt minime sau chiar minim pozitive. Deci nu
numai ca producatorii nu au facut un efort de a scadea cantitatea de sare, ei chiar au
neglijat complet acest aspect. Desigur, exista si probe unde cantitatea de sare a fost
mai mica, deci unde eforturile de reformulare sunt evidente. In cazul produselor de
catering sau din gospodariile individuale, constatam de asemenea ca exista diferente
mari intre probe dar ca in ansamblu cantitatea de sare adaugata nu s-a modificat
fata de cea de acum 6 ani. In ceea ce priveste masurile corectoare propuse, amintim:
o Punerea la punct unor programe educationale eficiente, al caror impact
si eficienta sa fie indeaproape monitorizate astfel incat sa poata fi
ajustate in functie de problemele intampinate
o Stabilirea de unor programe de monitorizare continua a cantitatilor de
sare prezente in produsele procesate, indeosebi prin metode efective si
care nu necesita cheltuieli suplimentare (supravegherea etichetelor
nutritionale)
o Intarirea colaborarii cu industria si, in cazul in care nu se vor obtine
rezultate adecvate intr-un interval rezonabil de timp prin intelegere
mutuala, se are in vedere punerea la punct un program legislativ cu
limite ce trebuie respectate in cazul produselor care ridica inca
probleme
 RECOMANDĂRI

1. Hrana populaţiei trebuie să conţină toate principiile alimentare în cantităţi

optime, in functie de varsta, sex, grad de efort fizic.

2. Trebuie respectate aproximativ proportiile adecvate între principiile alimentare,

care trebuie sa asigure, din aportul caloric, urmatoarele procente: 55% glucidele,
15-30% lipidele, din care 1/3 saturate, 1/3 mononesaturate şi 1/3 polinesaturate şi
15 % proteinele, în proporții de 1/2 animale şi 1/2 vegetale;

3. Trebuie alcatuite raţii alimentare complete şi echilibrate

4. Trebuie respectat un orar regulat al meselor cu distribuirea adecvata a

principiilor alimentare.

5. Trebuie asigurat un mediu propice efectuarii de activitati fizice recreative.

6. Trebuie imbunatatita monitorizarea si evaluarea sănătăţii nutriţionale și

statutului nutriţional.

7. Promovarea sănătăţii nutriţionale trebuie considerată o prioritate. Acţiunile de

informare a populaţiei referitor la consumul alimentar sănătos trebuie realizate
constant şi profesionist. Nutriţia trebuie sa devină parte componentă
obligatorie a curriculei de educaţie în instituţiile de învăţământ.