Particularitățile romanului ”Enigma Otiliei” de George Călinescu

Romanul ,,Enigma Otiliei” a fost conceput de Călinescu din cauza ideii că ”criticii nu pot
scrie romane”. Însuşi G. Călinescu defineşte în anul apariţiei romanului tema acestuia ca  fiind  ,,
monografia unei familii  bucureştene”. Aşadar, autorul evidenţiază viaţa burgheziei bucureştene de
la  începutul secolului al XX-lea, prezentată în raport cu valoarea principală din  societatea degradată
din punct de vedere moral, aceasta fiind banul. Această  temă este de factură balzaciană, întreaga
acţiune fiind concentrată în jurul  averii lui Costache Giurgiuveanu.
              Fiind proză realistă, scrierea ,,Enigma Otiliei” este  caracterizată de prezenţa detaliilor care
îi conferă veridicitate.
Acţiunea romanului se deschide în stil realist prin încadrarea în timp şi în  spaţiu a
personajelor. Adolescentul Felix Sima, absolvent al Liceului Internat din Iaşi, vine la unchiul şi
tutorele lui în luna iulie 1909 pentru a urma  Facultatea de Medicină.
              Descrierea casei lui Costache  Giurgiuveanu relevă şi trăsăturile  de caracter ale acestuia,
sugerându-se de asemenea şi contrastul dintre  aparenţă şi esenţă, acesta fiind un burghez îmbogăţit
care însă nu deţine fondul cultural necesar poziţiei sale.
              Pentru a portretiza personajele,  autorul alege tehnica balzaciană a  descrierii mediului şi
fizionomiei pentru deducerea trăsăturilor de caracter.  Apar personajele tipice, moş Costache fiind
avarul,  Aglae ,,baba absolută”, Aurica fata bătrână,  Simion dementul senil, Stănică Raţiu arivistul,
Titi  retardatul, iar Otilia tipul femeii cochete.
              Competiţia pentru averea bătrânului avar reliefează  efectele în plan moral, ale obsesiei
îmbogăţirii. Costache Giurgiuveanu deţine  imobile, restaurante, acţiuni dar gândindu-se că mai are
timp, nu face nimic  pentru a-i asigura viitorul Otiliei, deşi o iubeşte. Pe de altă parte,  ,,clanul”
Tulea, doreşte succesiunea  totală a  averii lui, plan pus în pericol  de ipotetica înfiere a Otiliei.
Stănică Raţiu urmăreşte să ia averea familiei  Tulea, dar realizând că bătrânul Costache are o avere
mai mare încercă prin  diferite tertipuri să intre în posesia ei, lucru realizat într-un final.
              Sunt observate aspecte ale socialului ce ţin de familia  burgheză (căsătoria, relaţia dintre
soţi, statutul orfanilor). Din perspectiva  ,,spiritului burghez”, împlinirea umană presupune 
întemeierea unei familii. Din acest motiv,  căsătoria îi preocupă pe mulţi dintre eroii romanului.
Astfel, Felix vede  căsătoria ca pe o încununare a iubirii, realizarea socială fiind pentru el atât 
afirmarea în plan profesional cât şi întemeierea unei familii. Otilia alege să  se căsătorească din
nevoia confortului şi a unei protecţii. Pentru Stănică  Raţiu, căsnicia reprezintă doar un mijloc de
parvenire, însurându-se cu Olimpia  doar pentru zestrea pe care nu o va primi niciodată. Titi trăieşte
o experienţă  matrimonială de scurtă durată. Aurica, fată bătrână, doreşte să se căsătorească  din
vanitate. În familia Tulea, rolurile sunt inversate, Aglae fiind cea care  deţine autoritatea iar Simion
cel care brodează, lucru evidenţiat chiar in una  din primele secvenţe ale romanului când sunt
prezentate personajele.  Orfanii-Felix şi Otilia  au doi  protectori, pe Costache şi pe Pascalopol.
Primul, deşi este o victimă a banului  îi iubeşte sincer pe cei doi orfani. Leonida Pascalopol simte
nevoia de a o  proteja pe Otilia, trecerea timpului transformându-i afecţiunea paternă în  dragoste
virilă.
              Romanul ,,Enigma Otiliei” este  realizat prin naraţiunea la persoana a III-a. Viziunea
„dindărăt” presupune un narator obiectiv, detaşat, însă vor  apărea şi fragmente văzute de ,,ochiul
unui estet”. În acest sens,  reprezentativ este fragmentul introductiv, în care naratorul este unul 
specializat, observând detalii pe care doar un specialist le-ar observa.  Naratorul este omniscient,
ştiind mai multe decât personajele sale.
            Aşadar, ,,Enigma Otiliei” este un roman balzacian prin: veridicitate,  utilizarea naraţiunii la
persoana a III-a, prezentarea critică  a unor aspecte ale societăţii bucureştene de  la începutul
secolului al XX-lea, motivul moştenirii, rolul vestimentaţiei şi  al cadrului în caracterizare,
profunzimea observaţiei morale.
 Asemănări și deosebiri între basmul cult și basmul popular
Asemănări: La ambele tipuri de basme pot fi întâlnite elementele
fantastice. Ambele au aceeași ideie de dezvoltare a personajului. Basmult
cult poate fi preluat din basmul popular

Deosebiri: Autorul basmului popular este necunoscut, adică acest basm a

fost creat de popor, pe când basmul cult are un autor anume. Basmul
popular are modul de expunere: narațiunea, cel cult are dialogul, narațiunea
și descrierea. Personajele basmului cult sunt descrise în anti-teză. Basmul
cult reprezintă stilurile autorilor pe când cel popular reprezintă doar
povestirile
 Procură Asemănări Cerere
Reprezintă o Sunt documente. Reprezintă o solicitare
împuternicire legalizată Data este scrisă în partea unei oficialități.
oficial prin care cineva stângă de jos a textului și La marginea superioară a
poate reprezenta o semnătura solicitantului în foii este scrisă formula de
persoană fizică sau partea dreaptă de jos a adresare.
juridică. textului. Se utilizează date
Precizarea distinctă, la Prima unitate are scopul generale de indentificare a
mijlocul foii, a titlului de a prezenta solicitantul solicitantului.
documentului. cu numele și prenumele Introducerea formulei de
Se utilizează date exacte complet. invocare a destinatarului.
de indentificare a
solicitantului.
Consemnarea precisă a
datelor vizând persoana
împuternicită
Formularea, fără echivoc,
a sarcinii de încredințare și
a condițiilor de realizare.
 Dragă Ion Creangă, sunt eu vechiul tău prieten Nică. Știu că sunt doar o recreație
amintirilor tale din copilărie, dar aș vrea să te întreb dacă viața ți-a oferit tot cel mai
bun pentru un om cu așa o inimă mare și cu un așa talent în arta de a povesti și de a
recrea lumi în care pot intra mai multe persoane. Vreau doar să spun un mare
mulțumesc pentru eforturile depuse și pentru că m-ai făcut pe mine, memoria ta, o
lume ce poate fi descoperită de orișicine.
Cu drag, Nică