AMENAJARI SI CONSTRUCTII

HIDROTEHNICE
Curs

CONF.DR.ING.POPA DORIN
APĂRAREA OBIECTIVELOR
INUNDABILE PRIN ÎNDIGUIRI

 Îndiguirile constituie o categorie de lucrări de

gospodărire a apelor cuprinzând ansamblul de
construcţii şi amenajări având drept scop
împiedicarea pătrunderii apei pe anumite
terenuri care fac obiectul apărării.
 Efectul principal de apărare se
realizează prin diguri,
reprezentând obstacole care
obstruează căile de pătrundere a
apei în incintă.
 pătrunderea apelor în incintele îndiguite nu
poate fi complet evitată
 lucrarea de îndiguire cuprinde şi lucrările
necesare evacuării apelor care mai pătrund
în incintă prin precipitaţii, infiltraţii sau pe
alte căi(fig.14)
 îndiguirile cuprind şi totalitatea lucrărilor
necesare protecţiei digului împotriva acţiunii
apei (consolidări de mal, rectificări ale
cursului albiei minore, perdele forestiere de
protecţie a digului etc.)
îndiguirile includ toate lucrările anexă
ale digurilor cum sunt:
- cele de asigurare a circulaţiei în zona
digului,
-clădirile de exploatare şi liniile de
transport
-instalaţiile anexă necesare exploatării
(inclusiv instalaţiile hidrometrice).
 AVANTAJELE ÎNDIGUIRILOR

- Digurile necesită condiţii de fundare

mai puţin severe decât alte tipuri de
lucrări de combatere a inundaţiilor şi
pot fi adaptate practic oricăror condiţii
topografice ale terenului.
- Îndiguirile asigură o protecţie
localizată, putând fi realizate astfel încât
să apere prioritar obiectivele periclitate.
- Îndiguirile impun de obicei costuri mai
reduse decât alte lucrări de combatere a
inundaţiilor.
- Îndiguirile necesită cantităţi mult mai
reduse de materiale deficitare: lemn,
oţel, ciment ş.a.
avantajul psihologic, de creare a unui
sentiment de siguranţa referitor la
protecţia împotriva inundaţiilor pentru
populaţia din zonele îndiguite.
D EZAVANTAJELE ÎNDIGUIRILOR

 - Îndiguirile sporesc inundabilitatea:

 zonelor neîndiguite atât în amonte (pe cursul
principal şi pe afluenţi)
 malul opus (în cazul îndiguirilor pe un singur
mal),
 cât şi în aval.
 În urma îndiguirilor se amplifică vitezele de
propagare a undelor de viitură.
 digurile sunt lucrări fragile, avariile lor fiind
mult mai frecvente decât ale altor lucrări
de combatere a inundaţiilor.
 în cazul unei ruperi a digului, pagubele din
incintă sunt mult mai considerabile decât
cele provocate în regim natural
 eliminând inundarea terenurilor din albia
minoră, se elimină uneori şi efectul
fertilizant al aluviunilor depuse de inundaţii
pe aceste terenuri.
 în multe situaţii, îndiguirea pe sectoare lungi
duce la o degradare a albiei dintre diguri
ceea ce impune progresiv supraînălţarea
digurilor
DIGURI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR

 Principalul element de construcţie al unei îndiguiri

îl constituie digul, a cărui funcţiune este de a
închide căile principale de pătrundere a apei pe
terenurile care fac obiectul apărării.
 digurile de pământ (fig.15)
 zidurile-parapet (fig.16),
 existând şi posibilitatea unor lucrări mixte în
care zidurile-parapet se aşează pe
coronamentul unor diguri (fig.17)
Secţiune transversală tip într-un dig
de pământ(fig.15)
Ziduri parapet (fig.16)
Lucrări mixte:
a – dig cu parapet; b – parapet cu planuri de supraînălţare
(fig.17)
 PROFILUL TRANSVERSAL AL
DIGURILOR

 digurile utilizate la lucrările pentru combaterea inundaţiilor

au în general o secţiune transversală de formă trapezoidală
 Dimensiunile profilului transversal sunt determinate de:
 necesitatea de a se asigura neinundabilitatea obiectivelor
apărate (condiţie care determină înălţimea digului),
 condiţiile de rezistenţă şi stabilitate ale digului şi fundaţiei
sale solicitate de împingerea apei
 forţele hidrodinamice ale curentului râului,
 forţele hidrodinamice ale curentului de infiltraţie
 forţele de supresiune.
 Înălţimea digurilor

 Cota coronamentului digului într-o secţiune

oarecare este determinată de nivelurile
maxime ale apelor din râu, corespunzătoare
gradului de asigurare a obiectivelor apărate,
la care se adaugă de obicei o înălţime de
gardă globală (hgg).
 Înălţimile de gardă sunt de obicei
normate prin diferite instrucţiuni tehnice
  Pantele taluzurilor. La diguri înalte, unii
autori recomandă realizarea unor taluzuri mai dulci la piciorul

mult de profilul taluzului stabil

 Lăţimea coronamentului se determină în
funcţie de cerinţele exploatării, execuţiei şi
circulaţiei.
 Tasarea digurilor. Pentru determinarea
dimensiunilor de execuţie a digurilor, trebuie
să se ţină seama de tasările acestuia şi de cele
ale terenului pe care este aşezat.
 Tasarea terenului de fundaţie.
h grosimea stratului compresibil de fundaţie

 lăţimea digului cu baza b astfel încât

raportul h  2 tasarea se poate calcula
b

direct cu relaţia: p h
E ,

în care:
β - este un coeficient experimental;(=0.8)
p - încărcarea uniform repartizată transmisă de dig
(kgf/cm2);
E - modulul de deformaţie liniară a pământului (nisip si
pietris 300-500)