Incepind cu epoca moderna, cunoastem o dezvoltare definitiva a civilizatiei industriale.

Progresul economic inregistreaza indici nemaiintilniti pina atunci. Procesele de concentrare a

productiei si capitalurilor duc la avansarea capitalismului liberal la trapta capitalismului
monopolist. Procesele economice si social-politice sunt conditionate masiv de «revolutia in
stiinta». Descoperirile, inovatiile, inventiile transpuse in tehnologii moderne au redus
dependenta omului de mediul natral, i-au schimbat conditiile de locuire, i-au secularizat
constiinta si i-au dus incredere optimista in spiritul practic si progresul continuu. Epoca
moderna este dominata de Europa si SUA, care au impartit si vor face numeroase incercari de
reimpartire a lumii in colonii, semicolonii si zone de influenta. Progresul economic al Europei
este insotit de o adevarata revolutie demografica pe continent. Intre anii 1850-1914 populatia
tarilor europene a crescut de la 266 la 445 mln. De oameni, la care de mai adauga peste 35 mln.
care au emigrat. Astfel, Europa are acum cea mai mare densitate a populatiei din lume- 40
oameni la km2, peste un sfert din totalul populatiei globului locuind pe acest continent. Fiecare
stat a inregistrat cresteri demografice specifice. Astfel, in Anglia procesul a inceput mai
devreme, populatia FR a crescut lent, iar a GER si RUS doarte rapid. Explicatia fenomenului se
gaseste intr-o modificare profunda a raportului dintre natalitate si mortalitate. Elementul
esential il constituie scaderea, in timp de 50 de ani, a mortalitatii cu peste 33% si cresterea
natalitatii cu 5-10%. Durata medie de viata s-a marit cu 10 ani, ajungind la 50-55 ani. Doua serii
de progrese au conditionat acest lucru: pe de o parte, imbogatirea regimului alimentar a facut
posibila inlaturarea foametei in majoritatea regiunilor Europei, pe de alta parte, progresul
medicinii, prin vaccinuri si igiena, a adus pupulatiei arme importante in lupta impotriva bolilor.
Epidemia de ciuma, holera, rujeola nu mai secera atitea vieti. Se creeaza industria farmaceutica,
care livreaza primele medicamente folosite in masa, cum ar fi celebra aspirina. Rolul dominant
in sociatatea industraiala l-a asumat burghezia. La celalant pol al socetatii industriale se gasea
clasa muncitoare. In anii 50-60 se afirma proletariatul. In acea perioada el numara circa 20 mln.
de oameni catre 1910 nr. muncitorilor salariati a crescut la 90 mln. In MB alcatuiau circa 2/3 in
populatie, in GER. si SUA ½ in FR, Austro-Ungaria 1/3.